f,
1111111
RENAŞTERE
B i l l
Abonamentul anual: 400Lei
F A P T ! CARE GRĂIESC SINGURE
Lupta uriaşă şi plină de eroism
pe care o duce viteaza noastră
Armată pentru reîntregirea nea­
mului cu toţi fiii săi, ori unde
i-ar fi aşezat destinul, în a-
ceastd parte a Europei, ne ţine le­
gată întreaga atenţiune şi cea mai
mare preocupare a noastră.
E şi firesc, pentru :ă de forţa
sa combativă şi de puterea ei de
rezistenţă depinde in primul rând
viitorul nostru, al tuturora.
Frontul de luptă al neamului
nu se află însă, exclusiv, numai
acolo unde, în aceste momente,
îţi jertfesc vieaţa eroii noştii.
Lupta trebue dusă de întreg
neamul şi ori unde se lucrează
pentru potenţarea energiilor na­
ţionale sau pentru înălţarea spi­
rituală a Românilor, acolo se în­
temeiază o nouă cetate, în faţa
cărora furia vrăjmaşului se frânge
neputincioasă.
Căci precum sunt nenumărate
sisteme de luptă la graniţă, tot
aşa şi mat numeroase sunt mij­
loacele de fortificare internă şi
mai ales pe terenul pregătiţii mo­
rale a sufletului românesc, pentru
a izbândi pe deplin în realizarea
marelui nostru ideal naţional.
Biserica este fără îndoială o
astfel de fortăreaţă, pe care după
cuvântul dumnezeies:ului său în­
temeietor, nici porţile iadului n'o
pot c'ătina.
Pentru neamul românesc Bise­
rica este izvor dătător de apa
mântuirii sufleteşti, dar tot atunci
şi cel mai neîntrecut agent al
deşteptării tuturor calităţilor su­
perioare ale sufletului neamului
ca şi al stăpânirii defectelor, de
orice natură ar fi ele.
Per truca Biserica, propovăduind
cultul virtuţilor şi fuga de greşeli
şi viţii, măiunte sau mari, întâm­
plătoare sau permanente, învaţă;
totdeodată şi însuşirea şi stăruirea
întt'un fel de vieâţă, în care, dis­
ciplina morală, respectul fată de
o i - ' i e a şi suptasMia conştientă
a un ideal de dreffalfe, sunt con-
diţiuni primordiale.
ORGAN N A Ţ I O N A L - B I S E R I C E S C
Director: Pr. N.
întărirea Bisericii, ca cea ma 1
puternică pârghie de educaţie co­
lectivă şi naţională, este deci pe
cât de necesară, pe atât şi de în­
semnată.
Biserica ortodoxă s'a bucurat
în plin, în trecutul îndepărtat şi
apropiat deopotrivă, de concursul
fiilor săi, înţelegători faţă de mi­
siunea, cu totul deosebită faţă de
oricare altă instituţie omenească.
Insufh Jirea pentru câştigarea
mijloacelor materiale necesare coi -
strucţiilor bisericeşti, înzestrarea
locaşurilor de închinare-, danii
pentru asigurarea măreţei sale o-
pere de asistenţă şi atâtea alte
contribuţiuni benevole şi într'ade-
văr marini Tioase, sunt tot atâtea
dovezi ale sufletului creşt n, veci­
nie la datorie în ceasurile grele
ale neamului.
Mulţi sunt îndemnaţi să creadă
că prezentul face o abatere dela
aceasta tradiţie a neamului.
Sunt însă multe mărturii care
confirmă că în fiii acestui neam
n'a încetat să trâi iscă acest fru­
mos suflet creştinesc.
O astfel de mărturie ne dă di­
rectorul înfloritoarei Uzine a In­
dustriei Sârmei din Câmpia Tur-
zii, dl. inginer Ioan Floasiu.
Paahia noastră este o înfiri­
pare mai recentă, în această co­
mună şi astfel nu are încă un
lăcaş de închin re coresjsiin-
zâtor acestui centru industrial
puternic. D-sa a luat deci iniţia­
tiva să realizeze u i plan mă­
reţ, înălţând prestigiul nu numai
al Bisericei străluceşti, ci şi ai
neamului întreg. Şi suntem sigurj
că intenţîunîle sale pilduitoare vor
izbuti deplin, învingând orice gre­
utate.
Da, iată un gând şi iată o faptă
care grăieşte dela sine.
Pr. N. VA-IU
VASIU
P. S, Sa episopul nostru
NICOLAE
printre credincioşii săi
din Săcuime
Din gazeta Clujului, „Tribuna
Ardealului", desprindem îmbucu-
rătparea veste că P. S. Sa epis­
copul nostru Nicolae al eparhiei
yadului, Feleacului şi Clujihi a
pornit din nou să ducă mângâi-
toarea evanghelie printre credin­
cioşii săi.
De as'ădată şi-a cercetat cre­
dincioşii din Săcuime, căci aceştia
au cea mai mare -nevoie de îm-
biibiUte în urma condiţiuailcr
nouă de vieaţa.
P. S. Sa a pornit din Cluj, în-
s ttt de P. C. Consilier eparhial
Laurenţiu Curea şi de arhidiaco-
nul Vasile Bogdin, Sâmbătă în 0
Septemvrie a. c. făcând drumul
acesta lung cu o maşină de piaţă.
Ţinta principală a fast sfinţirea
bisericii din Covasna restaurată
din sârguinţa şi prin marea cre­
dinţă a credincioşilor a.ezaţi la
grani{a răsăr'eană a Ardeaului
de Nort.
