Y

AR
BR
LI
D. BOLINTINEANU ȘI PHILARETE CHASLES

Y
TEODOR VÂRGOLICI

IT
RS
la Paris
Dacă volumul Brises W'Orient al lui D.Bolintineanu, apărut
de o bună primire din partea cercuril or literare fran-
în 1866, s-a bucurat le
unei practici editoria
ceze, aceasta s-a datorat şi faptului că, potrivit mai
fost „lansat ” E de către una dintre cele
perpetuate pînă azi, volumul a
epocă, Phila-
proeminente personalităţi ale literaturii franceze din acea
IV
elogioa să prefaţă. Relaţiile:
râte Chasles, care i-a închinat poetului nostru o ea
Chasles nu s-au limitat însă la obţiner
lui D.Bolintineanu cu Philarete care
circums cris în sfera, lor şi nobilele eforturi pe
UN

acestei prefețe, ci au
dru
poetul, unul dintre cei mai apropiaţi sfetnici ai domnitorului Alexan
amplifi carea şi consoli darea prestigi ului
Toan Cuza, le depunea pentru
României peste hotare, în primul rind în Franța. ti-
După ce își traduce singur versurile în limba franceză, D.Bolin
L

fi corecta te, lui Ulysse de Marsill ac, pro-

neanu le încredinţează, spre a
or „La
fesor şi publicist francez stabilit în Bucureşti, fondatorul gazetel
RA

journal de Bucares t”.

Voix roumaine”, „La Voix de la Roumanie” și „Le mi-
Ulysse de Marsill ae s-a achitat de
Nesatistăcut însă de modul în care
ntinea nu aspiră la un poet francez, intenți onînd iniţial
siunea sa, D.Boli
NT

stu-
să-l solicite chiar pe Lamartine. Prin intermediul lui George Marian,
dedicat cu pasiune tipăriri i volumul ui
dent în drept la Paris, care s-a
lui D. Bolinti neanu sînt corecta te, din punct de
Brises WOrient, poeziile
un bun versiiic ator,
E

vedere al limbii franceze, de poetul Henri Cantel,

care le-a asigurat o sporită supleţe și acuratețe.
/C

Franţa,
Pentru ca volumul Brises WOrient să aibă un ecou favorabil în
serviciu înseși literatu rii române, D.
făcându-se prin aceasta un bun i
a stăruit în ideea de a fi recoma ndat cititori lor francez
Bolintineanu
SI

ale epocii. La început

printr-o prefaţă semnată de unul din numele ilustre
al Aca-
apelează la Saint Mare Girardin, profesor la Sorbona și membru
IA

Acesta călători se în Princip atele Române , în 1836,

demici Franceze. rs
relatîndu-și ulterior impresiile de călătorie în cele două volume Souveni se
et d'ttudes, apărute la Paris în' 1852-18 53, iar apoi sprijini
de voyages pu-
Unirea, și cauza românilor prin articolul Les Principautes du Danube,
U

blicat în „Revue des deux mondes” din 15 noiembrie 1858. La 20 martie

BC

1ST, TEORIE LIT, T. 19, NR. 1, P. 41-47, BUCUREȘTI, 1970

REV.
 42 TEODOR VÂRGOLICI o

Y
1865, D.Bolintineanu îi seria lui G.Marian, la Paris : „Cit pentru S.Mare
Girardin, aşi fi fericit dacă ar zice două vorbe de prefaţă şi i-ași rămîne

AR
recunoscător mai ales că este omul care crează astăzi situaţiune literară”.
Neaflind audienţă la Saint Mare Girardin, poetul îl ruga pe G.Marian,
la 28 mai 1865, să se adreseze lui Li6on Plâe, un alt devotat prieten fran-
cez al românilor, secretarul redacţiei politice a ziarului „Le Sitcle”, venit

BR
în Principate în timpul domniei lui Cuza, de la care se pare că a primit
unele misiuni cu caracter contidenţial. „Cu toate acestea — seria D.Bolin-
tineanu lui G.Marian — eu aş ţine mai mult ca d. Leon Plte să facă o

