1.

Citind cartea 2 Tesaloniceni din versetul 1 vedem că Pavel, Silvan și Timotei se

adresează către biserica din Tesaloniceni. În cap 3 versetul 17 vedem că Pavel însuși cu
mâna lui a scris urarea de sănătate, ca un obicei pe care îl avea, dar celalte capitole au
fost scrise fie de Silvan, fie de Timotei, dar sub prezența lui Pavel.

Această carte este adresată bisericii din Tesaloniceni, care trecea prin prigoniri,
suferințe, necazuri ( cap 1:4).

Una din temele prezente în această cartea este venirea Domnului, Pavel înștiințându-le
despre venirea lui Isus Hristos, pentru a nu cădea în capcana diavolului, în învățături
eronate. Pe lângă aceasta, în cap 3 Pavel dă câteva porunci cu privire la orânduiala pe
care trebuie să o aibă ( (cap 3:6-16 )

1.2

Autorul

William MacDonald, Craig S. Keener, cât și ceilalți teologi nu pun la îndoială

paternitatea cărții Pauline. Pe lângă aceasta chiar și Polycarp, Ignațiu, Iustin au atestat
această carte ca fiind una Paulină. De ce totuși sunt prezenți 3 persoane în salutul cărții.
D.A Carson & Douglas J. Moo prezintă că Pavel este însă autorul principal al epistolei,
Vocea lui este cea care răsună în epistolă, dar faptul că Pavel îi menționează pe Silvan și
pe Timotei în epistolă este probabil datorită relațiilor strânse pe care ei o aveau cu
tesalonicenii. 123

Teme principale

Atât John Stott cât și William MacDonald și Andrew W. Young prezintă că au fost
prezente câteva motive principale pentru care Pavel a scris această epistolă. Toți 3
autori prezintă că sfinții erau prigoniți și aveau nevoie de încurajare ( cap 1). Pe lângă
aceasta, apăreau unele învățături care îi induceau în eroare cu privire la Ziua Domnului
și astfel ei aveau nevoie să fie luminați în privința aceasta ( cap 2). Și pe lângă aceasta

1
William MacDonald „Comentariul Biblic al credinciosului” pag 873
2
Craig S. Keener „Comentariu cultural-istoric al Noului Testament pag 713
3
D.A Carson & Douglas J. Moo „Introducerea în Noul Testament”
unii din biserică trăiau în lenevie, pe motiv că venirea Domnului era aproape și astfel
trebuia ca să îi îndrepte ( cap 3). 456

Astfel în epistola aceasta sunt prezente câteva teme principale:

Judecata dreaptă a Lui Dumnezeu

Arătarea lui Hristos ( cu privire la Ziua Domnului);

Responsabilitățile creștinilor

Biserica din Tesalonic s-a născut în suferință. Chiar însăși misionarii veniți erau obligați
să părăsească cetatea, iar noii convertiți erau prigoniți pentru că se întorsese de la idoli.
Ei dădeau dovadă de răbdare, curaj, totuși această suferință a adus nedumerire și
chiar disperare, neștiind ce să creadă despre Dumnezeu care îngăduie suferința să se
abată asupra lor. Astfel Pavel îi asigură că suferința este un motiv de mare bucurie,
pentru că dreptatea lui Dumnezeu se va descoperi față de toți oamenii. 7

Apoi s-a întâmplat că tesalonicenii au primit ca și cum de la Pavel zvonul că Ziua

Domnului a și venit deja ( 2 Tesaloniceni 2:2). Astfel Pavel le spune cititorilor că ziua
Domnului nu va veni înainte să aibă loc marea răzvrătire, astfel înainte de ziua
Domnului trebuie să se întâmple o serie de evenimente pe care Pavel le enumeră. 8

Acea învățătură a făcut ca oamenii să renunțe la lucrul lor și să nu mai lucreze pentru
că Venirea Domnului este foarte aproape, și astfel acești oameni dădeau dureri de cap
celorlalți. Iar Pavel le dă indicații cu privire la acești tip de oameni și îi îndeamnă că cei
ce nu doresc să lucreze nici să nu mănânce. 9

1.3

După ce Pavel a avut acea viziune cu un om din Macedonia care are nevoie de ajutor, a
ajuns printr-o călătorie înverșunată și în Tesaloniceni. Aici, după obiceiul său a intrat în
sinagogă, dovedind că Hristosul trebuia să pătimească și să învie din morți. Și astfel
mulți greci temători de Dumnezeu și multe femei de frunte au crezut și au trecut de