Aci a sosit în aceeaşi zi seara.
La intrarea în curtea bisericii cre­
dincioşii au primit pe P. S. Sa cu
Cântece religioase, cu Hori şi cu la­
crimi de bucurie. In fruntea lor erau
în odăjdii strălucitoare preotul A.
Babiciu din Covasna, preotul Toma
Mmărtean din B eţcu şi preotul
Ioan Rorran în mână cu Crucea
şi Evanghelia, pe cari sărutându-
le P. S . Sa a şornit pe cărarea
presărată cu fiori, urmat de mul­
ţimea credincioşilor, întrând în
biserica ce aştepta să fie sfinţită,
după-ce a fost renovată radical în
urma gravelor d* teriorări ce a s u -
suferit cu ocaziunea cutremurului
de pământ din anul trecut. S'a
servit Vecernia cu priveghere,
după care P. S. >a a mulţumit
credincioşilor [ .. ru frumoasa pri­
mire şi s'a retras Ia casa paro­
hială.
A doua zi, Duminecă dimineaţă,
(Continuare în pag. III.)
SĂPTĂMÂNAL
Redacţia şi Administraţia :
ALBA-IULLA, Str. Avram Iancu 3
Expediţia misionara
a I e r a r h i l o r ortodocşi
ardeleni în Basarabia şi
Transnistria
Săptămâna trecu'ă s'a sfârşit mi­
siunea religioasă întreprinsă de
Biserica ardeleana, în ţinuturi! î
de curând eliberate.
I n 2 6 Sept. a sosit la
Sibiu I. P. S. S. Mitropolitul
NICOLAE al Ardealului din
această misiune de patru
săptămâni, pe care a î n ­
treprins-o îni| reunâ cu P.
Sf. Lor episcopii Andrei al
Aradului, Vasile al Timi-
şorii, Nicolae al Orâzii, Ve-
niamin al Caransebeşului şi
şaizeci de preoţi şi diaconi,
la fraţii din Basarabia şi
Transnistria.
La gară, cu toată oia
târzie, a fost aşteptat de
I. P. C. Arhimandrit Teo­
dor Scorobeţ, vicarul mit­
ropoliei şi de un mare nu­
măr de demnitari biseri­
ceşti şi civile.
Cuvântul de bun venit
1-a rostit I. P. C. Arhim.-
Vicar T. Scorobeţ, care a
tălmăcit în cuvinte potri­
vite semnificaţia expediţiei
misionare condusă de I. P .
Sf. Mitropolit NICOLAE.
A răspuns I. P. Sf. Sa,
exprimându şi satisfacţia
pentru rezultatele excelente
cu cari s'a soldat misiunea.
Cu toată urgia deslânţuită
asupra lor, înaltul Ierarh a
putut face constatarea că
credinţa religioasă a fraţilor
noştri din Basarabia şi
Transnistria a rămas în­
treagă. Dincoace de Nistru,
sfintele lăcaşuri de închi­
năciune dela sate, au fost
găsite mai toate intacte. In
Transn..,' , dimpotrivă, b i -
rin
sericele au fost dărâmate
sau prefăcute in localuri d e
petrecere, îuburi, sau şi
mai rău.
(Contiii -e în pag. III.)

Francmasoneria demascată
G u v e r n u l d-lui Mareşal An­
toneseu a întreprins, delà în­
ceput, o acţiune de însănăto­
şire a vieţii româneşti. Acţiu­
nea aceasta de curăţire a 'Sta­
t u l u i - R o m â n , s'a extins şi a-
s u p r a j f r a n e m a s o n e r i e i , socie­
tate ocultă, care p r i n lucrarea
sa negativă, a contribuit per­
manent la slăbirea solidarită­
ţii naţionale a păturii intelec­
tuale româneşti.
P e n t r u a demasca activita­
tea şi scopurile acestei asocia­
ţii universale în ţara noastră,
din O r d i n u l Conducătorului
b u n u l u i , s'a făcut confiscarea
materialului arhivelor maso­
nice, şi oprirea oricărei activi­
tăţi secrete a masoneriei din
România. Cu elaborarea şi
studierea materialului docu­
mentar descoperit, a fost în­
credinţat d-l T o m a Petrescu,
m e m b r u în (-omisiunea pen­
tru cercetarea materialului şi
activităţii societăţilor secrete
francmasonice.
Am socotit de folos deci să
ne ocupăm în „Renaşterea" cu
lucrarea d-lui T. Petrescu:
„Conspiraţia lojilor — F r a n c ­
masonerie şi creştinism", —
făcând u n rezumat al studiu­
lui său, primit cu m u l t ă căl­
d u r ă de obştea românească.
In cele ce . u r m e a z ă vom.
reda deci ideile acestei lu­
crări.
D u p ă a p a r e n ţ ă , francmaso­
neria este o societate secretă,
cu u n scop filantropic, u m a ­
nitar şi progresist. In realitate
însă d u p ă scopul şi tendinţe­
le ei profund păgubitoare,
distingem trei elemente carac­
teristice:
t. Ea este o societate iu­
daică:
2. Este antinaţională, şi
3. Este antî-creştină.
Caracterul iudaic al franc­
masoneriei îl a r a t ă însăşi em­
blema ei, un triunghiu răstur­
nat peste care se încrucişează
.un compas. Acest semn este
steaua iudaică de pe frontis­
piciul oricărei sinagogi. Sim-
bolul acesta a fost a d o p t a t şi
<de comunism căci, ele lucrea­
ză în acelaş scop, d a r cu m i j ­
loace diferite. Una ca organi­
zaţie secretă, iar cealaltă prin
sistem social recunoscut.