LI
mică prefaţă, ca o recomandaţiune sau explicaţiune a cărţii cu viaţa au-
torului pe care ţi-o voi trimite şi nimic mai mult. Aceasta îmi va con-
veni mai bine decit forfanteriile lui St.Mare Girardin despre care sînt

Y
încredinţat că nu le va face pentru cartea mea”. Dar şi această tenta-
tivă rămîne fără ecou, |

IT
În vara anului 1865, D. Bolintineanu întreprinde o călătorie la Paris,
probabil din însărcinarea domnitorului Cuza, deoarece aici se preocupă

RS
de aflarea unei personalităţi care să accepte funcţia de corespondent po-,
litie, de sprijinitor şi apărător al intereselor României în presa franceză,
Cu acest: prilej solicită şi prefața pentru volumul său Brises W'Orient, de
E
la aceeași personalitate franceză, care avea să fie Philarete Chasles.
La mijlocul secolului al XIX-lea, Philarâte Chasles (1798-1873) era,
IV
într-adevăr, unul dintre cei mai iluștri reprezentanți ai culturii şi literaturii
franceze, profesor la Collâge de France, publicist şi eseist, critic şi istorie
literar, unul din întemeietorii literaturii comparate, autor a peste 30 de
UN

volume. Notorietatea sa în epocă u fost relevată de E.Margaret Phillips

în teza de doctorat Philarete Chasles, critique et historien de la litterature
anglaise (Paris, E.Droz, 1933), iar recent de către renumitul istorie literar
şi comparatist francez Claude Pichois, în vasta sa exegeză în două
L

volume Philarete Ohasles et la vie lititraire au temps du romantisme (Paris,

Jos Corti, 1965).
RA

După ce se întoarce de la Paris, unde tratase cu Philarete Chasles

problema prefeţei şi a corespondenţelor politice în favoarea României,
D.Bolintineanu aşteaptă răspunsul definitiv al acestuia, prin intermediul
NT

lui G.Marian. Tinărul său prieten îi seria, din Paris, la 7 octombrie 1865:
„Peste o oră D.Chasles mă cheamă d-o parte, îmi luă brațul și plecă cu
mine prin grădină, întrebîndu-mă dacă mai am să-i spun ceva şi la răspunsul
E

meu că nu dorese alteeva decît a vedea odată prefața făcută, îmi adăogă
că să vă spui că dinsul n-a luat propunerea Dv. de legăre — ca să mă ex-
/C

prim pe limba sa — şi că s-ar simţi foarte onorat să poată aduce un ser-

viciu ţerei noastre”, Îmbolnăvindu-se, D.Bolintineanu nu-l poate înştiinţa
îndată pe Cuza despre demersurile sale pe lingă Philarâte Chasles, în ches-
SI

tiunea corespondenţelor politice, mai ales că poetul nu mai deţinea nici o

funcţie oficială. Abia la 16 octombrie 1865 îi seria lui G.Marian, la Paris,
IA

că a intervenit pe lingă Cuza pentru a-i oferi lui Philarăte Chasles misi-
unea de corespondent politic, mai avantajoasă decit aceea, de supraveghe-
tor al bursierilor din capitala Franţei, deţinută pină atunci de Roger Col-
lard : ;, Acum să vorbim de treaba
U

lui Ph.Chasles. Îndată ce am venit

în București am căzut bolnav de friguri, ceea ce m-a întirziat. N-am putut
BC

să văz pe domnitor; cu toate astea i-am seris D.ieri. Seara a adunat Con-
siliul de Miniștri ca să dezbată asupra mijloacelor de a da d-lui Chasles
3 D. BOLINTINEANU ȘI PHILARETE CHASLES 43

o misiune. Nu cunosc încă rezultatul dezbaterilor consiliului, pentru aceea

Y
pici n-am răspuns d-lui Chasles, voind a-i răspunde cu succes. Trimite-i vorbă
că ieri seară Consiliul de Miniștri au dezbătut chestiunea şi am să-i

