Adelina Seceleanu, Florin Rogojanu, Andreea Merișescu, Andrei Birău, Bianca Dobroiu, Alexandru Ciobescu

Mediul si viața
Mediul înconjurător este constituit din totalitatea factorilor biotici (relatiile care se stabilesc in
cadrul populatiei, speciei sau intre specii diferite) si abiotici (factorii geografici pozitia
geografica exprimata prin latitudine, longitudine, altitudine, expozitie; factorii fizici lumina,
temperatura, umiditatea; factorii chimici.

Inca din antichitate omul a inceput sa valorifice ceea ce ii oferea natura, facandu-i viata mult mai
usoara. Omul stie sa se bucure de ceea ce ii ofera mediu inconjurator, iar la randul sau si mediul
ar trebui sa-si primeasca partea de fericire, insa acest lucru nu se intampla.

Cu trecera timpului omul a inceput sa construiasca din ce in ce mai mult gandindu-se doar la el si
cum sa-si faca viata cat mai confortabila uitand cu desavarsire de consecintele faptelor sale si de
raul pe care il produce naturii inconjuratore.! Tot ce a realizat el, a facut-o impotriva acesteia fara
sa-si dea seama, iar cadeodata cu buna stiinta. Sanatatea fiecarui om este influentata de sanatatea
mediului; fiecare om afecteaza mediul in care traieste.

Starea mediului inconjurator este pe an ce trece tot mai ingrijoratoare:spatiile impadurite se

reduc, desertul se extinde, solurile agricole se degradeaza, stratul de ozon este mai subtire,
numeroase specii de plante si animale au disparut, efectul de sera se accentueaza.

In general se poate afirma ca tarile cele mai dezvoltate produc cele mai mari cantitati de deseuri
si poluanti, consuma cantitati mari de energie si resurse naturale. Impactul pe care acestea le au
fata de mediul natural este puternic distructiv. Se remarca astfel existent unei proportionalitati
inverse intre nivelul de industrializare si starea mediului inconjurator. Cu timpul , industria s-a
extins pe toate teritoriile lumi ,aparand astfel poluarea.

Ce este poluarea?
Poluarea reprezintă modificarea componentelor naturale prin prezența unor componente străine,
numite poluanți, ca urmare a activității omului, și care provoacă prin natura lor, prin concentrația
în care se găsesc și prin timpul cât acționează , efecte nocive asupra sănătății, creează disconfort
sau împiedică folosirea unor componente ale mediului esențiale vieții.

•Forme de poluare
Cele mai des întâlnite forme de poluare sunt:

1. poluarea apei

Poluarea apei reprezintă orice modificare a compoziției sau a calității apei, ca rezultat al
activităților umane sau în urma unor procese naturale, astfel încât aceasta să devină mai puțin
adecvată utilizărilor sale.
Adelina Seceleanu, Florin Rogojanu, Andreea Merișescu, Andrei Birău, Bianca Dobroiu, Alexandru Ciobescu

•Cauze
Poluarea apei poate fi categorisită după natura substanțelor poluante ca fizică (datorat apelor
termice), chimică (rezultat al deversării reziduurilor petroliere, fenolilor, detergenților,
pesticidelor, substanțelor cancerigene sau a altor substanțe chimice specifice diverselor industrii),
biologică (rezultată de contaminarea cu bacterii patogene, drojdii patogene, protozoare patogene,
viermii paraziți, organisme coliforme, bacterii saprofite, fungii, algele, crustaceii etc) și
radioactivă.

Dup perioada de timp cât acționează agentul poluant, poluarea poate fi permanentă , sistematică ,
periodică sau accidentală.

•Efecte
Un efect al poluarii apelor, deosebit de grav, este eutrofizarea lacurilor, numita si 'moartea
lacurilor', ca urmare a cresterii fertilitatii acestora prin aport de elemente nutritive, mai ales
fosfati si nitrati, care favorizeaza proliferarea fitiplanctonului si a plantelor acvatice. Putin cate
putin, lacul se colmateaza, se ingusteaza si dispare.

Poluarea chimica a apelor afecteaza fitoplanctonul si macrofitele in mod diiferit, dupa natura
agentului contaminat. Astfel, sărurile de cupru si cromatii sunt toxice pentru alge. Fitoplanctonul
este puternic afectat de numeroase pesticide, mai ales erbicide. De exemplu, erbicidele din grupa
Ureelor blocheaza cresterea fitoflagelatelor. Detergentii sintetici, pe de alta parte, sunt foarte
toxici pentru flora microbiana a apelor. Pestii pot muri din cauza tuturor tipurilor de poluare, dar
majoritatea cazurilor mortale sunt provocate de lipsa oxigenului dizolvat in apa si datorita
pesticidelor si a reziduurilor toxice.

2. poluarea solului

Solul, ca si aerul si apa, este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De
calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata, cat mai
ales a celei subterane.

