ANUL I.
Redacţia
Administraţia
Cluj R e g . Maria 14
:-: T E L E F O N 124 :-:
Librăria Anca
Cin), Piaţa Unirii 32.
Cluj 10 Iunie 1923.
Clujul francmason
Capitata clandestină a Confederaţiei Dunărene.
Ideia Statului federal al Europei
centrale a ieşit în zilele frământărilor
delà 1848, din capul unui ungur, şi
noul stat şi-ar ii avut capitala în Bu­
dapesta. Atunci ideia a avut să lupte
cu hegemonia în floare a Austriei, şi
autorul ei, Kossuth Lajos, a trebuit să
ia jiîumul surghiunului, pentruca şi
pfirtţ&ceastă notă de martirat să dea
ídeíí sale îndrăsneţe un îndemn pen­
tru mai târziu.
Pe urmă au luat-o în antrepriză e-
pigonii veacului nostru. Ideia bolşevică
maghiară a avut cu ea puncte comune,
iar crezul guvernului revoluţionar ma­
ghiar al lui Károlyi a copiat-o în în­
tregime şi un fost ministru din acel
guvern, simpatizatul nostru Oscar Jászi,
fine acum să o propage între noi.
Să stabilim un lucru de nu prea
mică importanţă: ceeace este pansla­
vismul pentru toţi ruşii de toate culo­
rile, este confederaţia dunăreană, sau
pan-maghiarismul (o echivalenţă pe
care o subliniem) pentru Budapesta
de totdeauna. Ungurilor monarhişti li-a
trebuit expansiunea urmărită prin răz­
boiul modial şi prin cuceririle de or­
din comercial, economic şi cultural,
cari au premers războiului; ideologia
kossuthistă a dlui Jászi apoi, dupăce
în 1918 s'ar fi mulţumit cu o confe­
deraţie între graniţele vechei monarhii
maghiare, azi şi-a propus înfăptuirea
statului federal, condus de Budapesta,
Intre graniţe dincolo d e Bulgaria, P o ­
lonia, Cehoslovacia, Austria şi Jugo-
slavia. Este o continuitate de aspiraţii,
după cum la ruşi panslavismul s'a
transmis întreg bolşevicilor.
Am recunoaşte-o, că lupta ideilor
este sacrosanctă, dar atunci când a-
vem începuturi de fapte, să ni-se ierte
dacă ne vom pune în gardă. Ne a-
mintim de un pasagiu din „Tragedia
Ungariei — Reînvierea Ungariei" a
lui Oscar Jászi (băgaţi de seamă sen­
sul antitezei din titlu), în care vorbind
despre eşecul tratativelor delà Arad
cu Românii, în 1918, dl Jászi declară, că
ceeace nu s'a putut înfăptui la Arad
(confederaţia naţiunilor din Austro-
Ungaria, sub hegemonia Budapestei)
se va înfăptui foarte curând în proporţii
şi mai mari ! Şi credem acum, că pro-
îetizarea lui Oscar Jászi începe o în­
cercare d e realizare: cu alai organi­
zat de presa evreească şi de guvern,
se propagă aici mesianismul iászist şi
de o lună Clujul e centrul acestei pro­
pagande. Drumeţi streini cu idei ca
ale lui Jászi, se opresc aici în pro­
pagandă şi de aici vor porni prin ce­
lelalte oraşe ardelene. Iar presa ru-
munească îi secondează mereu — pen­
truca avem în România o presă aca­
parată în 99 de cazuri la sută de că­
tre toate ideologiile distructive. Mâine
apoi preşedintele franc-masonilor, dl
Costa-Foru, va veni să ţină congresul
pe care 1-a anunţat aci pentru luna tre­
cută. Şi vor porni lupta, din Cluj, cele
Un exemplar 2 Lei.
Director-Proprletar: Alexandru Anca.
mai disperate elemente: un gazetar
român de lege veche, un fost ministru
revoluţionar la Budapesta, un drumeţ
nordic şi partidul magnaţilor unguri —
membrii cu toţii ai lojilor franc-masone
şi, (chiar şi dl Costa-Foru) propagan­
dişti ai ideii Statelor-Unite ale Europei
centrale.
Ajungând vorba aci, la partiduljmagj
naţilor unguri, să rnai amintim o d e ­
claraţie a lui Jászi, că a venit în sta­
tele succesoare pentru a face aceeaşi
intervenţie în chestia reparaţiunilor Un­
gariei, pe care contele Bethlen o fă­
cea tot atunci în Apus.
