An Profitab SC URS VLADIMIR

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „ DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL
LUCRARE DE DISERTAŢIE
ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC
Conf. univ. dr. Pompiliu Golea
ABSOLVENT
Urs Vladimir
CONSTANŢA
2015
1
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „ DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL
LUCRARE DE DISERTAŢIE
ANALIZA PROFITABILITĂŢII ÎN CADRUL

SOCIETĂŢILOR COMERCIALE
ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC
Conf. univ. dr. Pompiliu Golea
ABSOLVENT
Urs Vladimir
2
CUPRINS
INTRODUCERE p.4
Cap. I Introducere în analiza profitabilităţii în cadrul p. 5

societăţilor comerciale
1.1 Generalităţi privind profitabilitatea în cadrul societăţilor p.5
comerciale
1.2 Modalităţi de analiză a profitabilităţii în corelaţie cu elementele p. 13
de risc economic financiar şi de faliment
Cap. II Prezentarea generala a S.C. „ FARMEC” S.A. p. 17

2.1. Date generale privind S.C. FARMEC S.A. p. 17
2.2. Structura organizatorica si de management p.22
2.3. Aprovizionarea cu resurse p. 25
2.4. Mediul concurential p. 27
2.5 Evoluţii ale indicatorilor economici p. 28
Cap. III Studiu de caz: Diagnosticul profitului curent în cadrul

societăţii comerciale „ Farmec” S.A. p. 37
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI p. 47
BIBLIOGRAFIE p. 54
3
INTRODUCERE
Lucrarea cu tema menţionată în titlul lucrării s-a dorit o analiză a profitabilităţii în cadrul
unei societăţi comerciale de referinţă în România –S.C. „FARMEC” S.A.
A fost realizată cu aparatul metodologic specific ştiinţei economice abordând
problematica pusă în discuţie din mai multe puncte de vedere.
Ea este structurată pe trei capitole şi se încheie cu Concluzii şi recomandări.
În capitolul I intitulat „Introducere în analiza profitabilităţii în cadrul societăţilor
comerciale” se prezintă o serie de generalităţi privind profitabilitatea în cadrul societăţilor
comerciale. Se evidenţiază faptul că profitabilitate nu este doar o simplă diferenţă dintre venituri
şi che ltuieli ci dimpotrivă un întreg sistem care implică elemente de performanţă şi susţinere
economică. În continuare se prezintă metodologia pe care se va realiza cercetarea aplicativă din
ultimul capitol.
În capitolul II intitulat „Prezentarea generala a S.C. FARMEC S.A.” se analizează
principalele date generale privind societatea , elemente de management , de natură comercială şi
o analiză de ansamblu a societăţii. Se evidenţiază o societate bine capitalizată cu dotări tehnico-
umane la nivel înalt care pot permite creşterea profitabilităţii.
În capitolul III intitulat „ Studiu de caz: Diagnosticul profitului curent în cadrul societăţii
comerciale Farmec S.A.” se realizează o analiză a profitabilităţii pe patru paliere: conexiunea
dintre rezultatul de exploatare şi cel financiar care formează rezultatul curent; o analiză factorială
a rezultatului curent pornind de la un model de analiză conferit de ştiinţa economică; stabilirea
pragului de exploatare şi financiar precum şi o analiză de lichiditate şi solvabilitate care
identifică riscul de faliment.
Lucrarea se încheie cu Concluzii şi recomandări privind utilizarea potenţialului tehnic şi
economic şi financiar.
Lucrarea este fundametată pe o bibliografie menţionată la sfârşitul lucrării.
4
CAPITOLUL I
INTRODUCERE ÎN ANALIZA PROFITABILITĂŢII
ÎN CADRUL SOCIETĂŢILOR COMERCIALE
1.1 GENERALITĂŢI PRIVIND PROFITABILITATEA ÎN CADRUL

SOCIETĂŢILOR COMERCIALE
 Profitul: mod de calcul şi rolul său în societăţile comerciale

Orice societate comercială are ca scop profitabilitatea activităţilor desfăşurate. Profitul
este o recompensă ce revine deţinătorului de capital investit într-o afacere. Atât mărimea masei
cât şi cea a ratei profitului este influenţată de factori cu acţiune directă, indirectă, calitativă şi
cantitativă.
Conţinutul rentabilităţii presupune ca fiecare activitate să corespundă unor nevoi reale, să
asigure recuperarea cheltuielilor sociale, să fie rentabilă, să contribuie la realizarea de profit.
Profitul reprezintă câştigul realizat din desfăşurarea unei activităţi, venitul ce revine
posesorului de capital pentru utilizarea acestuia ca factor producător de bunuri economice
destinate schimbului. În această accepţiune, maximizarea profitului constituie motivaţia oricărei
societăţi comerciale, criteriul major al rentabilităţii societăţilor comerciale, fără realizarea căruia
şi-ar înceta activitatea.
Profitul se calculează ca excedent al preţului cu care se vinde un produs, peste cheltuielile
de producţie efectuate de societăţile comerciale. În scopul orientării acţiunii lor, agenţii
economici trebuie să dispună de informaţii şi de o analiză financiară cât mai amplă.
În cadrul acestora, locul cel mai important revine mărimii şi dinamicii profitului care sunt
relevate de mai mulţi indicatori dintre care doi sunt esenţiali: masa şi rata profitului.
Masa profitului reprezintă suma totală dobândită sub formă de profit de un agent
economic, ca diferenţă între preţul de vânzare şi cost sau ca diferenţă între venituri şi costuri.
Pentru a fi în consens cu accepţiunea oficial-legislativă privind profitul, acest indicator
trebuie să fie o mărime pozitivă (mai mare ca zero).
Dacă este o mărime diferită de zero, dar negativă, este vorba de pierdere, iar legislaţia
confirmă că aceasta este opusul profitului, că agentul care o înregistrează nu poate progresa.
Rata profitului este indicatorul care exprimă raportul procentual între masa profitului şi
costurile făcute pentru obţinerea acesteia, volumul capitalului sau cifra de afaceri.
Este deosebit de importantă pentru orientarea structurii activităţii economico-sociale de
5
profil, pe produse şi componente ale acestui sector, fiind căutate cele care oferă o rată cât mai înaltă.
Dacă din calculul acestui indicator nu se obţine o cifră pozitivă (mai mare ca zero) rezultă
că nu se obţine profit, ci pierdere. Pierderea, indiferent dacă este relevată de masa profitului, de
rata acestuia sau de amândouă, nu are reglementare legislativă diferită de cea a profitului;
pierderea este legală în măsura în care a fost calculată respectând restricţiile referitoare la
determinarea profitului.
Ţinând seama de modul cum se calculează profitul în contextul semnificaţiei oficial-
legislative, rezultă că, atât din punct de vedere al producătorului (al celui ce realizează o
activitate lucrativă de natură turistică), cât şi al societăţii, se impune un singur mod de abordare -
acela al maximizării.
Cu alte cuvinte, profitul societăţii comerciale şi nu numai, ca funcţie determinată de cele
două elemente (veniturile şi costurile), începe să se realizeze când productivitatea marginală a
fiecărui factor, exprimată valoric, este egală cu preţul său, ceea ce înseamnă că producătorul va
utiliza un factor de producţie în cantităţi tot mai mari atâta timp cât încasările care decurg din
utilizarea unor cantităţi suplimentare din acel factor vor fi superioare preţului pieţei pentru
factorul respectiv sau costul plătit pentru cantitatea (suplimentară) cu care a sporit consumul
acelui factor.
Cum avem în vedere caracterul complex al activităţii economice, care presupun
permanent un anumit număr de factori, iar rezultatul este în funcţie de aceştia, rezultă că
societatea comercială îşi maximizează profitul mărindu-şi producţia de servicii (sporind deci
cantitatea de factori utilizaţi) atâta timp cât încasările ce decurg din creşterea cu o unitate a
factorilor sunt superioare costului acestora.
Maximizarea este o problemă care vizează atât masa, cât şi rata profitului, iar acţiunile
organizate în acest scop acoperă practic toţi factorii care concură la creşterea venitului şi
scăderea costurilor unei activităţi economice, precum şi opţiunile societăţilor comerciale pentru o
activitate sau alta. În încercarea pentru realizarea acestui obiectiv-ţintă, fondurile-capital (mai
mari sau mai mici) se deplasează dintr-o activitate unde rata profitului este mai scăzută, în alta
unde este mai ridicată. Această, mişcare constituie migraţia capitalului între diferitele sectoare
economice.
În calea acestui proces, stau numeroase obstacole, cum sunt: dificultatea pentru a pleca în
altele, limitele capitalurilor disponibile care s-ar putea îndrepta spre activităţile cu profituri mari,
monopolul tehnologic, logistico - economic şi natural de care dispun anumite firme pe piaţă etc.,
care fac foarte dificilă pătrunderea noilor veniţi în respectivele activităţi.
De aceea, ea trebuie interpretată ca o tendinţă care există şi trebuie sesizată ca atare
6
pentru că are o anumită influenţă în activitatea economică.
Atât mărimea cât şi dinamica ratei profitului activităţilor economice sunt influenţate de
numeroşi factori. Chiar şi numai din modul de calcul al masei şi ratei profitului, se desprinde
concluzia că aceasta sintetizează, direct sau indirect, rezultatele a tot ceea ce se întâmplă (bine
sau rău) într-o societate comercială , inclusiv influenţa (favorabilă sau defavorabilă) mediului
economic în care se acţionează şi la care ea trebuie să se adapteze sau să-l transforme pentru a-i
fi cât mai favorabil.
Desigur, cel mai important factor este masa profitului ca venit al întreprinderii.
Între rata şi masa profitului relaţia este direct proporţională.
Masa profitului are, la rândul său, o condiţionare complexă în care se remarcă:
1. Nivelul productivităţii sau randamentul factorilor care influenţează volumul
rezultatelor, fapt ce impune societăţii comerciale să se orienteze spre acţiuni care
conduc la o productivitate mai mare;
2. Preţurile de vânzare şi costul activităţilor economice, deoarece masa profitului
este diferenţa dintre aceste două elemente; orice scădere a costurilor şi creştere a
preţurilor produselor are efecte pozitive în planul ratei profitului;
3. Volumul, structura şi calitatea activităţii economice, care acţionează asupra masei
profitului, atât individual, cât şi în combinaţia lor;
4. Viteza de rotaţie a capitalului întrebuinţat în activitatea economică.
Dată fiind complexitatea activităţii economice, este imposibilă surprinderea întregului
conţinut al rentabilităţii economice a acestuia doar prin intermediul unui singur indicator.
În consecinţă, este necesar să se alcătuiască un sistem de indicatori, prin intermediul
cărora să se comensureze diferitele laturi ale rentabilităţii domeniului respectiv.
Profitul se manifestă astfel ca o raţiune de a fi a unei societăţi comerciale, pe baza lui
constituindu-se veniturile la bugetul de stat, noi locuri de muncă, funcţionarea activităţilor
necesare existenţei unei ţări. In sens opus, când întreprinderea are rezultate ce reflectă, de-a
lungul unei perioade mari de timp, incapacitatea ei de a produce beneficii, ea riscă să fie supusă
procedurii de faliment, de eliminare prin şi din fenomenul de concurenţă. Aceasta procedura este,
de fapt, rezultatul unei situaţii în care agentul economic, din lipsa mijloacelor necesare, e pus in
imposibilitatea de a-şi continua existenţa sa de „producător de valoare” pe piaţă.
7
 Analiza rezultatul curent al exerciţiului prin folosirea matricii Peste
–Roire
Sursa informaţională de bază a rentabilităţii, contul de profit şi pierdere, prezintă

cheltuielile şi veniturile pornind de la departajarea activităţii desfaşurate de întreprindere în
activitate de exploatare, financiară şi extraordinară.
1 Activitatea de exploatare încorporează operaţiunile efectuate conform obiectului

de activitate al întreprinderii. Prin indicatorii caracteristici activităţii de exploatare
se exprimă volumul de activitate desfaşurat de întreprindere;
2 Activitatea financiară prezintă efectele participaţiilor în capitalurile altor firme,
ale relaţiilor cu societăţile bancare precum şi alte operaţiuni financiare impuse de
derularea activităţii firmei.
Pornind de la premisa că desfăşurarea activităţii de exploatare implică şi presupune
activitatea financiară, cele două activităţi formează activitatea curentă a firmei.
1 Activitatea extraordinară include operatiunile cu caracter accidental, de regulă
nerepetitive, care au loc independent de activitatea de exploatare şi financiară,
scăpate de sub controlul întreprinderii.
Rezultatul exploatarii (RE) –caracterizează performanţele aferente activităţii de

exploatare normală şi curentă a societăţii comerciale, independent de politica financiară şi
fiscală. El pune în evidenţă rezultatul degajat din exploatare, după luarea în considerare a tuturor
cheltuielilor de producţie şi comercializare, precum şi a riscurilor de exploatare.
Rezultatul exploatării se poate determina prin urmare ca diferenţă între veniturile şi
cheltuielile exploatării.
RE  Venituridinexploatare  Cheltuielipentru exploatare
Rezultatul exploatării (profit sau pierdere) exprimă mărimea absolută a rentabilităţii
activităţii de exploatare, obţinută prin deducerea tuturor cheltuielilor (plătibile şi calculate) din
veniturile exploatării (încasabile şi calculate).
Rentabilitatea activelor de exploatare asupra căreia vom reveni în analiza de pe parcursul
lucrării, determinată ca raport între rezultatul exploatării (RE) şi activele de exploatare (Ae)
exprimă eficienţa utilizării resurselor de exploatare şi serveşte la realizarea unor comparaţii între
diverse întreprinderi care promovează politici de amortizare diferite.
8
Rezultatul activităţii financiare (RF) –caracterizează după cum am arătat efectele
activităţii financiare văzute ca rezultate ale politicilor de finanţare şi fiscale ale societăţii
comerciale.
Rezultatul financiar se poate determina prin urmare ca diferenţă între veniturile şi
cheltuielile financiare.
RF  Veniturifinanciare Cheltuielifinanciare
Rentabilitatea financiară asupra căreia vom reveni în analiza de pe parcursul lucrării,
determinată ca raport între rezultatul net al exerciţiului - Rnet şi capitalurile proprii este un
indicator care permite analiza sustenabilităţii firmei.
Rezultatul activităţii curente (RC)- este determinat atât de rezultatul exploatării normale
( nu se iau în analiză elementele excepţionale) cât şi al activităţii financiare.
Este prin urmare rezultatul tuturor operaţiunilor curente ale întreprinderii.
În determinarea acestui indicator sunt luate în considerare şi elementele financiare, ceea
ce permite aprecierea impactului politicii financiare a întreprinderii asupra rentabilităţii.
Prin urmare rezultatul curent este:
RC  RE  RF
Autorul francez Peste –Roire în lucrarea „ la gestion financiere” apărută la Paris în 1989,
propune pentru analiza rezultatului curent o matrice care evidenţiază nouă situaţii (Fig. nr. 1.1).
a) Rezultatul curent este aproximativ zero: RC  0