Aceste două asociaţii, au
fost uneltele cele mai puterni­
ce prin care a lucrat iudaismul
p e n t r u triumful său în lume
şi între popoarele creştine.
C â t pentru originea iudaică
a masoneriei, iată mărturisirea
rabinului Isae Wisc: ..Franc­
masoneria este 'o instituţie, a
cărei istorie, grade, funcţiuni,
cuvinte de ordine şi declara-
ţiuni, sunt delà început până
la sfârşit iudaice" (citai pag.
19). Doctrina masonică îşi
scoate principiile sale din Tal­
mud, C a b a l ă şi Magie, un a-
mestec de idei luate din mis­
terele păgâne, iudaice şi din
ştiinţele oculte.
Francmasoneria. fiind un
instrument de l u p t ă şi ac; ^e
subversivă de dominaţie !..
ilită în lume, ea ţinteşte in
primul rând la r ă s t u r n a r e a
statelor naţionale. O r g a n i z a ţ i a
aceasta aré trei scopuri ostile
Statului:
1. ..De a constitui u n Stat în
Stat. cu mijloace şi funcţiuni
necunoscute Statului".
2. „De a constitui un supra-
stat, ca universalitate care
face ca francmasoneria să fie
superioară 'Statului şi să-1
conducă.
3. „De a constitui u n Stat
contra Statului, a t â t a vreme
cât vor exista a r m a t e perma­
nente, care sunt instrumente
de a p ă r a r e " .
Pentru reuşita acestei acţi­
uni distructive, masoneria im­
p u n e aderenţilor săi u n j u r ă ­
m â n t de credinţă, cu u r m ă t o ­
rul c u p r i n s : „ J u r de a nu avea
altă patrie decât p a t r i a uni­
versală. J u r de a combate tot­
d e a u n a şi pretutindeni hota­
rele naţiunilor, hotarele mo­
şiilor, ale caselor şi a ateliere­
lor, precum graniţele familii­
lor". Ne î n t r e b ă m ce patriqt .şi
slujitor sincer al ţării române
mai poate fi acel cetăţean,
cure rosteşte un asemenea j u ­
r ă m â n t de t r ă d a r e ?
D a r mai p r e sus de toate,
masoneria este o societate an­
ticreştină. D u ş m a n u l ei de
moarte este creştinismul, adus
în lume de Fiul lui D u m ­
nezeu. P e r m a n e n t a preocupa­
re a masoneriei în lungul vre-
milor, a fost defăimarea, bat­
jocura şi r ă s p â n d i r e a acţiunii
subversive contra Bisericii şi
a slujitorilor ei. Slăbirea Bise­
ricii înseamnă împlinirea pla­
nurilor sale „descreştinarea
lumii fiind scopul suprem al
francmasoneriei".
„Jn masonerie toul este di­
rijat în contra Bisericii creş­
tine şi contra şefului ei invi­
zibil fisus liristos" (citat la
pag. 43).
„Evangheliile trCbuesc arse,
declară rabinul T a r p h o n , pen-
trueă păgânismul este mai pu­
ţin periculos p e n t r u credinţa
ebraică, decât creştinismul".
Concepţia m a s o n i c * despre
Dumnezeu este pur şi simplu
ateistă. Numele lui D u m n e z e u
l-au schimbat cu „Marele Ar­
hitect al Universului".'
D u p ă mărturisirile u n a n i m e
ale corifeilor masoni. acest
nume, nu are nici o valoare
dogmatică religioasa, ci iui-
mai una politică şi socială.
Doctrina masonică este de
esenţă materialistă, panteistă.
Ea a fost formulată de iu-
deo-masonul Adriano Letnni,
în aceste c u v i n t e :
1. „Crez în eterna Maierié-
mamă"...
2. „Şi în Om cc-i Fiul ei
iubit"...
3. „Carele din materie s'a
zămislit şi s'a născut din Pă­
mântul ce-1 susţine şi-1 nu­
treşte"...
4. „Crez în Cugetare, duh
do viaţă fac' .. (citat pag.
40).
Pentru a învedera senti­
mentele masonilor faţă de re­
ligie şi preoţime, d ă m câteva
r
citate din '"iiarajiile masoni­
lor notorii ndiali. „Noi tre-
b u e sa s ă p a m c 'infa în su­
1
pranatural" (fi . Beanguir).
„Nici u n echivoc: Noi voim să
distrugem religia'*, (fr. Au­
la rd). „Să sperăm, că într'o zi,
bisericile vor fi transformate
în săli de concert, de t e a t r u
sau a d u n ă r i , în magazine de
grâu şi grajduri de cai" (fr.
Most). E x a c t ceea ce s'a petre­
cut în Rusia Sovietică. U r a
masonilor faţă de preoţime se
r e z u m ă în cuvintele jidanului
Adam Weishapt, şeful ordinu­
lui fr. al „Iluminaţilor".
..( umaţele ultimului preot,
să strangulăm pe ultimul din­
tre regi". Caracteristic p e n t r u
a t i t u d i n e a masonilor români
faţă de preoţi mea ortodoxă
română, este formula cunos­
cută, rostită de fr. Argetoianu
în P a r l a m e n t : „Mai lăsaţi-mă
ir pace, n u am bani, şi. mai
ales p e n t r u preoţi, cari nu au
alt merit decât să cultive su­
perstiţia în popor".
