Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE.............................................................................................................3
Capitolul I – Managementul resurselor umane-elemente teoretice...........................5
1.1. Managementul resurselor umane-concept.............................................................6
1.2. Evoluţia managementului resurselor umane..........................................................8
1.3. Conţinutul activităţii de conducere a resurselor umane.......................................15
1.4. Particularităţile resurselor umane în turism.........................................................17
1.5. Rolul conducerii ştiinţifice a personalului în eficienţa firmelor de turism..........20
Capitolul II – Prezentarea generală a hotelului Crowne Plaza Flora Bucureşti…22
2.1. Scurt istoric al lanţului Holiday Hospitality…...................................................22
2.2. Prezentarea hotelului Crowne Plaza Flora Bucureşti...........................................24
2.2.1. Situaţia juridică.....................................................................................25
2.3. Analiza pieţei......................................................................................................27
2.3.1. Oferta hotelului Crowne Plaza Flora Bucureşti....................................27
2.3.2. Sistemul de rezervări. .35
2.3.3. Relaţiile cu agenţiile de turism.............................................................37
2.3.4. Concurenţa............................................................................................38
2.3.5. Clientela hotelului Crowne Plaza Flora Bucureşti.................................40
2.4. Circulaţia turistică...............................................................................................42
2.5. Analiza indicatorilor economico-financiari.........................................................45
Capitolul III – Managementul resurselor umane în cadrul hotelului Crowne Plaza
Flora Bucureşti..................................................................................51
3.1. Structura organizatorică a hotelului Crowne Plaza Flora Bucureşti...................51
3.2. Recrutarea, selectarea şi angajarea personalului hotelului..................................57
3.3. Analiza
posturilor……………………………………………………………….
61
1
3.4. Evaluarea performanţelor angajaţilor hotelului...................................................67
3.5. Gestiunea carierei personalului...........................................................................71
3.5.1. Pregătirea profesională…………………………………………..
…….71
3.5.2. Dezvoltarea profesională.......................................................................74
3.5.3. Planificarea carierei..............................................................................75
3.5.4. Promovarea personalului......................................................................76
3.6. Politica de personal în cadrul hotelului Crowne Plaza Flora Bucureşti..............76
3.6.1. Eficienţa angajaţilor hotelului Crowne Plaza Flora Bucureşti..............77
3.6.2. Motivaţia şi satisfacţia în muncă a personalului....................................81
3.6.3. Drepturile şi obligaţiile angajaţilor…...................................................82
Capitolul IV – Perfecţionarea managementului resurselor umane în cadrul
hotelului Crowne Plaza Flora Bucureşti.........................................86
4.1. Puncte forte şi puncte slabe ale managementului resurselor umane în cadrul
hotelului Crowne Plaza Flora Bucureşti............................................................86
4.2. Recomandări privind perfecţionarea politicii de personal..................................88
CONCLUZII.................................................................................................................93
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................95
ANEXE : nr.1 – Organigrama.......................................................................................95
nr.2 – Regulile casei......................................................................................96
nr.3 – Fişe de post.......................................................................................104
nr.4 – Contract individual de muncă...........................................................114
nr.5 – Formular de evaluare a performanţelor…........................................115
Introducere
Consideraţii generale
1
Managementul resurselor umane – A. Manolescu, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1995, pg.25
1.1. Conceptul de management al resurselor umane
1
Managementul resurselor umane – R. Mathis, P.C.Nica, C.Rusu, Ed Economică, Bucureşti 1997,pg. 3
2
Managementul resurselor umane – R. Mathis, P.C.Nica, C.Rusu, Ed. Economică, Bucureşti 1997, pg.4
Elemente de Teoria tradiţională a Managementul resurselor
caracterizare întreprinderii umane
Noţiuni folosite Forţa de muncă, mâna de Resurse umane
lucru
Categorii de caracter „muncă neproductivă”,
discriminatoriu „creatori de bunuri
materiale”
Modul de abordare al în mod global, ca masă ca individualităţi, cu
personalului de către de oameni capabili să personalitate, nevoi,
manageri muncească comportamente, viziuni
Principiul fundamental în funcţie de munca în funcţie de rezultatele
de salarizare depusă obţinute
Activitatea de evaluare a Nesemnificativă, formală esenţială
performanţelor
Stimularea iniţiativei Absentă, iniţiativă luată susţinută şi promovată
salariaţilor drept afectare a prin sisteme de salarizare
autorităţii şefilor
1
Managementul resurselor umane – R. Mathis, P.C.Nica, C.Rusu, Ed. Economică, Bucureşti 1997, pg.4
De-a lungul anilor, activitatea de conducere a resurselor umane a evoluat de la
simpla înregistrare contabilă a „activelor” umane, până la abordarea contemporană din
punct de vedere psihosocial, al oamenilor dintr-o organizaţie. Această evoluţie a fost
influenţată de o serie de factori. Apar legi şi regulamente guvernamentale de care o
întreprindere trebuie să ţină cont: securitate şi asistenţă medicală, preocuparea pentru
mediul înconjurător. Participarea tot mai mare a femeii pe piaţa muncii a solicitat
preocupări speciale legate de programe de asistenţă pentru îngrijirea copiilor.
De asemenea, vârsta forţei de muncă a dus la necesitatea elaborării unor strategii
privind pensionarea.
Un alt factor cu acţiune în domeniul resurselor umane îl reprezintă computerizarea,
care a înlocuit un important volum de muncă destinat unor activităţi administrative şi a
început să fie tot mai mult folosită în pregătirea angajaţilor.1
Pe parcursul timpului, pot fi identificate sau individualizate diverse periodizări sau
etape de dezvoltare care reprezintă stadii în evoluţia funcţiei de personal sau în definirea
conţinutului managementului resurselor umane.
Una din variantele de periodizare prezentată în literatura de specialitate cuprinde
etapele :
empirică
etapa bunăstării sau prosperităţii
administrarea personalului
managementul personalului
managementul resurselor umane.
Etapa empirică este caracteristică celor mai vechi timpuri şi include preocupări în
domeniu până la sfârşitul secolului al XIX-lea. Proprietarul este unicul deţinător al
capitalului şi organizator al muncii. Această etapă se bazează pe intuiţie, tradiţie şi
experienţă. Activităţile se desfăşurau prin încercări repetate, fără programare şi pregătire
prealabilă, rezolvarea problemelor făcându-se din mers pe măsura apariţiei lor, urmărindu-
se adaptarea la situaţiile care survin la un moment dat.2
Conform lui Reinhard Blum, este etapa întreprinzătorului tradiţional patriarh „tată
de familie” în sensul antic de „stăpân al casei”. În prezent, această relaţie se întâlneşte în
1
Conducerea resurselor umane – Coord. R. Emilian, Ed. Expert, 1999, pg.216
2
Managementul resurselor umane – A. Manolescu, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1995, pg.38
administraţia statală unde statul are obligaţii faţă de salariaţii săi şi în întreprinderile
familiale şi japoneze, unde ucenicii sunt angajaţi pe viaţă, subordonându-se necondiţionat
obiectivelor întreprinderii.1
Etapa bunăstării sau prosperităţii este caracterizată printr-un proces de dublare,
deoarece latura tehnico-organizatorică a activităţii este lăsată tot mai mult pe seama unor
„funcţionari ai capitalului” care nu deţin capitalul. Aceştia se ocupă de îmbunătăţirea
condiţiilor de muncă, asigurarea unor facilităţi (cantine, programe medicale, indemnizaţii
de boală). Proprietarii devin tot mai conştienţi de necesitatea luării în considerare a
problemelor de personal introducând, după cum se exprimă Wayne F. Cascio, principiile
bunăstării şi educaţiei în cadrul obiectivelor generale ale organizaţiei.
Administrarea personalului este o etapă de dezvoltare a funcţiunii de personal
care poate fi localizată în timp în perioada dintre cele două războaie mondiale. Apar noi
cerinţe în domeniul resurselor umane datorită creşterii mărimii organizaţiilor şi
complexităţii activităţilor.
Dezvoltarea sindicatelor şi a legislaţiei muncii din perioada anilor '30 a dus la
implicarea tot mai mare a organizaţiilor în negocierile colective, în administrarea
acordurilor în muncă şi rezolvarea revendicărilor angajaţilor.
După cum subliniază numeroşi specialişti în domeniu, cum ar fi George T.
Bondreau, dezvoltarea legislaţiei muncii de la sfârşitul anilor ’30 şi lipsa de forţă de muncă
din timpul celui de-al doilea război mondial au creat noi cerinţe pentru dezvoltarea
managementului de personal.
S-au intensificat preocupările în legătură cu următoarele aspecte : studiul factorilor
de ambianţă sau uzuali; determinarea ritmurilor de muncă; organizarea regimului de muncă
şi odihnă; constituirea grupurilor de lucru. Au început să se organizeze compartimente de
personal în cadrul fiecărei organizaţii ca suport administrativ pentru asigurarea cu personal.
Primii administratori de personal au avut ca sarcină, după cum menţionează John M.
Ivancevich şi William F. Glueck, să facă legătura între muncitori şi supervizori.2
Managementul personalului a fost împărţit în două faze. Una de dezvoltare,
specifică celui de-al doilea război mondial şi a anilor ’50, când reconstrucţia postbelică,
accelerarea schimbărilor tehnologice precum şi internaţionalizarea crescândă a economiei
au creat condiţii deosebit de favorabile pentru dezvoltarea funcţiei de resurse umane. Se
acordă prioritate problemelor de recrutare, remunerare, relaţiile cu partenerii sociali. Începe
1
Managementul resurselor umane – A. Manolescu, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1995, pg.38
2
Managementul resurselor umane – A. Manolescu, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1995, pg.39
9
să se asigure perfecţionarea unor categorii mai largi de lucrători şi acordarea de consultanţă
sau consiliere în legătură cu raporturile de muncă.
Faza matură este specifică anilor ’60 - ’70, caracterizându-se printr-o abordare mai
largă a problematicii resurselor umane, printr-o implicare mai mare a managerilor de
personal în strategia resurselor umane. Se perfecţionează metodele şi tehnicile de selecţie,
pregătire şi evaluare a programului. Introducerea unui sistem elaborat de legislaţie a muncii
oferă mai multă autoritate şi responsabilitate specialiştilor cu probleme de personal şi aduce
în prim plan necesitatea pregătirii corespunzătoare a acestora. De asemenea, se introduc
programe de dezvoltare a organizaţiilor în general, precum şi de îmbunătăţire a conţinutului
muncii sau a posturilor în special.