4
William MacDonald „Comentariul Biblic al credinciosului” pag 873-874
5
John Stott „ 1,2 Tesaloniceni ” pag 1665-168
6
Andrew W. Young „ 1,2 Tesaloniceni ” pag 119-123
7
William MacDonald „Comentariul Biblic al credinciosului” pag 873-874
8
Andrew W. Young „ 1,2 Tesaloniceni ” pag 119-123
9
Andrew W. Young „ 1,2 Tesaloniceni ” pag 119-123
partea lui Pavel și a lui Sila. Totuși iudeii care nu au crezut au făcut multă zarvă și
Pavel și Sila, au fost nevoiți să plece, lăsând în Tesaloniceni o biserică tânără. Astfel
biserica din Tesaloniceni s-a născut în suferință. Creștinii din Tesaloniceni erau
prigoniți, treceau prin necazuri pentru că se întorsese de la idolii lor. Apoi s-a întâmplat
că în această biserică a apărut o învățătură nouă, care i se atribuia ca venind din partea
lui Pavel. Ei spuneau că Pavel a spus că ziua Domnului a și venit chiar ( 2 Tesaloniceni
2:2). Și această învățătură a adus multe lucruri negative. Unii din membrii bisericii din
Tesaloniceni au ajuns că au lepădat lucrul lor, și au început să lenevească pentru că
spuneau ei că Domnul a venit sau că ziua Domnului în curând va fi și nu e nevoie să
lucrăm.10 11

De aceea Pavel a fost nevoit să scrie a 2 epistolă către Tesaloniceni pentru a clarifica 3
puncte. În primul rând ca să mângâie și să încurajeze biserica care trece prin necaz
( cap 1). Al doilea punct este pentru a opri învățătura falsă despre Ziua Domnului și a o
explica așa cum are să fie. Și apoi pentru a responsabiliza pe membrii care au căzut sub
acea învățătură și au încetat să mai lucreze.

2. Epistola lui Pavel către Tesaloniceni face parte din genul literar epistolă care
ilustrează genul liric de nuanță didactică specifică clasicismului denumind o
scriere literară în versuri care respectă canonul unei scrisori, putând fi,
convențional, adresată unui destinatar real sau fictiv și care se distinge printr-un
conținut filosofic și atitudine satirică, operele alcătuite sub formă de scrisori
ilustrând genul epistolar.
2.1 Împărțirea pe paragrafe
 Salutul (1:1-2)
- Datoria de a mulțumi ( 1:3-5)
- Dumnezeu judecă drept (1:6-10)
- Rugăciunea pentru sfinți ( 1:11-12)
 Ziua Domnului ( 2:1-12)
- Îndemn la veghere (2:1-2)
- Omul fărădelegii (2:3-12)
 Mulțumire și rugăciune către Dumnezeu (2:13-17)
10
Andrew W. Young „ 1,2 Tesaloniceni ” pag 119-123
11
William MacDonald „Comentariul Biblic al credinciosului” pag 873-874
  Sfaturi către biserică
- Să se roage unii pentru alții ( 3:1-5)
- Cum trebuie să-i trateze pe cei nesupuși ( 3:6-15)
 Salutări (3:16-18)
2.2 Schițele din alte surse
I. Salutul
II. Pavel și Tesalonicenii
- Datoria lui Pavel de a mulțumi ( 1:3-5)
- Judecata dreaptă a lui Dumnezeu ( 1:6-10)
- Rugăciunea lui Pavel pentru sfinți ( 1:11-12)
III. Cu privire la ziua Domnului (2:1-12)
- Îndemn la statornicie ( 2:1-2)
- Omul păcatului ( 2:3-12)
IV. Mulțumiri și rugăciune
- Mulțumiri lui Pavel pentru că sfinții vor scăpa de judecată ( 2:13-14)
- Rugăciunea lui Pavel ca sfinții să fie mângâiați și statorniciți (2:15-17)
V. Îndemnuri Practice
- Să se roage unii pentru alții ( 3:1-5)
- Referitoare la modul în care trebuie să-i trateze pe cei nesupuși ( 3:6-15)
VI. Binecuvântări și salutări (3:16-18)