Remarcăm cu osebire capi­
tolul ultim al lucrării d-lui T.
Petrescu, închinat acţiunii
distructive a francmasoneriei
faţă de Biserica O r t o d o x ă Ro­
m â n ă . B u r u i a n a masoneriei a
fost p l a n t a t ă în România la
anul 1734, de u n italian cu
numele Cara. Sediul primei
loji a fost la Galaţi. La a n u l
1857, s'a înfiinţat la Bucureşti
o m a r e lojă c u numele „Steaua
D u n ă r i i " . In trecut Statul, nu
s'a sesizat de pericolul lojilor
masonice. Singur Domnitorul
Cuza-Vodă, a luat măsuri
contra activităţii nefaste a
masoneriei. Ea a lucrai tacit şi
secret în toată vremea, dar
mai ales d u p ă răsboiul mon­
dial, când a luat şi o desvol-
iare din ce în ce mai pericu­
loasă.
Din hrubele masonice au
pornit campaniile de denigra­
re a ierarhiei Bisericii, pentru
a-i ştirbi prestigiul şi a u t o r i t a ­
tea morală în ochii fiiiir ci.
D u p ă constatările a u t o r u l u i
sectele religioase sunt întreţi­
nute tot de francmasonerie.
„Sectele religioase sunt torpi­
lele iudeo-masoncriei,. p r i n
care vor să dinamiteze biseri­
ca creştină" (pag. 90).
Subliniem aici, p r o p u n e r e a
autorului cu privire la sectele
religioase: „Suprimarea radi­
cală şi irevocabilă a t u t u r o r
sectelor din România, închide­
rea şi sigilarea localurilor,
confiscarea patrimoniului lor
î'i folosul Statului, ca o- condi­
ţie esenţială a vieţii noastre
naţionale şi de Stat" (pag. 96).
Biserica Ortodoxă Română,
s'a sesizat de pericolul maso­
neriei şi s'a pronunţat deschis
!
iu şedinţa Sf. Sinod dîn 11
Martie 1937. prin c u v â n t u l
autorizat al 1. P. S. Mitropolit
Ni colite al Ardealului.
Sf. Sinod condamnă şi cere
desfiinţarea acestei organiza­
ţii oculte pentru următoarele
motive:
1. Francmasoneria învaţă pe
adepţii ei să renunţe- la orice
credinţă şi a d e v ă r relevat de
Dumnezeu. învăţându-i să
a d m i t ă numai ceea ce desco­
pere cu raţiunea lor; . ;
;
2. Francmasoneria propagă
Nr. 40
despre l u m e o concepţie p a n ­
teist - naturalistă, r e p r o b â n d
ideeâ u n u i D u m n e z e u perso­
nal.
3. Din raţionalismul şi natu­
ralismul său, francmason de­
duce în mod consecvent o mo­
rală p u r laică, u n î n v ă ţ ă m â n t
laic;
4. In lojile francmasonice se
a d u n ă la un loc evreii şi creş­
tinii şi francmasonii susţin ca
numai, cei.ee se a d u n ă în lojile
ei, cunosc a d e v ă r u l şi se înalţă
d e a s u p r a celorlalţi oameni.
5. F r a n c m a s o n e r i a este u n
cult a s e m ă n ă t o r celui al mis­
terelor pre-creştiue.
6. F r a n c m a s o n e r i a este u n
ferment de continuă submi­
n a r e a ordinei sociale.
7. F r a n c m a s o n e r i a l u p t ă îm-
î m p o h i v a legii n a t u r a l e , voită
de D u m n e z e u conform căreia
omenirea e compusă din naţi­
uni (Bis. O r t . Rom. nr. 3—4
din 1937).
Din întreg studiul d-lui T.
Petrescu, p a r t e a d o c u m e n t a r ă
este cea plină de interes. C u ­
p r i n d e douăzeci de d o c u m e n t e
autentice din arhivele secrete
ale masoneriei române. Ne d ă
un tablou alfabetic de m e m v r i i
asociaţiunilor francmasonice
din România. El c u p r i n d e u n
n u m ă r de 1350 intelectuali şi
foşti diriguitori în înalte func­
ţiuni d e stat.
C a r t e a d-lui T. Petrescu este
alcătuită pe b a z ă de t e x t e şi
documente riguros controlate.
Afirmaţiile sale sunt susţinu­
te cu dovezile şi declaraţiile
celor mai autentici masoni
mondiali.
Pentru obştea românească,
a p a r i ţ i a acestei cărţi a fost cu
adevărat revelatoare. Fa a ri­
dicat vălul misterului şi în lu­
mina cercetărilor sigure, se
desvălue tainele atâtor desa-
gregări morale din viaţa noas­
tră naţională. Prin ea ni-se dă
cheia p e n t r u deslegarea pro­
blemelor morale şi religioase
şi ni se deschide d r u m u l c ă t r e
refacerea unităţii sufleteşti a
neamului.