Managementul resurselor umane – prima fază
Această etapă este caracteristică anilor ’80 când în universităţile americane apare
conceptul de „managementul resurselor umane”. Preocupările acestei perioade sunt tot mai
mult orientate spre determinarea dimensiunii umane a schimbărilor organizaţionale, spre
acordarea unei atenţii sporite implicării angajaţilor, precum şi spre integrarea strategiilor
din domeniul resurselor umane în strategia globală a organizaţiei. Funcţiei de personal i se
acordă acelaşi statut ca şi celorlalte funcţii ale organizaţiei.
Se înregistrează o diminuare a activităţii sindicale mai mult din motive structurale
decât din cauza constrângerilor legislative. Are loc o nouă restructurare a funcţiei de
personal prin includerea în cadrul acesteia a unor activităţi ca : planificare şi dezvoltarea
carierei, motivarea personalului, recompensa legată de performanţă, securitatea şi sănătatea
angajaţilor.1
A doua fază s-a declanşat la începutul anilor ’90, când s-a evidenţiat necesitatea
promovării avantajelor numai în echipă şi a „climatului de consens”.
Se acordă o importanţă deosebită problemelor de motivare şi comunicare, şi unor
concepte relativ noi cum sunt : managementul recompensei, managementul culturii, plata
legată de performanţa sau dezvoltarea managementului.
Este relativă contribuţia deosebit de importantă a activităţii de personal şi a
strategiilor şi politicilor din domeniul resurselor umane la succesul organizaţiei, precum şi
importanţa pregătirii specialiştilor în domeniul respectiv.2
Parcurgând etapele şi fazele de dezvoltare a managementului resurselor umane se
poate constata că funcţia de personal a evoluat şi a îmbunătăţit conţinutul şi şi-a sporit
1
Managementul resurselor umane – A. Manolescu, Ed. Didactică şi Pedagogică , Bucureşti 1995, pg.42-43
2
Managementul resurselor umane – A. Manolescu, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1995, pg.43
10
domeniile de preocupări, astfel : funcţia de personal a devenit o funcţie strategică legată de
dezvoltarea viitoare a organizaţiei, s-a trecut la rezolvarea problemelor de personal dintr-o
perspectivă mai largă, au apărut cerinţe noi faţă de personalul care-şi desfăşoară activitatea
în cadrul departamentului resurse umane (pregătire superioară, capacitate de negociere), s-a
lărgit sfera instrumentelor folosite.1
O parte dintre aceste etape au fost studiate în cadrul unor şcoli, dintre acestea
remarcându-se :
Şcoala clasică
Primele preocupări privind managementul ştiinţific s-au manifestat la sfârşitul
secolului trecut, când Frederich W. Taylor a criticat practicile tradiţionale de management.
Primele concluzii l-au condus la punerea bazelor ştiinţei managementului, el fiind
fondatorul acestei ştiinţe.
Prin metodele pe care le propune se observă că este un duşman înverşunat al risipei
de timp. Taylor ajunge la concluzia că „gradul de ataşament şi de participare a muncitorilor
în producţie e direct proporţional cu părerea şi încrederea pe care el o are că va fi
recompensat în mod corespunzător contribuţiei pe care o va aduce la realizarea
obiectivelor”.
Taylor are o serie de limite şi caracterizează muncitorul ca fiind o persoană care
reacţionează numai la stimulente materiale.2
Henri Foyol e considerat adevăratul părinte al managementului modern care
precizează funcţiile întreprinderii (tehnică, comercială, financiară, contabilă, de securitate şi
managerială ).
Idei ce caracterizează şcoala clasică :
- preocuparea pentru elaborarea unor principii ştiinţifice de management care să
constituie ghiduri cu activitate practică ;
- considerarea principiilor ştiinţifice de management ca fiind universal valabile,
indiferent de obiectul condus ;
- considerarea organizaţiei ca un sistem indus, neglijând raporturile acesteia cu
mediul ;
11
2
Managementul organizaţiei – T.Zorlenţan,E.Burduş,G.Căprărescu, Ed. Economică, Bucureşti 1998, pg.43
11
- ignorarea aspectelor umane ale conducerii.1
Şcoala sociologică (behavioristă, a relaţiilor umane)
A apărut în urma criticilor aduse reprezentanţilor şcolii clasice a căror abordare
formală îi împiedică să vadă în aceasta o cale de creştere a eficienţei Friedman : „motorul
uman” nu poate fi comparat cu un motor cu ardere internă şi trebuie avută în vedere
atitudinea omului în raport cu propria-i muncă. Reprezentanţi : E. Mayo, Gh. Argyris, G.
Handy, H. Maslow, D. McGregor.
Ei situează resursele umane pe primul plan în procesul de management, stabilind o
serie de principii, reguli, metode care să asigure punerea în valoare la un nivel superior a
potenţialului uman. E. Mayo arată că „munca industrială”, fiind o activitate de grup, dorinţa
de a fi apreciat de colegi e deseori mai importantă decât condiţiile remunerării.
În 1960 Douglas McGregor a elaborat conceptele de Teoria X şi Teoria Y în
lucrarea „The Human Side of Enterprise”. În realitate, acestea reprezintă seturi de
propuneri care subliniază atitudinile şi credinţele conducătorilor, filozofia acestora cu
privire la comportamentul lucrătorilor.2
Teoria X presupune că muncitorilor le displace munca şi de aceea ei vor munci
efectiv numai într-un mediu de lucru puternic controlat :
1. – oamenii au aversiune faţă de muncă şi vor face orice pentru a o evita ;
2. – deoarece oamenilor le displace munca, managerii trebuie să-i constrângă,
să-i controleze şi să-i dirijeze pentru a se realiza obiectivul organizaţiei ;
3. – în general, oamenii trebuie conduşi, deoarece au ambiţii reduse şi evită
responsabilităţile; ei sunt preocupaţi în special de securitate.
Rezultatul firesc al acestor presupuneri va fi un mediu de lucru puternic controlat,
în care conducătorii iau toate deciziile, iar lucrătorii doar primesc ordine.
În literatura de specialitate se consideră că etapa organizării ştiinţifice a muncii, a
lui Taylor, constituie o aplicare fidelă a Teoriei X a lui McGregor.
Teoria Y, pe de altă parte, presupune că lucrătorii acceptă responsabilităţi şi
muncesc pentru atingerea scopurilor organizaţiei, dacă astfel îşi ating scopurile personale :
1. – oamenii nu resping instinctual munca, aceasta fiind, de fapt, o parte
importantă a vieţii lor ;
2. – oamenii vor munci pentru atingerea obiectivelor de care ei se fac
responsabili, adică pot folosi autocontrolul ;
1
Managementul organizaţiei – T.Zorlenţan,E.Burduş,G.Căprărescu, Ed. Economică, Bucureşti 1998,pg. 43
2
Managementul organizaţiei – T.Zorlenţan,E.Burduş,G.Căprărescu, Ed. Economică, Bucureşti 1998,pg. 45
12
3. –responsabilitatea pentru realizarea obiectivelor există în funcţie de
recompensele care îi sunt asociate în acest sens ;
4. – adesea, oamenii acceptă bucuroşi responsabilitatea ;
5. – angajaţii au potenţial care să-i ajute în atingerea obiectivelor organizaţiei ;
6. – în general, organizaţiile nu utilizează în totalitate resursele umane de care
dispun.
McGregor afirmă că cei mai mulţi conducători acţionează în concordanţă cu Teoria
X, dar consideră că Teoria Y este mai potrivită şi reprezintă un ghid efectiv şi eficient
pentru acţiunea managerială.
Teoria Y înglobează, astfel, ideile curentului relaţiilor umane.1
1
Conducerea resurselor umane – Coord. R. Emilian, Ed. Expert, Bucureşti 1999, pg.45
2
Managementul organizaţiei – T.Zorlenţan,E.Burduş,G.Căprărescu, Ed. Economică , Bucureşti 1998, pg.47
13
- scoaterea în evidenţă a importanţei stimulentelor de natură psihosocială ;
- promovarea unui management participativ ;
- scoaterea în evidenţă a elementelor informale.
Şcoala cantitativă
Se caracterizează prin rigurozitatea abordării fenomenelor şi proceselor de
management printr-o fundamentare superioară a deciziilor folosind instrumentarul
matematic şi static.
Preponderenţa aspectelor de natură cantitativă a împiedicat luarea în considerare a
elementelor calitative care au dus la o abordare insuficientă a funcţiilor managementului.
Reprezentanţi ai şcolii : A. Kaufman, J. Star.
Caracteristicile şcolii :
- folosirea conceptelor şi metodelor matematice şi statice ;
- abordarea mai ales a funcţiilor de previziune şi organizare.
Şcoala sistemică
La baza ideilor stă conceptul de sistem care reprezintă un ansamblu de elemente
organizat pe baza legăturilor de intercondiţionare.1
În procesul de cunoaştere, orice obiect, fenomen sau proces poate fi considerat ca
sistem. Principalele caracteristici ale organizaţiei ca sistem dinamic, complex sunt :
integralitatea care exprimă legăturile ce se stabilesc între elementele
componente ;
ierarhizarea ;
dinamismul reprezentat de modificarea în timp a variabilelor sistemului şi a
legăturilor dintre acestea şi mediu ;
finalitatea ca orientare spre atingerea unor obiective ;
adaptabilitatea şi stabilitatea exprimate de capacitatea sistemului de a se
adapta continuu.
Principalele caracteristici ale organizaţiei ca sistem dinamic, complex sunt :
integritatea, ierarhizarea, dinamismul, finalitatea, adaptabilitatea.
Reprezentanţi : C. Bernard, H. A. Simon, A. Etzioni, R. Jonson, P. Drucher.
Modalitatea prin care au urmărit creşterea eficienţei a fost capacitatea organizaţiei
de a se adapta la cerinţele mediului ambiant (piaţa internă şi externă), accentul pus pe
relaţiile dintre elementele de bază ale sistemului, rolul şi structura sistemului.
1
Managementul organizaţiei – T.Zorlenţan,E.Burduş,G.Căprărescu, Ed. Economică, Bucureşti 1998, pg.47
14
Şcoala contextuală
A fost fondată şi dezvoltată de manageri, consultanţi şi cercetători care au promovat
ideea că nu există o singură modalitate de a conduce, care e cea mai bună în toate situaţiile.
Au respins ideea formulării unor principii, metode, tehnici şi instrumente universal folosite.
Susţinătorii abordării contextuale au observat că o anumită structură organizatorică
la o anumită firmă funcţionează foarte bine în timp ce eşuează lamentabil la altă firmă,
aceasta pentru că sunt situaţii diferite. În concordanţă cu abordarea contextuală, sarcina
principală a managerilor este să identifice situaţia particulară şi împrejurările particulare ale
situaţiei, circumstanţele şi momentului. Şcoala contextuală se bazează pe principiile,
regulile, metodele şi instrumentele formulate de celelalte şcoli recomandând să se aleagă
acelea care sunt adecvate situaţiei specifice.1
1
Managementul organizaţiei – T. Zorlenţan,E.Burduş,G.Căprărescu, Ed. Economică,Bucureşti 1998,pg.47-48
15
resurselor umane, elaborarea fişelor de post, înregistrarea personalului, elaborarea
procedurilor privind disciplina.