AR
scriu cu rezultatul acestor dezbateri pe care le cred că vor fi mulţumitoare,
căci domnitorul ţine mult la Chasles. În toate cazurile, el nu poate fi numit
în locul lui Roger Collard, căci acel loc s-a dat altuia și leafa lui a scăzut

BR
la, 2000 franci pe an, căci d-acolo îţi dă d-le. Sper să fie numit ca cores-
pondinte politie cu bună retribuţiune”. La 8 noiembrie 1865, G.Marian îl
informează pe D.Bolintineanu că Philarâte Chasles acceptă misiunea pe care
intenţiona, să i-o încredinţeze Cuza, însă fără titulatura prea trapantă

LI
de „corespondent politic”. Văzind însă că guvernul de la Bucureşti întir-
zie să ia o hotărire definitivă, D.Bolintineanu încearcă să menţină încre-
derea şi simpatia lui Philarâte Chasles prin organizarea vînzării, în libră-

Y
riile de la noi, a cărţilor acestuia şi soţiei sale, M-me Romieu, autoarea xo-
lumului Des paysans etde Pagriculture en France au XIX-e sicele (Paris,

IT
1865). În acest sens, G. Marian îi seria lui Philarete. Chasles, în numele
poetului nostru: „Avant de finir ma lottre, jajoute que M.Bol. sera trâs

RS
honor6 Wen avoir une de votre part qui pourra lui permettre de vous ren-
dre un service en s'adressant ă une libraire de Bucarest pour faire repandre
quelques volumes traitant Pagriculture, Poeuvre si interessant fait par
E
Pauteur si aimable quo j'ai eu Phonneur de connaitre”.
IV
În cele din urmă, la insistenţele lui D.Bolintineanu pe lingă domnitor,
guvernul e de acord de a-l subvenţiona pe Philarete Chasles, pentru a în-
treţine în presa franceză interesul şi simpatia faţă de cauza românilor
UN

şi domnia lui Cuza. Evitînd să-i comunice oficial lui Philarete Chasles aceas-
tă hotărire, poetul îi încredinţează tot lui G.Marian delicata misiune, cum re-
zultă din scrisoarea celui din urmă adresată profesorului de la Collâge de Fran-
ce : „La distance cet le rapport quiexiste entre Mr. B. et moi me defendent
L

de juger pourqoi ilne vous cerit pas, mais m'obligent en mâme temps de vous
informer dans quelques endroit que vous soşez de tout ce qu'il me dit dans
RA

sa confidente Jettre. Je ne ferai, M.tr.M., que copier ce que M. B. me charge

de vous dire sans employer avec votre permission la langue diplomatique
qui me fait d6faut. M.le Ministre des Affaires Etrangtres est venu chez
M.B.pour lui dire qu'il a Pordre du Prince ă vous donner six ou huit mille
NT

francs par annte, non pour louer le gouvernement mais en exilant, selon
votre dâsir, le titre de correspondent politique, pour soutenir en principe
les droits du paysen 6crivant de tempsen temps dans les Debats et autre revis-
E

tes (sie !) et mâme dans les brochures, dont leur impression sera pay6e part ;
sculement M. le Ministre ne sait pas si vous y consentez. Aussi, Mr. B. a
/C

Phonneur de vous prier par moi de vouloir bine lui ecrire si vous ctes con-
tent dune remuneration de six ou huit mille fr. par annde et si vous accep-
tez cette condition. De mon cote, dans le desir de vous prouver que les
SI

paroles du jeune intermediaire assez discret et assez muet, qui voudrait

meriter une fois votre confiance, n'ttaient pas volants, je vous en supplie
IA

dWecrir immediatement ă M. B une lettre ă ce sujetafin qu'il puisse assurer

M. le Ministre que vous acceptez et puis M. le M.angajera de suite notre
Agent de Paris s'entendre confidentielement avec vous sur ce point et îi-
U

nir plus vite cette afiaire promise.