I. Salutări (l: 1-2)

II. Laude pentru progresul din trecut (1:3-12)

A. Mulțumire pentru creștere (1:3-4)

B. Încurajarea perseverenței (1:5-10)

C. Rugăciune pentru succes (1:11-12)

III. Corectarea erorii din prezent (2:1-12)

A. Începutul Zilei Domnului (2:1-5)

B. Taina fărădelegii (2:6-12)

IV. Mulțumire şi rugăciune (2:13-17)

A. Mulțumire pentru chemare

(2:13-15)

B. Rugăciune pentru putere (2:16-17)

V. Îndemnuri pentru creșterea din viitor (3:1-15)

A. Rugăciune pentru apostoli (3:1-2)

B. Încrederea apostolilor (3:3-5)

C. Tratarea neorânduielii (3:6-10)

D. Porunci pentru leneși (3:11-13)

E. Disciplinarea celor neascultători (3:14-15)

VI. Încheiere (3:16-18)

Salutări - 1:1-2

I. încurajare în suferință (1)

A. Suferința ne ajută să creștem (l :3-5)

B. Suferința ne pregătește pentru glorie (l :6-10)

C. Suferința îl glorifică astăzi pe Cristos (1:11-12)

II. Clarificare cu privire la Ziua Domnului (2)

A. Apostazia trebuie să aibă loc (2:1-3)

B. Templul trebuie reconstruit (2:4-5)

C. Cel ce împiedică trebuie să fie îndepărtat (2:6-12)

D. Biserica trebuie să fie completată (2:13-17)

III. întărire în viața de credință (3)

A. Rugăciune și răbdare (3:1-5)

B. A lucra și a mânca (3:6-13)

C. Auzire și împlinire (3:14-15)

Rămas bun - 3:16-18

2.4 Importanța textului în contextul mai larg

Eu am ales pasajul din 2 Tesaloniceni 2:1-5

Acest pasaj are o importanță în această epistolă pentru că clarifică o problemă apărută
în biserica din Tesaloniceni. Astfel apărând învățături străine despre venirea Domnului,
Pavel a fost nevoit să scrie acest pasaj pentru a prezenta cum va avea loc venirea
Domnului.

3. Textologia

Textul ales de mine este 2 Tesaloniceni 2:1-5

În versetul 4, termenul καθίσαι apare în multe manuscrise, fiind folosit și de unii

apologeți, părinți ai bisericii: Tertulian, Origen, Ireneu, Eusebiu. Pe lângă un alt termen
folosit în acest verset este ως Θεὸν καθίσαι găsit în alte manuscrise cât folosit și de alți:
Chiril, John-Damascus. Un al treilea termen este ίνα Θεὸν καθίσαι, găsit într-un singur
manuscris.

4. Analiza morfologică și traducerea prealabilă

4.1 Tabel

Forma cuvântului Descrierea Forma vocabulară Semnificația

în text gramaticală vocabulară
Ἐρωτῶμεν Verb, prezent ἐρωτάω a întreba, întrebare
indicativ; persoana
1 plural
δὲ Conjuncție δέ dar și, acum, (o
 particulă conectivă
sau adversativă)
ὑμᾶς, Pronume personal σύ, σοῦ, σοί, σέ tu
posesiv-acuzativ,
persoana a 2 plural
ἀδελφοί, Substantiv, plural ἀδελφός un frate
masculin, vocativ
ὑπὲρ prepoziție ὑπέρ peste, dincolo, în
numele, de dragul,
referitor la
τῆς Articol-genitiv, ὁ, ἡ, τό
feminin, singular
παρουσίας Substantiv-genitiv, παρουσία, O prezență, o
feminin, singular venire
τοῦ Articol- singular, ὁ, ἡ, τό
masculin, genitiv
Κυρίου Substantiv, κύριος, ου, ὁ Domn
masculin, genitiv,
singlular
ἡμῶν Pronume ἐγώ I (exprimată numai
personal/posesiv când este emfatică)
genitiv, persoana 1
plural
Ἰησοῦ Substantiv- Ἰησοῦς Isus
masculin genitiv,
singular
Χριστοῦ Substantiv, Χριστός Cel Uns, Mesia,
masculin, genitiv, Hristos
singular
καὶ conjucție καί și, chiar, de
asemenea,
ἡμῶν Pronume ἐγώ I (exprimată numai
personal/posesiv, când este emfatică)
 genitiv, persoana 1 și
plural
ἐπισυναγωγῆς Substantiv, genitiv, ἐπισυναγωγή, ῆς, ἡ o adunare
feminin, singular împreună, o
adunare
epπ ' Prepoziție către
αὐτόν, Pronume  αὐτός, αὐτή, αὐτό (1) de sine (emfatic)
personal/posesiv, (2) ea, el (folosit
masculin acuzativ, pentru pronumele
persoana a 3-a persoanei a treia) )
singular (3) aceeași