Pr. L. DAVID
Evreii din
Transilvania
„Tcvere" publică u n articol
al d-lui Guido Landra î n t i t u ­
lai: „Evreii din I r a n si Ivan ia",,
ia care d u p ă ce a r a t ă prin sta­
tistici evoluţia elementului e-
vreesc din. Transilvania, rele­
v â n d faptul că presa evreiasca
din Transilvania î n t r e b u i n ţ a
n u m a i limba m a g h i a r ă şi ca
m u l t e ziare ungureşti e r a u în
realitate evreeşti. scrie: „Ac­
ţiunea energică desfăşurată do
d. General Antoneseu şi în
special de d. Mihai Antoneseu.
vice - preşedintele ConsiliuIu i
faţă de problema evreească,
este destinată să rezolve t r e p ­
tat şi problema evreilor din
Transilvania. Suntem siguri că
d. Mihai Antoneseu, cu acea
sensibilitate p e n t r u probleme­
le rasiale ce-1 caracterizează,
este persoana cea mai adecva­
tă pentru a înfrunta fenome­
ni! 1 ev reese, iran silvănean ca re
a fost a t â t d e riefasi în trecut
pentru relaţjile i n t e r n a ţ i o n a ­
s
le". • ' ' • " .
 P. S. Sa episcopul nostru NICOLAE EXPEDIŢIA MISIONARA
a Ierarhilor ortc docşi ardeleni în
printre credincioşii săi diu Secuime.
B A S A R A B I A şi TRANSNISTR1A
(Continuare din pag. I.) şi neîncetată mijlocitoare către Fiul (Continuare din pag. I.)
Lipsa delà întâlnire a P.
crângul unde locuesc Românii har­ Ei şi Mântuitorul nostru. Şi aici
nici din aceasta comună şi ves­ r. spunsurile la slujbă le-au' cân­ Expediţia misionară a Mit­ Sf. Episcop Veniamin al
tită' staţiune balneară, a îmbrăcat tat frumos poporul întreg sub con­ ropoliei Ardealului a cer­ Caransebeşului, a pricinuit
haină de sărbătoare. Din toate ducerea Domnului director învă­ îngrijorare în rândurile mi­
părţile coborau spre biserică cre­ ţător Ganea. cetat peste 600 de sate
dincioşii cucernici, îmbrăcaţi în Prea Sfinţia Sa a cinat cu frun­ siunii. S'a aflat însă curând
taşii parohiei în casa parohială, basarabene şi Transnistri-
frumosul şi curatul lor port ţără­ că, în vremea aceea, noul
nesc. Impresionantul ceremonial al unde s'a odihnit peste noapte. ene, liturghisind, propovă­
•sfinţirii bisericii, pontificat de în­ Ziua următoare Prea Sfinţia Sa Episcop al Caransebeşului
suşi P. S. Sa cu tot fastul pre­ a prăznuit sărbătoarea Naşterii duind, botezând şi împăr­ — neputând rezista stărui­
scris la astfel de solemnităţi a fost Născătoarei de Dumnezeu în co­ ţind un vagon de cărţi şi toarelor rugăminţi ale cre­
măreţ şi înălţător de suflete, în­ muna Vâlct le, aceasta frumoasă
deosebi din motivul, că răspun­ staţiune balneară, vecină cu co­ broşuri de cuprins religios, dincioşilor noştri din nor­
surile liturgice au fost date unison dul Transnistriei — cut-
de întreg poporul, cu mic cu mare, muna Araci de peste graniţă, lo­ icoane, iconiţe şi cruciuliţe.
frumos, duios şi cu toată evlavia, cul natal al Prea Sfinţiei Sale. La reera cu cuvântul Domnului
S'a lucrat pretutindeiea
sub conducerea cantorului. Liturgia Arhierească a luat parte pe buze oraşul Balta şi îm­
La sfârşit P. S. Sa a tălmăcit mult popor, care şi aici a cântat
după planul pe care l-am prejurimile. Fapta pildui­
pericopa Apostolului zilei din E- frumos răspunsurile liturghiei sub publicat şi noi. toare a P. Sf. Episcop Ve­
pistola 1. a Sfântului Apostol Pa­ conducerea cantorului. Prea Sfin­
vel către Corinteni, Cap. XV. vers. ţia Sa Ia urmă a rostit un puter­ La Sculeia, sat transnis- niamin nu mai are nevoe
13—24, care începe cu cuvintele: nic cuvânt de învăţătură, să nu trian curat românesc, de de nici un comentar.
„Priveghiaţi, staţi în credinţă, îm- ne pierdem nădejdea în ajutorul
bărbătaţi-vă, întăriţi-vă...." şi ter­ vre-o mie de case, I. P. I. P. Sf. Mitropolit NI­
Preacuratei, pi in care răsare bu­
mină zicând: „Cela ce nu iubeşte Sf. Sa a sfinţit prima bise­ COLAE şi-a încheiat miş-
pe Domnul nostru lsus Hhristos, curia şi piere blăstâmul, ceeace rică rezidită dincolo de
să fie anatema!" Bunul Arhiereu luminează gândul celor credincioşi, cătoarea spovedanie expri-
cu puternicul său dar oratoric a este stâlpul bisericii cel neclintit, Nistru. Au fost botezaţi cu mându-şi toată satisfacţia
frământat acest aluat divin în su­ zidul împărăţiei cel nebiruit, prin acel prilej câteva zeci de pentru zelul şi atitudiuea
fletele ascultătorilor, încât drept care se ridica biruinţele.
rezultat aceştia s'au convins des­ copii. S'au petrecut scene demnă şi însufleţită pe
După predică Prea Sfinţia Sa
pre adevăr şi au declarat solemn, a uns pe toţi credincioşii cu unt demne de entuziasmul re­ caro le-au vădit preoţii mi­
•£ă nu se vor mai lăsa ademeniţi ligios al primelor veacuri
de lemn sfinţit şi le-a dat ana- sionari în toată bunăvremea.