Unele activităţi de conducere a resurselor umane vizează toate cele trei tipuri de
specialişti în domeniul personalului.
Un exemplu este recrutarea personalului care trebuie să se facă în conformitate cu
politica firmei în acest sens, şi pot apărea diferenţe în funcţie de compartimentul vizat.
Pentru organizarea recrutării se întreprind acţiuni precum : anunţurile de recrutare,
organizarea de interviuri.1
Principalele zone asociate cu managementul resurselor umane sunt :
Relaţiile management – sindicate şi negociere ;
Instruire – dezvoltare; identificarea necesarului de instruire şi
propunerea de soluţii de instruire ;
Analiza posturilor – sarcini, relaţii de subordonare; rezultate aşteptate,
criterii de măsurare a performanţei şi standarde de performanţă ;
Managementul recompenselor – evaluarea posturilor ;
Planificarea resurselor umane şi acoperirea nevoilor prin recrutarea şi
selecţia de personal ;
Managementul carierei, inclusiv evaluarea performanţelor ;
Activităţi de consultanţă ;
Relaţii de muncă : proceduri disciplinare şi coercitive ;
Politica : definirea şi implementarea politicilor cu ajutorul cărora
activităţile menţionate mai sus sunt puse în practică.2
1
Conducerea resurselor umane – Coord. R.Emilian, Ed.Expert, Bucureşti 1999, pg. 215
2
Conducerea resurselor umane – Coord. R.Emilian, Ed.Expert, Bucureşti 1999, pg. 216
16
În realizarea activităţii turistice, resursele umane constituie un factor ce asigură
funcţionalitatea celorlalte componente ale ofertei. Factorul uman transformă resursele
naturale şi materiale din potenţiale în efective.
Volumul şi calitatea activităţii turistice depind într-o măsură mare de încadrarea cu
personal, de numărul lucrătorilor şi nivelul de calificare al acestora. Evoluţia turismului se
află în corelaţie directă cu dinamica şi structura personalului. Rolul factorului uman creşte
pe măsura sporirii exigenţelor consumatorilor faţă de calitatea serviciilor, la rândul său
dezvoltarea turismului având consecinţe asupra utilizării resurselor umane prin crearea de
noi locuri de muncă, determinarea unui nivel mai ridicat de instruire şi a unor structuri
profesionale pe funcţii.
Aşadar, relaţia dintre turism şi capitalul uman este complexă, de intercondiţionare.
Turismul imprimă muncii prestate în acest sector o sumă de caracteristici care se reflectă
asupra nevoii forţei de muncă şi efectelor folosirii acesteia. Printre cele mai importante
trăsături pot fi enumerate :
consum mare de muncă vie ;
răspundere materială şi morală superioară ;
nivel relativ ridicat şi complex de pregătire;
relaţii directe lucrător – client ;
sezonalitate accentuată ;
utilizarea muncii cu timp parţial.
Consumul de muncă vie este superior altor ramuri cu dimensiuni sau producţie
apropiată. Necesarul de muncă la unitatea de produs este unul dintre cele mai ridicate, ceea
ce presupune un număr mai mare de lucrători şi conduce la o productivitate a muncii mai
redusă. Această situaţie este rezultatul faptului că mecanizarea şi automatizarea au o sferă
de aplicare relativ limitată, realizându-se un număr mic de operaţiuni.
Răspunderea materială şi morală ridicată decurge din implicarea nemijlocită a
unei părţi importante a lucrătorilor din turism în procesul servirii consumatorilor.
Răspunderea materială este determinată de valorile materiale pe care le au în grijă şi le
gestionează. Munca lucrătorilor presupune alături de realizarea unor elemente de ordin
cantitativ – volum de servicii prestate, de mărfuri comercializate, număr de turişti serviţi şi
îndeplinirea unor cerinţe de ordin calitativ precum cele legate de nivelul servirii sau gradul
de satisfacere a nevoilor consumatorilor.
Astfel, lucrătorul din turism are un rol determinant în stimularea cererii, formularea
deciziei de cumpărare, formarea şi menţinerea interesului pentru un anumit produs turistic
sau destinaţie de vacanţă, unitate hotelieră sau de alimentaţie, mijloc de transport sau formă
de agrement şi determinarea în acest fel a revenirii turistului.
Dezvoltarea turismului şi sporirea exigenţelor consumatorilor antrenează o creştere
a răspunderii materiale şi morale a personalului.
Astfel, în procesul de selecţie va trebui să se ţină seama atât de pregătirea
profesională, cât şi de calităţile morale ale lucrătorilor în tot ceea ce priveşte corectitudinea,
răbdarea, capacitatea de a descifra trăsăturile de caracter ale turistului şi de a anticipa
nevoile acestuia.
1
Economia turismului – R. Minciu, Ed. Uranus, Bucureşti 2000, pg. 199-203
Managementul ştiinţific este reprezentat de totalitatea proceselor prin care
elementele teoretico-metodologice furnizate de ştiinţa managementului sunt
operaţionalizate în practica socială.
Practic, managementul ştiinţific constă în munca zilnică a conducătorilor care-şi
desfăşoară activitatea la toate nivelurile ierarhice din firmă.1
Schimbarea de la regula managementului obişnuit spre managementul ştiinţific
include nu numai un studiu a ceea ce este un ritm indicat pentru a face munca şi o
remodelare a instrumentelor şi implementărilor în firmă, dar şi o schimbare în atitudinea
mentală a tuturor oamenilor în ceea ce priveşte munca lor. Când devin interesaţi de
managementul ştiinţific, apar 3 întrebări în minţile oamenilor :
- Prin ce principiile managementului ştiinţific diferă în mod esenţial de cel al
managementului obişnuit ?
- De ce sunt mai bune rezultatele managementului ştiinţific decât ale celorlalte
tipuri ?
- Nu este cea mai importantă problemă aceea a obţinerii omului potrivit în fruntea
companiei ?2
Managementul ştiinţific nu se rezumă doar la o simplă aplicare a elementelor puse
la dispoziţie de ştiinţă. Complexitatea şi diversitatea situaţiilor de management impun din
partea conducătorilor şi un aport creativ pentru a adapta instrumentarul ştiinţific de
management la condiţiile concrete ale fiecărei situaţii.
O altă caracteristică majoră a managementului ştiinţific o constituie diversitatea şi
eterogenitatea sa în ceea ce priveşte conţinutul şi modul de manifestare comparativ cu
ştiinţa managementului. Managementul ştiinţific variază de la o firmă la alta, iar în cadrul
firmelor variază la nivel de subdiviziuni organizatorice.3
Caracterul uman ca particularizare a managementului reiese din deciziile şi
acţiunile oamenilor. De aici rezultă complexitatea şi dificultatea deosebite ale
managementului ştiinţific.
Dată fiind diferenţa dintre comportamentul şi modul de a gândi al oamenilor,
managerul, prin pregătirea pe care o posedă, trebuie să înţeleagă natura umană şi să i
modeleze pentru a ajunge să-şi realizeze obiectivele.4
1
Management – O.Nicolescu, I.Verboncu, Ed. Economică, Bucureşti 1999, pg.71
2
Principiile managementului ştiinţific – Frederick W. Taylor, Norton & Company INC NY
3
Management – O.Nicolescu, I.Verboncu, Ed. Economică, Bucureşti 1999, pg.72
4
Management – O.Nicolescu, I.Verboncu, Ed. Economică, Bucureşti 1999, pg.72
Organizarea ştiinţifică a muncii în turism are ca scop reducerea consumului de
muncă şi fluidizarea activităţii, şi se concretizează în :
- simplificarea structurilor organizatorice ;
- reducerea numărului de intermediari ;
- dezvoltarea şi organizarea reţelei de unităţi pentru a asigura o mai bună
acoperire a pieţei ;
- perfecţionarea sistemului internaţional.
CAPITOLUL II
Prezentarea generală a Hotelului Crowne Plaza Flora
1
Economia turismului – R. Minciu, Ed. Uranus, Bucureşti 2000, pg.210
2.1 Scurt istoric al lanţului hotelier Holiday Hospitality
Piatra de temelie a celui care va deveni mai târziu lanţul hotelier cu cele mai multe
hoteluri – HOLIDAY INN – a fost pusă în 1954, la Memphis. Grupul hotelier Holiday Inn,
care în prezent se numeşte Holiday Hospitality, este, potrivit unui studiu de piaţă, cel mai
cunoscut, notorietatea mărcii fiind superioară celei de Mercedes sau American Express.
Holiday Hospitality, aparţinând companiei BASS HOTELS & RESORTS din
Marea Britanie, funcţionează independent sau în sistem de franciză, având 261 de hoteluri,
totalizând 466 000 camere în aproximativ 60 ţări, fiind cel mai mare lanţ de hoteluri din
lume şi având peste 400 000 de angajaţi.
Compania are o reputaţie internaţională pentru standardele de un nivel ridicat la
toate serviciile oferite oaspeţilor săi.
Următoarele mărci înregistrate fac parte din lanţul Holiday Hospitality :
Crowne Plaza Hotels and Resorts – hoteluri de lux pentru sejururi de afaceri,
care combină afacerile cu plăcerea ;
Holiday Inn, inclusiv Holiday Inn Resort, Holiday Inn Garden Court, Holiday
Inn Select ;
Holiday Inn Express – serviciu rapid ;
Intercontinental Hotels.
Wallace E. Johnson, un constructor de case, şi Kremons Wilson au format un
parteneriat pentru a construi hotelurile Holiday Inn.
Primul hotel Holiday Inn a fost deschis la 1 august 1952 în Memphis, Tennessee.
Acesta a avut 120 de camere, fiecare cu baie, aer condiţionat şi telefon. Facilităţile
suplimentare cuprindeau piscină, cuburi de gheaţă gratuite, parcare gratuită şi cuşti pentru
câini. Copiii sub 19 ani puteau să stea gratuit în camera părinţilor lor.
Aceste facilităţi, deşi simple, au fost revoluţionare pentru industria hotelieră, şi de
atunci Holiday Hospitality a continuat să-şi croiască drum în industria hotelieră.
În 1954 s-a format corporaţia Holiday Inn of America Inc. Până la sfârşitul anului
au fost deschise 11 hoteluri Holiday Inn, iar la sfârşitul anilor ’50 erau deja 100 de hoteluri
Holiday Inn în Statele Unite ale Americii.