Pragul de rentabilitate curentă reprezintă un minim care trebuie atins , dar care nu poate
asigura dezvoltarea, deoarece în acest punct, numit şi „punct de echilibru” veniturile din
exploatare şi cele financiare permit doar acoperirea exactă a cheltuielilor aferente. Această
situaţie corespunde cazurilor (1), (2), (3).
Cazul (1) : Pragul de rentabilitate curentă „ levier financiar”

Corespunde activităţii foarte rentabile ale unei întreprinderi, ccea ce permite redresarea
rapidă a situaţiei financiare şi reducerea cheltuielilor financiare, concomitent cu îmbunătăţirea
rezultatului curent.
Menţinerea nivelului profitului şi eventuala creştere a acestuia se găseşte sub semnil
inceritudinii când:
1. rezultatul pozitiv din exploatare este consecinţa neînregistrării cheltuielilor
9
cheltuielilor cu amortizarea aferente imobilizărilor cu grad avansat de uzură. În
perioada următoare societatea comercială trebuie să procedeze la realizarea de
investiţii, chiar dacă gradul de îndatorare al acesteia va creşte;
2 realizarea noilor investiţii creează premisele creşterii producţiei, prin
diversificarea gamei sortimentale a produselor oferite. Dar, aceasta presupune şi o
strictă corelare cu ceinţele şi respectiv cu posibilitatea de absorţie a pieţei. În caz
contrar, societatea comercială poate întâmpina dificultăţi.
Fig. nr. 1.1 Matricea de analiză a rezultatului curent al exerciţiului
Rezultatul
financiar
<< 0 0
Frânare Pragul de >>0
Rezultatul rentabilitate şi
Forţă
exploatării politici financiare
RC  0 (1) (4) (6)

>>0 RC  0 RC  0
Exploatare Profit curent Profit curent
foarte rentabilă PR Bun manager Monopol
Levier
financiar
(7) RC  0 (2) (5)
0 RC  0 RC  0
Pragul de Deficit Profit curent
rentabilitate al curent redresare holding
exploatării PR
supravieţuire
(8) (9) RC  0 (3)

<< 0 RC  0 RC  0
Exploatare PR
Deficit Deficit curent Activitate
nerentabilă transformare nerentabilă
curent criză dilemă
Activitate
nerentabilă
Sursa: Nicolae Georgescu, Analiza bilanţului contabil, Editura Economica, 1999 p. 151
10
Cazul (2) : Pragul de rentabilitate curentă „ supravieţuire”
Întreprinderea îşi asigură „supravieţuirea” prin echilibrarea activităţii de exploatare cu
politica sa financiară fără a-şi asuma vreun risc financiar. Trecerea într-o altă „stare” este
condiţionată de nivelul investiţiilor realizate şi de capacitatea de absorţie pieţei.
Cazul (3) : Pragul de rentabilitate „ transformare”

Această situaţie este caracteristică acelor întreprinderi care renunţă la activitatea de
exploatare nerentabilă în favoarea activităţii financiare. O atare situaţie, catalogată ca „
transformare” poate avea poate avea un caracter temporar sau definitiv, existând totodată
posibilitatea ca activitatea nerentabilă să fie transferată unei alte entităţi din cadrul holdingului.
b) Rezultatul curent este pozitiv: RC  0
Corespunde cazurilor (4),(5),(6) considerate ca situaţii ideale, deoarece rezultatul
exploatării şi rezultatul activităţii financiare nu sunt niciodată negative.
Cazul (4) : Profit curent „ bun manager al întreprinderii”

Situaţia este ideală, rezultatul exploatării nefiind afectat de cheltuielile financiare.
Politica de independenţă financiară „ bun manager al întreprinderii” permite ameliorarea
rentabilităţii financiare, fără ca acesta să fie afectată de riscul financiar.
Cazul (5) : Profit curent „ supermarche sau holding”

Această situaţie este specifică societăţilor comerciale care desfăşoară o activitate
generatoare de lichidităţi (stocuri reduse sau cu rotaţie rapidă, credite –clienţo limitate sau
inexistente.
Există preocupare pentru efectuarea celor mai bune plasamente posibile precum şi pentru
supravegherea permanentă a gestiunii trezoreriei.
Cazul (6) : Profit curent „ monopol”

Caracterizează o societate comercială cu o poziţie privilegiată pe piaţă, ca urmare a unei
activităţi de exploatare foarte rentabile, care permit degajarea unui surplus de lichidităţi al cărui
plasament constituie o sursă de rentabilitate suplimentară.
11
c) Rezultatul curent este negativ: RC  0
Această situaţie o întâlnim în cazul întreprinderilor nerentabile care care se confruntă cu
numeroase dificultăţi aşa cum sunt prezentate în cazurile (7),(8),(9).
Cazul (7) : Deficit curent „ redresare”

Această situaţie este specifică acelor societăţi comerciale care reuşesc să-şi acopere
cheltuielile de exploatare pe seama veniturilor din exploatare, dar care înregistrează cheltuieli
financiare foarte mari.
Dacă motivul îndatorării ăîl reprezintă realizarea unor investiţii care să determine
obţinerea în viitor a unui profit din exploatare şi rambursarea împrumutului, situaţia se poate
aprecia ca fiind viabilă. Există posibilitatea ca societatea comercială să se confrunte curând cu
dificultăţi grave dacă piaţa este în regres.
Cazul (8) : Deficit curent „ dilemă”
Caracterizează o societate comercială a cărei activitate de exploatare este nerentabilă dar
care ăşi acoperă cheltuielile financiare pe seama veniturilor financiare. În acest caz
întreprinderea se află într-o situaţie „limită” (dilemă), deoarece ea trebuie să decidă între a apela
la împrumuturi pentru a-şi asigura disponibilităţile necesare realizării de noi investiţii şi cedarea
activităţii atunci când hotărârea de a realiza noi investiţii este tardivă.
Cazul (9) : Deficit curent „ criză”

Această situaţie este caracteristică societăţii comerciale aflate în dificultate. Aceasta
trebuie să-şi îmbunătăţească situaţia financiară prin forţe proprii (fonduri) proprii şi să procedeze
la analizarea cauzelor deficitului de exploatare, stabilind totodată măsuri de renediere a acesteia.
O analiză a rezultatului curent în vederea poziţionării profitabilităţii firmei va fi făcută cu
ajutorul următorilor indicatori:
 Rezultatul exploatării;
 Veniturile financiare;
 Cheltuielile financiare;
 Ponderea cheltuielilor financiare în rezultatul de exploatare;
 Ponderea cheltuielilor financiare în rezultatul activităţii curente;
 Activele imobilizate;
 Rata rezultatului curent la 100 lei active imobilizate.
12
1.2 MODALITĂŢI DE ANALIZĂ A PROFITABILITĂŢII ÎN CORELA ŢIE CU
ELEMENTELE DE RISC ECONOMIC FINANCIAR ŞI DE FALIMENT
Acest tip de analiză presupune stabilirea factorilor care influenţează asupra acestuia şi
cuantificarea contribuţiilor acestora la modificarea totală a profitului.
Luând în considerare diversitatea de forme sub care se prezintă profitul la nivelul
societăţii comerciale, analiza factorială a acestuia se poate aprofunda având în vedere
următoarele categorii de rezultate:
 Rezultatul brut al exerciţiului;
 Rezultatul brut al exploatării;
 Rezultatul aferent cifrei de afaceri.
Modelul de analiză este prezentat în continuare:

RB
RB  VT  unde:
VT
RB –rezultatul brut al exerciţiului;
VT –venituri totale;
RB
Pb / VT  -profitul mediu la o unitate de venituri totale.
VT
 Analiza riscului de exploatare şi financiar

Vom analiza poziţia veniturilor obţinute faţă de pragul critic stabilit cu ajutorul metodei
punctului critic pentru: riscul economic; riscul financiar.
a) Analiza riscului de exploatare
Am pornit de la structura costurilor de exploatare (în fixe şi variabile).
La nivelul firmei, pragul de rentabilitate exploatare Pexpl se determină pe baza relaţiei:
Cheltuieli fixe Cheltuieli var iabile
P exp l  ; gv 
1  gv Venituri exp loatare
unde:
gv – ponderea cheltuielilor variabile în totalul veniturilor de exploatare.
RMCV  1  gv - rata marjei cheltuielilor variabile
Analiza riscului de exploatare prnind de la pragul de rentabilitate se face determinând
următorii indicatori:
13
1.Indicatorul de poziţie al venitului de exploatare faţă de pragul de rentabilitate de
exploatare –se poate exprima cu formula:
A  Venituri exp loatare  P exp l unde:
 „flexibilitate absolută”şi exprimă capacitatea firmei de a se adapta la cerinţele pieţei.
Cu cât intervalul de siguranţă are o valoare mai mare, cu atât flexibilitatea întreprinderii
la modificările producţiei şi a vânzărilor este mai ridicată şi riscul economic este mai mic.
2.Indicatorul „coeficient de volatilitate” – este poziţia în raport cu pragul de

rentabilitate, adică cu câte puncte procentuale se află întreprinderea peste sau sub pragul de
rentabilitate.El se poate exprima în valoare relativă cu formula:
A
Av  100
P exp l
Sunt posibile trei situaţii:
A v  10% - spunem că agentul economic se află într-o situaţie instabilă; se confruntă cu
un risc major de exploatare;
10%  A V  20% - spune că agentul economic se află într-o situaţie de risc;
A V  20% - situaţie stabilă; agentul economic se află în afara riscului.
b.Analiza riscului financiar

Firmele se confruntă permanent cu un risc de exploatare pe care l-am analizat anterior.
Dar alături de acest risc intervine încă unul suplimentar care implică cheltuieli financiare
pentru remunerarea datoriilor (dobânzi, dividende etc. ) şi influenţează rentabilitatea
întreprinderii. Acesta este riscul financiar.
Pragul de rentabilitate financiar care asigură acoperirea cheltuielilor de exploatare şi
financiare se calculează în cazul de faţă cu relaţia:
Cheltuieli fixe  Cheltuieli financiare Cheltuieli var iabile

Pfin  ; gv 
1  gv Venituri totale
Dintre indicatorii care măsoară riscul financiar vom utiliza pe următorii:
14
1.Indicatorul de poziţie al cifrei de afaceri faţă de pragul de rentabilitate –se
poate exprima în valoare cu formula:
A  Venituri totale  Pfin
Se numeşte tot „flexibilitate absolută”şi exprimă în cazul nostru capacitatea firmei de a face
faţă la achitarea cheltuielilor.
Cu cât intervalul de siguranţă are o valoare mai mare, cu atât flexibilitatea întreprinderii la
modificările producţiei şi a vânzărilor este mai ridicată şi riscul economic este mai mic.
2.Indicatorul „coeficient de volatilitate” – este poziţia în raport cu pragul de

rentabilitate, adică cu câte puncte procentuale se află întreprinderea peste sau sub pragul de
rentabilitate.El se poate exprima în valoare relativă cu formula:
A
AV  100
Pfin
Se consideră un nivel acceptabil peste valoarea poziţiei procentuale în raport cu pragul de
rentabilitate.
 Analiza riscului de faliment

În literatura de specialitate riscul de faliment are mai multe accepţiuni:
 fenomen economic de lichidare a întreprinderilor în procesul concurenţei;
 stare de insolvabilitate constată printr-o hotărâre judecătorească.
Aprecierea capacităţii firmei de a-şi regla în termen obligaţiile se estimează în funcţie de
condiţiile concrete economico-financiare în care –şi desfăşoară activitatea.
O întreprindere poate avea dificultăţi ocazionate de acoperirea unor creanţe sau nevoia de
accelerare a unor plăţi.
În consecinţă dificultăţile sunt efectul unor neconcordanţe de moment, a unor
dezechilibre temporare şi nu afectează soliditatea firmei şi nici imaginea acesteia.
Literatura de specialitate prezintă o serie de indicatori care permit evaluarea riscului de
faliment.
În lucrarea de faţă vom utiliza acest tip de risc folosind ratelele de solvabilitate.
Calculăm următorii indicatori:
15
 Rata lichidităţii curente:
AC
Lc   100 unde:
D  1 an
AC- active circulante; D< 1 an –datorii pe termen scurt.
Intervalul de valori acceptate este cel cuprins de regulă între 120 -180%
 Rata lichidităţii imediate:

AC  S
Li   100 unde:
D  1 an
AC- active circulante; S – stocuri ; D< 1 an –datorii pe termen scurt.
Intervalul de valori acceptate este cel cuprins de regulă între 65 -100%.
 Raport creanţe –obligaţii pe termen scurt:

C
RC/O   100 unde:
D  1 an
C- stocuri; D<1 an –datorii pe termen scurt
Intervalul de valori acceptate este cel cuprins între 10-30%.
 Rata solvabilităţii globale:

Active totale
R sgl   100 unde:DT–datorii totale
DT
Valorile acceptate sunt cele supraunitare.
16
CAPITOLUL II
PREZENTAREA GENERALA A S.C. „ FARMEC” S.A.
2.1. DATE GENERALE PRIVIND S.C. FARMEC S.A.