Les paroles roumaines ne s'enfuient jamais. Daignez, M.tres honor6
BC

M.moinformer si vous voulez bien cerire encore ă M.B. qui me demande

 TEODOR VÂRGOLIEI 4
sv

une reponse subite afin que sache ce qu'il faut lui dire et agreez toujours

Y
mes hommages les plus respectucux avec les quels je suis votre tres humble
ct trăs obeissant serviteur”. La 15 noiembrie 1865 D.Bolintineanu îi scrie

AR
din nou lui G.Marian, uşor voalat, pentru a grăbi, cu delicateţea necesară,
răspunsul lui Philarâte Chasles : „Ceea ce ţi-am scris să zici confidenţial
lui Philartte, grăbeşte a o face. Cît? Unde o să scrie şi dacă o să serie de-

BR
sigur ? Dar în mod mai delicat, ca să nu se supere omul acesta”,
Cu toate demersurile lui D. Bolintineanu, Philarăte Chasles întirzie
şi prefața la Brises POrient şi răspunsul privitor la misiunea pe care voia,

LI
să i-o încredinţeze Alexandru Ioan Cuza. De aceea, la 13 decembrie 1865,
poetul îi scria din nou tînărului şi entuziastului său compatriot, la Paris :
„Ştii că nu trebuie să avem aerul de a cere milă. Eu însă voi face pentru

Y
el ce am promis. Aştept să-mi răspundă dacă voiește sau poate să scrie
cite ceva în Dfbats sau nu, căci ţin aici mult a vedea măcar două

IT
rînduri în acea foaie și ei sînt dispuşi aface sacrifice”. Pentru a avea
certitudinea că Philarâte Chasles acceptă propunerea lui Cuza, D.Bolin-
tincanu îi solicită o intervenţie concretă în presa franceză, de acută în-

RS
semnătate pentru domnitorul român şi prestigiul ţării noastre. În timp ce
Cuza era plecat la băile do la Ems, pentru a-şi îngriji sănătatea, opoziţia
profită de această împrejurare şi agită spiritele nemulțumite, organizează,
E
la 3/15 august 1865, un fel de răscoală a vînzătorilor ambulanți, pune la
IV
cale asediul primăriei, ceea ce atrage intervenţia armatei, incidentul sol-
dîndu-se cu morţi şi răniţi. Ca urmare, vizirul Fuad-paşa trimite domni-
torului Cuza o scrisoare insolentă, dîndu-i dispoziţii impertinente.Dom:
UN

nitorul român răspunde însă cu demnitate, printr-o scrisoare publicată

în „Monitorul oficial“ din 11 noiembrie 1865, apărind autonomia ţării, res-
pingînd pretenţiile dictatoriale şi amestecul Porții Otomane în treburile
interne ale României. Pentru a face cunoscută pe plan european atitudi-
L

nea şi scrisoarea lui Cuza către Fuad-pașa, D.Bolintineanu, la sugestia lui

Baligot de Beyne, secretarul domnitorului,îl roagă pe Philarâte Chasles
RA

să o publice în „Journal des debats”, această acţiune urmind să con-

stituie răspunsul tacit al profesorului de la Colltge de France faţă de pro-
punerea venită din partea românilor. În aceeași scrisoare din 13 decembrie
NT

1865, D.Bolintincanu îl informa pe G.Marian: „Baligot a venit ieri la mine

şi m-a, întrebat, nu este cu putinţă ca prin tata Philarâte să se tipărească
scrisoarea domnitorului către vizir? I-am răspuns că n-am primit încă,
răspunsul lui Philarete la întrebările făcute de mine, la care are a răspunde
E

categorie şi că cu, îndată co voi primi un răspuns pozitiv, îl voi comunica,

/C

Cu toate astea tata Philarâte ar putea reproduce acea scrisoare vizirială

în Debats, cauza lui este cîştigată aici, sau dacă nu în Debats, cel puţin în
alt jurnal sau broșură. Ia vorba cu el, dar cu sul subţire și diplomatie, în-
SI