Poluarea este deosebit de evidenta si in cazul solului. Deseurile de tot felul care nu au fost
evacuate in ape si aer acopera uscatul tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat
este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile,
uratesc natura tocmai acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei. Inca o contradictie a
civilizatiei: alaturi de capacitatea de a creea un mediu de viata acceptabil, chiar si in spatiul
cosmic, sta rezolvarea precara a salubritatii solului. Dar deseurile solide constituie numai un
aspect al problemei. Solul mai este supus actiunilor poluarilor din aer si apa.

Intr-adevar, solul este locul de intalnire al poluantilor. Pulberile din aer si gazele toxice dizolvate
de ploaie in atmosfera se intorc pe sol. Apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti
antrenandu-i spre adancimi, iar raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate.
Adelina Seceleanu, Florin Rogojanu, Andreea Merișescu, Andrei Birău, Bianca Dobroiu, Alexandru Ciobescu

Aproape toate deseurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la intamplare pe sol.
De la mucul de tigara sau biletul de autobuz pana la autoturismul abandonat, de la picatura de
ulei scursa din tractorul care ara campul pana la groapa de gunoi cu diverse deseuri, toate sunt
poluari directe ale solului. In orase deseurile sunt inlaturate mai mult sau mai putin sistematic.
Daca nu ajung in ape, sunt depozitate pe anumite terenuri, limitand poluarea la suprafete mai
reduse, dar exista si pericolul infiltrarii in panza freatica.

3. poluarea aerului (atmosferică)

Aerul curat este esenţial pentru sănătatea noastră. Studiile arată că poluarea aerului, cauzată de
activităţile industriale şi de traficul rutier, are un impact semnificativ asupra stării de sănătate a
populaţiei, mai ales pentru persoanele care locuiesc în zonele urbane, adică pentru aproape 80%
dintre europeni. Aerul poluat este cauza unor numeroase tipuri de alergii şi a unor probleme
respiratorii grave, precum astmul. În fiecare an, în Europa, gradul de poluare a aerului contribuie
la decesul prematur a circa 370.000 de persoane şi reduce, în medie cu 8 luni, speranţa de viaţă a
fiecăruia dintre noi. În cazul locuitorilor zonelor grav afectate de poluare, speranţa de viaţă se
poate reduce cu până la doi ani.

•Cauze
Poluarea aerului este cauzată de industrie, de transport, de sistemele energetice, de agricultură,
dar şi de fiecare dintre noi. Uniunea Europeană a făcut eforturi mari pentru reducerea poluării
aerului: acum, maşinile emit cu 90% mai puţine gaze poluante decât cu 20 de ani în urmă.

Printre cei mai periculoşi poluanţi se numără gazele nocive şi aerosolii – particulele de praf sau
de funingine, emise de maşinile cu motoare diesel, de uleiurile arse sau de solvenţii folosiţi la
vopsele. Acestea ne afectează plămânii. Prezenţa ozonului troposferic rezultat din procesele
fotochimice – sau „smog”-ul – este un alt pericol serios

Cine este responsabil pentru poluare?

Cea mai mare responsabilitate pentru poluarea mediului o poartă omul, poluarea fiind consecinţa
activităţii mai ales social – economice a acestuia . Privită istoric, poluarea mediului a apărut
odată cu omul, dar s-a dezvoltat şi s-a diversificat pe măsura evoluţiei societăţii umane, ajungând
astăzi una dintre importantele preocupări ale omenirii. Din punct de vedere al felului surselor de
poluare, produse de om (artificiale) se disting:

1. poluare industrială- 20 – 25%

2. poluare casnică- 50 – 60 %

3. poluare datorată mijloacelor de transport- 20- 25 % .

Adelina Seceleanu, Florin Rogojanu, Andreea Merișescu, Andrei Birău, Bianca Dobroiu, Alexandru Ciobescu

Protecţia mediului înconjurător a apărut ca problemă a omenirii numai în zilele noastre,

respectiv atunci când omul a cucerit întreg spaţiu al Terrei, prielnic vieţii.

Acum, bogăţiile şi resursele de energie au fost afectate în aşa măsură încât se întrevede epuizarea
rapidă a unora dintre ele, iar unele condiţii esenţiale existenţei umane, ca apa sau aerul, dau
semne de otrăvire.

Omul a înţeles că face şi el parte din natură, că Terra şi resursele ei sunt limitate, că această
planetă funcţionează ca un sistem şi că dereglările produse într-un loc pot avea repercusiuni
pentru un întreg circuit, inclusiv pentru om. Omenirea nu poate renunţa însă la ritmurile înalte
ale dezvoltării economice.

Calea pentru realizarea acestor ritmuri, cu menţinerea unei bune calităţi a mediului, este
exploatarea acestuia în aşa fel încât să se poată regenera şi conserva în permanenţă.