Astfel ci ideia pan-maghiaristă,
aceeaşi şi sub eticheta horthyismului
şi sub aceea a iászismului, o vedem
în această declaraţie din „Keleti Újság"
din 25 Mai crt., în toată goliciunea ei.
Şi o mai vedem sprijinită de unul care
ne propune binefacerile şelf-gouvern-
mentului naţional (autonomia), nouă,
în loc să le propună guvernului său
pentru Irlanda.
Clujul a devenit astfel, peste noapte
centrul atacurilor ce ni se dau sub pa­
văza umanitarismului; o capitală clan­
destină a confederaţiei dunărene, care
mâine, când se va proclama oficial, se
va muta la Budapesta. Poate ar tre­
bui să ne felicităm de acest succes,
iar Ardealul să se felicite, că ideolo­
gia iaszistă a şi acaparat pe unul din­
tre românii de aici, pe autorul opşo-
nilui„ Ardealul, Ardealule bătrân".
Dar să ne felicităm pentru altceva;
suntem un Ardeal românesc bătrân şi
mai avem încă în noi puţin sentiment
românesc şi monarhic.
Cu» s'a făcut împroprie­
tărirea ta Cluj
Chestiunea împroprietăririi clujenilor
a fost mult discutată până acum şi de
către ziarele potrivnice, ale ungurilor
şi de către presa noastră, şi este deci
de mirare, că şi după îndelungata ei
discutare, factorii competenţi n'au în­
ţeles, că este şi o chestiune de politică
naţională şi nu numai una socială.
Prin împroprietărirea hotărîtă prin lege
se putea da românizării Clujului o a-
sigurare din cele mai bune, lucrul s'a
trecut însă cu vederea de către auto­
rităţile cari au săvârşit împroprietărirea,
1100 de îndreptăţiţi
şi numai 3 0 0 jugăre.
Primim acum din partea cetitorilor
noştri plângeri şi informaţiuni intere­
sante în privinţa felului cum s'a făcut
această operă care, chiar potrivit legii
reformei agrare, ar fi fost să aibă m e ­
nirea românizării oraşului acestuia.
Astfel, deşi Clujul are 1100 îndrep­
tăţiţi Ia împroprietărire, şi deşi comi­
sia de ocol pentru reforma agrară a
expropriat în vederea aceasta mai multe
mii de jugăre din hotarul Clujului, —
pământul expropriat a fost atribuit în
cea mai mare parte comunelor vecine.
Iar îndreptăţiţilor din Cluj, în loc să
li-se dea câte două jugăre cum se ho-
tărîse dintru început, li-s'a dat numai
300 de jugăre Ia toţi.
Doleanţele mănăşturenilor.
Cei cari se plâng mai mult sunt
cetăţenii din cartierul Mănăşturului,
cari se aşteptau să fie printre primii
satisfăcuţi din Cluj. Nu mai puţin au
fost însă loviţi şi cetăţenii din restul
oraşului, în timp ce comuna Feiurd,
deşi dupăcum ni-se spune, ar fi pu­
tut fi satisfăcută în hotarul propriu, a
primit o mare parte a pământurilor
clujene expropriate, şi au fost chiar
ţărani cu 4—5 jugăre de pământ, din
această comună, cari au primit pă­
mânt în hotarul Clujului.
Reforma agrară la Cluj,
o chestiune a românizării.
Ocupându-ne de această chestiune,
ţinem să subliniem din nou importanta
ei din punctul d e vedere al români­
zării Clujului. Socotim adică, că tre­
buiau împroprietăriţi cu precădere acei
îndreptăţiţi din Cluj, mai cu seamă
foşti soldaţi şi invalizi ai armatei ro­
O nerecunoştinţa a neamului
— Cazul a două donaţii pentru studenţi —
Lumea e bolnavă. După răz­
boiul m o n d i a l societatea ome­
nească se sbate ca peştele pe us­
cat. Nevoile şi rănile sunt multe
şi adânci.
Bărbaţii de stat caută zadar­
nic leacul şi soluţiile. Lumea strigă
după pâine. Ţăranul oftează după
un petec de pământ. Burghezul
luptă o luptă sarbădă şi d e s p e ­
rată pentru drept şi dreptate. A-
ristocraţia noastră se strădueşte
din răsputeri pentru primenirea
moravurilor noastre stricate şi des­
trăbălate. Cărturarii noştri şi presa
noastră se amestecă în lupta a-
ceasta infernală pentru triumful
curentului sănătos şi mântuitor de
stat. In toiul luptelor de azi mai
ales presa are rolul cel mai su­
blim. Presa trebuie să fie oglinda
virtuţilor noastre străbune şi pa-
rafulgerul fărădelegilor...