Primul hotel Holiday Inn francizat s-a deschis în Clarksdale, Mississippi.
În anul 1957 compania a devenit cotată la Bursa de valori şi întreaga ofertă a fost
vândută din prima zi.
Pe 29 iunie 1958 a avut loc marea deschidere a birourilor executive ale lui Holiday
Inns of America, ceea ce a marcat începutul lui Holiday City în Memphis.
În 1959 s-a format Holiday Inn Innkeeping School, predecesorul a ceea ce este
astăzi Holiday Inn University. Cursurile acestei universităţi sunt obligatorii pentru toţi
managerii generali din cadrul hotelurilor Holiday Inn.
În 1960 a fost deschis primul hotel Holiday Inn din afara Statelor Unite, în
Montreal, Canada.
În 1965 a fost introdus sistemul de rezervări Holidex – primul din industria
hotelieră. În prezent acesta reprezintă cel mai larg sistem de rezervări din lume care leagă
toate sistemele de rezervări ale hotelurilor cu 15 birouri de rezervări Holiday Hospitality.
Acest sistem are mai mult de 20 de terminale Holidex şi 400 de terminale ale
liniilor aeriene şi agenţiilor de voiaj din toată lumea, generând anual peste 30 milioane de
rezervări de camere.
Pe 18 martie 1968 s-a deschis primul hotel european Holiday Inn în Olanda. În
acelaşi an, în Statele Unite lanţul număra 1000 de hoteluri.
În 1974 s-a deschis primul hotel Holiday Inn în Asia, la Kyoto, Japonia.
Un an mai târziu, Holiday Inn şi-a legat propriul sistem de rezervări Holidex cu
sistemele de rezervări ale liniilor aeriene, permiţând astfel agenţiilor de voiaj să facă
rezervări direct cu Holiday Inn.
Segmentarea mărcii Holiday Inn a început în 1983, odată cu introducerea în
America a mărcii Holiday Inn Crowne Plaza.
În 1997, managementul lanţului a transformat Holiday Inn-ul dintr-o singură marcă
într-un portofoliu de trei mărci diferite : Crowne Plaza, Holiday Inn (incluzând Holiday Inn
Resort şi Holiday Inn Garden Court) şi Holiday Inn Express.
În anul 1997, numele companiei s-a schimbat din Holiday Inn Wolrdwide în
Holiday Hospitality. De asemenea, a fost adoptat un nou logo : un glob care simbolizează
scopul lui Holiday Hospitality în întreaga lume.
În anul 1998, lanţul hotelier Intercontinental este cumpărat de compania Bass PLC
care a plătit suma de 1395 miliarde dolari şi astfel, începând cu 31 martie a aceluiaşi an,
cele 117 hoteluri Intercontinental intră în familia Holiday Hospitality.
Tot în 1998, hotelurile Holiday Inn Crowne Plaza din EMEA (Europa, Orientul
Mijlociu, Africa) îşi vor îmbunătăţi facilităţile şi serviciile oferite, funcţionând sub marca
Crowne Plaza. În lume există în prezent peste 140 de hoteluri Crowne Plaza cu circa
40.0 camere.
Aşezate în special în zone-cheie de afaceri ale oraşelor mari sau lângă aeroporturi
internaţionale, hotelurile Crowne Plaza oferă servicii la un standard al calităţii foarte ridicat
(există 1500 de standarde ce trebuie aplicate). Acestea au pentru oaspeţi camere spaţioase,
room-service non-stop, săli de fitness şi facilităţi pentru relaxare, restaurante cu servire
completă, săli de conferinţă integral echipate pentru a deservi interesele oamenilor de
afaceri.
În 1978 s-a deschis Hotelul Flora din Bucureşti pentru tratament şi geriatrie, hotel
care aparţinea Companiei Hoteliere Nord, cu capital integral de stat. Hotelul Flora
Bucureşti avea 155 camere, 2 săli de conferinţă mici, un restaurant clasic, un bar şi o
braserie, o piscină şi o secţie medicală a Institutului de Geriatrie şi Gerontologie.
Între 1990-1996, hotelul a funcţionat sub conducerea statului, fiind preluat în 1996
de către Ana Group (S.C.ANA Hotels S.A.). În perioada ianuarie 1997-aprilie 1998, hotelul
a fost renovat şi modernizat (investiţia pentru modernizare a fost de 100 miliarde),
deschiderea oficială a noului Hotel Crowne Plaza având loc pe data de 10 decembrie 1998
(hotelul a fost repus în funcţiune încă din data de 23 aprilie 1998).
Hotelul este situat între Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” şi centrul
Bucureşti-ului (adresa : Bd. Poligrafiei nr.1, sector 1) ; este aşezat convenabil lângă Centrul
Internaţional de Expoziţii – Romexpo şi World Trade Center, fiind destinat turismului de
afaceri.
Hotelul Crowne Plaza Bucureşti dispune de 164 camere (328 de locuri), cu unul sau
două paturi, 8 săli de conferinţă cu capacităţi de până la 200 de locuri, un restaurant cu
bucătărie internaţională, braserie, bar, cafenea şi oferă diverse servicii pentru recreere.
2.2.1. Situaţia juridică a hotelului
Hotelul Crowne Plaza din Bucureşti face parte din societatea S.C. Ana Hotels S.A.
din 1996, cu un capital mixt de 112.665.000 acţiuni, din care :
- S.C Ana Group S.A. – 81,026 % capital social subscris : 72,475 % vărsat ;
- S.C. Nord S.A. – 18,479 % capital social subscris : 26,807 % vărsat ;
- Copos Gheorghe – 0,378 % capital social subscris : 0,549 % vărsat ;
- S.C. Ana Pan S.A. – 0,088 % capital social subscris : 0,128 % vărsat ;
- S.C. Ana Co. S.R.L. – 0,029 % capital social subscris : 0,038 % vărsat.
Forma juridică – S.A. ; Înregistrat la Registrul Comerţului J40/4267/1996, Cod
Fiscal B 468423.
Hotelul funcţionează în baza unui contract de management încheiat în 1997, pentru
o perioadă de 5 ani, între proprietarul S.C. Ana Hotels S.A., George Copos, şi compania
BASS Hotels & Resorts.
În anul 2003 S.C. Ana Hotels S.A avea o cifră de afaceri de 397.629.433.000 lei, la
un numar mediu de salariaţi de 453.
Contractul de management este „un act prin care o persoană (mandant) îi acordă
alteia (mandatar) puterea de a produce în contul său unul sau mai multe efecte juridice.
Acesta comportă, în principiu, puterea acordată mandatarului de a acţiona în numele
mandantului şi de a-l reprezenta din punct de vedere juridic.” (Nicolae Lupu – Hotelul,
economie şi management, Edit. All Back, Bucureşti, 2000). În practică însă, mandatarul
acţionează în nume propriu, pe contul mandantului şi fără să-l reprezinte pe acesta din urmă
cu adevărat.
Varianta de contract de management pe o perioadă de 3-5 ani, cum este cazul
hotelului Crowne Plaza Bucureşti (cu contract de management pe o perioadă de 5 ani) oferă
posibilitatea suplimentară de renegociere la termen a unor clauze.
Mandantul – compania Bass Hotels & Resorts – furnizează înainte chiar de
deschiderea hotelului o serie de servicii ca :
- stabilirea bugetului şi a calendarului activităţilor de inaugurare, împreună cu
investitorul ;
- recrutarea şi pregătirea profesională a personalului ;
- asistenţă pentru organizarea diferitelor servicii ale hotelului ;
- aprovizionarea şi formarea stocurilor iniţiale ;
- defineşte şi aplică politica de comercializare, programele de publicitate şi de
relaţii publice.
Mandatarul – S.C. Ana Hotels – asigură pe toată durata contractului :
utilizarea mărcii Crowne Plaza ;
publicitatea la nivel de lanţ, prin integrarea hotelului printre celelalte hoteluri
Crowne Plaza ;
utilizarea sistemului de rezervări Holidex ;
promovarea vânzărilor şi distribuirea broşurii hotelului Crowne Plaza Flora
Bucureşti ;
aplicarea politicii comerciale generale a lanţului Crowne Plaza ;
stabilirea tarifelor şi a preţurilor, precum şi a politicii de credite ;
controlul permanent şi analiza rezultatelor hotelului Crowne Plaza Flora
Bucureşti.
La nivelul gestiunii cotidiene a activităţii, serviciile mandatarului constau în :
ο organizarea generală a hotelului Crowne Plaza Flora Bucureşti ;
ο gestiunea personalului (angajare, salarizare, pregătire profesională, condiţii de
muncă) ;
ο încasarea prestaţiilor hoteliere ;
ο politica de aprovizionare (alegerea produselor, selecţia furnizorilor, negocierea
contractelor) ;
ο întreţinerea echipamentelor hotelului ;
ο gestiunea financiară şi contabilă a hotelului Crowne Plaza Flora Bucureşti.
Practic, compania Bass Hotels & Resorts nu intervine în gestiunea curentă, ci
participă numai la operaţiunile de repartizare a rezultatului brut din exploatare.
Contractul de management prevede şi condiţiile particulare care pot duce la
rezilierea sa. Astfel, la modul general, mandatarul poate rezilia contractul dacă mandantul
nu finanţează în suficientă măsură fondul de rulment necesar, nu reînnoieşte echipamentele
uzate, vinde fondul de comerţ sau patrimoniul imobiliar. La rândul său, investitorul poate
rezilia contractul de management dacă mandatarul nu-şi atinge obiectivele de grad de
ocupare, rata rentabilităţii, cash-flow, calitatea serviciului.
Nivelul procentual al taxei de management se calculează în funcţie de nivelul
rezultatului brut din exploatare obţinut.
Tabel nr. 2.1. – Valoarea taxei de management datorată mandantului
Rezultatul brut obţinut din exploatare Taxa de management - % din profitul brut
(EURO)
Până în 1.200.000 5%
1.200.000 – 3.500.000 5%
3.500.000 – 4.500.000 7,5 %
Peste 4.500.000 10 %
Hotelul, prin formele de cazare comercială, este tipul de unitate operaţională cel
mai reprezentativ.
În urmă cu trei decenii, Alianţa Internaţională de Turism a stabilit că hotelul este
„un stabiliment în care, cu condiţia plăţii, voiajorii pot să se cazeze, precum să se hrănească
şi să se distreze. Prin urmare spaţiile de alimentaţie şi cele aferente altor prestaţii de sub
acelaşi acoperiş fac parte integrantă din hotel. (Nicolae Lupu – Hotelul-economie şi
management, Edit. All Back, Bucureşti 2000).