εἰς Prepoziție εἰς către sau în

(indicând punctul
atins sau introdus,
de loc, timp, scop,
rezultat)
τὸ Articol, singular ὁ, ἡ, τό
neutru acuzativ
μὴ Adverb μή nu
ταχέως Adverb ταχέως rapid, în grabă
σαλευθῆναι Verb, aurist, σαλεύω Să se agite, se agită,
infinitiv pasiv la turnat în jos de
ὑμᾶς Pronume personal σύ, σοῦ, σοί, σέ tu
posesiv-acuzativ,
persoana a 2 plural
ἀπὸ Prepoziție ἀπό În, din, departe de
τοῦ Articol- singular ὁ, ἡ, τό
masculin, genitiv
νοὸς Substantiv, νοῦς, νοός, νοΐ, minte, înțelegere,
masculin, genitiv, νοῦν, ὁ rațiune
singular
μηδὲ conjuncție μηδέ dar nu, și nu
θροεῖσθαι Verb, infinitiv θροέω  a fi tulburat
prezent mijlociu
sau pasiv
μήτε Conjuncție μήτε nici, nici
διὰ Prepoziție διά  prin, din cauza,
din cauza
πνεύματος Substantiv, genitiv, πνεῦμα, ατος, τό vânt, spirit
neutru, singular
μήτε Conjuncție μήτε nici, nici
διὰ Prepozițe  διά prin, din cauza, din
cauza
Λόγου Substantiv, λόγος, ου, ὁ un cuvânt (ca
masculin, genitiv, întruchipare a unei
singular idei), o afirmație, o
vorbire
μήτε Conjuncție μήτε nor
δι ' Prepoziție διά prin, din cauza, din
cauza
ἐπιστολῆς Substantiv, genitiv,  ἐπιστολή, ῆς, ἡ o epistolă, o
feminin, singular scrisoare
ὡς Adverb ὡς ca, ca și, chiar ca,
când, de când,
atâta timp cât
δι ' Prepoziție διά prin, din cauza, din
cauza
ἡμῶν, Pronume ἐγώ I (exprimată numai
personal/posesiv, când este emfatică)
genitiv, persoana 1
plural
ὡς Adverb ὡς ca, ca și, chiar ca,
când, de când,
atâta timp cât
ὅτι Conjuncție ὅτι asta, pentru că
ἐνέστηκεν Verb, perfect ἐνίστημι  a pune în, a fi la
indicativ activ, îndemână,
persoana a 3-a perf. parte. a fi
singular prezent
ἡ Articol, nominal, ὁ, ἡ, τό
feminin, singular
ἡμέρα Substantiv, ἡμέρα, ας, ἡ zi
nominal, feminin,
singular
τοῦ Articol, singular, ὁ, ἡ, τό
masculin, genitiv
Κυρίου. Substantiv,  κύριος, ου, ὁ Domn
masculin, genitiv,
singular

μή Adverb μή nu, că ... nu, ca nu

cumva
τις Pronume τις, τι un anume, cineva,
interogativ/nedefini oricine
t, nominal,
masculin, singular
ὑμᾶς Pronume personal/ σύ, σοῦ, σοί, σέ Tu
posesiv, acuzativ,
persoana a 2 plural
ἐξαπατήσῃ Verb, aorist, ἐξαπατάω a seduce în
subjonctiv activ, întregime, a înșela
persoana a 3
singular
κατὰ Prepoziție κατά jos, împotriva,
conform
μηδένα Adjectiv, acuzativ, μηδείς, μηδεμία, nimeni, nimic
masculin, singular μηδέν
τρόπον· Substantiv,  τρόπος, ου, ὁ mod, mod, mod de
 singular, masculin
acuzativ
ὅτι Conjuncție ὅτι asta, pentru că
ἐὰν Conjuncție ἐάν dacă
μὴ Adverb μή nu, că ... nu, ca nu
cumva (folosit
pentru negarea
calificată)
ἔλθῃ Verb aurits, ἔρχομαι a veni, a merge
subjunctiv activ,
persoana a 3
singular
ἡ Articol nominal, ὁ, ἡ, τό
feminin singular
ἀποστασία Substantiv, ἀποστασία, ας, ἡ defecțiune, revoltă
nominal feminin,
singular
πρῶτον Adverb superlativ πρῶτον înainte, la început
καὶ conjuncție καί  și, chiar, de
asemenea,
ἀποκαλυφθῇ Verb aurist ἀποκαλύπτω a descoperi,
subjunctiv pasiv, dezvălui
persoana a 3-a
singular
ὁ Articol nominal, ὁ, ἡ, τό
masculin, singular
ἄνθρωπος Substantiv, ἄνθρωπος, ου, ὁ  un om, om,
nominal masculin, omenire
singular
τῆς Articol, genitiv, ὁ, ἡ, τό
feminin, singular
ἀνομίας, Substantiv, genitiv, ἀνομία, ας, ἡ nelegiuire
feminin, singular
ὁ Articol, nominal, ὁ, ἡ, τό
masculin, singular
υἱὸς Substantiv, υἱός, οῦ, ὁ un fiu
nominal, masculin,
singular
τῆς Articol, genitiv, ὁ, ἡ, τό
feminin, singular
ἀπωλείας, Substantiv, genitiv, ἀπώλεια, ας, ἡ distrugere,
feminin, singular pierdere