trebuinţind fineţe ascunsă ca să nu se rănească muritorul”. La rîndul său,

_G.Marian îi comunica, de îndată, lui Philartte Chasles, la 26 decembrie
1865 : „“Pout est pour le micux! Voila ce que Mr.B. me charge de vous
IA

dire dans la lettre que je viens de recevoir î Vinstant-mâme. On tient

peaucoup ă votre personne, si savante, si distinguce et si desinteressce. Lo -
Sceretaire du Prince s'est rendu chez M.B.pour lui demander și c'est pos-
U

sible dinserer, par votre influence, dans le journal dont nous avons parlâ,
la lettre du Prince adresst au vizir, cette lcttre pleine de dignite et qui
BC

pretand de la Turquie ă respecter notre autonomie. M.B. a repondu qu'il

 BOLINTINEANU ŞI PHILARETE CHASLES 415
5 D.

Y
e
ma pas encore recu votre lettre dWaceeptation. Cependant en ettendan
re de m'6crire que si vous pouviez reprodui re cette
M.B. a cru necessai

AR
que
lettre dans le journal en question ou mâme dans un autre on verrait
cause serait gagnee surtout lorsqu'o n
vous avez bien voulu accepter, la
est dispos€ ă faire mâme des sacrifice s pour votre noble mission” .

BR
Se pare însă că Philarete Chasles nu a putut îndeplini dorinţa. lui
des
Cuza, de a-i publica scrisoarea către vizirul Fuad-paşa, în „Journal
D. Bolintin eanu — G. Ma-
debats”. În scrisorile schimbate ulterior între
totul
vian — Philarete Chasles nu se mai aminteşte de această chestiune,

LI
limitindu-se la obţinerea , prefeţei pentru Brises Orient. Văzind că Philarete
vo-
Chasles întîrzie prefața, D. Bolintineanu îi serie lui G. Marian să publice
întocmai dispoziţi a poetului nos-

Y
lumul fără prefaţă. G. Marian îi comunică
În
tru, dar, cu diplomaţie, încearcă să-l măgulească pe Philarăte Chasles.
mai întîi

IT
scrisoarea pe care i-o adresează, la 17 ianuarie 1866, reproduc e
dispoziţia lui D.Bolintineanu: ,,Si î la fin de Pimpression vous ne recevez
pas la prâface, etant peut-âtre une promesse arrachee, publiez Pouvrage

RS
tout de mâme”, după care adaugă : „Mais moi, convaincu, mon respectable
Monsieur, de votre gendreuse âme de la noblesse de caractăre qui vous perso-
nifie et rassure par plusieur de vos aimabies lettres que Paurai cette preface,
E
jai cu la hardiesse, hasardâe peut-âtre, de lui annoncer que cette fois-ci,
IV
pour la premitre fois, je ne suivrai pas son conseil.'
Aujourd'hui, mon tr&s respectable Monsieur, pardonnez-moi si j'ose
ă
vous demander votre dernier mot ă ce sujet. Que me conseillez-vous
UN

faire? Avant de passer autre jai ceru ncessair e et prudent de vous de-
mander votre avis car le role que j'ai Phonneur d'avoir envers Mr.Bolin-
tineanu, que je respecte, et envers vous, que je venâre, m'oblige ă le rem-
plir conscieusicusement et je ne vous demande que votre indulgence
L

pour me pardonner de mon importunit6”. În sfirșit, la 24 februarie 1866

G.Marian îi comunică lui D.Bolintineanu că a obţinut prefața, lui Phila-
RA

râte Chasles, iar la 10 martie 1866 îl înștiințează că, volumul Brises d'Ori-
ent a apărut. |
Prefaţa elogioasă a lui Philarete. Chasles a avut un viu ecou în ţara
NT