Hotelul Crowne Plaza Flora Bucureşti este constituit din :
unităţi de cazare ;
unităţi de alimentaţie ;
unităţi ce oferă servicii de agrement şi recreere.
Unitatea de cazare
Hotelul este destinat clientelei de afaceri şi oferă servicii de calitate la cinci stele.
Are patru etaje cu un total de 164 de camere- 328 locuri.
Camerele pot fi de tip standard, club, apartamente, camere pentru persoane
handicapate, apartamente VIP.
Corpul de cazare cuprinde : holurile de etaj prevăzute cu fotolii şi măsuţe joase (pe
care se găsesc pliante şi materiale documentare despre hotel), oficiile de etaj ale
cameristelor, oficiul room-service, spaţiile de cazare cu acces pe culoar. Acestea au mărimi
standard prevăzute în OMT nr.56/1995.
Spaţiul de cazare cuprinde camera propriu-zisă, grupul sanitar şi vestibulul.
Interiorul este confortabil şi modern utilat. Dotarea camerelor respectă standardele
hotelurilor Crowne Plaza.
Toate spaţiile de cazare sunt dotate cu aer condiţionat, 3 linii de telefon
internaţional, TV color (antenă satelit), minibar, room-service. Toate articolele din camere
sunt prevăzute cu logo-ul hotelului. Scrisorile de bun venit conţin modul în care se poate
lua legătura cu managerul de serviciu, ghidul de serviciu indică ora check-in-ului şi a
check-out-ului, meniul de la room-service, formulare pentru comanda micului dejun,
instrucţiuni de folosire a telefoanelor şi încărcare a acestora, lista cu tarife de la minibar,
planul de evacuare.
Baia este prevăzută cu un sistem de alarmă, iar în cazul în care are loc un accident,
sosirea ambulanţei se face în 3 minute. De asemenea, apartamentele sunt dotate cu seif-uri.
Pentru deschiderea-închiderea uşilor se folosesc cartele magnetice.
Tarifele de cazare
Sistemul de tarife este generat de diferenţierea acestora pe tipul de camere (single,
double, apartamente), regim de ocupare, categorii de clientelă (pe cont propriu sau prin
intermediari din care individuali sau în grupuri) şi perioade de timp (week-end, sezon,
extrasezon).
De regulă, tarifele de cazare afişate (standard rate) sunt cele maximale şi reprezintă
preţul închirierii unei camere. Pentru o cameră dublă, preţurile sunt diferite, după cum
închirierea se face la una sau două persoane.
În cadrul voiajelor forfetare oferite de agenţiile de voiaj, preţul plătit cu anticipare
reprezintă, de obicei, închirierea unui loc de cazare într-o cameră dublă. După dorinţă, o
dată cu plata întregului preş al voiajului, clientul poate opta pentru achitarea unui supliment
aferent cazării în regim single. La baza acestor aranjamente stau tarifele contractuale cu
caracter preferenţial şi confidenţial, negociate între hotel şi agentul de voiaj; tarifele
contractuale sunt mai mici decât cele afişate.
Tarifele de cazare la Hotelul Crowne Plaza Flora Bucureşti se stabilesc în funcţie de
criteriile economice, factorii cererii şi reglementările legale.
Categoria criteriilor economice include acoperirea costurilor, realizarea de profit şi
grad de rentabilitate, gradul de ocupare, nivelul anterior al tarifelor, situaţia economică
generală, impactul fenomenului inflaţionist asupra costurilor, evoluţia cursului de schimb şi
condiţiile de plată.
Aplicarea cotelor de reducere pentru diferitele categorii de clientelă, în condiţiile
unui anume grad de ocupare, cu fiecare din categoriile de clientelă considerate, trebuie să
garanteze realizarea obiectivului de tarif mediu realizat. Cotele de reducere se aplică la
tariful afişat plătit de clienţi pe cont propriu.
Tariful mediu real cuprinde niveluri diferite ale tarifelor aplicate pe categorii de
clientelă şi regimuri de ocupare a camerelor.
În anul 2000 acesta a cunoscut diferite valori pentru fiecare lună, după cum urmează
:
Tabel nr.2.3 – Tariful mediu real din anul 2000
IAN. FEB. MA APR. MAI IUN. IUL. AUG SEP. OCT NOV DEC.
R .
158, 167, 169, 164, 175, 176, 158, 155,2 176, 176, 173, 150,5
6 6 8 5 5 6 4 8 8 2
180
170
160
150
140
130
Factorii cererii cuprind aspecte legate de sensibilitatea clientului faţă de nivelul
tarifelor.
În perioada de desfăşurare a târgurilor şi a manifestărilor internaţionale de mare
amploare, hotelul practică tarifele afişate de sezon, care sunt majorate cu 10% până la 20%.
Acestea se aplică începând cu trei zile înainte de deschiderea oficială a târgurilor, până a
doua zi după încheierea acestora.
Modalităţile de plată acceptate de Hotelul Crowne Plaza sunt : numerar, cărţi de
credit, cecuri de călătorie sau prin virament. Cărţile de credit prin care se poate face plata
sunt American Express, Dinners, Eurocard, Barclay Card, Carte Blanche, Visa, Mastercard.
Tarifele sunt pentru o noapte, includ taxa serviciilor şi 3% taxa pentru turism, nu
includ TVA, includ mic dejun în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică.
Unităţile de alimentaţie
Activitatea de restauraţie cuprinde următoarele unităţi operative :
- Restaurante :
„La Primavera” , care are 114 locuri şi terasă semiacoperită unde se
serveşte cina între orele 18.00 – 24.00.
Preparatele aparţin diferitelor bucătării : californiană, asiatică, mediteraneană,
românească. Astfel, fiecare seară oferă preparate specifice după cum urmează : luni –bufet
internaţional,marţi–„Savoarea Asiei” festin oriental, miercuri–seară românească, joi-noapte
caraibiană, vineri-specialităţi italieneşti. Meniurile sunt schimbate în fiecare lună.
În fiecare duminică în cadrul restaurantului „La Primavera” se serveşte un brunch
(breakfast + lunch), masă oferită în sistem bufet cu un tarif fix de 15 EURO/persoană.
Braseria, cu 73 de locuri şi terasă unde se poate servi micul dejun între
orele 6.30 – 10.30, prânzul şi cina între orele 22.30 – 23.30.
- Cafeneaua vieneză amplasată în holul recepţiei ;
- Barul de zi ;
- Room-service non-stop ;
- Barul din incinta piscinei.
Alte servicii
Alături de unităţile de alimentaţie şi corpul de cazare în sistemul prestări de servicii,
hotelul mai dispune de :
- salon de frizerie, coafură, manichiură, pedichiură ;
- cosmetică ;
- spălătorie, curăţătorie, călcătorie ;
- magazin de cadouri ;
- parc auto cu 60 de locuri de parcare ;
- centru de afaceri ;
- săli de conferinţe.
Centrul de afaceri care se află la dispoziţia clienţilor oferă servicii de secretariat şi
telecomunicaţii : internet, faxuri, posibilitatea de editare text, publicaţii interne şi
internaţionale, sigle sau logo-uri ale companiei care a închiriat sala, aducerea şi livrarea de
mesaje sau documente pe parcursul conferinţei, informaţii despre serviciile de afaceri.
Hotelul dispune de 8 săli de conferinţă, cu până la 200 locuri, unde se pot organiza
diferite evenimente.
Tabel nr.2.5. Planul sălilor de conferinţă
Numele Recepţie Teatru Sală de Sală de Banchet Dimensiune Înălţime
sălii clasă consiliu
Ballroom 200 200 120 50 80 13,8*11,6 4,0
Transilvania 70 75 55 40 50 7,5*12,5 2,2
Muntenia 30 20 - 16 - 7,5*5,5 2,2
Banat - 25 20 16 - 4,2*6,2 2,35
Oltenia - - - 12 - 4,6*5,5 2,35
Moldova - 30 25 25 - 6,0*7,5 2,35
Ballroom 1 80 100 50 30 40 6,90*11,6 4,0
Ballroom 2 80 100 50 30 40 6,90*11,6 4,0
Pentru cei care vor să locuiască în hotel pe o perioadă mai mare de 30 zile, se pune
la dispoziţia acestora un pachet de servicii ce conţine :
cazare în camerele club, toate având balcon ;
mic dejun inclus ;
20% reducere pentru servicii Food & Beverage ;
30% reducere pentru servicii de spălătorie ;
40% reducere pentru telefoanele locale ;
20% reducere pentru telefoanele internaţionale ;
un masaj în plus săptămânal ;
30% reducere pentru închirierea maşinii la firma Hertz ;
acces gratuit la piscină, centrul de fitness, saună şi jacuzzi ;
transport gratuit cu autobuzul aeroport-oraş ;
loc de parcare.
Aceste servicii au un tarif de 3500 EURO pe lună, includ taxele locale de 3% şi n u
conţin TVA.
În 1993 a fost lansat în Europa de Est şi Orientul Mijlociu primul program de
fidelizare prin care clienţii loiali sunt răsplătiţi, oferindu-li-se beneficii şi premii pentru
loialitate. Un astfel de program este Priority Club, este un sistem de acordare de puncte
pentru fiecare dolar cheltuit pe cazare. Pentru o sumă de bani cheltuită între 2.500-5.000 $,
clientul primeşte o cameră gratis.
De asemenea, există unele facilităţi pentru copii :
- până la 14 ani mănâncă gratuit ;
- până la 19 ani pot locui în mod gratuit cu părinţii în cameră ;
- a doua cameră poate fi plătită la jumătate din preţul celei plătite de părinţi.
În cadrul serviciului de agrement, piscina oferă următoarele servicii : saună, jacuzzi,
masaj efectuat de personal calificat şi centru fitness.
Pe lângă acestea, hotelul oferă în plus o gamă variată de alte servicii reglementate
de OMT nr.56/1995 privind încadrarea pe categorii de confort.
REZERVĂRILE NEONORATE
Când o rezervare nu poate fi onorată, există următoarele alternative :
Hotelul este obligat de a caza clientul la un alt hotel comparabil cu acesta din
punct de vedere al confortului şi al facilităţilor, şi să fie pe cât posibil în zonă ;
Hotelul trebuie să plătească clientului cheltuielile de transport şi cele aferente
telefoanelor care notifică mutarea acestuia în alt hotel;
General manager-ul trebuie să trimită în decurs de 24 h o scrisoare clienţilor care
n-au putut fi cazaţi, prin care să-şi ceară scuze pentru neplăcerile create.
O parte din clienţii hotelului Crowne Plaza Flora Bucureşti vin aici prin intermediul
unor agenţii de turism care au contracte de colaborare cu hotelul.
Ca volum şi valoare a tranzacţiilor cât şi în conţinut, contractul între hotel în calitate
de prestator şi agenţiile de turism în calitate de intermediar este tipic pentru activitatea de
comercializare în turism.