ὁ Articol, nominal, ὁ, ἡ, τό
masculin, singular
ἀντικείμενος Verb, participiu ἀντίκειμαι să se întindă opuse,
prezent mijlociu se opun, rezista la
sau pasiv, sau
nominativ masculin
singular
καὶ conjuncție καί și, chiar, de
asemenea,
ὑπεραιρόμενος Verb, participiu ὑπεραίρω portanței sau ridica
prezent mijlociu peste, la mijlocul. a
sau pasiv, sau se ridica pe sine
nominativ, Însuși
masculin singular
ἐπὶ Prepoziție ἐπί Deasupra
πάντα Adjectiv, acuzativ πᾶς, πᾶσα, πᾶν toate, fiecare
masculin, singular
λεγόμενον Verb participiu λέγω a spune
prezent mijlociu
sau pasiv, acuzativ
masculin singular.
Θεὸν Substantiv,  θεός, οῦ, ὁ Dumnezeu
singular masculin
 acuzativ.
ἢ conjuncție ἤ sau
σέβασμα, Substantiv, σέβασμα, ατος, τό obiect de cult
singular neutru
acuzativ
ὥστε Conjuncție  ὥστε deci, deci atunci
αὐτὸν Pronume  αὐτός, αὐτή, αὐτό  la fel
personal/posesiv,
masculin, acuzativ,
persoana a 3-a
singular
εἰς prepoziție εἰς către sau în
(indicând punctul
atins sau introdus,
de loc, timp, scop,
rezultat)
τὸν Articol singular ὁ, ἡ, τό
masculin, acuzativ
ναὸν Substantiv, ναός, οῦ, ὁ un templu
singular, masculin,
acuzativ
τοῦ Articol singular ὁ, ἡ, τό
masculin genitiv
Θεοῦ Substantiv, θεός, οῦ, ὁ Dumnezeu, un zeu
masculin, genitiv,
singular
καθίσαι, Verb aurist καθίζω  a face să stai jos, a
infinitiv activ te așeza
ἀποδεικνύντα Verb, participiu ἀποδείκνυμι a scoate la iveală, a
prezent activ, arăta, a declara
masculin acuzativ,
singular
ἑαυτὸν Pronume reflexiv,  ἑαυτοῦ, ῆς, οῦ de sine, de sine, de
 masculin acuzativ, sine Însuși
a 3-a persoană,
singular
ὅτι Conjuncție ὅτι asta, pentru că
ἔστιν Verb, prezent εἰμί exist, sunt
indicativ activ,
persoana a 3-a
singular
Θεός. Substantiv, θεός, οῦ, ὁ Dumnezeu, un zeu
nominal, masculin,
singular

Οὐ Adverb οὐ nu, nu
μνημονεύετε Verb, prezent μνημονεύω a-mi aminti, a
indicativ activ, menționa
persoana a 2-a
plural
ὅτι conjuncție ὅτι asta, pentru că
ἔτι adverb ἔτι încă
ὢν Verb, participiu εἰμί exist, sunt
prezent activ,
nominal masculin,
singular
πρὸς Prepoziție πρός avantajos pentru,
la (denotă
proximitatea
locală), spre 
ὑμᾶς Pronume personal/ σύ, σοῦ, σοί, σέ Tu
posesiv, acuzativ,
persoana a 2-a
plural.
ταῦτα Pronume οὗτος, αὕτη, τοῦτο Acest
demonstrativ,
 plural neutru
acuzativ
ἔλεγον Verb, imperfect λέγω a spune
indicativ, activ,
persoana 1-a
singular
ὑμῖν; Pronume σύ, σοῦ, σοί, σέ tu
personal/posesiv,
dativ, persoana a 2-
a plural