noastră. La numai cîteva zile de la apariţia volumului Brises POrient, ziarul

„Reforma, în nr. 18, din 13 martie 1866, p.2, o reproduce în întregime,
în traducere românească, însoțită de acest comentariu : „D. Dimitrie Bo-
lintineanu a, tradus-şi tipărit poeziile sale în limba îranceză. Priimirăm un
E

exemplar prin poştă de la Paris. Aceste poesii sunt precedate de o prefaţă

/C

de unul din cei dintii critici francezi, D. Philarâte Chasles, profesor la, Col-
legiul Francii şi conservator al bibliotecii Mazarine”. De asemenea, pre-
faţa e reprodusă şi în „La voix de la Roumanie”, în nr. 22, din 4 aprilie
SI

1866. Românii macedoneni, sensibili la cuvintele spuse asupra lor de Phi-

larâte Chasles în prefaţă, redactează o scrisoare de mulţumire, pe care i-o
IA

transmit prin intermediul lui D.Bolintineanu. În martie 1866, poetul îi

„seria lui G. Marian : "Am primit cartea co mi-a trimis prin poştă. Înainte
de toate spune d-lui Philarăte Chasles că-i mulțumesc foarte mult pentru
U

graţioasa prefață. Am întârziat; a-i răspunde pînă, poimîne din cauză că

colonii români macedoneni din Bucureşti, văzînd că în prefaţă se vorbește
BC

atât de bine de ţara lor, au făcut o scrisoare de mulțumire către d.Chasles,

suserisă do toţi şi așteptca să o suserie toțişisă i-o trimit”. Iarîn scrisoarea
 46 TEODOR VÂRGOLICI 6

Y
următoare, preciza : „Primeşte o scrisoare către d.Chasles împreună cu
adresa macedo-românilor pe care i-o vei da singur”.

AR
După detronarea lui Cuza, la 11 februarie 1866, D. Bolintineanu nu
renunţă la ideea sa de a-i încredința lui Philarete Chasles o misiune semi-
oficială, în favoarea românilor, remunerată de guvern. În scrisoarea adre-

BR
sată lui G.Marian, în martie 1865, îl informa : „Împrejurările politice nu
au putut schimba ideea mea de a încredința d-lui Chasles ceea ce i s-a pro-
mis, dar a făcut a se întirzia din cauza nehotăririi încă a unui guvern sta-.

LI
pi”. D.Bolintineanu consideră că momentul potrivit pentru a obţine din
partea guvernului român asentimentul îaţă de misiunea proiectată a îi
încredinţată lui Philarâte Chasles, îl constituia intenţia acestuia de a ţine

Y
la Coll&ge de France un curs despre literatura română. În „Buletinul ins-
trucţiunii publice” din 1-31 martie 1866, p. 106, se publica următorul a-

IT
nun : „Cu cea mai viă plăcere anunciăm că D. Philarăte Chasles, cele-
brul profesor la Collegiul de Francia în Paris, urmează a deschide un curs
de istoria literaturii română ; el mai cu seamă va vorbi despre poesia ro-

RS
mână, Eaca a treia universitate mare în care frumoasa noastră limbă va
fi admirată în producerile sale literarii”. Poetul nostru spera ca Phila-
râte Chasles să fie numit; în mod oficial, de către guvernul român, profesor
E
de literatură română la Sorbona, așa cum, în 1863, italianul Vegezzi Rus-
IV
calla primise o subvenție ca să ţină un curs de istorie şi literatură română
la universitatea din Torino. În aprilie 1866, D. Bolintineanu îl ruga pe G.
Marian să-i comunice lui Philarete Chasles : „te rog a-i spune în particular
UN

că este o bună idee care a făcut zeomot aici că d. Chasles va face un curs de
literatură română la Sorbona. Făcînd aceasta poate că guvernul de aici
îl va numi ca pe Ruscalla profesore”,
Într-adevăr, la 20 martie 1866 Philartte Chasles ţine la Collâge de
L