Într-un astfel de contract se specifică tarifele diferitelor tipuri de camere pentru
zilele de week-end (vineri, sâmbătă, duminică) şi celelalte zile ale săptămânii, şi de
asemenea tariful public.
Tabel 2.6.Exemplu de tarife ale hotelului acordate prin contract unei agenţii de
turism
Tipul camerei Tarif luni- Tarif week-end Tarif public
vineri
Cameră single 168 EURO 120 EURO 240-290 EURO
Cameră dublă 168 EURO 120 EURO 260-310 EURO
Cameră club single 218 EURO 170 EURO 290-340 EURO
Cameră club dublă 218 EURO 170 EURO 310-360 EURO
Apartament 268 EURO 220 EURO 340-360 EURO
Apartament prezidenţial negociabil negociabil 560-610 EURO
Mic dejun 16 EURO 16 EURO -
NOTĂ : Tarifele sunt valabile până la data de 31.12.2001
Sursa : Departamentul de vânzări al hotelului.
De regulă, tarifele contractuale sunt reduse cca. 50% faţă de cele afişate.
Ex.: tariful public pentru camera dublă – 260 EURO, tariful contractual de week-
end – 120 EURO, iar cel din timpul săptămânii – 168 EURO.
Tarifele sunt pe noapte şi pe cameră, includ transportul la/de la aeroport şi în centrul
oraşului, taxa de 3% de dezvoltare a turismului, acces la clubul de sănătate, exclud micul
dejun şi TVA.
Aceste tarife sunt oferite în baza unui volum estimat de minim 200 nopţi pe
perioada contractuală. Dacă volumul nu este atins, nu se percep penalizări, dar hotelul
reanalizează o eventuală prelungire a contractului. Un contract poate fi încheiat şi pe o
perioadă de 12 luni.
Există contracte de negociere a condiţiilor de cazare pentru grupuri şi alte
evenimente.
Pentru rezervări se ia legătura cu Departamentul Rezervări şi se comunică
modalitatea de garantare şi de plată.
O rezervare poate fi anulată până la ora 16.00 în ziua sosirii, anulările primite după
această oră sau neprezentările sunt taxate cu 100% din tariful primei nopţi.
Odată acceptate condiţiile, contractul este semnat de reprezentantul ambelor părţi.
2.3.4. Concurenţa
După cum reiese din tabel, se observă preţuri mult mai scăzute, promoţionale,
practicate de Hotelul Marriot ca urmare a recentei sale inaugurări în România.
Apartenenţa acestor hoteluri la unele lanţuri hoteliere de notorietate le conferă
credibilitatea clienţilor străini, datorită sarcinilor prestate la un nivel ridicat, dotărilor
materiale şi a facilităţilor oferite.
2.3.5. Clientela
Din tabel se poate observa că s-a înregistrat pe întreaga perioadă un indice medial
dinamicii supraunitar, ceea ce indică o situaţie favorabilă şi un ritm de creştere aferent,
subunitar, dar pozitiv. Această situaţie indică o cotă de piaţă în creştere a hotelului, poziţia
favorabilă pe care o deţine pe piaţa hotelieră bucureşteană.
În anul 2000, gradul de ocupare a cunoscut diferite valori după cum urmează :
Tabel nr.2.11 – Evoluţia gradului de ocupare din anul 2000
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
Grad oc % 49, 58, 64, 63, 84, 78, 64, 58, 88, 75, 69, 52,2
3 6 3 3 9 3 5 9 7 2 6
Din evoluţia gradului de ocupare lunar reiese că lunile cu cele mai mici valori sunt
ianuarie şi decembrie, acest fapt având ca explicaţie o diminuare a activităţii oamenilor de
afaceri datorită sărbătorilor de iarnă din această perioadă.
Cele mai mici valori ale gradului de ocupare s-au înregistrat în lunile iulie – 78,3 %
şi septembrie – 88,7 %.
Figura 3 – Reprezentarea grafică a evoluţiei gradului de ocupare
100,00%
80,00%
60,00%
Gradul de ocupare
40,00%
20,00%
0,00%
Pentru prezentarea economică cât mai detaliată a hotelului Crowne Plaza Flora
Bucureşti este necesară o analiză a principalilor indicatori economici şi financiari, analiză
din care se poate deduce eficienţa hotelului.
În general, eficienţa cu care se produc servicii sau bunuri se poate defini ca raport
între efectul util şi efortul făcut pentru obţinerea lor. Eficienţa activităţii economice depinde
şi de politica economică şi financiară adoptată de manageri, de măsurile luate de aceştia, cu
atât mai mult cu cât hotelul Crowne Plaza Flora Bucureşti se află la începutul funcţionării
sale, beneficiază de renumele mărcii şi şi-a îmbunătăţit serviciile, devenind un hotel de
categoria lux.
Astfel, vor fi prezentaţi indicatori precum : cifra de afaceri, veniturile şi cheltuielile,
rezultatul exerciţiului (indicatori obţinuţi în anii 1998,1999 şi 2000 ).
Cifra de afaceri reprezintă indicatorul fundamental al volumului activităţii
agenţilor economici şi nu lipseşte din nici un sistem de indicatori folosiţi în diagnosticarea
şi evaluarea economică a întreprinderii.
Matematic, cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor aferente serviciilor prestate
precum şi a altor venituri rezultate din exploatare.
Tabel nr.2.13 – Reprezentarea cifrei de afaceri
Anii Cifra de afaceri (mii lei) Rata inflaţiei % Cifra de afaceri (mii lei)
199 35.876.162 40,60 14.565.721,77
8
199 114.386.646 54,80 62.683.882
9
200 218.962.112 40,70 89.117.579,58
0
1998
60,00%
1999
40,00% 2000
2000
1999
20,00%
1998
0,00%
Din evoluţia cifrei de afaceri din ultimii trei ani se poate observa că acest indicator
economic a crescut foarte mult datorită amplorii pe care a luat-o activitatea hotelului prin
creşterea gradului de ocupare la cazare şi atragerea unui număr tot mai mare de clienţi care
apelează la diferite servicii ale hotelului (conferinţe, banchete ).
Pentru a putea fi comparată pe cei trei ani, cifrei de afaceri i s-a adăugat rata de
inflaţie corespondentă fiecărui an.
Evoluţia acesteia este caracterizată prin indicatorii relativi (indicele dinamicii şi
ritmul de creştere) prezentaţi în următorul tabel :
Tabel nr.2.14 – Indicele dinamicii (Ii) şi ritmul de creştere (Ri)
Repartizarea cifrei de afaceri a hotelului se face între serviciile oferite. Conform
lucrării «Hotelul – economie şi management » (autor N. Lupu, ed. All Back, 1999),
cabinetul de studii şi consultanţă Horwarth International a publicat următoarea structură a
încasărilor industriei hoteliere internaţionale pentru hoteluri categoria lux : cazare – 55 %,
preparate culinare – 23,5 %, alte încasări din alimentaţie – 1,9 %, telefon – 3,2 %, alte
servicii – 2,6 %, închirieri şi alte încasări – 2,5 %.
În general, cifra de afaceri din cazare o depăşeşte pe cea aferentă alimentaţiei.
Conform structurii prezentate mai sus, cifra de afaceri pe servicii oferite în cadrul
hotelului Crowne Plaza Flora Bucureşti a fost următoarea :
Tabel nr.2.15 – Repartizarea cifrei de faceri
Ponderea în activitate 1998(mii lei) 1999(mii lei) 2000(mii lei)
Cazare 20.054.775 63.942.135 122.399.820
Preparate culinare 8.430.898 26.880.862 51.456.096
Băuturi 3.731.121 11.896.211 22.772.060
Alte încasări din alimentaţie 681.647 2.173.346 4.160.280
Telefon 1.148.037 3.660.373 7.006.788
Alte servicii 932.780 2.974.053 5.693.015
Închirieri şi alte încasări 896.904 2.859.666 5.474.053
Din tabelul anterior reiese că rata comercială a profitului, considerată forma cea mai
elocventă de exprimare a eficienţei activităţii în sectorul terţiar şi cea mai des folosită, a
cunoscut în evoluţia ei cele mai mari valori de-a lungul celor trei ani studiaţi. Acest fapt se
datorează activităţii profitabile a hotelului Crowne Plaza Flora Bucureşti.
În anul 1998 ratele profitului au avut valoarea 0, acest fapt fiind cauzat de lipsa de
profit ca urmare a nefuncţionării hotelului pe o mare perioadă de timp, însă în următorii ani
au cunoscut o creştere continuă datorită activităţii eficiente şi gradului de ocupare ridicat.
Capitolul III
Studii 18 – 30 3 13 16
superioare 31 – 43 4 9 13
18 % 44 – 60 3 5 8
total 10 27 37
Studii medii 18 – 30 60 29 89
82 % 31 – 43 35 20 55
44 - 60 21 5 26
După cum se observă, ca proporţie pe sexe, în personalul hotelului bărbaţii sunt mai
numeroşi – 60 %, faţă de femei – 40 %.
Se poate observa o diferenţă mare între lucrătorii cu studii superioare (angajaţii care
au absolvit o facultate) şi care au studii medii (liceul şi cei care au urmat diverse cursuri de
calificare într-o meserie, de exemplu : bucătar, ospătar) şi care reprezintă majoritatea.
Angajaţii cu studii superioare compun, în marea lor majoritate, structura compartimentelor
funcţionale, iar cei cu studii medii se regăsesc în compartimentele operaţionale.
Majoritatea angajaţilor (peste 50 %) sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 18 şi 30 ani,
ceea ce corespunde obiectivelor propuse în cadrul noii politici de personal a hotelului (după
modernizare), de angajare a unui colectiv nou, tânăr, cu o calificare corespunzătoare.
Selectarea reprezintă alegerea celui mai bun candidat pentru ocuparea unui post în
cadrul hotelului Crowne Plaza Flora Bucureşti. La baza acestei selecţii se află pregătirea
candidatului, aptitudinile şi capacitatea sa de muncă.
Selectarea se face uneori pe cale empirică, bazându-se pe recomandări, modul de
prezentare la interviu, aspectul fizic al candidatului, sau, pe cale ştiinţifică, atunci când
angajatorul utilizează drept criteriu testele, chestionarele şi probele practice.
Pentru a şti pe care dintre aceste metode trebuie să le folosească, departamentul de
resurse umane al hotelului are în vedere cerinţele postului şi experienţa candidaţilor.
În selectarea de personal se parcurg mai multe etape până se ajunge la o decizie
finală.