de cei nechemaţi, care pescuind
foră, apoi după-ce a luat masa fn creştine. Un cor din Tighina
în apă tulbure, vau aruncat în I. P. S. Sa a adus pentru
cerc familiar la un enoriaş, s'a
braţele stih'smului, ce se vor în­ şi altul Transnistrian —
toarce şi de aci înainte vor prăz- reîntors la reşedinţa Sa, mulţu­ Catedrala mitropolitană o
nui şi ei toate sărbătorile împre­ mind lui Dumnezeu că a putut care, deşi instruit la iuţeală, splendidă icoană, făcătoare
ună cu neamul nostru întreg aşa cerceta şi pe aceşti credincioşi a făcut o deosebită impre­ de minuni, a Maicii Dom­
«cum dispune în aceasta privinjă dela margini, cari au rămas la
singura autoritate, competentă, a- vetrele lor întăriţi ?n credinţă, că
sie — au dat răspunsurile. nului, „bucuria celor întris­
decă Sfântul Sinod al bisericii aici pe pământ au un Păstor, care Locul de întâlnire al e- taţi". Sfântul chip al Apă­
noastre autocefa'.e. le poartă de grijă, iar in ceruri
au un Părinte, care niciodată nu chipelor misionare, a fost rătoarei Doamne, a fost
Credincioşii au mânecat să să- părăseşte pe fiii Săi. ales la Sf, Mănăstire Căp- adus în procesiune delà
irute Sfânta Cruce, să fie stropiţi * riana, zidită de Ştefan cel gară până la sf. catedrală.
«cu aghiaztnă şi să primească ana- * *
fora din mâna. Prea Pfinţiei Sale, Din. relatarea aceasta a „Tri­ Mare. S'au făcut rugăciuni Din faptul dimineţii şi
care după ce a luat masa la casa bunei Ardealului" se poate vedea la mormântul providenţia­ până'n seară, nenumăraţi
că misiunea ortodoxă şi naţional- închinători din toate stra­
parohială înconjurat de preoţi şi românească a P. S. Sale episco­ lului mitropolit al Basara­
•consilieri parohiali, şi-a continuat pului Nicolae, printre Românii din biei, Gavril Bănulescu, el turile sociale îşi frâng g e ­
vizitaţiunea în parohiile învecinate- Ardealul de Nord, câştigă o sem­ nunchii înaintea icoanei fă­
însuşi ardelean de origine, cătoare de minuni, cerşind
In comuna Zabola P. S. Sa a nificaţie de o importanţă deose­
din părţile bistriţene, care Preaşfintei Fecioare aju­
.asistat la slujba vecerniei în bi­ bită.
Cuvântul autorizat al P. S. Sale a anticipat prin descăle­ toare în nevoi.
serica cea veche şi slabă, iar la răsună pe întreg cuprinsul Ardea­
sfârşit a predicat, dând poveţe fc- lului cedat şi propovăduirea sa catul său în provincia de întreg poporul românesc
ilositoare credincioşilor, cari aş­ plină de avânt şi încredere, în peste Prut, zorile întregirii întâmpină cu cea mai mare
teaptă să primească păstor sufle­ viitorul românismului, are efecte României iar prin opera sa satisfacţie rodnica activi­
tesc cât mai curând, ca să poată atât de minunate, încât naţiunea a intrat în istoria bisericii tate misionară a Bisericii
noastră îşi întăreşte, zi de zi, po­
păzi legea lor creştinească moşte­ ziţia spirituală şi politică printre
basarabene cam ca Şaguna ardelene şi mulţumeşte Iui
nită din părinţi şi să-şi poată ter­ neamurile care se luptă pentru Dumnezeu pentru aceste
mina biserica cea nouă ce se noua ordine europeană. în cea a Ardealului ante­ măreţe zile prevestitoare
înalţă măreţ şi va fi o podoabă a E solia cea mai bună ce ne belic. de bine.
comunei. poate veni de peste graniţe.
De aci P. S. Sa a mers în frun­ No. 3268/1941. rilor noastre istorice, trebue să pe Protopopiate, iar tablourile
taşa comună Breţcu. Aici credin­ li", neprecupeţita. respective vor fi înaintate d e ­
cioşii parohiei noastre bine con­ C O M U N I C A T Iarna se apropie. p a r t a m e n t u l u i nostru, prin
solidate deasemenea au făcut o Onor. Minister al Cultelor, Iar soldaţii noştri, p e n t r u Chiria r hie.
primire foarte caldă la intrarea în face eu adresa Nr. 49.515/1941 a-şi încălzi trupurile, a u nea­ Ministerul este convins, că
curtea bisericii, de unde întrând apelul de mai jos către preo­ p ă r a t ă nevoie de m ă n u ş i de preotimea noastră se va dovedi
ţime. lână, de flanele, de fulare, de si cu acest prilej, vrednică de
în biserica veche, dar solidă, în­
..Ră/.boiul Sfânt al Reîntre­ ciorapi, de căciuli. m a r e a ei tradiţie de sprijini­
căpătoare, frumos pictată şi apro­ girii este p u r t a t de b r a v a noa­ Drept, aceea, avem onoare a. toare a destinelor noastre na­
vizionată cu toate cele necesar i, stră oştire cu toată vitejia t r a ­ \ ă ruga să binevoiţi a d i s p u n e ţionale".
