Alina Bârgăoanu, Fake News

Termenul de „fake news” este unul neîncăpător din cel puţin şase motive:

 nu avem de-a face cu ceva „fals” (traducerea „ştiri false” este dintre cele mai neadecvate); aici nu operează distincţia
„adevărat/ fals”, ci avem de-a face cu un interval definit de aceste două extreme; ştiri aproape adevărate, aproape false, ştiri
care glisează pe acest interval de la fals la adevărat; ştiri veridice, plauzibile, credibile, artificiale, spuneţi-le cum doriţi;
 nu avem de-a face doar cu ştiri, ci cu actualităţi, informaţii aduse din trecut în prezent (informaţii „reîncălzite” cum li se mai
spune în jargonul jurnalistic), cu opinii, luări de poziţie, extreme views (cum le numeşte istoricul britanic Niall Ferguson), emoţii,
indignări, comentarii, zvonuri, teorii conspiraţioniste, bârfe, minciuni pur şi simplu – toate însoţite de fotografii, colaje, caricaturi,
filmuleţe;
 nu avem ştiri în sensul clasic, adică „bits and pieces” cu început şi sfârşit, ci avem un flux continuu de informaţii, ştiri
(actuale sau reîncălzite), poze cu pisici şi cu copii care de abia învaţă să meargă, poze de familie, reclame pentru haine sau pentru
locaţii exotice etc;
 toate aceste lucruri sunt amplificate de comportamentul nostru digital: like, comment, share, tweet, retweet, friend,
unfriend; tot ce facem pe reţelele sociale contribuie la amplificarea conţinutului digital, la punerea lui în circulaţie; în cercul
nostru de prieteni şi dincolo de el;
 la această amplificare organică să îi spunem, se adaugă posibilităţile de amplificare artificială; un tip de amplificare
tehnologică este posibilă prin intermediul conturilor contrafăcute/ false – bots, uzine de like-uri şi de troli, fake writers, fake
followers, fake influencer-i;
 în sfârşit, amplificarea artificială se realizează prin ceea ce începem să aflăm din recentele dezvăluiri despre Cambridge
Analytica: algoritmi, big data, segmentare de precizie, behavioral data-driven persuasion, psychographics profiling: circulaţia
conţinutului digital este asigurată, printre altele, şi de citirea, de către algoritmi, a comportamentului nostru digital, citire care
pare a fi foarte precisă; datele pe care singuri le dezvăluim despre noi, prin comportamentul digital despre care am vorbit,
generează şi mai multe date, date prin intermediul cărora ne este câştigată atenţia; atenţie care generează şi mai multe date şi
aşa mai departe, totul cu o precizie şi o viteză ieşite din comun. Contrar a ceea ce ni s-a spus şi ne-a plăcut să auzim, nu noi
căutăm/ alegem conţinutul digital, în general, ci acesta ne caută pe noi, ne vânează şi, dată fiind segmentarea de precizie,
profiling-ul de precizie, ne şi găseşte.
Din aceste şapte motive („7 shades of fake”), prefer să folosesc termeni precum dezinformare digitală, dezinformare 2.0 (pentru
a reliefa amplificarea tehnologică), dezordine informaţională, dezordini informaţionale, chiar patologii informaţionale. Iar dacă ar
fi să rămân în zona ştirilor, adica a ceea ce ar părea – în mod profesionsist, jurnalistic, o ştire – ar fi vorba despre turbo-ştiri
(ştirile amplificate de tehnologie).

Sonia Cristina Stan, Manipularea prin presă

Manipulare - influentare, persuasiune, propaganda, advertising, intoxicare, hipnoza, spalarea creierului, comunicare neuro-lingvistica,
dezinformare, manipulare. Opinia publica si opiniile individuale, informatia in presa romana si tratarea ei, ce ar trebui sa fie stirea, decuparea
realitatii prin selectia stirilor, falsa stire, mistificarea voita sau involuntara, jurnalismul de opinie.

[A]cţiunea de schimbare a opiniilor, atitudinilor şi comportamentelor unei persoane sau ale unui grup social în vederea
atingerii unor scopuri dorite de către altcineva (persoane, grupuri, organizaţii) fără exercitarea forţei şi lăsând impresia
că această schimbare este o decizie liberă.

Manipularea nu e propagandă, nici publicitate, ea presupunând intenţie, cine obţine efectul scontat din greşeală nu
manipulează.

Relaţia dintre eroarea mediatică şi manipularea prin presă. Modul în care structurarea informaţiei (localizarea în pagină,
grafica, vocabularul utilizat etc.) contribuie la eficienţa manipulării sau poate constitui o marcă a acesteia.