O presă chibzuită şi înţeleaptă
e ca şi sămânţa cea bună, care
prinde rădăcini şi rodeşte. Ori-ce
faptă omenească mai întâi din
vorbă răsare, prin vorbă creşte şi
prin vorbă înfloreşte şi se coace.
Creerul e cuibul gândirilor şi al
ideilor bune şi măreţe, cari prin
vorbă ajung în lume delà lume.
Vorba e haina gândirii. Vorba e
oglinda sufletului. Vorba e schin-
teia dumnezeească în om, care
luminează cărările noastre şi ne
aprinde făclia în întunerecul ce
ne înconjoară. P u t e r e a vorbei şi
Nr. 10.
Abonament :
Pe un an Lei 8 0 -
Pe VB a" » 50-
Pe V* an » 30-
Anunţurile s e pri­
mesc după tarif.
Manuscrisele
nu se înapoiază.
Pentru străinătate un exemplar 2 Lei.
mâne, cari ne găsind aici un Ioc sta­
bil, ne fiind împroprietăriţi, nu numai
că nu vor putea da găzduire şi la alţi
români viitori, dar uşor pot fi îndem­
naţi din cauza traiului, să plece în
alte părţi. Avem în Cluj o populaţie
românească recentă, în mare parte flo­
tantă încă, care trebuia prin împro­
prietărire legată strâns de Cluj. Dea-
semenea apoi, Mănăşturul, ridicându-
se, va putea fi în viitor locul cel mai
indicat pentru mica burghezie româ­
nească ce vom avea-o aici. De-aceea
trebuia făcută posibilă o extindere a
lui, pământurile ce le cultivă astăzi
putând să le destineze construcţiilor dacă
va avea pământuri din cele expropriate.
Acelaş lucru despre celelalte cartiere.
*
credem, că nu s'a avut în vedere
prin atribuirea hotarului clujan altor
comune, înglobarea cândva a acestor
comune la Cluj, întrucât aceasta este
cu desăvârşire peste putinţă, exceptând
comuna Someşsat — aşa că nu prea
credem, că autoritatea respectivă a
făcut împroprietărirea condusă de a-
ceastă politică de românizare, pe care
vom mai discuta-o atunci, când va fi
actuală legarea comunelor cu Clujul
prin demult plănuitul tramway electric.
Rep.
a slovei de multe-ori face minuni
în lume. Trăzneşte unde-i de trăz-
nit şi luminează unde este de lu­
minat. România-Mare fără o p r e s ă
fulgerătoare ar amorţi şi ar lân­
cezi.
P r e s a bună trebue să sboare
ca vulturul, sus spre mândrul soare,
spre un ideal, şi s ă nu croncă­
nească ca cioarele şi corbii p e
hoituri şi cadavre.
*
* *
S e zice, că studenţimea e vii­
torul neamului. E stânca de gra­
nit a ţării româneşti. Educaţia şi
hrănirea şi soarta studenţi mei de
azi a devenit o problemă primor­
dială de stat.
Dacă neamul românesc a fost
sărac şi fără noroc în trecut, da-
torinţa noastră este să ne îngri­
jim de fericirea şi traiul fără grijă
a mlădiţelor noastre, ca să crească
şi înflorească s p r e fala şi gloria
ţării româneşti. In epoca prezentă
de transiţie majoritatea studenţi-
mei este săracă. In scumpetea
mare de azi părinţii sunt îngrijo­
raţi de soartea studenţilor.
S'au creat câteva burse pen­
tru studenţi din partea statului şi
a consistoarelor noastre, dar nu
sunt suficiente pentru acoperirea
nevoilor. Intre astfel de împreju­
rări zilnic se face apel la g e n e ­
rozitatea particularilor şi a oame­
nilor de bine. Menirea presei a r
 Pagina 2
fi menajarea şi încurajarea aces­
tui curent de caritate. Cu mâh­
nire constat, că o parte din ga­
zetele noastre face haz pe spina­
rea binefăcătorilor neamului.
* tru toţi Românii. Planul altruist şcolară înţeleaptă, îngrijindu-se de românească, având, ca şi liceul de
* *
Nu demult o gazetă cotidiană
din Cluj cu o uşurinţă detesta­
bilă califică gestul cariiativ şi g e ­
neros al dlor Vasile Popa din Lu­
goj şi Constantin Vasiliu Bolnavu
din Ploeşti de o plagă nouă a
societăţii româneşti, timbrându-i
fără nici un motiv serios, ca pe
nişte donatori farsori şi speculanţi.