Prea Sfinţia Sa a servit Vecernia diţionala a murilor noştri stră­ ca preoţii noştri, ajutaţi de F a c e m şi noi apel la preoţii
Sărbătorii Naşterii Născătoarei de buni jeiihiiiiera cu care cei vrednicele lor preofe '3, să or­ şi preoiesele noastre ca p u n â n d
Dumnezeu şi a rostit o predică mai huni fji ai Neamului îşi ganizeze — cu toată "-genţa — la inimă chemarea Onor. Mi­
foarte frumoasă şi instructivă, în­ varsă sângele pentru a asigura echipe de m u n c ă pentru con­ nister să satisfacă acestei în­
•Jărn un vi.ior m a r e şi de cin­ fecţionarea acestor obiecte de datoriri naţionale. în m ă s u r ă
demnând la cinstirea Maici Dom­ ste, c u t r e m u r ă de m â n d r i e îmbrăcăminte, necesare solda­ cât mai posibilă.
nului, ceeaee este isvorul milosti­ ţoale inimile româneşti. ţilor de pe front. Alba-bulja, 19 Septevrie 1941.
virii, mârgiierea celor ce plâng, Recunoştinţa noastră faţă de Îndată d u p ă confecţionare, Preşedinte: , Secretar:
căutarea celor pierduţi, puternică aceşti viteji ziditori ar deveni­ aceste obiecte vi .- fi totalizate AL. BABA Pr. T. CIURUŞ
 4 B E N A ST E E E A Nr. 40

Sindicatul Viticol ALBA. vagoane cupru vecliiu şi luând'

în Alba-Iulia înţelegere cu o fabrică mare din
ţară pentru prelucrarea lui, face
No. 45—1941. apel pe această cale la podgoreni
Către ca singuri să-şi procure arama
Stare excepţională Odesa o fortăreaţă Podgorenii Judeţului Alba!
necesară.
Pentru orice kg. de aramă cu­
în Protectorat unică în lume Vă comunicăm în următoarele rată se pot avea 3 kg. de sulfat
Intr'un articol privitor Ia adresa „Uniumi Generale a Sin­ de. cupru, binefnţeks p'ătind spe­
Vice protectorul Reich- situaţia frontului de Răsărit dicatelor Viticole şi Pomicole din zele de fabricaţie.' Aceste speze
ului a făcut o vizită ofici­ şi î n special în sectorul România" rugându-Va stăruitor, vor fi cât mai reduse posibil,
ală preşedintelui stalului d. K'ev, di şi în sectoarele ca ia interesul vital al Dvs. să fabricaţia urmând a se face sub
dr. Emil II a cin, întovărăşit Leningrad şi Odessa, bu­ daţi urmare chemării Uniunii, controlul nostru, al Uniunei.
letinul „Dienst aus Deutsch- altcum după aceşti 2 ani cu re­ Timpul fiind destul de avansat,
fiind de înlocuitorul său
land" s :rie următoarele a- coltă slabă, al treilea in zx fi un iar colectarea cerând deasemenea
secretarul de stat. suj ra luptelor dela O d e s s a : adevărat dezastru pentru regiunea mult timp, în plus transportur.le
Cu acest prilej vice pro­ „Odessa a fost transfor­ noastră. fiind greoar, cil mai nimerit lucru
tectorul Reichului a adus mată de bolşevici într'o Materialul colectat cât mai m e să înceapă de îndată propa­
la cunoştinţa preşedintelui fortăreaţă unico în felul ei, grabă, se va preda la sediul Sin­ ganda printre podgoreni ca să se
fără a ţine seamă câtuşi dicatului nostru (li Camera de gândească la aprovizionarea vii­
statului evenimentele şi mo­
de puţin de populaţia ci­ Agric lturâ Alba-Iul'a) dându-Vâ toare.
tivele cari fac necesare vilă. Trupele aliate de in- dovadă despre cantitatea depusă.
Colectarea trebuie făcută cu-
proclamarea stării excep­ Ifanterie şi artilerie română Pentru înlesnirea procedurii vă multă atenţie: calitativ şi canti­
ţionale civile care a fost şi f ionerii de asalt ger- rugăm a face colectarea şi depu­ tativ^ ,
ordonată pentru mai multe n a n i , cuceresc prin luptă nerea materialului pe notariate, Nu se poate admite furnizarea
districte. fiec r e . p a s ce-1 fac, cură- aşa dur>ă cum am purces şi la de metale străine lipite sau nituite
ţind încet dar sigur terenul distribuirea sulfatului de cupru, cu aramă, căci fabrica va verifica
El a explicat că în ulti' cuceri!. Bolşevicii împinşi care dtşi a întâmpinat în unele
mele zile elemente irespon cal ta tea materialului predat, se­
dela spate de către comi­ cazuri greutăţi, to:uşi am ajuns parând metalele străine deci scă­
sabile aflate în solda ina­ sarii lor luptă fără cruţare la rezultat îndestulător.
micilor Europei au săvârşit zând cantitatea sindicatului res­
şi apără cu disperare. A- Pentru mai bună reuşită apelăm pectiv.
un anumit număr de acţi­ tunci când pionerii de asalt şi de data aceasta la preţiosul
uni izolate, aducând atin­ Probabilităţile unui import de
se reped asupra unui fort, concurs al organelor administra­
gere Reichului şi au încer­ sulfat fiind, cum am spus, ca şi
luptele sunt crâncene. Intre tive, care şi Ii anul acesta ne-a
cat pe calea propagandei în acest an nule, iar acelea de
grupurile prevăzute cu a- dat în măsură largă sprijinul lor,
să facă populaţia Protec­ import de aramă foarte reduse,
runcătoarele de foc, este o pentru care Sindicatul nosiru îi
toratului să adopte o ati­ vă rugăm a sfătui cu insistenţă
luptă în care nu se cruţă exprimă şi pe calea aceasta mul­
tudine opusă intereselor pe podgoreni să se gândească
nimic. Metodele mişeleşti ţumirile sala recunoscătoare.