De-a lungul timpului, a prezentei sale semicentrale societatea S.C. FARMEC S.A. a
dobândit prestanţă şi credibilitate în lumea atât de schimbătoare a capriciilor frumuseţii feminine.
Fig. nr. 2.1 Imagine S.C. „FARMEC” S.A.
Sursa: www. farmec. ro
S.C.FARMEC S.A. cu sediul în localitatea Cluj-Napoca, Strada Henri Barbusse,

numărul 16, Numărul de înregistrare la Registrul Comerţului J12/14/1991, Cod Fiscal R 199150
a luat fiinţă la data de 1 iunie 1945 sub denumirea de “Laboratorul Mol-Moss”. La început
laboratorul avea doar 6 muncitori şi realiza 5 produse.
Astăzi compania S.C. FARMEC S.A. a rămas producătorul numărul l de cosmetice din
România, fapt demonstrat în toate studiile de piaţă realizate până acum. În momentul de faţă,
compania FARMEC a ajuns la un număr de peste 600 de angajaţi şi este privatizată integral din
anul 1995 prin metoda M.E.B.O.
Nomenclatorul de produse cuprinde peste 400 de produse, atât produse cosmetice, cât şi
produse medicamentoase de uz extern şi produse pentru întreţinerea locuinţei. Mărcile de cea
mai mare notorietate sunt: Gerovital H3, Gerovital Plant, Aslavital, Ecovital, Farmec, Doina,
You&Me, Obsesie, Farmec 16, Athos, Dermofarm, Triumf, Nufăr.
17
Fig. nr. 2.2 Produse ale S.C. „FARMEC” S.A.
Strânsa colaborare dintre departamentele de Cercetare şi Marketing în procesul de

modernizare al produselor existente şi în lansarea pe piaţă, se concretizează în crearea anual a
peste 50 de produse noi, originale, bogate în extracte naturale, vitamine şi ape minerale. Este
primul producător de creme Gerovital H3 din România, prima cremă industrializându-se în anul
1967, în urma hotărârii Profesorului Doctor ANA ASLAN ca Întreprinderea FARMEC să
producă toate cremele şi emulsiile Gerovital H3. Invenţiile Profesorului Doctor ANA ASLAN au
fost cedate companiei FARMEC.
Noul mileniu aduce cu sine noi exigenţe, frumuseţea şi ţineretea capătă noi înţelesuri,
predominând astăzi, în lumea cosmeticelor, produsele bazate pe principii biologic active,
provenite din surse naturale mai ales vegetale. Astfel, gamele tradiţionale create de Profesorul
Doctor ANA ASLAN sunt în permanenţă completate cu produse bazate pe materii prime noi de
origine vegetală, utilizând mai ales amestecuri complexe de extracte vegetale din sursa
inepuizabilă a florei autohtone şi îmbunătăţite cu uleiuri vegetale exotice, ceramide vegetale şi
acizi de fructe.
După anul 1990, în strategia de dezvoltare a companiei, un accent deosebit a fost pus pe
distribuţie, reuşind în prezent să aibă propria reţea de distribuţie prin cele 14 reprezentanţe care
dispun de un parc auto şi o forţă de vânzare proprie, deschise în toate zonele ţării: Bucureşti,
Braşov, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Sibiu, Craiova, Focşani, Piatra-Neamţ, Timişoara, Târgu-
Mureş, Galaţi, Baia-Mare şi Cluj.
18
De asemenea o importanţă deosebită s-a acordat exportului, care a ajuns să înregistreze
în momentul de faţă circa 10% din cifra de afaceri, produsele Farmec ajungând pe pieţele din
Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Kuwait, Liban, Franţa, Ungaria, Austria, Grecia, Canada,
Chile, Uruguay, Argentina, Liban şi Germania. S-au dezvoltat în acelaşi timp relaţiile de
colaborare cu partenerii din Italia şi Spania, în paralel cu menţinerea şi consolidarea relaţiilor cu
partenerii tradiţionali din Japonia şi Thailanda.
De asemenea, eforturile firmei FARMEC în ceea ce priveşte standardul ridicat al noii
game “Gerovital Plant European Skin Care Products” reformulată pe principii 100 % naturale au
fost confirmate prin pătrunderea cu succes a acestor produse pe piaţa S.U.A., o piaţă renumită
prin pretenţiile deosebite care o caracterizează.
În aceste condiţii producţia fizică destinată exportului a înregistrat o creştere în anul
2013 cu 40% faţă de anul 2012, produsele firmei regăsindu-se pe pieţele externe alături de
produsele altor firme consacrate.
Având un capital propriu de 57.232.950 mii lei (RON) divizat în 2.289.318 acţiuni
nominative în valoare de 25.000 lei fiecare, compania FARMEC a ajuns în 9 ani de la privatizare
la performanţe ce vor fi prezentate în continuarea lucrării.
Ultimele cercetări de piaţă realizate în România, de companii internaţionale specializate,
au demostrat că compania FARMEC deţine cantitativ următoarele cote de piaţă pe segmentele
indicate în figura următoare:
70 66
60
50
40 35.5
28
30
19 20.1
20
10
0
Emulsii Produse pt Depilatoare Lotiuni ras Crème de maini
demachiante ingrij fetei si corp
Cota piata-%
Sursa: Date economice societate comercială
19
Chiar dacă pe piaţa cosmeticelor, concurenţa a devenit nemiloasă după anul 1990, când
marile companii transnaţionale au început să vândă în România şi să cheltuiască sume
impresionante pentru companii publicitare agresive, compania FARMEC a făcut şi continuă să
facă fericite milioane de femei, ocupă primul loc în desfacere la categoria produse pentru
îngrijirea feţei - creme şi emulsii - şi locul al doilea pe ţară în ceea ce priveşte cota de piaţă la
grupa deodorante, şi la fel şi pentru produsele de întreţinerea locuinţei, confirmând astfel poziţia
de lider autoritar pe piaţa românească a cosmeticelor.
Pentru a ajunge la aceste performanţe s-a realizat în primul rând retehnologizarea
liniilor productive, respectiv achiziţionarea de noi utilaje ultraperformante, de productivitate
ridicată, încercându-se astfel alinierea tehnologiei la cele mai înalte standarde. S-a urmărit în
permanenţă ca investiţiile realizate să protejeze mediul înconjurator în vederea eliminării
oricăror noxe care ar putea afecta solul, aerul şi apa.
În acest sens, cea mai de amploare investiţie făcută de companie o reprezintă noua
secţie pentru industrializarea deodorantelor ecologice şi a lacurilor de păr, de la Dezmir, în
apropierea municipiului Cluj-Napoca, fiind o a doua investiţie de acest gen din Europa Centrală
şi de Est. Această investiţie a fost o cerinţă obligatorie de îndeplinit în urma aderării României la
Convenţia Internaţională din anul 1993 de la Montreal privind protecţia mediului înconjurător,
respectiv eliminarea substanţelor care epuizează stratul de ozon atmosferic.
În cadrul acestui proiect, compania FARMEC a investit circa 3 milioane EURO, din
care a primit din partea O.N.U.D.I., utilaje şi asistenţă tehnică gratuită în valoare de 1,2 milioane
EURO. Această investiţie profitabilă, atât economic cât şi ecologic, a fost un câştig atât pentru
compania FARMEC şi acţionari cât şi pentru statul român.
În condiţiile în care asistăm la închiderea unor unităţi productive vechi, compania
FARMEC se află printre puţinele firme care a reuşit, în actualele condiţii social-economice, să
pună în funcţiune un obiectiv ecologic de importanţă naţională, unic în ţară, unde se
industrializează produse care corespund standardelor impuse de Comunitatea Europeană (U.E.).
Din anul 2002 compania deţine certificatul internaţional de calitate ISO 9001.
Certificarea a fost făcută de o firmă multinaţională. Pentru obţinerea acestui certificat s-
au făcut procedurile de sistem necesare, personalul a fost instruit sub consultanţa unei firme
autorizate, recunoscută pe plan internaţional.
Lansarea pe piaţă, în anul 2002, a unei noi game de produse de îngrijire a feţei şi
corpului, respectiv gama Aslavital. Gama reprezintă o premieră pe plan internaţional, fiind prima
gama de cosmetice pe bază de argila specială. Aslavital este o linie de produse originale, rod al
activităţii creative a întregului colectiv de cercetare, tehnic, design, marketing, începută încă din
20
anul 1997 când a apărut prima mască cu argilă şi aloe vera, în gama Farmec. Laboratoarele
FARMEC au creat linia de produse Aslavital, pe bază de argilă specială din Munţii Pădurea
Craiului, linie care concretizează o concepţie nouă, revoluţionară anti-age, marcând o nouă etapă
în lupta cu timpul şi răspunzând cerinţei din ce în ce mai stringente de a preveni şi întârzia
îmbătrânirea tenului, de a înlătura efectele ei neplăcute.
La manifestările expoziţionale la care compania FARMEC a participat, respectiv

târgurile “Cosmetics Beauty Hair” şi “Fabricat în România” gama Aslavital s-a bucurat de un
real succes din partea consumatorilor.Eforturile depuse pentru crearea, susţinerea şi
industrializarea produselor Aslavital, de compartimentele Cercetare-Marketing-Design-Tehnic-
Producţie au fost răsplătite prin decernarea distincţiei “Marca de Aur” pentru gamă, distincţie
primită din partea Uniunii Generale a Industriaşilor din România - UGIR 1903.
De aceeaşi distincţie se bucură şi alte produse din oferta FARMEC, cum sunt
deodorantele noi Farmec 16 , Athos, rujurile Gerovital Plant, suplimentul nutritiv Farmecvital şi
vopselele cremă - tip balsam Farmec.
Pe plan extern, compania a fost recunoscută prin acordarea la Madrid a Trofeului
Internaţional pentru Prestigiul Comercial şi al Trofeului Calităţii, iar în Grecia, Trofeul Silver
21
Hermes. De asemenea, compania de cosmetice FARMEC s-a situat în ultimii 10 ani pe primele 3
locuri, atât la nivel judeţean cât şi naţional, în cadrul întreprinderilor mari.
Atât rezultatele economico-financiare obţinute, cât şi cotele de piaţă deţinute de
compania FARMEC demonstrează încă o dată valoarea acesteia pe piaţa cosmeticelor din
România, unde din cauza concurenţei este dificil să te poţi menţine, cu atât mai mult să cucereşti
noi segmente.
Calitatea produselor purtând emblema FARMEC este demonstrată şi prin prezenţa
produselor alături de produsele celor mai mari companii multinaţionale, în cadrul reţelelor
internaţionale care au pătruns pe piaţa românească, în segmentul cash & carry care practică un
comerţ adresat clientului profesionist: METRO Cash & Carry, SELGROS Cash & Carry; în
segmentul super-marketurilor: Billa România, Mega Image, CDE Interex, La Fourmi, Artima
Retail Investment Company, Univers All; segmentul Mega Discount: Rewe România, Profi Rom
Food; segmentul hypermarketurilor: Hiproma (Carrefour) şi România Hypermarche (Cora).
Toate acestea demonstrează faptul că firma FARMEC a intrat în industria economică
europeană, atât din punct de vedere a calităţii produselor, cât şi a tehnologiilor moderne care
protejează mediul înconjurător.
2.2. STRUCTURA ORGANIZATORICA SI DE MANAGEMENT

S.C. FARMEC S.A. Cluj-Napoca este persoană juridică română, cu forma juridică de
societate pe acţiuni.
Societatea pe acţiuni este o societate de capital, ale cărei obligaţii sociale sunt garantate
cu patrimoniul social, iar acţionarii sunt obligaţi să răspundă în limita capitalului subscris şi
concretizat în acţiuni. Acţiunile se pot transmite prin vânzare - cumpărare. Durata societăţii este
nelimitată.
Structura organizatorică oglindeşte modul de grupare a tuturor compartimentelor de
muncă şi a posturilor în vederea transmiterii informaţiilor într-un mod cât mai raţional, a folosirii
optime a forţei de muncă, atât sub aspect economic cât şi din punct de vedere uman.
În societatea S.C. FARMEC S.A. Adunarea Generală a Acţionarilor (A.G.A.) este
organul de conducere a societăţii, care se compune din toţi acţionarii acesteia şi poate fi ordinară
şi extraordinară.
Adunarea generală ordinară are următoarele atribuţii:
 aprobarea sau modificarea bilanţului şi a dării de seamă privind contul de profit şi
pierdere al societăţii pentru anul anterior;
22
 alegerea administratorilor şi auditorilor;
 fixarea diurnei de deplasare ;
 aprobarea salariului minim şi a coeficientului de ierarhizare pe grupe de funcţii;
 salariul minim din societate se va majora conform indexărilor şi in funcţie de
posibilităţile financiare prin hotărârea Consiliului de Administraţie (C.A.);
 fixarea remuneraţiei cuvenită administratorilor şi auditorilor;
 aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli, a programului de activitate pentru
exerciţiul economico-financiar următor.
Adunarea generală extraordinară, pe lângă atribuţiile adunării ordinare, va decide în

următoarele probleme:
 modificarea duratei de funcţionare a societăţii;
 modificarea obiectului de activitate al societăţii;
 schimbarea formei societăţii;
 mutarea sediului;
 fuziunea şi asocierea cu alte societăţi;
 reducerea capitalului social sau majorarea lui prin emisiune de acţiuni;
 dizolvarea anticipată a societăţii;
 declararea falimentului;
 numirea lichidatorilor.
Societatea este administrată de un Consiliu de Administraţie format din 3 (trei) membri

aleşi de A.G.A pe o perioadă de 4 (patru) ani, cu posibilitatea realegerii.
Consiliul de Administraţie are, în principal, următoarele atribuţii:
- alege un comitet de direcţie;
- stabileşte sarcinile acestuia şi fixează remuneraţia;
- angajează şi concediază personalul, direct sau prin mandat acordat preşedintelui şi
stabileşte drepturile şi obligaţiile acestuia;
- aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare al societăţii prin care se stabilesc
îndatoririle şi responsabilităţile personalului societăţii pe compartimente, precum şi
regulamentul de ordine interioară (R.O.I.);
- aprobă structura organizatorică a societăţii şi numărul de posturi;
23
- aprobă operaţiunile de încasări şi plăţi potrivit bugetelor de venituri şi cheltuieli
aprobate anual;
- aprobă încheierea de contracte de închiriere (luarea sau darea în chirie);
- stabileşte tactica şi strategia de marketing;
- aprobă închirierea şi rezilierea contractelor potrivit obiectului de activitate;
- hotărăşte cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung, inclusiv
a celor externe;
- stabileşte competenţele şi nivelul de contactare a împrumuturilor bancare curente, a
creditelor comerciale şi a garanţiilor;
- supune anual Adunării Generale a Acţionarilor, în termen de 90 de zile de la
încheierea exerciţiului economico-financiar, raportul cu privire la activitatea
societăţii, bilanţul şi contul de profit şi pierdere pe anul precedent, precum şi
proiectul de program de activitate şi proiectul de buget al societăţii pe anul în curs;
- negociază cu reprezentanţii sindicatului Contractul Colectiv de Muncă (C.C.M.);
- stabileşte politica internă şi externă de preţuri pentru produsele societăţii;
- organizează controlul pentru asigurarea integrităţii gestiunii societăţii;
- aprobă comisiile de inventariere şi de casare a elementelor din patrimoniul
societăţii;
- analizează şi aprobă trecerea pe costuri a cheltuielilor neprevăzute;
- aprobă cheltuielile de protocol în limita prevederilor bugetare;
- aprobă grilele de salarizare pe categorii de personal;
- aprobă sau revocă hotărârile Comitetului de Direcţie;
- rezolvă orice alte probleme stabilite de Adunarea Generală a Acţionarilor.
Societatea are următoarea structură organizatorică:

- pentru activitatea de bază: 3 ateliere de producţie, birouri, oficii, laboratoare,
magazii de materii prime şi produse finite;
- magazin alimentar;
- cabinet medical;
- cabinet de tratamente cosmetice;
- 14 reprezentanţe în ţară;
- magazine de desfacere.
24
Structura organizatorică elaborată în concordanţă cu actualele necesităţi de funcţionare a
societăţii cuprindea în 2013 un număr de 602 salariaţi repartizaţi în:
- 21 birouri;
- 4 compartimente;
- 3 ateliere pentru producţia de bază: Cosmetice I - CREME, Cosmetice II - LOŢIUNI,
DOZE, DEODORANTE şi Chimico-Casnice;
- 1 cabinet medical.
Din cadrul SC FARMEC SA s-au desprins:
- S.C. Mecanica Farmec S.R.L.;
- S.C. Farmec Plast S.A.;
- S.C. Complex Alimentaţie Publică Farmec S.R.L.
În cadrul birourilor şi compartimentelor îşi desfăşoară activitatea 36 ingineri, 74

economişti, alţi 68 specialişti cu studii superioare şi 63 persoane cu studii medii.
2.3. APROVIZIONAREA CU RESURSE

Scop: specificarea unor metode de efectuare a selecţiei subfurnizorilor în vederea
elaborării subcontractanţilor agreaţi.
Domeniu de aplicare: selecţia furnizorilor de materii prime,materiale auxiliare,
materiale pentru ambalat, combustibili, materiale consumabile, ambalaje, reactivi, servicii
necesare a fi aprovizionate.
Definiţii şi abrevieri: pentru a înţelege mai bine procesul de evaluare şi selecţie a
furnizorilor se aplică definiţiile.
Departament: entitate funcţională din cadrul organizaţiei (birou, serviciu, secţie)
definită prin identificarea proceselor proprii şi a relaţiilor cu celelalte entităţi.
Instructiuni de lucru: mod specificat de desfăşurare a unor activităţi la nivel de punct de
lucru.
Evaluare furnizor: proces prin care se analizează capacitatea unui potenţial furnizor de a
livra produse conforme cu cerinţele S.C.Farmec S.A.
Agreere furnizor: proces prin care se demonstrează faptul că un furnizor este capabil de a
livra produse conforme cu cerinţele companiei.
25
Materii prime :materii prime,materiale cu importanţă majoră în asigurarea calităţii
produselor finite şi care se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, în starea iniţială sau
transformate.
Ambalaje: bunuri ce asigură protecţia produselor finite pe perioada transportului şi
depozitării şi care au rolul foarte important pentru prezentarea şi comercializarea produselor
finite.
Resurse materiale: calculator, imprimante, consumabile, telefon, etc.
Resurse umane: economişti, ingineri.
Dată fiind natura activităţii sale, S.C. ‟‟FARMEC‟‟ S.A.utilizează o mare diversitate de
materii prime. Acestea sunt specifice fiecărei grupe de produse si fiecărui tip de produs în parte.
Din punct de vedere al organizării producţiei, se obţin 4 grupe proncipale de produse
finite:
Grupa A: produse pentru îngrijirea mâinilor şi a tenului (creme, emulsii, loţiuni)
Grupa B: crème de ras, loţiuni după ras, deodorante, parfumuri, ape de toaletă
Grupa C: produse pentru fardare, pentru modelarea şi întreţinerea părului, produse
medicamentoase
Grupa D: produse chimice pentru uz caznic .
Fiecărei grupe de produse îi corespund o serie de materii prime principale după cum
urmează :
Tabelul nr. 2.1
GRUPA MATERII PRIME PRINCIPALE
A Apă,acid stearic,propilenglicol,grăsimi,parafină,metilparaben,etilparaben,feno
xietanol,extracte din plante,vitamine,acid palmitic,argile,parfum
B Alcool denaturat,butan,propan,apă,parfum,glicerină,silicat de sodiu
C Acetat de butil,nitroceluloză,coloranţi,parafine,acid citric,lanolină,stearaţi
D Apă,glicerină,copolimeri acrilaţi,benzoat de sodiu,sulfaţi de sodiu.
Sursa: Date economice societate comercială
Furnizorul reprezintă componenta principală a pieţii în „‟amonte „‟a firmei.

Alegerea şi selectarea furnizorilor are o importanţă deosebită. Printre criteriile de alegere
se numără: seriozitatea în respectarea condiţiilor contractuale, preţul, distanţa, cheltuielile de
transport-aprovizionare, puterea economică, „‟imaginea‟‟ pe piaţă, etc.
În procesul de aprovizionare SC‟‟Farmec‟‟ SA nu foloseşte intermediari, preferând să
negocieze contractele de aprovizionare direct cu furnizorii in cauză.
Şi-a dezvoltat o reţea de furnizori , cu cei principali având relaţii de lungă durată.
Printre principalii furnizori ai S.C. ‟‟FARMEC‟‟S.A.amintim:
26
Tabelul nr. 2.2
DENUMIREA MATERIA PRIMA LIVRATĂ
FURNIZORULUI
S.C.OLTCHIMISE -VALCEA Sodă caustică, propilen glicol, acid clorhidric
CHIMCOMPLEX Solvenţi
BORZESTI
S.C.ARPECHIM SRL Monoetilen glicol, polietilen glicol
S.C.PRODVALCO SRL Alcool tehnic, alcool dezodorizant, alcool etilic
S.C.PETROBRAZI S.A. Produse petroliere, tritanolamina
S.C.STEAUA ROMANA Parafina
SICOMED BUCURESTI Vitamina F
GIVANDAN FRANTA Konier, esenţe de parfumare
DRAGOCO SPANIA Esenţe de parfumuri
ARNAUD FRANTA Phitoceramide, compoziţii de parfumare
2.4. MEDIUL CONCURENTIAL

Piaţa produselor de îngrijire a tenului şi corpului, îndeosebi segmentul de produse de
îngrijire a feţei, pentru femei, are în România o evoluţie extrem de dinamică.
În competiţie se află atât producători locali tradiţionali, cât şi companii străine, intrate de
relativ puţin timp pe piaţa noastră.
În ambele cazuri există o preocupare majoră: diversificarea permanentă a portofoliului de
produse, astfel încât acestea să răspundă celor mai exigente nevoi ale utilizatorilor.
Potrivit companiei de cercetare de piaţă MEMRB, S.C. ‟‟FARMEC‟‟ S.A. este liderul
pieţei locale de creme/loţiuni pentru ten şi se situează pe locul 2 în ceea ce priveşte vânzările de
produse destinate îngrijirii corpului, mâinilor şi picioarelor. Prin gamele deţinute - Gerovital H3,
Gerovital Plant, Ecovital, Aslavital, Farmec, Dermofarm, Doina,- clujenii acopera toate
segmentele de piaţă. Vedeta incontestabilă este laptele demachiant Doina, conceput de Farmec în
urmă cu peste 30 de ani, un produs căruia multe românce i-au rămas fidele de-a lungul timpului.
Din punct de vedere al distribuţiei, un loc important în preocupările firmei îl deţin cele 13
reprezentanţe de pe teritoriul ţării, fiecărei reprezentanţe revenindu-i un număr de depozite en-
gros şi agenţi de comandă şi livrare care se încheie contracte cu clientii reprezentati prin
magazine, en-gros-uri, supermarketuri, hypermarketuri dar şi farmacii, un canal devenit din ce în
ce mai specializat şi cu o creştere extrem de dinamică.
Mercantizarea este un factor foarte important în luarea deciziei de cumpărare a
consumatorului final. În acest sens, Farmec s-a focalizat pe mercantizarea produselor sale prin
dotarea magazinelor cu etichete de raft, display-uri, tăviţe, specifice fiecarui produs al unei
27
anumite game, pentru ca produsele Farmec să fie cât mai uşor remarcate pe raft de către
potenţialii cumpărători. În ceea ce priveşte promoţiile, Farmec, prin intermediul celor 13
reprezentanţe din ţară gestionează periodic campanii promoţionale în magazinele şi
supermarketurile reprezentative pentru fiecare localitate.
PRINCIPALII BENEFICIARI :
Tabelul nr. 2.3

Cod Tip societate,Nume,Forma juridică
14203 SC ACANTHA SRL
32484 SC AGRESIONE SRL
13011 SC ARIEL BIOCOSMETICS SRL
51 SC BD MITREA BAIA-MARE SRL
53 SC BD MITREA BISTRITA SRL
52 SC BD MITREA SATU MARE SRL
54 SC BD MITREA ZALAU SRL
2611 SC CLAVAGET SRL
13010 SC COLIBRI 3 SRL
5731 SC COM SERV BELL SRL
10018 SC DUNA MARIA SRL
5541 SC EMLIN SRL
9130 SC GENERAL COMPRODEX SRL
13166 SC INDRA SRL
6504 SC KARINA COM SRL
7729 SC NATURA INTERNATIONAL SRL
15087 SC METRO MAX COM SRL
13269 SC MIRALON COSMETICS SRL
3011 SC ORIZONT INTERNATIONAL SRL
7124 SC ROYAL COSMETICS SRL
770 SC STIL ART 2001 SRL
13017 SC SPERADI SRL
50871 SC TERTIA COSMETIC SRL
6574 SC TI CREDO COM SRL
13423 SC TRIOPA COMIMPEX SRL
772 SC TUREXIM SRL
2074 SC VASMI COM SRL
5801 SC WIESSMANN SRL
9880 SC YOUNG ART SRL
2.5 EVOLUŢII ALE INDICATORILOR ECONOMICI
 Analiza indicatorilor din Contul de Profit şi pierdere
Principalii indicatori ai Contului de Profit şi Pierdere sunt prezentaţi în continuare:
28
Tabelul nr. 2.4 Date din Cont Profit şi Pierdere
Nr. Crt INDICATOR 2008 2009 2010 2011 2012 2013
1 Cifra de afaceri 89.849.975 86.821.198 95.929.015 110.890.565 121.886.781 138.029.018
2 Venituri totale: 98.584.087 88.370.465 98.787.826 112.641.791 126.437.161 144.940.998
3 Venituri expl 89.849.975 86.821.198 95.929.015 110.890.565 121.886.781 138.029.018
4 Venituri fin 8.734.112 1.549.267 2.858.811 1.751.226 4.550.380 6.911.980
5 Cheltuieli totale 88.968.738 80.954.720 92.045.566 102.634.172 116.853.977 135.742.850
6 Cheltuieli expl 86.902.189 79.912.866 89.071.767 99.529.236 115.342.581 133.088.552
7 Chelt financiare 2.066.549 1.041.854 2.973.799 3.104.936 1.511.396 2.654.298
8 Profit brut expl 2.947.786 6.908.332 6.857.248 11.361.329 6.544.200 4.940.466
9 Profit brut fin 6.667.563 507.413 -114.988 -1.353.710 3.038.984 4.257.682
10 Profit brut curent 9.615.349 7.415.745 6.742.260 10.007.619 9.583.184 9.198.148
11 Profit net 8.058.071 5.849.453 5.170.504 8.302.959 7.981.754 7.344.627
Sursa: www.mfinante.ro
Tabelul nr. 2.5 Date din Cont Profit şi Pierdere

Nr. Crt INDICATOR 2008 2009 2010 2011 2012 2013
1 Numar salariati 606 532 516 544 577 602
Calculăm indicii de variaţie ai principalelor elemente din Contul de Profit şi
Pierdere utilizând următoarea relaţie:
X1
RiX   100 100
X0
unde: X1- indicatorii analizaţi la momentul T1; Xo – indicatorii analizaţi la

momentul To.
Datele au fost calculate pe baza datelor din tabelul nr. 2.1 şi şi sunt reprezentate în
următorul grafic.
Fig. nr. 2.5 Evolutia principalelor elemente ale Contului de profit si pierdere- variatie indici %
53,62%
60,00% 52,57%
47,02%
50,00%
40,00%
30,00%
20,00%
10,00%
-0,66%
0,00%
-10,00% -4,34%
-8,85%
-20,00%
Cifra de afaceri Venituri totale: Cheltuieli totale Profit brut curent Profit net Numar salariati
Sursa: Tabelele nr. 2.4 şi 2.5
29
Calculul ritmurilor medii ale principalelor elemente din Contul de Profit şi Pierdere
utilizând următoarea relaţie:
X1
Ri X  n 1 -1 unde;
Xo
n –număr intervale luate în analiză; X1- indicatorii analizaţi la momentul T1;

