Despre fake-news și cum putem identifica știrile false

Ce sunt știrile false sau ”fake news”?

 Știrile false reprezintă ră spâ ndirea unor știri în mediul online care sunt fie inventate,
fie distorsionează realitatea, sau fie nu reprezintă nici un fel de știre, dar sunt
prezentate ca și cum ar fi.

De ce sunt ele create?

 Persoanele care creează știri false pot fi persoane care își doresc ca cititorii lor să
acceseze site-uri publicitare, sau să încurajeze persoanele să cumpere anumite
produse, sau să -i convingă să susțină un anume punct de vedere.

Vă recomandă m o metodă simplă în 3 pași de depistare a unei știri false:

1. Citește

De cele mai multe ori titlurile deformează realitatea, pentru a ne atrage atenția să citim
întreaga poveste.

2. Verifică

Oricine se poate prezenta azi ca sursă de știri, dar este ușor să verifică m online și să
vedem dacă într-adevă r reprezintă o sursă de încredere.

Iată câ teva întrebă ri pe care le putem pune ca să ne dă m seama dacă informația citită
este falsă sau nu:

Cine a scris-o? Puteți să că utați autorul pe pagină sau să mergeți la pagina de contact ca
să aflați mai multe lucruri despre persoana sau organizația din spatele informației și să
verificați dacă sunt într-adevă r cine pretind că sunt.

Sunt imaginile adevărate? Imaginea corespunde într-adevă r ştirii respective, aşa cum
se afirmă în articol, sau unei alte ştiri? În cazul fotografiilor poate fi de ajutor funcţia de
că utare pentru a se putea detecta o ştire falsă . Pentru aceasta se poate folosi de exemplu
opţiunea de că utare inversă a imaginii oferită de motoarele de că utare. Se dă click cu
tasta dreaptă a mouse-ului pe imaginea respectivă , se copiază URL-ul imaginii şi se
introduce în câ mpul de că utare a imaginii. Dacă imaginea apare de exemplu frecvent pe
site-uri neserioase, atunci poate fi un indiciu de ştire falsă .

Pentru cine este scrisă? Dacă puteți să vă dați seama pentru cine este scrisă scrisă
informația, puteți avea o idee mai bună asupra intențiilor autorului, dacă se dorește a fi o
glumă sau o informație de știri mai formală .
Este un articol plătit sau promovat? Câ teodată , în partea finală a articolului se pot
vedea reclame de promovare, ceea ce poate însemna că este vorba despre o știre falsă .
Dacă vă uitați la reclamă este posibil să vă dați seama de intenția articolului. Vrea să vă
vâ ndă ceva sau să pună accentul pe un anumit punct de vedere?

Promovează un punct de vedere deosebit? Câ teodată ne este mai ușor să credem într-
o teorie, dacă suntem dinainte de acord cu punctele de vedere care sunt promovate în
cadrul articolului, așa că este important să nu ne încredem de la bun început în
informațiile de suprafață , chiar dacă suntem de acord cu ele.

Ne induce o emoție (furie, bucurie, tristețe)? Ș tirile false sunt scrise adeseori într-o
tonalitate menită să declanșeze un ră spuns emoțional, deoarece în acest fel, ei vor fi mai
dispuși să creadă ceea ce citesc sau să transmită celorlalți informația.

Puteți să găsiți aceeași informație pe un site de încredere? Că utați prin alte site-uri
de renume să vedeți dacă regă siți aceeași informație.

Are trimiteri către alte site-uri? Că utați pe pagina pe care vă aflați trimiteri că tre alte
site-uri. Paginile cu știri false vă vor trimite, de cele mai multe ori, că tre site-uri cu spam
sau cu informații nefolositoare, care nu au legă tură cu conținutul articolului citit.

Există erori de scriere sau gramaticale? Adesea, site-urile cu știri false conțin multe
erori de scriere sau gramaticale.

Verificați data. Unele știri nu sunt complet false, ci mai degrabă sunt o versiune
distorsionată a realită ții, așa că dacă veți verifica data, vă va ajuta să determinați dacă
informația este reală sau falsă .

