Identitate evreiască și educația despre Holocaust în secolul

al XXI-lea
Evreii — trăsături definitorii: originea, cultura, religia

Evreii își au originea etnică în familia antică a hamito-semiților, alături de akkado-babilonieni,

asirieni, fenicieni, arameeni, egipteni. Originea geografică a evreilor este în zona cuprinsă între Marea
Mediterană și Eufrat. Ei trăiau ca nomazi. S-au stabilit în Palestina (zonă cuprinsă între Fenicia și Peninsula
Sinai (regiunea Canaan)) în secolul XII î. Hr.
Numele de evreu ar putea veni de la habiru, termen folosit de egipteni pentru populația migratoare de
la Est. Evreii nu au folosit acest termen. Ei și-au spus israeliți sau iudei.
Sunt considerați primul popor monoteist din istorie. Religia lor se mai numește și mozaică, după
numele lui Moise, cel care primit ,,cele 10 porunci” de la Dumnezeu.
Cultura evreilor este marcată de ideea principală din religia mozaică; aceea a poporului ales de
Dumnezeu pentru păstrarea conduitei morale și a poruncilor date de el. De-a lungul istoriei evreii au format o
diasporă numeroasă și au împrumutat elemente de cultură de la alte popoare.

Educația despre Holocaust și provocările contemporane (antisemitism, xenofobie, genocid și

amenințările la adresa normelor și a valorilor democratice)

În secolul XX, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, evreii au suferit cel mai sângeros
episod din istoria lor – Holocaustul. După război, cu ajutor internațional și-au întemeiat statul Israel.
Xenofobia reprezintă ura sau teama de străini, antisemitismul reprezintă ura față de evrei, iar
genocidul reprezintă uciderea în masă. Sub imboldul xenofobiei și antisemitismului, numeroase țări au
produs genocid în rândul unor minorități.
În anul 1969, Consiliul Europei a sprijinit includerea istoriei minorităților etnice în istoria statelor
naționale europene.
Studierea istoriei evreilor și a Holocaustului în România a început în anul 1998 prin înființarea unor
centre de iudaistică la Cluj-Napoca, București, Craiova, Iași și Bacău.
În prezent sunt în vigoare numeroase rezoluții, programe, recomandări adoptate la nivelul UE și
ONU pentru combaterea xenofobiei și antisemitismului inclusiv prin acțiuni educative.