Xo – indicatorii analizaţi la momentul To.
Datele au fost calculate pe baza datelor din tabelul nr. 2.1 şi şi sunt reprezentate în
următorul grafic.
Fig. nr. 2.6 Evolutia principalelor elemente ale Contului de profit sI pierdere- ritmuri medii
anuale %
8,00%
7,00%
7,42% 7,30%
6,00% 6,63%
5,00%
4,00%
3,00%
2,00%
-0,11%
1,00% -0,74%
0,00%
-1,53%
-1,00%
-2,00%
Cifra de afaceri Venituri totale: Cheltuieli totale Profit brut curent Profit net Numar salariati
Pe intervalul 2008-2013:
1 Cifra de afaceri a crescut cu 53,62% într-un ritm mediu anual de creştere
de 7,42%; valoarea maximă a cifrei de afaceri a fost realizată în 2013 –
138.029.018 lei; valoarea minimă a cifrei de afaceri a fost realizată în
2009 - 86.821.198 lei;
2 Venitul total a crescut cu 47,02% într-un ritm mediu anual de 6,63% ;
valoarea sa maximă a fost atinsă în 2013 - 144.940.998 lei; valoarea sa
minimă a fost atinsă în 2009 - 88.370.465 lei;
3 Cheltuielile totale au crescut cu 52,57% într-un ritm mediu anual de
7,30%; valoarea sa maximă a fost atinsă în 2013 - 135.742.850 lei;
valoarea sa minimă a fost atinsă în 2009 -80.954.720 lei;
30
4 Profitul brut a scăzut cu 4,34% într-un ritm mediu anual de 0,74% ;
valoarea sa maximă a fost atinsă în 2011 - 10.007.619 lei; valoarea sa
minimă a fost atinsă în 2010 - 6.742.260 lei;
5 Profitul net a scăzut cu 8,85% într-un ritm de 1,53%; valoarea sa maximă
a fost atinsă în 2011 - 8.302.959 lei; valoarea sa minimă a fost atinsă în
2010 - 5.170.504 lei;
6 Numărul de salariaţi a scăzut cu 0,66% într-un ritm mediu anual de 0,11%
atingând maximul în 2008 şi minimul în 2010.
Beneficiind de o cerere relativ stabilă şi chiar în creştere (în contextul crizei)

evoluţiile cifrei de afaceri coroborate cu cele ale salariaţiilor au generat o creştere
permanentă a productivităţii muncii.
Aceasta se calculează cu relaţia:
CA
WL   100 unde: CA – cifra de afaceri; Ns- numărul de salariaţi.
Ns
Rezultatele sunt trecute în următorul tabel:
Fig. nr. 2.6 Calculul productivităţii muncii

Nr. Crt INDICATOR 2008 2009 2010 2011 2012 2013
1 CA 89.849.975 86.821.198 95.929.015 110.890.565 121.886.781 138.029.018
2 Ns 606 532 516 544 577 602
3 WL 148.267 163.198 185.909 203.843 211.242 229.284
Fig. nr. 2.7 Evolutia productivităţii muncii şi componentelor sale-%

60,00% 53,62% 54,64%
50,00%
40,00%
30,00%
20,00%
10,00%
0,00%
-10,00%
-0,66%
CA Ns WL
Sursa: Tabelele nr. 2.4.......2.6
31
Analiza productivităţii muncii scoate în evidenţă următoarele:
 Productivitatea muncii ne arată că un salariat a realizat următoarele valori
ale cifrei de afaceri : în 2008 - 148.267 lei; în 2009-163.198 lei; în 2010 -
185.909 lei; în 2011-203.843 lei; în 2012-211.242 lei; în 2013-229.284 lei;
 Pe intervalul amintit productivitatea muncii a crescut cu 54,64% ca urmare
a creşterii cifrei de afaceri cu 53,62% respectiv a scăderii numărului de
salariaţi cu 0,66%.
Evoluţiile profitului brut sunt influenţate de rata de eficienţă a cheltuielilor care

arată câţi lei cifră de afaceri se obţin la un lei costuri totale.
Datele au fost calculate pe baza formulei următoare:
CA
%CA / Chtot  100 unde: CA – cifra de afaceri; CT –cheltuieli totale
CT
Calculele efectuate sunt trecute în următorul tabel:
Tabelul nr. 2.7 Calculul ratei de eficienţă a cheltuielilor

Nr. Crt INDICATOR 2008 2009 2010 2011 2012 2013
1 Cifra de afaceri 89.849.975 86.821.198 95.929.015 110.890.565 121.886.781 138.029.018
2 Cheltuieli totale 88.968.738 80.954.720 92.045.566 102.634.172 116.853.977 135.742.850
3 %CA/Chtot 100,99% 107,25% 104,22% 108,04% 104,31% 101,68%
Evoluţiile elementelor care compun rata de eficienţă a cheltuielilor totale este prezentată în
continuare:
Fig. nr. 2.8 Evolutia calculului ratei de eficienţă a cheltuielilor%
60,00% 53,62% 52,57%

50,00%
40,00%
30,00%
20,00%
10,00%
0,69%
0,00%
CA CT %CA/Chtot
Sursa: Tabelul nr. 2.7
32
Analiza ratei de eficienţă a cheltuielilor pe intervalul analizat scoate în evidenţă
următoarele:
 Rata de eficienţă a cheltuielilor arată că la 100 lei cheltuieli totale se obţin
următoarele valori ale cifrei de afaceri: în 2008 - 100,99 lei; în 2009 -107,25
lei; în 2010 -104,22 lei; în 2011-108,04 lei; în 2012 -104,31 ; în 2013-101,68
lei;
 Pe intervalul analizat indicatorul creşte cu 0,69% ca urmare a creşterii cifrei
de afaceri cu 53,62% respectiv a creşterii cheltuielilor cu 52,57%;
 Indicatorul este unul de maxim şi prin raportul supraunitar dintre cifra de
afaceri şi cheltuieli totale se evidenţiază o eficienţă relativ stabilă a celor din
urmă;
 Evoluţiile sunt determinate şi de creşterea productivităţii muncii cu 54,62%
pe intervalul amintit.
 Analiza indicatorilor din Bilanţ

Datele de analiză sunt prezentate în continuare:
Tabelul nr. 2.8 Date din Bilanţ activ
Nr. Crt INDICATOR 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total active
98.217.389 93.492.198 81.726.073 78.095.091 74.569.580 66.800.567
1 imobilizate
2 Stocuri 14.056.896 13.204.354 15.888.902 13.343.254 16.331.577 19.359.815
3 Casa si conturi 1.949.042 1.932.400 4.107.851 10.189.818 14.400.258 20.967.091
4 Creanţe 16.273.281 15.227.818 16.755.050 23.289.065 24.296.264 28.711.047
Total active
32.279.219 30.364.572 36.751.803 46.822.137 55.028.099 69.037.953
5 circulante
6 Chelt in avans 74.113 440.957 221.178 198.514 263.153 293.016
ACTIVE
130.570.721 124.297.727 118.699.054 125.115.742 129.860.832 136.131.536
7 TOTALE
Tabelul nr. 2.9 Date din Bilanţ pasiv
Nr. Crt INDICATOR 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Capit social
1 7.723.295 7.723.295 5.723.295 5.723.295 108.904.435 108.113.566
subscris varsat
2 Capital propriu 101.755.667 106.701.776 103.425.271 106.955.087 110.333.240 109.565.066
3 D<1 an 19.017.936 11.965.247 10.508.363 11.532.016 12.028.997 16.003.642
4 D>1 an 9.797.118 5.630.704 4.765.420 6.628.639 7.498.595 10.562.828
5 Datorii totale 28.815.054 17.595.951 15.273.783 18.160.655 19.527.592 26.566.470
PASIVE
6 130.570.721 124.297.727 118.699.054 125.115.742 129.860.832 136.131.536
TOTALE
33
Fig. nr. 2.9 Evolutia principalelor elemente ale Bilanţului Contabil- variaţie indici %
10,00%
7,67%
8,00%
6,00% 4,26%
4,00%
2,00%
0,00%
-2,00%
-4,00%
-6,00%
-8,00%
-10,00% -7,80%
ACTIVE TOTALE Capital propriu Datorii totale
Fig. nr. 2.10 olutia principalelor elemente ale Bilanţului Contabil- ritmuri medii anuale %
1,50% 1,24%
1,00% 0,70%
0,50%
0,00%
-0,50%
-1,00%
-1,50%
-1,35%
ACTIVE TOTALE Capital propriu Datorii totale
 Activele totale au crescut cu 4,26%% într-un ritm mediu anual de creştere de
0,70%%; valoarea maximă a activelor totale a fost realizată în 2013 –
136.131.536 lei; valoarea minimă a activelor totale a fost realizată în 2010 -
118.699.054 lei;
34
 Capitalul propriu a crescut cu 7,67% într-un ritm de 1,24%; valoarea sa
maximă a fost atinsă în 2013 - 109.565.066 lei; valoarea sa minimă a fost
atinsă în 2011 - 106.955.087 lei;
 Datoriile totale au scăzut cu 7,80% într-un ritm de 1,35% pe an; valoarea sa
maximă a fost atinsă în 2006 -28.815.054 lei; valoarea sa minimă a fost
realizată în 2010 -15.273.783 lei.
Fig. nr. 2.11 Evolutia componentelor datoriei totale- %
10,00% 7,82%
5,00%
0,00%
-5,00%
-10,00%
-15,00%
-15,85%
-20,00%
D>1 an D<1 an
Sursa: Tabelele nr. 2.8
Pe intervalul 2008-2013 :
 Datoriile pe termen scurt scad cu 15,85%:
 Datoriile pe termen lung cresc cu 7,82%.
În analiza elementelor de bilanţ contabil ne vom opri asupra a doi indicatori semnificativi
pentru evidenţierea potenţialului financiar al societăţii comerciale:
a) Situaţia netă;
b) Fondul de rulment propriu.
a) Situaţia netă –reflectă mai bine valoarea activelor realizate la un moment dat şi răspunde
mai fidel cerinţelor acţionarilor, proprietarilor societăţii comerciale interesaţi în a cunoaşte valoarea
pe care o deţin, cât şi creditorilor, deoarece această valoare constituie garanţia recuperării creanţelor
lor.
Se calculează cu formula:
Situatia neta  Active totale  Datorii totale
35
Tabelul nr. 2.10 Calculul situaţiei nete
Nr. Crt INDICATORUL 2008 2009 2010 2011 2012 2013
ACTIVE
130.570.721 124.297.727 118.699.054 125.115.742 129.860.832 136.131.536
1 TOTALE
DATORII
28.815.054 17.595.951 15.273.783 18.160.655 19.527.592 26.566.470
2 TOTALE
SITUATIA
101.755.667 106.701.776 103.425.271 106.955.087 110.333.240 109.565.066
3 NETA
Sursa: Tabelul nr. 2.7 şi 2.8
b) Fondul de rulment propriu-este un indicator care permite evidenţierea gradului de

securitate al societăţii comerciale în ccea ce priveşte finanţarea ciclului de exploatare.
El are mai multe accepţiuni toate presupunând compararea resurselor permanente (proprii
sau atrase) raportate la utilizările permanente.
În cazul de faţă am optat pentru analiza indicatorului fondului de rulment propriu
deoarece el surprinde mai bine autonomia financiară a societăţii comerciale.
Se calculează cu formula:
Fond rulment propriu  Capital propriu  Active imobilizat e
Tabelul nr. 2.10 Calculul fondului de rulment propriu
Nr. INDICATORU
Crt L 2008 2009 2010 2011 2012 2013
CAPITAL 106.701.77 103.425.27 106.955.08 110.333.24 109.565.06
101.755.667
1 PROPRIU 6 1 7 0 6
ACTIVE
98.217.389 93.492.198 81.726.073 78.095.091 74.569.580 66.800.567
2 IMOB
FOND
RULMENT 3.538.278 13.209.578 21.699.198 28.859.996 35.763.660 42.764.499
3 PROPRIU
Sursa: Tabelul nr. 2.8 şi 2.9
Calculul celor indicatori ne scot în evidenţă următoarele:

 Situaţia netă este pozitivă pe tot intervalul analizat şi arată că societatea
comercială poate sâ-şi acopere datoriile din activele totale; este un semn al
credibilităţii acesteia în faţa creditorilor şi acţionarilor săi;
 Fondul de rulment propriu arată că societatea comercială îşi poate acoperi
finanţarea pentru utilizarea activelor sale imobilizate din fonduri proprii
Analiza unor indicatori de ansamblu ai societăţii permite evidenţierea faptului că există

potenţial pentru creşterea profitabilităţii societăţii comerciale „ FARMEC „ S.A.
36
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ: DIAGNOSTICUL PROFITULUI CURENT ÎN
CADRUL SOCIETĂŢII COMERCIALE „ FARMEC” S.A.
Elementele introductive în lucrare vor fi aplicate pe exemplul societăţii comerciale „
FARMEC” S.A. după următorii paşi:
A. Poziţionarea şi analiza profitului curent (rezultatului brut al exerciţiului)
conform matricii „ Peste – Roire”;
B. Analiza factorială a profitului curent;
C. Stabilirea pragului de exploatare şi financiar şi analiza riscului de exploatare şi
financiar;
D. Analiza riscului de faliment.
Le vom aborda pe rând:

A. Poziţionarea şi analiza profitului curent (rezultatului brut al exerciţiului) conform
matricii „ Peste – Roire”
În introducere am prezentat instrumentul de analiză a profitului curent (rezultatul brut al
exerciţiului. Acesta este rezultatul activităţii de exploatare cumulat cu cel al activităţii financiare.
Deci: RB  RE  RF
Pentru a realiza acest demers am construit următorul tabel:
Tabelul nr. 3.1 Date economico –financiare în vederea analizei rezultatului curent
Indicatori 2.008 2.009 2.010 2.011 2.012 2.013
VE 89.849.975 86.821.198 95.929.015 110.890.565 121.886.781 138.029.018
CE 86.902.189 79.912.866 89.071.767 99.529.236 115.342.581 133.088.552
VF 8.734.112 1.549.267 2.858.811 1.751.226 4.550.380 6.911.980
CF 2.066.549 1.041.854 2.973.799 3.104.936 1.511.396 2.654.298
AI 98.217.389 93.492.198 81.726.073 78.095.091 74.569.580 66.800.567
Sursa: Tabelele nr. 2. 4, 2.7 2.8
În analiza noastră intervin următorii indicatori:

 Raportul dintrwe cheltuielilor financiare şi rezultatul exploatării :
CF
%CF/ RE  100
RE
37
 Raportul dintre cheltuielilor financiare şi ezultatul curent (brut) :
CF
%CF/ RB  100
RB
CF
 Rata rezultatului curent (brut) raportată la activele imobilizate: RC/AI  100
RB
 Se apreciază de către managementul de top că valoarea CF / RE 100  max 50%
respectiv CF / RC 100  max 30%
Tabelul nr. 3.2 Calcul indicatori de analiză ai rezultatului curent
Indicatori 2.008 2.009 2.010 2.011 2.012 2.013
RE 2.947.786 6.908.332 6.857.248 11.361.329 6.544.200 4.940.466
RF 6.667.563 507.413 -114.988 -1.353.710 3.038.984 4.257.682
RC 9.615.349 7.415.745 6.742.260 10.007.619 9.583.184 9.198.148
%CF/ RE 70,11% 15,08% 43,37% 27,33% 23,10% 53,73%
% CF/ RC 21,49% 14,05% 44,11% 31,03% 15,77% 28,86%
RC/AI 9,79% 7,93% 8,25% 12,81% 12,85% 13,77%
Fig. nr. 3.1 Evoluţia rezultatului curent şi a componentelor sale- %
80,00% 67,60%
60,00%
40,00%
20,00%
0,00%
-20,00% -4,34%
-40,00%
-36,14%
-60,00%
RE RF RC
Fig. nr. 3.2 Evoluţia rezultatului curent şi a componentelor sale- ritmuri medii -%
38
10,00% 8,99%
8,00%
6,00%
4,00%
2,00%
0,00%
-2,00% -0,74%
-4,00%
-6,00%
-8,00%
-7,20%
-10,00%
RE RF RC

Asupra tabelului nr. 3.2 şi Fig. nr . 3.1 şi 3.2 putem face următoarele aprecieri:
 În 2008: activitatea de exploatare generează profit aferent în valoare de 2.947.786 lei

, dar acesta este inferior profitului financiar rezultat în urma devansării cheltuielilor
financiare de către venituri care este de 6.667.563 lei; acesta din urmă acoperă riscul
financiar; raportul dintre cheltuielile financiare şi rezultatul financiar este de 70,11%
valoare care depăşeşte pragul maxim acceptat; raportul dintre cheltuielile financiare
şi rezultatul curent este de 21,49 % fapt care se înscrie în pragul maxim acceptat;
gradul de utilizare al activelor totale este de 9,79% fapt care ne arată că la 100 lei
active totale obţinem un profit de 9,79 lei;
superior profitului financiar rezultat în urma devansării cheltuielilor financiare de
către venituri care este de 507.413 lei; din venitul financiar se acoperă riscul
financiar; ponderea cheltuielilor financiare în rezultatul exploatării scade la 15,08%
deci în pragul maxim; raportul dintre cheltuielile financiare şi rezultatul curent scade
la 14,05% în limitele pragului maxim stabilit; gradul de utilizare al activelor totale
este de 7,93% deci la 100 lei active totale avem 7,93 lei profit;
 În 2010: activitatea de exploatare generează profit de exploatare în valoare de 6.857.
248 lei , dar avem pierdere financiară rezultată în urma devansării veniturilor
financiare de către cheltuieli financiare în valoare de 114.988 lei; riscul financiar nu
se acoperă din venituri financiare integral; raportul dintre cheltuielile financiare şi
rezultatul exploatării este de 43,37% inferior pragului maxim admis; raportul dintre
cheltuielile financiare şi rezultatul curent este de 44,11% superior pragului admis; la
100 lei active totale se obţine un profit curent de 8,25 lei;
 În 2011: activitatea de exploatare generează profit de exploatare în valoare de
11.361.329 lei; avem o pierdere financiară de 1.353.710 lei; din nou nu se mai
39
acoperă riscul financiar pe seama veniturilor financiare; raportul dintre cheltuielile
financiare şi rezultatul de exploatare este de 31,03% , fapt care atestă încadrarea în
limite normale; raportul dintre cheltuielile financiare şi rezultatul curent este de
31,03%; în urma utilizării a 100 lei active totale se obţin 12,81 lei profit curent;
 În 2012 : activitatea de exploatare generează profit de exploatare de 6.544.200 lei ;
rezultatul financiar este de 3.038.984 lei; acesta din urmă acoperă riscul financiar;
raportul dintre cheltuielile financiare şi rezultatul de exploatare este de 23,10% în
limitele admise; raportul dintre cheltuielile financiare şi rezultatul curent este de
15,77% în pragul maxim admis; gradul de utilizare al activelor totale este de
12,85% care semnifică că la 100 lei active totale avem 12,85 lei;
 În 2013 : activitatea de exploatare generează profit de exploatare de 4.940.466 lei
; rezultatul financiar este de 4.257.682 ; acesta din urmă acoperă riscul financiar;
raportul dintre cheltuielile financiare şi rezultatul de exploatare este de 53,73% în
limitele care depăşesc pragul maxim admise; raportul dintre cheltuielile financiare
şi rezultatul curent este de 28,86% în pragul maxim admis; gradul de utilizare al
activelor totale este de 13,77% care semnifică că la 100 lei active totale avem
13,77 lei;
 Pe ansamblu intervalului 2008-2013 evoluţia este următoarea: rezultatul brut al
exerciţiului creşte cu 67,60% într-u ritm mediu anual de 8,99%; rezultatul brut
financiar scade cu 36,14%; prin urmare rezultatul curent scade cu 4,34% într-un
ritm mediu de scădere de 0,74%;
Se poate concluziona că ne găsim în toată perioada analizată în cadranul 4 „ bun
manager al societăţii comerciale”. Rezultatul curent se menţine pozitiv pe toată perioada
analizată chiar dacă în anumite etape rezultatul financiar este negativ.
Managementul de top are preocupare pentru găsirea celor mai bune plasamente pe piaţă
în condiţiile unei supravegheri permanente a trezoreriei.
B. Analiza factorială a profitului curent
Am folosit următorul model:

Primul model de analiză este prezentat în continuare:
RB
RB  VT  unde:
VT
RB –rezultatul brut al exerciţiului;
40
VT –venituri totale;
RB
Pb / VT  -profitul mediu la o unitate de venituri totale.
VT
Aplicarea modelului o facem în continuare:

 Modificarea rezultatului curent:
RB  CA1  RB / CA1  CA 0  RB / CA 0  9.198.148  9.615.349  417.201 lei
 Influenţa modificării cifrei de afaceri:

CA  CA1  RB / CA 0  CA 0  RB / CA 0  14.771.258  9.615.349  5.155.909 lei
 Influenţa modificării rezultatului curent la 1 leu venituri totale:

RB / CA  CA1  RB / CA1  CA1  RB / CA 0  9.198.148  14.771.258  5.573.110 lei.
Verificarea datelor:
CA  CA  RB de unde:
5.155.909  5.573.110  417.201 lei
Fig. nr. 3.3 Factorii care determină profitul curent
6.000.000 5.155.909
4.000.000
2.000.000
0
-417.201
-2.000.000
-4.000.000
-6.000.000
-5.573.110
-8.000.000
Modif RB Modif CA Modif RB/CA
Sursa: Calcule autor
Se constată în perioada 2008-2013 următoarele:

 rezultatul curent a scăzut cu 417.201 lei; evoluţia sa este determinată de : creşterea
cifrei de afaceri cu 5.105. 909 lei respectiv a scăderii profitului mediu raportat la
41
cifra de afaceri cu 5.573. 110 lei;
 indicatorul profitului mediu raportat la cifra de afaceri trebuie îmbunătăţit printr-o
mai bună utilizare a activelor respectiv o prospectare mai bună a pieţei.
B. Stabilirea pragului de exploatare şi financiar şi analiza riscului de exploatare şi

financiar
 Analiza riscului de exploatare

În estimarea riscului de exploatare , am pornit de la structura costurilor de exploatare (în
fixe şi variabile).
Tabelul nr . 3.3 Cheltuielile pe structura de exploatare
INDICATOR 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Cheltuieli variabile 59.093.488 53.541.620 60.479.729 66.485.530 81.777.890 91.564.924
Cheltuieli fixe 27.808.700 26.371.246 28.592.037 33.043.706 33.564.691 41.523.628
Total 86.902.189 79.912.866 89.071.767 99.529.236 115.342.581 133.088.552
Sursa: Date economico-financiare societate comerciale
Pe baza relaţiilor prezentate în capitolul I vom calcula următorii indicatori:

 cifra de afaceri critică sau pragul de rentabilitate de exploatare;
 indicatorul de poziţie absolută;
 Indicatorul de poziţie relativ.
Deoarece cifra de afaceri este identică cu venitul din exploatare vom utiliza în calculele
venitul de exploatare.
Tabelul nr . 3.4 Calculul riscului de exploatare
Nr.
INDICATOR 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Crt.
1 Venituri expl 89.849.975 86.821.198 95.929.015 110.890.565 121.886.781 138.029.018
2 Cheltuieli variabile 59.093.488 53.541.620 60.479.729 66.485.530 81.777.890 91.564.924
3 Cheltuieli fixe 27.808.700 26.371.246 28.592.037 33.043.706 33.564.691 41.523.628
4 Marja chelt variabile 30.756.487 33.279.578 35.449.286 44.405.035 40.108.891 46.464.094
Rata marjei chelt
5 variabile 34,23% 38,33% 36,95% 40,04% 32,91% 33,66%
6 Prag rentab expl 81.238.506 68.798.443 77.372.672 82.518.463 101.999.632 123.352.574

7 Flexibilitate absoluta 8.611.469 18.022.755 18.556.343 28.372.102 19.887.149 14.676.444
8 Flexibilitate relativa-% 10,60% 26,20% 23,98% 34,38% 19,50% 11,90%
Sursa: Date economico-financiare societate comercială
42
Fig. nr. 3.4 Evoluţia veniturilor din exploatare şi a pragului de exploatare
110.890.565
121.886.781
101.999.632
138.029.018
123.352.574
95.929.015
160.000.000
89.849.975
86.821.198
82.518.463
81.238.506
77.372.672
140.000.000
68.798.443
120.000.000
100.000.000
80.000.000
60.000.000
40.000.000
20.000.000
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013

Datele din tabelul nr. 3.2 şi Fig. nr. 3.4 ne duc la următoarele concluzii privind evoluţia pe
perioada analizată:
 Veniturile din exploatare (egale cu cifra de afaceri în cazul nostru) sunt superioare
pragului critic de rentabilitate; indicatorul flexibilităţii absolute înregistrează următoarele
evoluţii: în 2008 -81.238.506 lei; în 2009 -68.798.443 lei; în 2010 -77.372.672 lei; în
2011- 82.518.463 lei; în 2012- 101.999.632 lei; în 2013- 123.352.574 lei;
 Flexibilitatea relativă care arată poziţia procentuală a venitului de exploatare efectiv obţinut
faţă pragul de rentabilitate de exploatare este: 10,60% în 2008; 26,20% în 2009 - 23,98% în
2010; 34,38% în 2011; 19,50% în 2012 ; 11,90% în 2013 ; datele arată că firma evoluează de
la o situaţie de instabilitate.
B. Analiza riscului financiar

Aşa după cum am arătat , companiile se confruntă permanent cu un risc de exploatare pe care
l-am analizat anterior. Dar alături de acest risc intervine încă unul suplimentar care alături de
celelalte cheltuieli şi cheltuieli financiare care influenţează rentabilitatea întreprinderii. În estimarea
riscului financiar , am pornit de la structura costurilor totale (în fixe şi financiare).
În cadrul studiului de caz, am folosit următorii indicatori:
 cifra de afaceri critică sau pragul de rentabilitate financiară ;
 indicatorul de poziţie absolută;
 Indicatorul de poziţie relativă;
Tabelul nr . 3.5 Calculul riscului financiar
Nr.
INDICATOR 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Crt.
1 Venituri totale: 98.584.087 88.370.465 98.787.826 112.641.791 126.437.161 144.940.998
43
Cheltuieli
59.093.488 53.541.620 60.479.729 66.485.530 81.777.890 91.564.924
2 variabile
3 Chelt fixe 30.261.415 27.799.265 31.852.001 36.434.807 40.521.309 49.583.605
4 Chelt financiare 30.756.487 33.279.578 35.449.286 44.405.035 40.108.891 46.464.094
5 Chelt fixe totale 40,06% 39,41% 38,78% 40,98% 35,32% 36,83%
Marja chelt
75.544.408 70.534.465 82.139.032 88.917.122 114.721.963 134.642.670
6 variabile
Rata marjei chelt
23.039.679 17.836.000 16.648.794 23.724.669 11.715.198 10.298.328
7 variabile
Prag de rentab
98.584.087 88.370.465 98.787.826 112.641.791 126.437.161 144.940.998
8 financiar
Flexibilitate
59.093.488 53.541.620 60.479.729 66.485.530 81.777.890 91.564.924
9 absoluta
Flexibilitate
30,50% 25,29% 20,27% 26,68% 10,21% 7,65%
10 relativa-%
Sursa: Date economico-financiare societate comerciale
Fig. nr. 3.5 Evoluţia veniturilor totale şi a pragului de exploatare
112.641.791
126.437.161
114.721.963
144.940.998
134.642.670
160.000.000
98.584.087
98.787.826
88.917.122
88.370.465
140.000.000
82.139.032
75.544.408
70.534.465
120.000.000
100.000.000
80.000.000
60.000.000
40.000.000
20.000.000
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Datele din tabelul nr. 3.5 respectiv Fig. nr. 3.5 ne duc la următoarele concluzii privind
evoluţia pe perioada analizată:
 Veniturile totale sunt superioare pragului financiar ; indicatorul flexibilităţii absolute
înregistrează următoarele evoluţii: în 2008 -98.584.087 lei; în 2009 -88.370.465 lei; în
2010 -98.787.826 lei; în 2011- 112.641.791 lei; în 2012- 126.437.161 lei; în 2013-
144.940.998 lei;
 Flexibilitatea relativă care arată poziţia procentuală a venitului total efectiv obţinut faţă
pragul financiar este: 30,50% în 2008; 25,29% în 2009 - 20,27% în 2010; 26,68% în
2011; 10,21% în 2012 ; 7,65% în 2013 ; datele arată că firma evoluează spre o situaţie
de instabilitate la una de confort.
C. Analiza riscului de faliment
44
Vom calcula următorii indicatori:
 Rata lichidităţii curente:

AC
Lc   100 unde:
D  1 an
AC- active circulante; D< 1 an –datorii pe termen scurt.
Intervalul de valori acceptate este cel cuprins de regulă între 120 -180%
 Rata lichidităţii imediate:

AC  S
Li   100 unde:
D  1 an
AC- active circulante; S – stocuri ; D< 1 an –datorii pe termen scurt.
Intervalul de valori acceptate este cel cuprins de regulă între 65 -100%.
 Raport creanţe –obligaţii pe termen scurt:

C
RC/O   100 unde:
D  1 an
C- stocuri; D<1 an –datorii pe termen scurt
Intervalul de valori acceptate este cel cuprins între 10-30%.
 Rata solvabilităţii globale:

Active totale
R sgl   100 unde:DT–datorii totale
DT
Valorile acceptate sunt cele supraunitare.
Tabelul nr . 3.6 Date de calcul lichiditate şi solvabilitate
Nr. Crt. Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012 2013
1 CA 89.849.975 86.821.198 95.929.015 110.890.565 121.886.781 138.029.018

2 AC 32.279.219 30.364.572 36.751.803 46.822.137 55.028.099 69.037.953
3 Stocuri 14.056.896 13.204.354 15.888.902 13.343.254 16.331.577 19.359.815
4 Creante 16.273.281 15.227.818 16.755.050 23.289.065 24.296.264 28.711.047
5 D<1an 9.797.118 5.630.704 4.765.420 6.628.639 7.498.595 10.562.828
6 DT 28.815.054 17.595.951 15.273.783 18.160.655 19.527.592 26.566.470
7 AT 130.570.721 124.297.727 118.699.054 125.115.742 129.860.832 136.131.536
45
Sursa: Date economico –financiare societate comercială
Calculele sunt prezentate în continuare:
Tabelul nr . 3.7 Calculul lichidităţii şi solvabilităţii

Nr. Crt.
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012 2013
1 Lc 3,29 5,39 7,71 7,06 7,34 6,54

2 Li 1,86 3,05 4,38 5,05 5,16 4,70
3 Rc-o 1,66 2,70 3,52 3,51 3,24 2,72
4 Sgl 4,53 7,06 7,77 6,89 6,65 5,12
Fig. nr. 3.6 Evoluţia ratelor de lichiditate şi solvabilitate

7,77
7,71
9,00
7,34
7,06
7,06
6,89
8,00
6,65
6,54
7,00
5,39
5,16
5,12
5,05
6,00
4,70
4,53
4,38
5,00
3,52
3,51
3,29
3,24
3,05
2,70
2,72
4,00
1,86
3,00
1,66
2,00
1,00
0,00
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Lc Li Rc-o Sgl
Pe întregul interval analizat:

 Rata lichidităţii curente semnifică faptul că la 1 leu datorii pe termen scurt
avem active curente după cum urmează: 3,29 lei în 2008; 5,39 lei în 2009;
7,71 lei în 2010; 7,06 lei în 2011; 7,34 lei în 2012; 6,54 lei în 2013;
 Rata lichidităţii imediate semnifică faptul că la 1 leu datorii pe termen scurt
avem active curente din care s-au scăzut stocurile după cum urmează: 1,86 lei
în 2008; 3,05 lei în 2009; 4,38 lei în 2010; 5,05 lei în 2011; 5,16 lei în 2012;
4,70 lei în 2013;
46
 Rata creanţe obligaţii semnifică faptul că la 1 leu datorii pe termen scurt
avem creanţe după cum urmează: 1,66 lei în 2008; 2,70 lei în 2009; 3,52 lei
în 2010; 3,51 lei în 2011; 3,24 lei în 2012; 2,72 lei în 2013;
 Rata solvabilităţii globale semnifică faptul că la 1 leu datorii totale avem
active totale după cum urmează: 4,53 lei în 2008; 7,06 lei în 2009; 7,77 lei în
2010; 6,89 lei în 2011; 6,65 lei în 2012; 5,12 lei în 2013;
 Valorile indicatorilor sunt ridicate în raport cu limitele admise; rata creanţe –
obligaţii singurul indicator care se abate de la valorile admise şi generează
efecte negative este acoperit de cash –flow-ul rezultat din celelalte rate
ridicate de lichiditate.
47
Concluzii şi recomandări
Societatea comercială „ FARMEC” S.A. este o societate bine capitalizată şi cu

performanţe economice notabile.
Vom prezenta recapitulativ câteva aspecte economice ale societăţii comerciale analizate.
 Analiza indicatorilor din Contul de Profit şi pierdere
 Cifra de afaceri a crescut cu 53,62% într-un ritm mediu anual de creştere de 7,42%;
valoarea maximă a cifrei de afaceri a fost realizată în 2013 – 138.029.018 lei; valoarea
minimă a cifrei de afaceri a fost realizată în 2009 - 86.821.198 lei;
 Venitul total a crescut cu 47,02% într-un ritm mediu anual de 6,63% ; valoarea sa
maximă a fost atinsă în 2013 - 144.940.998 lei; valoarea sa minimă a fost atinsă în
2009 - 88.370.465 lei;
 Cheltuielile totale au crescut cu 52,57% într-un ritm mediu anual de 7,30%; valoarea sa
maximă a fost atinsă în 2013 - 135.742.850 lei; valoarea sa minimă a fost atinsă în
2009 -80.954.720 lei;
 Profitul brut a scăzut cu 4,34% într-un ritm mediu anual de 0,74% ; valoarea sa
maximă a fost atinsă în 2011 - 10.007.619 lei; valoarea sa minimă a fost atinsă în 2010
- 6.742.260 lei;
 Profitul net a scăzut cu 8,85% într-un ritm de 1,53%; valoarea sa maximă a fost atinsă
în 2011 - 8.302.959 lei; valoarea sa minimă a fost atinsă în 2010 - 5.170.504 lei;
 Numărul de salariaţi a scăzut cu 0,66% într-un ritm mediu anual de 0,11% atingând
maximul în 2008 şi minimul în 2010;
 Analiza productivităţii muncii a scos în evidenţă următoarele: productivitatea muncii
ne arată că un salariat a realizat următoarele valori ale cifrei de afaceri : în 2008 -
148.267 lei; în 2009-163.198 lei; în 2010 -185.909 lei; în 2011-203.843 lei; în 2012-
211.242 lei; în 2013-229.284 lei; pe intervalul amintit productivitatea muncii a crescut
cu 54,64% ca urmare a creşterii cifrei de afaceri cu 53,62% respectiv a scăderii
numărului de salariaţi cu 0,66%;
 Coroborat cu indicatorul productivităţii muncii, analiza ratei de eficienţă a cheltuielilor
pe intervalul analizat scoate în evidenţă următoarele: rata de eficienţă a cheltuielilor
arată că la 100 lei cheltuieli totale se obţin următoarele valori ale cifrei de afaceri: în
47
2008 - 100,99 lei; în 2009 -107,25 lei; în 2010 -104,22 lei; în 2011-108,04 lei; în 2012
-104,31 ; în 2013-101,68 lei; pe intervalul analizat indicatorul creşte cu 0,69% ca
urmare a creşterii cifrei de afaceri cu 53,62% respectiv a creşterii cheltuielilor cu
52,57%; indicatorul este unul de maxim şi prin raportul supraunitar dintre cifra de
afaceri şi cheltuieli totale se evidenţiază o eficienţă relativ stabilă a celor din urmă;
evoluţiile sunt determinate şi de creşterea productivităţii muncii cu 54,62% pe
intervalul amintit.
 Analiza indicatorilor din Bilanţ

 Activele totale au crescut cu 4,26%% într-un ritm mediu anual de creştere de 0,70%%;
valoarea maximă a activelor totale a fost realizată în 2013 – 136.131.536 lei; valoarea
minimă a activelor totale a fost realizată în 2010 - 118.699.054 lei;
 Capitalul propriu a crescut cu 7,67% într-un ritm de 1,24%; valoarea sa maximă a fost
atinsă în 2013 - 109.565.066 lei; valoarea sa minimă a fost atinsă în 2011 -
106.955.087 lei;
 Datoriile totale au scăzut cu 7,80% într-un ritm de 1,35% pe an; valoarea sa maximă a
fost atinsă în 2006 -28.815.054 lei; valoarea sa minimă a fost realizată în 2010 -
15.273.783 lei;
 Situaţia netă este pozitivă pe tot intervalul analizat şi arată că societatea comercială
poate sâ-şi acopere datoriile din activele totale; este un semn al credibilităţii acesteia în
faţa creditorilor şi acţionarilor săi; fondul de rulment propriu arată că societatea
comercială îşi poate acoperi finanţarea pentru utilizarea activelor sale imobilizate din
fonduri proprii.
 Diagnosticul profitului în cadrul societăţii comerciale

A.Poziţionarea şi analiza profitului curent (rezultatului brut al exerciţiului) conform
matricii „ Peste – Roire”
 În 2008: activitatea de exploatare generează profit aferent în valoare de 2.947.786 lei ,
dar acesta este inferior profitului financiar rezultat în urma devansării cheltuielilor
financiare de către venituri care este de 6.667.563 lei; acesta din urmă acoperă riscul
financiar; raportul dintre cheltuielile financiare şi rezultatul financiar este de 70,11%
valoare care depăşeşte pragul maxim acceptat; raportul dintre cheltuielile financiare şi
48
rezultatul curent este de 21,49 % fapt care se înscrie în pragul maxim acceptat; gradul de
utilizare al activelor totale este de 9,79% fapt care ne arată că la 100 lei active totale
obţinem un profit de 9,79 lei;
superior profitului financiar rezultat în urma devansării cheltuielilor financiare de către
venituri care este de 507.413 lei; din venitul financiar se acoperă riscul financiar;
ponderea cheltuielilor financiare în rezultatul exploatării scade la 15,08% deci în pragul
maxim; raportul dintre cheltuielile financiare şi rezultatul curent scade la 14,05% în
limitele pragului maxim stabilit; gradul de utilizare al activelor totale este de 7,93% deci
la 100 lei active totale avem 7,93 lei profit;
 În 2010: activitatea de exploatare generează profit de exploatare în valoare de 6.857. 248
lei , dar avem pierdere financiară rezultată în urma devansării veniturilor financiare de
către cheltuieli financiare în valoare de 114.988 lei; riscul financiar nu se acoperă din
venituri financiare integral; raportul dintre cheltuielile financiare şi rezultatul exploatării
este de 43,37% inferior pragului maxim admis; raportul dintre cheltuielile financiare şi
rezultatul curent este de 44,11% superior pragului admis; la 100 lei active totale se obţine
un profit curent de 8,25 lei;
 În 2011: activitatea de exploatare generează profit de exploatare în valoare de 11.361.329
lei; avem o pierdere financiară de 1.353.710 lei; din nou nu se mai acoperă riscul
financiar pe seama veniturilor financiare; raportul dintre cheltuielile financiare şi
rezultatul de exploatare este de 31,03% , fapt care atestă încadrarea în limite normale;
raportul dintre cheltuielile financiare şi rezultatul curent este de 31,03%; în urma utilizării
a 100 lei active totale se obţin 12,81 lei profit curent;
rezultatul financiar este de 3.038.984 lei; acesta din urmă acoperă riscul financiar;
raportul dintre cheltuielile financiare şi rezultatul de exploatare este de 23,10% în limitele
admise; raportul dintre cheltuielile financiare şi rezultatul curent este de 15,77% în
pragul maxim admis; gradul de utilizare al activelor totale este de 12,85% care semnifică
că la 100 lei active totale avem 12,85 lei;
rezultatul financiar este de 4.257.682 ; acesta din urmă acoperă riscul financiar; raportul
dintre cheltuielile financiare şi rezultatul de exploatare este de 53,73% în limitele care
depăşesc pragul maxim admise; raportul dintre cheltuielile financiare şi rezultatul curent
49
este de 28,86% în pragul maxim admis; gradul de utilizare al activelor totale este de
13,77% care semnifică că la 100 lei active totale avem 13,77 lei;
 Pe ansamblu intervalului 2008-2013 evoluţia este următoarea: rezultatul brut al
exerciţiului creşte cu 67,60% într-u ritm mediu anual de 8,99%; rezultatul brut financiar
scade cu 36,14%; prin urmare rezultatul curent scade cu 4,34% într-un ritm mediu de
scădere de 0,74%;
Se poate concluziona că ne găsim în toată perioada analizată în cadranul 4 „ bun
manager al societăţii comerciale”. Rezultatul curent se menţine pozitiv pe toată perioada
analizată chiar dacă în anumite etape rezultatul financiar este negativ.
Managementul de top are preocupare pentru găsirea celor mai bune plasamente pe piaţă
în condiţiile unei supravegheri permanente a trezoreriei.
B. Analiza factorială a profitului curent