3. Așteaptă

Dacă o informație vi se pare prea incredibilă ca să fie adevă rată sau nu reușiți să vă dați
seama după ce ați verificat-o dacă este într-adevă r reală sau falsă , este mai bine să
așteptați un timp pâ nă s-o împă rtă șiți cu alții. Așteptați câ teva zile să vedeți ce cred și
alte persoane, verificați cu ele argumentele lor și abia apoi hotă râ ți-vă dacă vreți să o
împă rtă șiți.

Regulă importantă! Nu transmiteţi orice mai departe!

În calitate de utilizator al Internetului puteţi contribui la limitarea influenţei negative

exercitate de fake news prin a nu trimite mai departe nechibzuit tot ce v-a fost trimis.
Fiindcă dezinformă rile nu se propagă cel mai adesea intenţionat şi din rea voinţă , ci din
neatenţie sau din imbold emoţional. Cel mai bine nu daţi informaţia mai departe dacă
aveţi dubii în privinţa sursei şi credibilită ţii ei.

Breaking-news și fake news

Orice mică schimbare de temperatură e anunțată cu benzi galbene lipite pe ecran. Orice
mică postare pe FB a președintelui/premierului e semnalată cu un roșu incandescent de
televiziunile de știri, chiar dacă reprezintă o simplă urare de să rbă tori. Reperele se dau
peste cap. Telespectatorii tră iesc și ei într-o continuă stare de expectativă , mereu cu
pulsul la maxim la auzul semnalului sonor care ar trebui să anunțe o catastrofă iminentă .
Problema cu pervertirea breaking news-ului stă fix ca fabula cu Petrică și Lupul. Câ nd o
să fie ceva extrem de important pentru națiune, nimeni nu va mai tresă ri la vederea
semnalelor de alarmă pentru că ne-am obișnut să fie fake. Ș i, astfel, instinctele se sting.

Fake news Putin: [Link]

cu-cei-100-000-de-spectatori-din-2022-ar-fi-de-fapt-de-la-sarbatoarea-din-2021-doar-
discursul-sceleratului-e-actual-mufat-pe-imagini-de-arhi/

Fake news-ul nu este o „invenție” a secolului vitezei, ci are rădăcini bine înfipte în
istorie.

 În secolul 13 Î. Hr., Ramses cel Mare a ră spâ ndit minciuni și propagandă prin
portretizarea bă tă liei de la Kadesh ca o victorie uimitoare pentru Egipteni; el a
decorat pereții templelor cu scene în care el însuși îi lovea pe dușmani în timpul
bă tă liei. Tratatul dintre Egipteni și Hitiți, cu toate acestea, arată faptul că bă tă lia a
fost la egalitate.
 În primul secol Î. Hr., Octavian a condus o campanie de dezinformare împotriva
rivalului să u Marc Antoniu, descriindu-l ca pe un bețiv și ca fiind o simplă marionetă
a reginei Egiptene Cleopatra a VII-a. El a publicat un document care pretindea a fi
testamentul lui Marc Antoniu, care spunea că Marc Antoniu, la moartea lui, ar dori să
fie înmormâ ntat în mausoleul faraonilor. Deși documentul a fost cel mai probabil
falsificat, acesta a provocat indignare în râ ndul populației imperiului roman. Marc
Antoniu, în cele din urmă s-a sinucis după înfrâ ngerea sa de la Actium, după ce a
auzit zvonuri false, propagate de însuși Cleopatra, care susțineau că acesta s-a
sinucis.
 În secolele II și III d. Hr., s-au ră spâ ndit zvonuri false despre creștini care pretindeau
că aceștia fă ceau canibalism și incest.
 În 1475, o știre falsă a fost ră spâ ndită în orașul Trento, care susținea că comunitatea
evreiască a ucis un copil creștin pe nume Simonino. Din cauza acestei știri false, toți
evreii au fost arestați și torturați; cincisprezece dintre ei au fost arși pe rug. Papa
Sixtus al IV-lea însuși a încercat să oprească ră spâ ndirea acestei povești și să se
distanțeze de ea, dar aceasta s-a ră spâ ndit deja dincolo de orice control.