Prima etapă o constituie trierea scrisorilor de intenţie şi a CV-urilor, completarea
fişelor de candidatură, ce cuprind informaţii referitoare la calificare, pregătire profesională,
studii. După acestea persoana este chemată la interviu.
Interviul este una dintre cele mai folosite metode de selecţie în cadrul hotelului, prin
acesta se dă posibilitatea candidatului de a se prezenta. La un interviu şeful
departamentului de resurse umane urmăreşte aspecte precum : înfăţişarea şi aptitudinile
fizice, pregătirea candidatului, inteligenţa acestuia, motivaţiile şi interesele, dispoziţia
pentru locul de muncă respectiv.
Un formular de interviu luat de către departamentul de resurse umane al hotelului se
prezintă sub următoarea formă :
La finalul chestionarului, cel care a luat interviul îşi va exprima aprecierile dacă
persoana intervievată întruneşte sau nu cerinţele şi completează data posibilă a începerii
muncii, punctele slabe şi tari ale candidatului, nivelul salariului discutat, recomandarea
pentru alte posturi şi alte observaţii.
O altă etapă a selecţiei o constituie testele şi probele de lucru pentru a se stabili
calităţile candidatului care pot fi evidenţiate. Se folosesc de regulă teste de cunoştinţe şi
testele medicale, întrucât sunt implicate sănătatea şi siguranţa clienţilor cu care angajaţii
intră în contact.
În urma deciziei finale de angajare a candidatului, urmează integrarea acestuia,
responsabilitate ce revine şefului ierarhic, care-l informează pe noul angajat asupra
condiţiilor de muncă, natura sarcinilor.
Unul dintre obiectivele importante ale noii politici de resurse umane aplicate de
către hotel îl reprezintă redefinirea şi analiza posturilor. Deşi posturile sunt considerate în
general entităţi statice, redescrierea acestora a fost necesară datorită schimbărilor
intervenite în cadrul organizaţiei (printre altele : creşterea categoriei de încadrare, de la 2
stele la 5 stele).
Analiza posturilor în cadrul hotelului Crowne Plaza Flora Bucureşti reprezintă
procesul de determinare şi transmitere a informaţiilor referitoare la natura şi specificul
postului (ansamblul aptitudinilor, cunoştinţelor, abilităţilor şi responsabilităţilor cerute unui
individ pentru a putea obţine performanţă pe un post anume).
Datele obţinute în urma procesului de analiză a posturilor sunt necesare în
numeroase activităţi legate de resursele umane, precum recrutarea, selecţia şi încadrarea,
orientarea carierei, perfecţionarea, aprecierea performanţei, stabilirea sistemului de
recompense. Toate trebuie să aibă la bază o foarte amănunţită analiză a posturilor fără de
care toate aceste activităţi nu pot fi desfăşurate.
După schimbarea categoriei de încadrare a hotelului a fost necesară şi o nouă
definire a posturilor, care s-a realizat pornind de la analizarea posturilor lanţului hotelier
Crowne Plaza şi adaptarea cerinţelor acestora la mediul şi structura organizaţiei din
Bucureşti.
Astfel, s-au mărit dimensiunile posturilor existente deja în cadrul hotelului, ca
număr de atribuţii şi de asemenea au apărut altele noi. Pentru aceasta, s-au utilizat
informaţii din descrierea posturilor (denumirea, localizarea postului în structura firmei,
îndatoririle şi responsabilităţile aferente, condiţiile generale de muncă). De asemenea, un
rol important în redefinirea posturilor l-a avut şi specificaţia de post, care cuprinde cerinţele
legate de educaţie, experienţă, perfecţionare, abilităţi fizice şi intelectuale, putere de decizie
etc, pentru ca angajatul respectiv să obţină performanţă pe un post anume.
Reproiectarea posturilor în cadrul hotelului Crowne Plaza Flora Bucureşti s-a
efectuat ţinând cont de faptul că postul trebuie să testeze abilităţile individuale de valoare,
s-a realizat prin parcurgerea câtorva etape :
- analizarea posturilor din cadrul BASS Hotels ;
- adunarea factorilor cheie despre fiecare post şi excluderea celor irelevanţi ;
- adunarea factorilor cheie pe domenii de responsabilităţi ;
- întocmirea unei schiţe privind sarcinile noului post (titlu, relaţii etc) ;
- completarea schiţei cu noi cerinţe, definite exact, cu precizie ;
- verificarea schiţei de către managerul de resurse umane ;
- efectuarea de schimbări, numai dacă acestea sunt întemeiate ;
- întocmirea versiunii finale şi aprobarea acesteia.
Responsabilităţi
- să aibă cunoştinţe foarte bune despre capacitatea hotelului ;
- să fie capabil să vândă la întreaga capacitate a hotelului ;
- să fie informat, să cunoască politica schimbărilor din hotel ;
- să facă personal vânzări prin telefon şi programări ;
- să ofere o imagine de profesionalist care reprezintă standardele hotelului în afară ;
- să compună diferite scrisori, să aleagă segmente de piaţă pe care să le atragă ;
- să realizeze cercetări ample asupra firmelor locale şi cererile acestora ;
- să participe la activităţi promoţionale ;
- să completeze dosarele clienţilor.
Postul : Recepţioner
Compartimentul : Front Office
Nivel ierarhic superior : Shift leader
Atribuţii :
- să răspundă la telefon conform procedurilor şi uzanţelor în vigoare ;
- se interesează asupra clienţilor sosiţi, sălilor de conferinţe ocupate (programul şi
denumirea firmei), grupurilor care urmează să sosească ;
- colaborează nemijlocit cu Departamentul Food and Beverage (mâncare + băuturi)
pentru a verifica dacă interfaţa Quintus-Lanmark funcţionează corespunzător ;
- realizează operaţiuni de predare – primire a fondului de rulment ;
- realizează operaţiuni de schimb valutar (numai cumpărare de valută) exclusiv
pentru clienţii hotelului şi conform procedurilor în vigoare ;
- la cererea superiorului său ierarhic (shift leader) realizează înrolările noilor
membri Priority Club în Holidex sau acordă punctele necesare membrilor existenţi ;
- nu părăseşte front office-ul (front desk +back office) decât cu permisiunea şefului
direct ;
- se află la dispoziţia clienţilor pentru orice doleanţă a acestora, în măsura
posibilităţilor ;
- realizează aprovizionarea cu presa zilnică a camerelor Club şi Club-lounge ;
- se informează permanent asupra schimbărilor intervenite în materie de procedură ;
- preia sarcinile şi atribuţiile operatoarei telefonice atunci când aceasta lipseşte din
motive întemeiate ;
- în situaţii de criză (incendii, ameninţări cu bombe, cutremure etc.) participă la
acţiunile de înlăturare a efectelor acestora numai sub îndrumarea şefului ierarhic superior ;
- ia parte la programele de instruire periodice de rezolvare a situaţiilor de criză ;
- în caz de necesitate şi numai la cererea expresă a şefului ierarhic, poate îndeplini
şi alte atribuţii care nu ţin de specificul postului său sau, după caz, poate fi disponibil şi în
afara programului obişnuit de lucru.
Cerinţe ale postului :
- să cunoască la perfecţie cel puţin două limbi străine de circulaţie internaţională
(engleza – obligatoriu) ;
- să aibă cunoştinţe de operare PC ;
- să aibă studii superioare ;
- solicitudine ;
- profesionalism ;
- discreţie ;
- spirit de echipă.
A fost considerată necesară îmbogăţirea acestui post atât prin creşterea proporţiilor
postului, cât şi prin mărirea profunzimii acestuia. Astfel, adăugarea de noi responsabilităţi
faţă de cele deja existente în fişa de post a fostului Hotel Flora (una dintre cele mai folosite
metode de îmbogăţire a muncii), precum obligaţia de a realiza în plus verificarea sistemului
informatic referitor la colaborarea cu departamentul food and beverage, preluarea
atribuţiilor operatoarei telefonice atunci când aceasta lipseşte, aprovizionarea cu presa
scrisă a camerelor tip Club, faptul că poate îndeplini şi alte atribuţii care nu ţin de specificul
postului său (în caz de necesitate), a fost considerată o măsură necesară de creştere a
satisfacţiei în muncă pe postul de recepţioner.
Vor fi prezentate în continuare şi alte atribuţii selectate din fişele de post ale altor
departamente :
Atribuţiile postului de portar din cadrul serviciului de front-office sunt :
- oferă cele mai diverse informaţii clienţilor ;
- menţine ordinea în holul recepţiei ;
- răspunde oricăror solicitări venite din partea recepţiei ;
- are rol de filtru în ceea ce priveşte selectarea persoanelor care intră în hotel.
În cadrul serviciului de etaj atribuţiile postului de cameristă se referă la :
- programul de lucru al celor două ture (7,00 – 16,00 ; 13,00 – 22,00) ;
- sarcinile care revin acesteia fiind : verificarea camerelor libere, efectuarea
curăţeniei în camerele ocupate, schimbarea zilnică a lenjeriei în camerele ocupate,
respectarea programului de lucru, discreţie în ceea ce priveşte clienţii hotelului,
responsabilitatea pentru lucrurile personale ale clienţilor.
Obligaţiile şi îndatoririle de serviciu ale unui tâmplar din cadrul departamentului
de întreţinere sunt :
- să respecte normele de protecţie şi tehnica securităţii muncii ;
- să fie permanent preocupat pe toată durata programului de lucru ;
- să intervină eficient şi în alte probleme decât cele legate de specificul muncii ;
- să lucreze curat şi eficient.
După cum se poate observa, numărul de salariaţi a crescut în fiecare an, dovedind o
tendinţă pozitivă pentru societate dar şi pentru piaţa muncii, ceea ce indică o situaţie
favorabilă a hotelului Crowne Plaza Flora Bucureşti.
De asemenea, în ceea ce priveşte salariul brut, nivelul acestuia a crescut, triplându-
se în anul 2000 faţă de anul 1998. Acest fapt poate fi pus şi pe seama creşterii inflaţiei, dar
şi a politicii bune de remunerare din cadrul hotelului.
6*Σ d²
Sp = 1 - ——— = 1
n (n²-1)
2·S 2·3
K = ———— = ——— = 1
n (n – 1) 3·2
Rezultatele (1 ; 1) indică o legătură directă şi puternică între cei doi indicatori, ceea
ce arată că modificarea numărului de salariaţi determină modificarea salariilor brute.
Numărul de lucrători care revin la o cameră este influenţat de organizarea muncii,
intensitatea şi gradul de mecanizare a muncii. Acest indicator se calculează ca raport între
numărul total de Anii Nr. lucrători / cam
1998 1,08
angajaţi şi numărul 1999 1,24
camerelor de hotel. 2000 1,26
În cei trei ani studiaţi, acest indicator a cunoscut mai multe valori.