Cunosc trecutul şi intenţiunile
nobile ale acestor doi bărbaţi dis­
tinşi ai neamului şi în mâhnirea
mea adâncă îmi roşeşte obrazul
de ruşine pentru perfidia şi a-
tentatul presei la cinstea acestor
doi fruntaşi ai neamului. Este un
păcat strigător la ceriu să loveşti
fără cruţare şi fără temeiu în doi
bărbaţi cinstiţi şi neprihăniţi la
caracter pe motivul, că jertfesc
obolul lor pe altarul culturii ro­
mâneşti. Vreţi dovezi palpabile?
Cercetaţi mai deamănuntul cazul
donaţiunei dlui Vasile Popa, care
a cerut primăriei oraşului Cluj
un parc părăsit şi cercetat numai
de ţigani, din dosul Teatrului Na­
ţional, ca să zidească cu 4 mili­
oane lei un pavilion cu bazar şi
restaurant în stil modern româ­
nesc, înarmat în beton şi zidit din
cărămizi, ca să desfacă pe piaţa
Clujului produsele sale de mă-
tasă din fabrica sa din Lugoj a-
sigurând 3 0 % din venitul curat
căminului studenţesc din Cluj şi
dând hrană tuturor studenţilor din
Cluj cu preţ redus în restauran­
tul acestui pavilion. Pavilionul ar
fi fost un decor monumental al
architecturei şi al industriei ro­
mâneşti şi ar fi servit şi de sală
pentru serbările şi balurile româ­
neşti. Dar era şi un loc de re­
creaţie şi de întâlnire pentru pu­
blicul, ce cerceta Teatrul Naţional,
din simplu motiv că în apropie-
Cel mai frumos dar pentru
Scotus Viator.
Distinsul publicist care ni-a
susţinut cauza sub regimul mag­
hiar şi care a venit săptămâna a-
ceasta să ne viziteze, la Cluj,
d. R. W . Seton-Watson (Scotus,
Viator) delà Universitatea din Lon­
dra, a fost primit în România cu
o deosebită simpatie, pentru a'i
arăta, că românul nu uită un bine
ce i-se face. Şi printre alte semne
de simpatie, Clujul 1-a făcut
cetăţean de onoare, iar Acade­
mia Română 1-a ales membru de
onoare al ei. Sunt aceste semne
de recunoştinţă, pe cari întâiul
credem că le-a apreciat d. Scotus
Viator.
Iată însă; că şi „Asociaţia"
din Siciu s'a gândit să şi dea
ceva în semn de amintire şi i-a
dăruit opt volume mari din opera
lui V. Păcăţianu :
„Cartea de Aur, sau Suferin­
ţele şi luptele românilor din Un­
garia".
A fost, credem, cel mai fru­
mos omagiu ce s'a putut aduce
publicistului care ni-a fost cel mai
Răspândiţi ziarul „Clujul" care apare permanent în 10.000 exemplare.
C L U J U L Nr. 10.
rea Teatrului nu există nici o ca­ liceu românesc la Şomcuta-Mare, care funcţionează şi acum acolo,
fenea ori alt local public cores­ ( unul la Sighişoara şi unul la Bistriţa. iar acea a şcolii comerciale va fi
punzător. Pavilionul în caz de rea­ Liceele acestea sunt o nece­ a unui liceu de fete, cu şase clase
lizare ar fi servit drept casă na­ sitate de mult simţită şi guverna­ de o camdată. La toamnă se va
ţională şi de un cămin cald pen­ rea română a dovedit o politică deschide apoi o şcoală comercială
al diui Popa a eşuat însă din vina crearea lor în localităţile cele mai fete, o secţie maghiară, în care trei
presei fără tact din Cluj. Primă­ înstreinate. dintre studii se vor preda numai în
ria terorizată a şovăit să pună T o i în cursul acestui an se va româneşte. Elevii evrei nu se vor
la dispoziţie teritorul cerut pentru face o secţie română pe lângă liceul putea înscrie în secţia maghiară
zidirea pavilionului chiar sub in- maghiar din Sătmar şi una pe lângă ci numai în liceul românesc.
fluinţa presei, care vedea în în­ liceul piarist din CareiiMari.
treprinderea şi donaţiunea dlui V.