5. Structura textului
 2.1
(Noi) vă rugăm pe voi
Fraților,
Cât privește venirea Domnului nostru Isus Hristos

și strângerea noastră laolaltă către El

2.2

(Voi) să nu vă lăsați zguduiți în mintea

voastră

tulburați de vreun spirit

nici de vreun cuvânt

nici de vreo scrisoare ca venind de la noi

ca și cum venirea Domnului ar fi venit chiar

2.3

Nimeni să nu vă înșele în vreun chip

Căci nu va veni înainte

de lepădarea de credință

Și de a se descoperi omul fărădelegii,

Fiul pierzării

2.4

Potrivnicul se va așeza Dându-se drept Dumnezeu

Care se înalță în Templu

mai presus Lui Dumnezeu

de tot ce se numește „Dumnezeu”

Sau de ce este vrednic de închinare

2.5

(Voi) Nu vă amintiți

Cum vă spuneam lucrurile acestea

Când eram încă cu voi

6. Ἐρωτῶμεν- vine de la ἐρωτάω și este folosit când se face o cerere serioasă, în

special de către cineva pe "picior special", adică în "poziția preferată." O astfel
de solicitare primește atenție specială din cauza relației speciale implicate. Acest
verb este folosit în Noul Testament de 63 de ori. El in text poate avea sens de:
cere, imploră, dorește, roaga-te.
sensul de a cere-ἠρώτουν Matei 15:23: Luca 9:45
sensul de a implora- Luca 16:27
sensul de a ruga- Luca 14:18
ὑμᾶς- este pronumele personal persoana a 2, care poate avea următoarelesensuri
în text: tu, al vostru, voi înșivă.
Matei 1:20; 2:6; 3:11 etc
σαλευθῆναι- în textpaote avea următoarele sensuri: agitare, se agită, se agită, se
agită împreună, se scutură.
pentru a agita sau a se agita: Matei 11:7; Luca 7:24.;
pentru a provoca să Matei 24:29; Marcu 13:25.; Luca 21:26.; Evrei 12:26 Luca
6:48.; Faptele apostolilor 4:31; Faptele apostolilor 16:26;
a se scutura, răsturna, adică tropical, a se arunca în jos de la un stat (sigur și
fericit), Faptele apostolilor 2:25
μηδὲ- în mod corespunzător, nici măcar nu, nici mai mult decât atât, nici.
dar nu, și nu, nici-, Matei 22:23; Marcu 12:24.; 1 Corinteni 5:8;Matei 10:14;
Marcu 6:11.
nici măcar nu- 1 Corinteni 5:11; Marcu 2:2.; Marcu 3:20.
θροεῖσθαι- de la throos-"gălăgie, tumult" ulburat (deranjat), dorind să "plângă
cu voce tare, să țipe, foarte supărat
Matei 24:6 ; Marcu 13:7.; 2 Tesaloniceni 2:2;
 ἐξαπατήσῃ- în mod corespunzător, complet înșelat, descriind pe cineva luat și
înrobit de Satana (păcat, întuneric).
a înșela: Romani 7:11; Romani 16:18; 1 Corinteni 3:18; 2 Corinteni 11:3; 2
Tesaloniceni 2:3;
ἀποκαλυφθῇ-în mod corespunzător, a descoperi, Dezvăluie ceea ce este ascuns
a face cunoscut, a se manifesta, a dezvălui, ceea ce înainte era necunoscut; Matei
10:26; Luca 12:2; Ioan 12:38. Romani 1:17. 1 Corinteni 3:13.
1 Corinteni 2:10; 1corintieni 14:30; Efeseni 3:5; Filipeni 3:15; 1 Petru 1:12;