În
continuare va
fi prezentată
corelaţia între cheltuielile de personal şi productivitatea muncii personalului hotelului
Crowne Plaza Flora Bucureşti.
Tabel nr.3.9. – Corelaţie între numărul mediu al salariaţilor şi salariile brute
prin metoda Spearman
Nr. crt. Cheltuieli personal X (mii lei) Productivitatea muncii Y (mii lei) Rx Ry d²
1 7.492.653 275.460 3 3 0
2 15.390.650 560.718 2 2 0
3 23.116.779 1.057.787 1 1 0
Sp = 1
Tabel nr.3.10. – Corelaţie între numărul mediu al salariaţilor şi salariile brute
prin metoda Kendall
Nr. crt. Cheltuieli personal X (mii lei) Productivitatea muncii Y (mii lei) Ry Pi Q
1 23.116.779 1.057.787 1 2 0
2 15.390.650 560.718 2 1 0
3 7.492.653 275.460 3 0 0
K=1
Rezultatele (1 ; 1) indică o legătură directă şi puternică între cei doi indicatori.
Uniformele de lucru :
- hainele de lucru aparţin angajatorului, iar angajatul trebuie să le păstreze cu grijă.
Acestea sunt proprietatea hotelului şi nu trebuie niciodată luate acasă ;
- toate uniformele vor fi curăţate gratis la spălătoria hotelului ;
- în timpul programului de lucru este obligatorie purtarea tuturor hainelor ce
compun uniforma, inclusiv ecusonul cu numele angajatului ;
- nu se amestecă uniforma cu hainele personale ;
- femeile trebuie să poarte numai ciorapi culoarea piciorului, fusta să aibă o lungime
decentă.
Aspectul :
- femeile nu trebuie să folosească produse cosmetice în exces ;
- pantofii trebuie să fie negri, simpli, cu tocul de maxim 5 cm ;
- nu se admit bijuterii de nici un fel pentru lucrătorii de la bucătărie ;
- bărbaţii trebuie să aibă părul scurt, să fie proaspăt bărbieriţi.
Protecţia mediului :
- să se respecte cu stricteţe afişele referitoare la reducerea costurilor ;
- să se reducă pe cât posibil risipa de materiale de orice fel.
Concediul medical :
- în caz de boală, trebuie informat imediat şeful de departament ;
- absenţele nemotivate de la serviciu sau certificatele medicale false reprezintă
cauze de demitere fără notificare.
Controlul angajaţilor :
- este interzisă luarea obiectelor aparţinând hotelului fără aprobare ;
- angajaţii care vor fi găsiţi cu obiecte aparţinând hotelului vor fi concediaţi imediat.
Regulamentul este obligatoriu pentru toţi salariaţii hotelului Crowne Plaza Flora
Bucureşti şi nerespectarea acestuia constituie abatere disciplinară care va fi sancţionată
conform legii.
Capitolul IV
Una din metodele des folosite şi care constă în alocarea unor valori pentru definirea
posturilor este metoda comparării factorilor. Cu alte cuvinte, fiecare factor este ordonat
după importanţa sa pentru fiecare post-cheie, atribuindu-i-se un rang de la 1 la „n”, cifra
mai mică reprezentând un post mai important din punct de vedere al factorului respectiv.
Astfel se obţine un clasament al posturilor-cheie pentru fiecare factor de dificultate în parte.
Prin însumarea ponderată a rangurilor se obţine un rang global al postului, care reprezintă
clasamentul general şi în funcţie de care se poate stabili nivelul salariului.
Procesul de evaluare a posturilor este, prin însăşi natura sa, un demers dificil în care
un rol extrem de important îl are eliminarea subiectivismului. De aceea, pregătirea şi
manifestarea profesionalismului din partea analiştilor / evaluatorilor din cadrul
departamentului de resurse umane al hotelului, cunoaşterea erorilor care pot apărea şi
modul lor de prevenire poate asigura o ridicată obiectivitate acestui proces.
CONCLUZII
Aparţinând unei mărci renumite în întreaga lume, hotelul Crowne Plaza Flora
Bucureşti a dat dovadă de o activitate excelentă în cei câţiva ani de funcţionare, ca hotel
integrat lanţului Holiday Hospitality, lanţul ce deţine în prezent cele mai multe hoteluri din
întreaga lume.
Hotelul Crowne Plaza Flora Bucureşti este destinat turismului de afaceri, având o
poziţie strategică lângă importante centre de afaceri – Romexpo şi World Trade Center.
Notorietatea mărcii şi calitatea serviciilor prestate la standarde de un nivel ridicat au
determinat recunoaşterea hotelului bucureştean de către un număr impresionant de clienţi
străini (oameni de afaceri, personalităţi ale vieţii politice, sportivi), fapt demonstrat prin
creşterea continuă a gradului de ocupare mediu anual.
De asemenea, dotările materiale şi facilităţile oferite se ridică la înălţimea
standardelor internaţionale, oferind largi posibilităţi de organizare pentru diferite activităţi
(întruniri, conferinţe) în cadrul hotelului.
Tot în întâmpinarea clienţilor vin diferite programe de fidelizare (ex. Priority Club)
şi facilităţi acordate, urmărindu-se în acest fel păstrarea vechilor clienţi şi atragerea unora
noi, clienţi sosiţi aici din întreaga lume.
Reuşind să facă faţă cu succes concurenţei celorlalte hoteluri bucureştene din
aceeaşi categorie de încadrare, hotelul Crowne Plaza Flora Bucureşti a cunoscut în cei
câţiva nai de funcţionare o activitate eficientă ce poate fi demonstrată de nivelul ridicat al
cifrei de afaceri din serviciile de cazare şi alte prestaţii şi de ratele profitului care au
cunoscut creşteri importante de la un an la altul.
Transformările la nivelul hotelului Crowne Plaza Flora Bucureşti, de ridicare a
calităţii ofertei, de modernizare a prestaţiilor specifice (ianuarie 1997 – aprilie 1998) au
indus necesitatea modificărilor şi în ceea ce priveşte politica de resurse umane, pentru a
preîntâmpina cât mai bine cerinţele tot mai crescânde şi diversificate ale oamenilor de
afaceri (este recunoscut faptul că modul de realizare a serviciului, calitatea acestuia, vor
continua să fie puternic dependente de relaţia cu personalul).
Noua structură internă a hotelului Crowne Plaza Flora Bucureşti este o consecinţă a
schimbărilor în politica de resurse umane a organizaţiilor din sectorul terţiar din ultimul
deceniu, şi în care accentul se pune pe satisfacerea propriului angajat, pentru ca acesta la
rândul său, prin calitatea muncii sale, să contribuie la prestigiul hotelului în rândul
clienţilor.
Buna organizare a salariaţilor hotelului este meritul echipei de conducere care se
află în fruntea societăţii. Colectivul este în majoritate alcătuit din persoane tinere, receptive
la toate schimbările ce apar. De asemenea, fiecare salariat are foarte bine trasate atribuţiile
ce-i revin, punându-se un mare accent pe calitatea muncii, pregătirea profesională,
orientarea către clienţi.
Este cunoscut faptul că, în domeniul serviciilor, succesul unei întreprinderi depinde
în foarte mare măsură de calitatea activităţii angajaţilor şi, din această cauză, orientarea
spre interesele acestora este un obiectiv esenţial al politicii de personal în cadrul hotelului
Crowne Plaza Flora Bucureşti.
Din studierea activităţii Departamentului de Resurse Umane din cadrul hotelului – a
acelei părţi care se ocupă cu analiza posturilor, evaluarea performanţelor, sistemul de
promovare, politica de personal – se poate deduce că între ceea ce oferă hotelul Crowne
Plaza Flora Bucureşti (o slujbă sigură, recunoaşterea meritelor profesionale, un sistem de
promovare echitabil, satisfacţia de a lucra într-un hotel de marcă) nu există nici o diferenţă,
aceasta deoarece orice măsură luată referitor la personal are în vedere motivarea şi
satisfacerea angajatului pentru ca rezultatele muncii sale să aibă o contribuţie majoră la
îndeplinirea obiectivelor generale ale firmei.
Se pune accentul pe motivarea pozitivă a personalului, care se realizează prin
diferite programe şi metode de fidelizare.
Având în vedere cele indicate mai sus, se poate constata că, în cadrul hotelului
Crowne Plaza Flora Bucureşti, rolul Departamentului de Resurse Umane de a conduce şi
gestiona personalul organizaţiei în mod eficient, astfel încât angajaţii să contribuie activ,
individual şi / sau colectiv la atingerea obiectivelor generale ale hotelului este îndeplinit
printr-o politică de valorizare a resurselor umane, adaptabilă la continuele provocări ale
economiei noului mileniu.
BIBLIOGRAFIE
COSMESCU, Ioan – Turismul – fenomen complex contemporan, Editura
Economică, Bucureşti, 1998
EMILIAN, Radu (coord.) – Conducerea resurselor umane, Editura Expert,
Bucureşti, 1999
FLORESCU, C-tin (coord.) – Marketing, Editura Marketer, Bucureşti, 1992
GRAINGER, Peter – Managing people – Kogan Page Ltd., London
IONCICĂ, Maria – Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucureşti, 2000
IONCICĂ, Maria ; GROFU, Mihaela ; ŞCHIOPU, Andreea – Economia
serviciilor – Culegere de probleme teoretice şi practice, Editura Uranus, 2000
LUPU, Nicolae – Hotelul – economie şi management, Editura All Beck,
Bucureşti, 1999
MANOLESCU, Aurel – Managementul resurselor umane, Editura R.A.I.,
Bucureşti, 1998
MATHIS, Robert ; NICA, Panaite C.; RUSU, Costache – Managementul
resurselor umane, Editura Economică, Bucureşti, 1997
MĂRGULESCU, D-tru ; STĂNESCU, C-tin ; DAVID, Iulia – Analiza
economico-financiară, Editura Oscar Print, Bucureşti, 1999
MEDLIK, S – The business of the hotel – MAB Com., London, 1997
MINCIU, Rodica – Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2000
NICOLESCU, Ovidiu ; VERBONCU, Ion – Management, Editura Economică,
Bucureşti, 1999
POPESCU, Leonica (coord.) – Resurse umane – comportament şi
management, Editura Cimer* ES, Bucureşti, 2001-06-09
STĂNCIULESCU, Gabriela – Tehnica operaţiunilor de turism, Editura All,
Bucureşti, 1998
TAYLOR, F.W. – Principles of Scientific Management, Northon & Comp. Inc.,
NY, 1996
ZORLENŢAN, Tiberiu (coord.); BURDUŞ, E.; CĂPRĂRESCU, G. –
Managementul organizaţiei, Editura Economică, Bucureşti, 1998