France o prelegere despre poezia română, în care analizează pe larg ver-

surile lui Bolintineanu din Brises Orient. Prelegerea s-a tipărit mai în-
RA

tii în „Revue des cours litteraires”, troisieme annce, numero 29, 16 Juin
1866, p.173. În traducere românească integrală a apărut în „Buletinul
instrucţiunii publice” din 1-30 iunie 1866, p.508, cu notele lui V.A.Urechia.
NT

Se reproduce apoi în ,„Trompeta Carpaţilor”, an. IV, nr. 4611, 20 octombrie

1866, p.1851, cu acest comentariu: ,„,D. Philarete Chasles, unul din cei
mai mari critici ai seculului XIX-lea, profesore de literatură la collegiul
de Francia, și primebibliotecar al Institutului Franciei din Paris, ingenio-
E

sul și spiritualele şei al unei şcoale care este a sa propriă, unde cugetările
/C

philosofice se mărită cu plăcutul; fiul generalului din marea revoluţiune

franceză, amicul lui Chateaubriand, autorele a patrusprezece volume şi a
unor opere de mare însemnătate ce sunt sub tipar în acest moment; po
SI

cind toate naţiunile în Europa pare că-şi a dat vorba să arunce asupra
Românilor vălul mortuariu, vine, apucă și rupe acel văl cu uă mînă cute-
zătoare, şi zice Europei latine : Aici este un popul latin şi populii latini
IA

nu mor ! Acest popul latin, această sentinelă a Romei, uitată, abandonată,

nu are spre a-şi mărturisi viața sa latină, decit urmele Romanilor în limba
sa; limba, D. Philarete Chasles cutează să iea de mînă acest popor latin
U

și, nu să-l ducă pe la uşele miniştrilor Franciei, nici prin antecamerele. jur-
naliştilor politici, mai dificili de a fi văzuţi decit miniștrii, deară la collc-
BC

giul Franciei, în acest focar al ideelor de civilizațiune, care a dat Francici

atita lumină, atita gloriă! Da, d. Philarâte Chasles este singurul îran-
7 D. BOLINTINEANU ŞI PHILARETE CHASLES 47

cez din familia zeilor celor mai sus-pușşi în literatură, care a introdus în școa-

Y
lele Franciei ideea că există uă limbă română-latină. Atragem luarea amin-

AR
te a actualului ministru de la Instrucţiunea publică şi îl rugăm să se gîn-
dească a pune şi pe d.Chasles în rîndul celor care au obţinut naturaliza-
ţiunea mare”. Iar în final, pleda pentru ideea ca Philarâte Chasles să fie
subvenţionat de guvernul român, ca și Vegezzi Ruscalla, pentru a ţine

BR
la, universitatea din Paris un curs despre literatura română : „Pretindem
de la d-l Strat a face cu d.Chasles în Paris, ceea, ce a făcut d.Tell cu d.
Rusecalla în Turin”.

LI
Intrînd în dizgrație politică, după detronarea lui Cuza, D.Bolinti-
neanu nu mai poate acţiona în sensul dorit. La 20 septembrie 1866, îi seria,
lui G.Marian : „Dacă vezi pe d.Chasles nu înceta a mă rechiema în memo-

Y
rica sa şi a-i repeta toate mulţumirile și recunoştinţa mea pentru cele ce
a făcut în privinţa poeziilor mele, cum și-părerea de rău ce am că mi s-a

IT
stricat planul cu cele întimplate la 11 februarie. Acum trebuie să treacă,
timp ca guvernul să poată gîndi a face o catedră de literatură, română la
Paris, căci nu are parale, reduce bugetul pretutindeni, întinde în dreapta,

RS
în stînga şi degeaba, gaura rămîne, ba încă creşte”.
Împrejurările politice nevaforabile de după detronarea lui Cuza nu
i-au mai permis lui D.Bolintineanu, din păcate, să-și realizeze nobilul
E
său proiect, de a-i încredința lui Philarâte Chasles un curs de literatură
IV
română la universitatea din Paris.
L UN
RA
E NT
/C
SI
IA
U
BC