Popa o simplă speculă. Ba mai Ce este zona culturali
mult. Directoratul Teatrului Na­ Ce este cu cele 109 con­ In faţa unei mulţimi numeroase
ţional protestează în numele artei cedieri delà primărie. din toate părţile Bihorului, dl. dr.
româneşti la ministrul de culte Consiliul comunal a revenit asupra C. Anghelescu ministrul instruc­
contra zidirii pavilionului din ches­ hotărîrii din primul moment. — F u n c ­ ţiunii publice, a făgăduit înainte
tiune, deşi restul parcului ar fi ţionari de prisos. de Paşti la Orade, că va înfiinţa
putut servi drept recreaţie şi ar­ Ştirea dată de noi acum o de-a lungul graniţei dispre Un­
tiştilor delà teatru. săptămână, că ministerul a redus garia o zonă culturală, înfiinţând
in acelaş timp şi studenţimea cu două milioane bugetul comunal în cuprinsul ei o universitate,
este sedusă, care prin preşedin­ al Clujului, din care cauză consi­ şcoli secundare, primare şi indus­
tele său G. Alexa îşi reclamă liul comunal a luat Vinerea tre­ triale, biblioteci, case naţionale,
esclusiv pentru sine conducerea cută în desbatere concedierea a într'un cuvânt tot ce poate în­
şi administraţia acestui pavilion 109 funcţionari ai primăriei, a for­ frunta oricând o încercare duş­
zidit din truda donatoiului V. Popa. mat obiectul unor discuţii înde­ mană.
lungate în cursul săptămânii a c e s ­ ; Socotim să nu ne înşelăm, că
In conflictul de interese şi pă­ teia, şi ziarele locale s'au grăbit j multe din acestea le vom vedea
reri opuse păgubaşul a rămas tot să dea pe urma noastră alarma. nu peste mult realizate. Astfel Ia
studenţimea universitară.
Ştirea noastră s'a confirmat în­ Beiuş, în judeţul Bihor, s'a şi în­
Pavilionul nu s'a făcut, dar trucât consiliul comunal a discu­ fiinţat o şcoală normală, iar în
farsorul Vasile Popa din truda sa tat într'adevăr în şedinţa de ieri restul judeţului s'a început campa­
trimite Universităţii din Cluj în săptămâna şi în mai multe ş e ­ nia pentru construirea de şcoli
fiecare an 100.000 lei pentru dinţe din săptămâna aceasta con­ primare cu concursul cetăţenilor.
ajutorarea studenţilor săraci. Dacă cedierile arătate de ziarul nostru. Iar pentru la toamnă ni-se fâgă-
gestul acesta generos al domnu­ In cursul acestei săptămâni însă deşte o Universitate la Orade.
lui V. Popa este o f a r s ă ori s'a revenit, consiliul comunal în De-ocamdată avem un alt în­
plagă nouă pentru presa română frunte cu D. dr. Utalea, primarul ceput. Beiuşului i-s'au dat săptă­
din Cluj, atunci presa a pierdut Clujului, hotărând că este peste mâna aceasta o sută de mii pentru
cumpăna judecăţii drepte din ve­ putinţă să se demită atâţia func­ o Casă Naţională. Un început
dere şi a pălmuit şi morala şi ţionari. frumos şi acesta — dar care a-
cinstea publică drept în faţă. Ţi­ Situaţia este astăzi aceasta, minteşte unele lucruri de cari tre-
nuta aceasta fără bun simţ al că vor fi concediaţi mai bine de bue să s e vorbească.
presei într'adevăr constitue o plagă un sfert dintre cei 109 despre Am amintit adică în numărul
şi o boală nouă pentru Cluj. a căror reducere s'a vorbit în pri­ nostru trecut, că pe urma unor
mul moment. Vor fi concediaţi insinuări ale agitatorilor ortodoxi
E decadenţa cea mai nouă şi
numai acei funcţionarii, cari sunt din acel oraş, guvernnl român a
ciuma cea mai grozavă, care bân­
de prisos şi cari sunt în număr tăiat bugetul liceului român greco-
tuie azi Clujul, oraşul acesta bă­
destul de mare. într'adevăr, după catolic din Beiuş, şi de atunci,
trân şi nerecunoscător...
informaţiunile ce le-am primit de­ de luni de zile, profesorii nu şi
Dr. Ion Giurgiu, là primărie, sunt mulţi funcţionari mai primesc salariile, iar întreţi­
advocat şi fost deputat. de cari oraşul nu are nevoe şi nerea liceului greco-catolic de fete
cari toată ziua nu fac aproape şi a celui de băeţi, deasemenea şi
nimic. Ori, reducerile hotărâte îi internatelor, luptă cu greutăţi că­
înflăcărat sprijinitor. Pentrucă privesc numai pe aceştia, a că­ rora nu mult Ie vor mai putea
acelaş Scotus Viator, a venit să ror rămânere în slujba oraşului o face faţă.