Se constată în perioada 2008-2013 următoarele:
 rezultatul curent a scăzut cu 417.201 lei; evoluţia sa este determinată de :
creşterea cifrei de afaceri cu 5.105. 909 lei respectiv a scăderii profitului mediu
raportat la cifra de afaceri cu 5.573. 110 lei;
 indicatorul profitului mediu raportat la cifra de afaceri trebuie îmbunătăţit printr-o
mai bună utilizare a activelor respectiv o prospectare mai bună a pieţei.
C.Stabilirea pragului de exploatare şi financiar şi analiza riscului de exploatare şi

financiar
Analiza riscului de exploatare
 Veniturile din exploatare (egale cu cifra de afaceri în cazul nostru) sunt superioare
pragului critic de rentabilitate; indicatorul flexibilităţii absolute înregistrează următoarele
evoluţii: în 2008 -81.238.506 lei; în 2009 -68.798.443 lei; în 2010 -77.372.672 lei; în
2011- 82.518.463 lei; în 2012- 101.999.632 lei; în 2013- 123.352.574 lei;
 Flexibilitatea relativă care arată poziţia procentuală a venitului de exploatare efectiv
obţinut faţă pragul de rentabilitate de exploatare este: 10,60% în 2008; 26,20% în 2009 -
23,98% în 2010; 34,38% în 2011; 19,50% în 2012 ; 11,90% în 2013 ; datele arată că
firma evoluează de la o situaţie de instabilitate.
50
Analiza riscului financiar
 Veniturile totale sunt superioare pragului financiar ; indicatorul flexibilităţii absolute
înregistrează următoarele evoluţii: în 2008 -98.584.087 lei; în 2009 -88.370.465 lei; în
2010 -98.787.826 lei; în 2011- 112.641.791 lei; în 2012- 126.437.161 lei; în 2013-
144.940.998 lei;
 Flexibilitatea relativă care arată poziţia procentuală a venitului total efectiv obţinut faţă
pragul financiar este: 30,50% în 2008; 25,29% în 2009 - 20,27% în 2010; 26,68% în
2011; 10,21% în 2012 ; 7,65% în 2013 ; datele arată că firma evoluează spre o situaţie
de instabilitate la una de confort.
Analiza riscului de faliment
Pe întregul interval analizat:
 Rata lichidităţii curente semnifică faptul că la 1 leu datorii pe termen scurt avem active
curente după cum urmează: 3,29 lei în 2008; 5,39 lei în 2009; 7,71 lei în 2010; 7,06 lei în
2011; 7,34 lei în 2012; 6,54 lei în 2013;
 Rata lichidităţii imediate semnifică faptul că la 1 leu datorii pe termen scurt avem
active curente din care s-au scăzut stocurile după cum urmează: 1,86 lei în 2008; 3,05 lei
în 2009; 4,38 lei în 2010; 5,05 lei în 2011; 5,16 lei în 2012; 4,70 lei în 2013;
 Rata creanţe obligaţii semnifică faptul că la 1 leu datorii pe termen scurt avem creanţe
după cum urmează: 1,66 lei în 2008; 2,70 lei în 2009; 3,52 lei în 2010; 3,51 lei în 2011;
3,24 lei în 2012; 2,72 lei în 2013;
 Rata solvabilităţii globale semnifică faptul că la 1 leu datorii totale avem active totale
după cum urmează: 4,53 lei în 2008; 7,06 lei în 2009; 7,77 lei în 2010; 6,89 lei în 2011;
6,65 lei în 2012; 5,12 lei în 2013;
 Valorile indicatorilor sunt ridicate în raport cu limitele admise; rata creanţe –obligaţii
singurul indicator care se abate de la valorile admise şi generează efecte negative este
acoperit de cash –flow-ul rezultat din celelalte rate ridicate de lichiditate.
Toate aceste elemente recapitulativ ne permit să afirmăm că societatea comercială

„FARMEC „ S.A. este una profitabilă puternic adaptată la variaţiile mediului extern şi cu o
imagine bună la nivel naţional şi european.
Evoluţiile acestei societăţi trebuie văzută în contextul internaţionalizării.
51
La o prima vedere, internaţionalizarea companiilor din România apare ca o perspectivă
mai mult sau mai puţin iluzorie şi fără şanse reale de succes pe termen lung.
Rădăcinile acestei concepţii, pe care ne permitem să o catalogăm drept superficială şi
neeconomică, sunt de regăsit într-un ansamblu de factori determinanţi pe care l-am putea numi
“handicapul de ţară”.
Românii nu au fost educaţi în direcţia unui spirit antreprenorial veritabil: de asemenea, nu
s-a putut vorbi în ţara noastră de o “cultură economică” (din nefericire şi unele firme ce
populează actualmente peisajul autohton sunt mai înclinate spre acordarea de dividende decât
spre investiţii în capital, inclusiv în capitalul uman, nemaivorbind de perspectiva unor investiţii
străine directe generate de o firma românească). Produsele româneşti, chiar cele competitive,
sunt încă privite cu reticenţă de către consumatorii străini, de aici un impediment considerabil în
calea internaţionalizării.
Firma pentru care am optat în elaborarea acestei lucrări “S.C.Farmec S.A.”, este o
companie cu tradiţie şi experienţă pe piaţa românească şi nu numai.
De-a lungul timpului, compania a realizat veritabile progrese pe linia cercetării-dezvoltării,
concretizate în produse inovative nu doar pe plan national, ci şi pe plan internaţional.
Decizia de extindere este astfel una benefică şi raţională. Prin internaţionalizare,
“S.C.Farmec S.A.” nu doar îşi va face cunoscută identitatea la nivel global, dar va realiza
următorii paşi în vederea accederii spre standardele unei veritabile organizaţii multinaţionale.
Performanţele sale pe care le-am descris pe parcursul lucrării va antrena creşterea
economică la nivel naţional,va genera noi locuri de munca şi ,mai presus de orice, ar putea duce
la promovarea unei culturi organizaţionale şi în cadrul celorlalate firme româneşti, prin puterea
exemplului.
Gama de produse aleasă spre lansare se justifică prin calitatea şi inovaţia pe care le aduc
potenţialilor consumatori externi. De asemenea, piaţa ţintă a fost selectată în urma unui
îndelungat proces decizional, care a avut în vedere cercetarea holistica a pieţelor selectate
preliminar.
In ceea ce priveşte metoda de internaţionalizare pentru care s-a optat - exportul direct -
aceasta a avut la baza considerente la prima vedere oarecum neeconomice.Intr-adevar,apelul la
exportul indirect,prin intermediari ar fi fost incomparabil mai facil pentru firmă, cel puţin pe
termen mediu şi privitor la maximizarea profitului. Insa, pe termen lung, această soluţie nu ar fi
fost valabilă iar efectele ei, chiar indezirabile.
Exportul indirect ar fi presupus o implicare minima din partea companiei şi nu ar fi
constituit o formă propriu-zisă de internaţionalizare. De cealaltă parte, exportul direct reprezintă
52
alternativa cea mai realistă şi care indeplineşte, în acelaşi timp, un rol esenţial: obligă firma să-şi
orienteze acţiunile spre performanţă. Chiar dacă, într-o prima instanţă, exportul direct implică un
consum mai mare de resurse (financiare, umane, temporale), el trebuie privit ca o premisă a
evoluţiei ulterioare şi a creşterii eficienţei companiei.
Orice rezultat de proporţii are la bază un sacrificiu prealabil şi, într-o mare masură, cu cât
este mai consistent sacrificiul, cu atât este mai mare satisfacţia finală. Nu în ultimul rând, orice
proces evolutiv din istorie este declanşat de o revoluţie care, simbolic vorbind, nu reprezintă
altceva decât ruptura de o mentalitate desueta, neorientată spre eficienţă şi îmbrăţişarea unei
mentalităţi noi, fundamentate pe crearea şi promovarea valorii.
Prin alegerea exportului direct ca forma de intrare pe piata ţintă, “S.C.Farmec S.A.Cluj-
Napoca” va fi constrânsă să traverseze o asemenea revoluţie ideologica, fapt care va duce,în mod
cert, la creşterea competitivităţii companiei pe viitor.
Având ăn vedere analiza SWOT, se poate evidenţia faptul că „S.C.Farmec S.A.” dispune
de importante capacităţi de producţie, de experienţă şi consacrare în domeniul specific de
activitate, deţinând în acelasi timp o cota de piaţă semnificativă şi confruntată fiind cu o
potenţială creştere viitoare a cererii de produse cosmetice o data cu integrarea in Uniunea
Europeana. Astfel, compania vizeaza extinderea activitatii şi patrunderea pe noi pieţe.
 Strategia corporativă este cea de creştere, în principal prin concentrare dar şi
prin diversificare concentrică;
 Strategia de concentrare prin dezvoltarea pieţei, justificată prin poziţia actuală
şi competitivitatea ridicată a produselor vizează extinderea exporturilor şi în alte
zone decât cele existente (SUA, Europa) cum ar fi : America Latina şi Asia.
Aceasta extindere va fi insoţită evident de mari campanii publicitate bine
fundamentate de adaptare la specificul socio-cultural al regiunilor carora li se
adresează;
 Strategia de concentrare prin dezvoltarea produsului este promovată de mult
timp în cadrul „Farmec S.A.” aşa cum s-a menţionat anterior compania alocând
importante fonduri pentru cercetare în vederea lansării anuale pe piaţa a 50 de
produse noi;
 Diversificarea concentrică din planul de dezvoltare al organizaţiei se referă la
extinderea producţiei mixte (produse cosmetice şi în acelaşi timp terapeutice) şi
diversificarea gamei sortimentale a acestora.
53
BIBLIOGRAFIE
1. Băileşteanu, G. – ,,Diagnostic, risc şi eficienţă în afaceri”, Editura Mirton, Timişoara,

1997
2. Cristea, H. (coordonator)– ,,Managementul financiar contabil al organizaţiilor”, Editura
Editura Junimea, Iaşi, 2003
3. Golea Pompiliu, Management-abordare procesuală, Editura ExPonto, Constanţa, 2003
4. Nicolescu O. (coordonator)- ,,Management”, Editura Didactică şi Pedagogică R.A.,
Bucureşti, 1992
5. Nicolescu, O. (coordonator)-,,Strategii manageriale de firmă”, Editura Economică,
Bucureşti, 1998
6. Nicolescu, O., Verboncu, I. – ,,Management”, Editura Economică, Bucureşti, 1999
7. Ogrean, C. - ,,Promovările schimbării – determinante ale abordării strategice a
managementului firmei”, Economie şi finanţe, nr.2, Chişinău-Sibiu, 2000
8. Vasile Işan-”Tranzactii comerciale internationale, vol.1” ,Editura Sedcom Libris, Iasi,
2004
9. www.capital.ro
10. www.farmec.ro
54

An Profitab SC URS VLADIMIR

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

An Profitab SC URS VLADIMIR

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „ DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

ANALIZA PROFITABILITĂŢII ÎN CADRUL

Cap. I Introducere în analiza profitabilităţii în cadrul p. 5

Cap. II Prezentarea generala a S.C. „ FARMEC” S.A. p. 17

Cap. III Studiu de caz: Diagnosticul profitului curent în cadrul

1.1 GENERALITĂŢI PRIVIND PROFITABILITATEA ÎN CADRUL

 Profitul: mod de calcul şi rolul său în societăţile comerciale

Este deosebit de importantă pentru orientarea structurii activităţii economico-sociale de

Sursa informaţională de bază a rentabilităţii, contul de profit şi pierdere, prezintă

1 Activitatea de exploatare încorporează operaţiunile efectuate conform obiectului

Rezultatul exploatarii (RE) –caracterizează performanţele aferente activităţii de

a) Rezultatul curent este aproximativ zero: RC  0

Cazul (1) : Pragul de rentabilitate curentă „ levier financiar”

Fig. nr. 1.1 Matricea de analiză a rezultatului curent al exerciţiului

RC  0 (1) (4) (6)

(8) (9) RC  0 (3)

Cazul (3) : Pragul de rentabilitate „ transformare”

Cazul (4) : Profit curent „ bun manager al întreprinderii”

Cazul (5) : Profit curent „ supermarche sau holding”

Cazul (6) : Profit curent „ monopol”

Cazul (7) : Deficit curent „ redresare”

Cazul (9) : Deficit curent „ criză”

Modelul de analiză este prezentat în continuare:

 Analiza riscului de exploatare şi financiar

2.Indicatorul „coeficient de volatilitate” – este poziţia în raport cu pragul de

A V  20% - situaţie stabilă; agentul economic se află în afara riscului.

b.Analiza riscului financiar

Cheltuieli fixe  Cheltuieli financiare Cheltuieli var iabile

Dintre indicatorii care măsoară riscul financiar vom utiliza pe următorii:

2.Indicatorul „coeficient de volatilitate” – este poziţia în raport cu pragul de

 Analiza riscului de faliment

Calculăm următorii indicatori:

 Rata lichidităţii imediate:

 Raport creanţe –obligaţii pe termen scurt:

 Rata solvabilităţii globale:

2.1. DATE GENERALE PRIVIND S.C. FARMEC S.A.

Sursa: www. farmec. ro

S.C.FARMEC S.A. cu sediul în localitatea Cluj-Napoca, Strada Henri Barbusse,

Sursa: www. farmec. ro

Strânsa colaborare dintre departamentele de Cercetare şi Marketing în procesul de

Fig. nr. 2.3 Produse ale S.C. „FARMEC” S.A.

Fig. nr. 2.4 Produse ale S.C. „FARMEC” S.A.

Sursa: www. farmec. ro

La manifestările expoziţionale la care compania FARMEC a participat, respectiv

2.2. STRUCTURA ORGANIZATORICA SI DE MANAGEMENT

Adunarea generală extraordinară, pe lângă atribuţiile adunării ordinare, va decide în

Societatea este administrată de un Consiliu de Administraţie format din 3 (trei) membri

Societatea are următoarea structură organizatorică:

În cadrul birourilor şi compartimentelor îşi desfăşoară activitatea 36 ingineri, 74

2.3. APROVIZIONAREA CU RESURSE

Furnizorul reprezintă componenta principală a pieţii în „‟amonte „‟a firmei.

2.4. MEDIUL CONCURENTIAL

Tabelul nr. 2.3

2.5 EVOLUŢII ALE INDICATORILOR ECONOMICI

 Analiza indicatorilor din Contul de Profit şi pierdere

Principalii indicatori ai Contului de Profit şi Pierdere sunt prezentaţi în continuare:

Tabelul nr. 2.5 Date din Cont Profit şi Pierdere

unde: X1- indicatorii analizaţi la momentul T1; Xo – indicatorii analizaţi la

Sursa: Tabelele nr. 2.4 şi 2.5

n –număr intervale luate în analiză; X1- indicatorii analizaţi la momentul T1;

Sursa: Tabelele nr. 2.4 şi 2.5

Beneficiind de o cerere relativ stabilă şi chiar în creştere (în contextul crizei)