7.
παρουσίας- de la parōn-"fii prezent, ajunge să intre într-o situație" "termen
tehnic cu referire la vizita a unui rege sau a unui alt oficial, "o vizită regală"
"(Souter) – "prin urmare, în NT, în special a Apariţia sau Parousia al lui
Hristos"
Acest cuvânt se întâlnește de 22 de ori cu sens de venire și de 2 ori cu sens de
prezență.
1. prezență: 1 Corinteni 16:17; 2 Corinteni 10:10; spre deosebire de apoupis,
Filipeni 2:12
2. prezența unei veniri, prin urmare, venirea, sosirea. : 2 Corinteni 7:6; 2
Tesaloniceni 2:9. în N. T. în special de apariția, adică viitorul, vizibil, restitui din
cer al lui Isus, Mesia, pentru a învia morții, a ține judecata de apoi și a înființa în
mod formal și glorios împărăția lui Dumnezeu: Matei 24:3; 1 Tesaloniceni 3:13;
1 Tesaloniceni 4:15; 1 Tesaloniceni 5:23; 2 Tesaloniceni 2:1; Iacov 5:7; 2 Petru
3:4; Hristosῦ, 2 Petru 1:16; aὐ ῦ, 1 Corinteni 15:23; (1 Tesaloniceni 2:19); 2
Tesaloniceni 2:8; 2 Petru 3:4; (1 Ioan 2:28); din ῦ Zeu ἡmer, 2 Petru 3:12.
ἐπισυναγωγῆς- "gruparea împreună" care se împlinește (construiește pe),
specificul scop a aduna împreună. El are sens în text sens ca asamblarea
împreun, adunarea împreună.
o adunare într-un singur loc, echivalent cu cel adunare 2 Tesaloniceni 2:1.
adunare (a creștinilor): Evrei 10:25.
νοὸς- capacitatea dată de Dumnezeu fiecărei persoane de a gândi
calm, înțelegere, minte, minte, înțelegere.; Filipeni 4:7; Apocalipsa 13:18;
Apocalipsa 17:9;
 rațiune-: Romani 1:28; Romani 7:23; Efeseni 4:17; 1 Timotei 6:5; 2 Timotei 3:8
puterea de a analiza și de a judeca sobru, calm și imparțial: 2 Tesaloniceni 2:2.
un anumit mod de gândire și judecare: Romani 14:5; 1 Corinteni 1:10
πνεύματος- în mod corespunzător, spirit (Spirit), vântsau respirație. Numai
contextul determină însă ce sens (sensuri) este menit(e).
(pneúma) este întotdeauna teoretic posibilă (spirit, Spirit, vânt, respirație). Dar
când se utilizează adjectivul attributiv ("sfânt"), acesta se referă întotdeauna la
Duhul Sfânt.
1. o mișcare de aer (blând) explozie; , Ioan 3:8. Evrei 1:7
respirație- 2 Tesaloniceni 2:8
2. spiritul, adică principiul vital prin care corpul este animat Luca 8:55.; Luca
23:46.; Ioan 19:30.; Faptele apostolilor 7:59; Apocalipsa 13:15
3. "un spirit, adică o esență simplă, lipsit de toată materia sau cel puțin de toată
materia mai grosolană și posedat de puterea de a cunoaște, de a dori, de a decide
și de a acționa"; - Luca 24:37.; Faptele apostolilor 23:8; Faptele apostolilor 23:9;
Evrei 12:23; 1 Petru 3:19.
ἀποστασία- apostazie – la propriu, "o plecare, de la un precedent Permanent."
o cădere, dezertare, apostazie; în Biblie și anume, de la adevărata religie: Faptele
apostolilor 21:21; 2 Tesaloniceni 2:3;
ἀνομίας- nesocotirea totală față de legea lui Dumnezeu (Cuvântul Său scris și
viu).
dispreț și încălcarea legii, nedreptate, ticăloșie: Matei 23:28; Matei 24:12; 2
Tesaloniceni 2:8 Romani 6:19 Romani 4:7; Evrei 8:12; Evrei 10:17.
ἀπωλείας- distrugere, determinând pe cineva (ceva) să fie complet tăiat
o distrugere distrugătoare, totală: Romani 9:22
o pierire, o ruină, o distrugere; Faptele apostolilor 8:20;1 Timotei 6:9; 2 Petru
2:1; 2 Petru 2:3. : Apocalipsa 17:8, 11Apocalipsa 19:20; Filipeni 3:19; 2 Petru
3:16;
8.
Biserica din Tesalonic s-a născut în suferință. Chiar însăși misionarii veniți erau
obligați să părăsească cetatea, iar noii convertiți erau prigoniți pentru că se
întorsese de la idoli. Ei dădeau dovadă de răbdare, curaj, totuși această
suferință a adus nedumerire și chiar disperare, neștiind ce să creadă despre
Dumnezeu care îngăduie suferința să se abată asupra lor. Astfel Pavel îi asigură
 că suferința este un motiv de mare bucurie, pentru că dreptatea lui Dumnezeu se
va descoperi față de toți oamenii.
Apoi s-a întâmplat că tesalonicenii au primit ca și cum de la Pavel zvonul că Ziua
Domnului a și venit deja ( 2 Tesaloniceni 2:2). Astfel Pavel le spune cititorilor că
ziua Domnului nu va veni înainte să aibă loc marea răzvrătire, astfel înainte de
ziua Domnului trebuie să se întâmple o serie de evenimente pe care Pavel le
enumeră.
Acea învățătură a făcut ca oamenii să renunțe la lucrul lor și să nu mai lucreze
pentru că Venirea Domnului este foarte aproape, și astfel acești oameni dădeau
dureri de cap celorlalți. Iar Pavel le dă indicații cu privire la acești tip de oameni
și îi îndeamnă că cei ce nu doresc să lucreze nici să nu mănânce.
În acest context Pavel scrie a 2 epistolă către Tesaloniceni. o epistolă ce face
parte din genul literar epistolă . Pavel începe epistola sa, cu salutul catre
biserică, si după dorința lui de a mulțumi lui Dumnezeu pentur ei, el se
infiltrează in tema și subiectul principal. Astfel el scrie despre ziua Domnului
îndemnându-i pe ei să vegheze. Apoi Pavel le dă sfaturi cum să procedeze cu
unele probleme întâlnite in biserică.
În versetul 4, am văzut că termenul καθίσαι apare în multe manuscrise, fiind
folosit și de unii apologeți, părinți ai bisericii: Tertulian, Origen, Ireneu,
Eusebiu. Pe lângă un alt termen folosit în acest verset este ως Θεὸν καθίσαι găsit
în alte manuscrise cât folosit și de alți: Chiril, John-Damascus. Un al treilea
termen este ίνα Θεὸν καθίσαι, găsit într-un singur manuscris.
După aceasta am făcut analiza morfologica a textului privind fiecare cuvânt în
parte.
Desigur ca în textul selectat sunt cuvinte principale astfel pe aceste cuvinte le-am
selectat și am văzut ce sensuri mai poate avea și care era folosirea acestui cuvânt,
cât și unde se mai întâlnește in Biblie