ne spună şi unele lucruri destul face imposibilă şi faptul, că nici Noi altfel înţelegem o zonă
de grave, uşoare reproşuri la a- aztăzi nu ştiu româneşte. culturală. O zonă culturală nu
dresa tratamentului ce'l au mino­ In privinţa funcţionarilor nece­ constă numai în C a s e Naţionale,
rităţile delà noi. sari şi încercaţi, d. primar dr. cari nu vor face nici o ispravă
Şi mai mult, cu ocazia con­ Utalea şi consiliul comunal au ho­ dacă se va încuiba în ele confe-
feririi cetăţeniei de onoare, a spus tărât să facă toate demersurile sionalismul, ceeace se aşteaptă
printru poveţele date administra­ necesare pentru a'i putea men­ dat fiind că acea din Beiuş a fost
ţiei comunei noastre, că Ardealul ţinea. dată în antrepriza agitatorilor con­
a fost pământul clasic al libertă­ fesionali. O zonă culturală constă
ţii. D. Scotus Viator va citi acum, mai mult într'un liceu, mai cu
ce pământ clasic al libertăţii a fost
Noui şcoli româneşti la seamă când 95 de ani liceul acela
Ardealul, din cartea Suferinţelor Târgu-Mureş. a fost singurul pion al zonei ro­
Ardealului a dlui Păcăţianu, şi'şi mânismului.
Capitala artificială a Săcuimii,
va aminti multe lucruri, cari nu'i Târgu-Mureşul, s'a îmbogăţit Poate va înţelege-o aceasta
vor îngădui reproşuri ia adresa săptămâna aceasta cu două noui şi d. ministru al instrucţiunii pub­
noastră atunci când nu facem de­ şcoli româneşti, iar la toamnă cu lice.
cât să reparăm nedreptăţile tre­ o a treia. Alaltăeri s'a încheiat
cutului. Credem, că dupăce va între primăria oraşului, reprezen­
Viaţa de n o a p t e la Orade.
citi „Cartea de Aur", d. Scotus tată prin d. primar dr. E. Dandea
Comandamentul militar din Ora-
Viator care a plecat ieri din Ro­ şi intre statul român, reprezen­
dea-Mare, a permis ca închiderea
mânia, va dori să ne mai revadă, tat prin d. dr. Pteancu inspec­
localurilor să se facă la ora 3
pentru ca să facă comparaţia justă. torul general al învăţământului
noaptea. Comandamentul a dat cu
secundar din Ardeal, contractul de acest prilej un comunicat prin care
Noi licee româneşti în A r d e a l . trecere a două şcoli comunale în
îşi arată mulţumirea, constatând
Inspectoratul general al învă- mâna statului ; a liceului rechizi­ spiritul de ordine ai cetăţenilor,
mântului secundar, condus de d. ţionat încă de acum trei ani pentru fapt care a determinat pre­
dr. Al. Pteancu, ne-a încunoştin- liceul românesc „Papiu Ilarian" şi lungirea orei de închidere a lo­
ţat, că în cursul verii va înfiinţa a şcoalei comerciale. Clădirea li­ calurilor.
pentru a le deschide la toamnă, un ceului rămâne a liceului românesc
 Nr. 10.
pin activitatea ziarului
VMMft
Ziarul evreimei e o instituţie „altruistă",
sau o simplă societate comercială t —
Chestia colectelor — Cum procedează
acest ziar cu gazetarii — Cazul sciir-
torului Kaczér Illés.
Există în Cluj un ziar scris ungu­
reşte, care se întitulează al tuturor
evreilor. Acestziar nu pierde nici o ocazie
a aduce Ia cunoştinţa cititorilor că e
organul evreimei, că e o instituţie „al­
truistă" şi că luptă numai şi numai
pentru binele neamului evreesc, în ge­
neral şi particular.