Reichului. bine: recolta viitoare atârnă nu­
de l u p t T ^ I ^ W ş W c i r o r
Alba-Iulia, la 1 Oc'omvn'e 1941. mai de grija lor pentru aramă.
Protectoratul adjunct al Tac sa nu se poataTua nici
Sărăcia lor nu ar fi decât vina
Reichului a adus la cunoş­ mrfmomei. j^^riii£urnle Preşedintele Sindicatului lor.
tinţa preşedintelui statului lupe"" cu asalt, bolşevicii Viticol
cad morţi în câte trei rân­ Orice material vechiu de aramă,
Dr. 10AN POP
că preşedintele guvernului duri unul peste altul". vase sparte, tigăi, tingiri, bucăţi
Protectoratului, ing. Elias, a Secretar de aramă, sârmă uzată, cazane
fost arestat pentru înaltă N. BĂCĂINŢAN v chi, etc, sunt bine venite, pen­
Sporirea salariilor şi tru a ne scăpa recolta.
trădare şi că va îi judecat Uniunea Generală a Sin­
pensiilor Vă rugăm a proceda rapid, răs­
de tribunalul poporului. dicatelor Viticole şi P o ­ pândind cât mai mult chemarea
Protectorul adjunct a dec­ Consiliul de Miniştri ţinut Ia 23
micole din România. noastră şi insistând pe lângă pod­
Sept. a. c. a hotărât sporirea pen­
larat că recunoaşte leali­ Pas. Victoria Sc. A. Et. IM. goreni pentru o colectare intensă..
siilor, deodată cu salariile tuturor
tatea preşedintelui statului funcţionarilor. Sporirea va merge, Telefon: 566-70. Bucureşti, 22 Septemvrie 1941.
dela constituirea Protecto­ pentru pensii mici, până la îndo­ Cu toatl stima,
No. 1349.
ratului. itul ei, scăzând proporţional, în Preşedinte,
DOMNULE PREŞEDINTE, ING. G. NAZAR1E
Mai mulţi generali au raport invers cu quantumul pen­
Abia terminate stropiturile viilor Director,
fost executaţi pentru com­ siei.
Acelaş principiu se va aplica şi şi trebuie să ne gândim ce vom Indescifrabil
plot. la majorarea salariilor. face de sulfat de cupru în anul
A n g l i a v a considera Fin­ viitor ? In doi ani cotisecuti Verificarea situaţiei
landa ca inamic declarat
Corespondentul agenţiei
Organizarea mana a atacat violent podgoriile.
Sporii s'au înmulţit în mod con­
funcţionarilor rămaşi
sub ocupaţie.
DNB transmite următoarele: Trânsn istriei siderabil şi deci trebuie să ne Pe lângă fiecare prefectură de
postul de radio b r i t a n i c a Transnistria locuită de Români aşteptăm la o invazie puternică şi judeţ din Basarabia şi Bucovina
difuzat în textul ei com­ a fost încadrată un guvernământ în anul viitor 1942. de Nord s'a instituit câte-o comi-
plet o notă recent trans­ românesc, î.tipărţît în 7 judeţe: Din vreme trebuie să ne asi­ siune în a cărei competinţă cade
misă guvernului finlandez Tîraspo', Dubosari, Balta, Ana- gurăm sulfatul de cupru necesar, verificarea situaţiei tuturor func­
de către guvernul britanic. niev, Jugostru, Berezovca şi Slo­ fără de care nu există recolta ţionarilor rămaşi sub ocupaţie.
In această notă se spune bozi?. viticolă sau pomicolă. Comisiunea îşi va extinde con­
că Finlanda va fi tratată Pentru organizarea administra­ La un import nu ne putem trolul şi asupra atitudinii învăţă­
de către Anglia în tot tim­ tivă a judeţelor s'au făcut numi­ gândi, căci materia primă, cuprul, torilor şi preoţilor faţ5 de naţiu­
pul duratei războiului şi rile necesare de şubprefecţi, care având mare căutare în războii nea româna.
chiar după încheierea păcii au şi depus jurământui. statele cari ne furnizau sulfatul In acelaşi scop funcţionează şi
ca .inamic declarat" daca Şcolile primare s'au deschis la nu au disponibilităţile necesare o comisiune centrală de guvernă­
nu încetează ostilităţile îm­ 1 Octomvrie a. c. fiind limba de nouă. mânt pentru revizu«rea conduitei
potriva Rusiei şi nu eva­ propunere acea aleasă de obştea Trebuie deci să ne ajutăm sin­ profesorilpr secuna«fî, protopopi­
cuează toate teritoriile si­ locuitorilor. guri. lor şi a consilierilor eparhiali.
tuate dincoio de frontierele Pla:a corpului didactic se face Uniunea ot ,i îând dela onor.
Guvern aut atie de a aduna 50 Tip. „ALBA" — Cenzurat
din 1939. de primării.