9. Biserica din Tesaloniceni s-a confruntat cu câteva probleme, atât teologice, cât și în
practica lor de credință, care a dus la scrierea cărții a 2 către Tesaloniceni de către
Pavel. Astfel una din probleme a fost că în biserica din Tesaloniceni mergea vorba că
venirea Domnului a și venit și aceasta a spus-o Pavel. Astfel Pavel a fost nevoit să le
scrie ca să nu se lase amăgiți în privința aceasta. Pavel le scrie ce va avea loc înainte
ca să vină venirea Domnului ( lepădarea de credință, etc.)
 9.1 Isus va reveni.
9.2 Acest principiu pe care Pavel îl descrie cum va avea loc, a înlăturat orice zvon care
vorbea că venirea Domnului a și venit.

10.

Când va avea loc venirea Domnului?

Introducere

( O introducere în ideea că mulți oameni încearcă să vorbească despre venirea Domnului, să

precizeze dăți, ani în care va veni Domnul Isus)

1. Venirea Domnului va veni după ce va avea loc lepădarea de credință ( 2

Tesaloniceni 2:3)

(îndemn la înflăcărarea credinței fiecărei persoane, apropierea de Dumnezeu și creșterea

relației fiecăruia cu Dumnezeu prin rugăciune, citirea cuvântului, trăirea cuvântului pentru ca
la vremea de încercare să nu ne lepădăm de credință)

2. Venirea Domnului va veni după ce se va descoperi omul fărădelegii, fiul pierzării ( 2

Tesaloniceni 2:3)

( Îndemn ca fiecare om să se încreadă în Dumnezeu, ascultând de cuvântul Lui, studiindu-l

căci doar așa va putea să vadă cine este trimis al lui Dumnezeu, și cine este lup între oi)

Încheiere

(aici vom îndemna ca oamenii să vegheze asupra vieții lor, pentru că Isus va reveni și va da
fiecărui după faptele Sale, astfel acum cât e posibil să ne pregătim de venirea Lui),