Bazat pe această autoreclama pre­
tenţioasă, se vede îndreptăţit a face
apel la opinia publică evreiască pentru
a se susţinea. Astfel o lansat încă cu
ocazia pretinsei devastări a tipografiei
saie, liste de suscriptie prin uniunea
evreilor, cari circulă încă şi azi în
lungul şi 'atul Ardealului, răspândite
de studenţii evrei organizaţi în diferite
societăţi confesionale, cum e Bariţia
etc. Membrii acestor societăţi sunt ob­
ligaţi ia anumite lucruri cari nu ar
cadra cu calitatea lor de studenţi uni­
versitari. Astfel vedem, că aceşti stu­
denţi colectează bani pentru instituţii
evreieşti, dar nu avem cunoştinţă să
fi colectat un singur leu pentru un
scop de binefacere general.
Dar discutarea acestui lucru nu
întră în cadrul acestui articol. Rămâne
să exceptăm listele de subscripţie lan­
sate în folosul ziarului, care este o
întreprindere comercială, după cum a
declarat preşedintele Uniunei evreilor
din Ardeal, cu ocazia unei desbateri,
că e ziarul „Uj-Kelet".
Cu toate acestea, şi după această
declaraţie, continuă a cere sprijinul
populaţiei ca organ , . . altruist. Dar
ŞTIRI DE PRETUTINDENI
Ministrul muncii la Ciuj. — D.
Gheorghe Gh. Mânzesca ministrul
muncii va veni la Cluj în cursul a-
cestei luni pentru a inaugura noile
Iinstituiii sanitare şi de asistenţă creiate
tn cursul acestui an. Nouile instituţii
creiate sunt : Spitalul de ortopedie şi
chirurgie infantilă „Regina Maria"
Ain strada Tunari, precum şi două
dispensare de topii, un cămin de mame
jf/ laboratorul anexat.
I Ministrul justiţiei la Cluj. Vizita
; dlui I. Th. Florescu, ministrul
l'justiîiei, anunţată pentru săptămâna
trecută s'a fost amânat şi după infor-
maţiunile ce ni-au fost date delà Pa­
latul Justiţiei din localitate, s'a anun­
ţat irevocabil pentru Luni 11 Iunie.
D. 1. Th. Flotescu va participa cu a-
ceastă ocazie la inaugurarea tipogra­
fiei Tribunalului Cluj.
Au fost proclamaţi membrii de
onoare ai Societăţei Scriitorilor Ro­
mâni 1. P. S. S. Mitropolitul Dr. Vasiüe
Suciu, Ion Georgescu secretarul Astrei,
Septimiu Pop, Dr. Al. Lupeanu.
C e n'ar mai voi evreii din
Cluj. — Am citit deunăzi cu sur­
prindere în organul evreesc din
localitate, „üj-Kelet", că evreii
s'au adresat dlui Dr. Al. Pteancu, Doamna Lucia Cosma preşedinta
inspectorul general al învăţă­ Regiunei Timişoara a Societăţei O. O.
mântului secundar din Ardeal, I R. a fost primată în audienţă de A.
I Băncile, Comercianţii, Industriaşii sunt rugaţi să-şi facă InserţiunHe reclamele în ziarul „Clujul"
în pre( de jumătate ca ori unde.
C L U J U L
ce este atunci „Uj-Kelet" ? Ne vine
foarte greu a ne dumiri, pentrucă ve­
dem că ziarul evreesc nu e numai al­
truist, ori comercial, ci şi o organi­
zaţie habotnică. Pentrucă, după dec­
laraţiile ce ni-s'au făcut, se cere redac­
torilor lui să observe cu stricteţă toate
prevederile credinţei evreeşti, fapt,
contra căruia nu pricepem de ce nu se
ridică sindicatul Presei maghiare şi
redactorii evrei ai celorlalte ziare un­
gureşti cărora le este îngăduit să fu­
meze sâmbăta, sau să mănânce şuncă.
Pentru a ilustra, că Uj-Kelet nu se
poate confunda cu opinia publică evre­
iască, vom aminti procedeul de ul­
tima speţă, ce 1-a întrebuinţat în con­
tra scriitorului evreu Kaczér Illés, fost
şef redactor al acestei gazete.
Cum spiritul emancipat al d-lui
Kaczér refuza să primească „neted"
unele măsuri ale editorului, într'o bună
zi a făcut în faţa unui redactor-director,
o aluzie puţin măgulitoare la adresa
întreprinderei.
Din acest moment gazetarul a tre­
buit să plece. Directorii nu s'au trudit
însă să caute un pretext plausibil
ci pur şi simplu i-au dat drumul, re-
trăgându-i leafa imediat, fără a ţinea
seamă de legea presei ori de contractul
dintre gazetar şi editor. Kaczér s'a
adresat atunci justiţiei, care i-a dat
satisfacţie, obligând pe editor săi plă­
tească leafa pe nouă luni. In caz de
neplată, a fixat termen de licitaţie,
dar Uj-Kelct a făcut ce-a făcut şi nici
până azi nu a plătit, astfel că d. Ka­
czér Illés, se vede silit a-şi vinde lu­
crurile din casă pentru a putea trăi cu
familia-i destul de numeroasă.
Iată dar un aspect al altruismului
ziarului arhi-evreesc Uj-Kelet care
pune pe drumuri pe unul din cei mai
de seamă scriitori evrei în viaţă.
n.f.
ceiându-i, ceeace dl Dr. Pteancu
li-ar fi făgăduit, înfiinţarea unui
liceu evreesc la Târgu-Murăş şi
a unei secţii evreeşti pe lângă
şcoala normală din Cluj.
Profitând de întoarcerea dlui
Dr. Al. Pteancu la Cluj, din ins­
pecţia făcută la Tg.-Murăş, l-am
întrebat în această chestiune şi
d-sa ne-a rugat să desminţim că
ar fi făgăduit evreilor ceeace îi
atribue ziarul maghiar. Dl dr.
Al. Pteancu a spus numai atât
delegaţiei evreeşti, care i-s'a pre­
zentat cu cererea în chestiune,
că va cere părerea dlui ministru
al instrucţiunii.
Ziarul evreesc, cum vedem, a
căutat să îşi inducă cetitorii în
eroare şi să şantajeze autorită­
ţile româneşti, impunându-le an­
gajamente pe cari acesiea nu
şi le-au luat nicicând.
Un semicentenar delà moartea
mitropolitului Şaguna. In luna viitoare
se împlinesc 80 de ani delà moartea
marelui mitropolit Şaguna şi 100 de
ani delà moartea marelui dascăl Gh.
Lazăr. Se vor face mari serbări la
Sibiiu, Reşinari şi Avrig.
S. R. Principesa Moştenitoare căreia
i-a remis sumă de Lei 5500, venitul
net al Serbării dată de orfanii din or­
felinatele „Regele Ferdinand" şi „ G e ­
neral Drăgălina" în folosul fondului
„Principesa Elena".
Procesul ziarului „Uj-Kelet". —
Ieri trebuia judecat la tribunalul din
localitate procesul de care ne ocupăm
în altă parte a ziarului nostru, al zi­
arului evreesc „Uj-Kelet" şi ziaristului
Ilie Kaczér, fost prim redactor la zi­
arul acesta. D. Kaczér a fost câştigat
procesul în prima instanţă şi ieri avea
să se aducă o hotărâre contrară, for­
ţată de editorul lui „Uj-Kelet", aceea
de a se împiedeca execuţia.
In loc însă să se judece procesul
în a doua instanţă, ieri, s'a ajuns la
o tranşare. D. Fischer editorul lui
„Uj-Kelet" s'a învoit în momentul din
urmă să recunoască dreptul dlui Ka­
czér. plătindu-i 40 000, în loc de 67.000,
din leafa de nouă luni care i-a fost
hotărâtă de întâia instanţă ziaristului
concediat arbitrar. D. Kaczér a semnat
această învoială şi cu aceasta s'a în­
cheiat afacerea care începea să de­
vină penibilă pentru ziarul evreesc.
La proces au fost de faţă 40 de
gazetari evrei şi unguri şi mulţi români.
Maestrul G e o r g e Enescu a făcut
o audiţie, înainte de-a părăsi Parisul,
la şcoala normală de muzică a operei
sale „Oedip" după libretul lui Edmond
Fleg.
A asistat un număros public com­
pus din artişti, ziarişti etc. care au
aplaudat noua operă a lui Enescu.
Baie de plajă la Târgu-Murăş. —
Destoinicul primar deja Târgu-Mură-
şului, d. dr. Emil Dandea a hotărât
împreună cu consiliul comunal con­
struirea unei băi de plajă pe Murăş,
în acel oraş, îndemnat de frumoasele
venituri ce le aduce comunei baia de
plajă din Ciuj.
Evreii în şcolile noastre. Ziarul
„Cuvântul laşului", al studenţilor de
sub conducerea dlui prof. A. C. Cuza,
publică o statistică delà liceul de stat
din Bălţi, după care la acest liceu ro­
mânesc sunt 198 de elevi, dintre cari
133 evreii şi numai 65 de români.
Această situaţie este generală în
Basarabia şi Moldova şi cu toate aces­
tea şi guvernul şi presa izraelită ţipă
mereu contra studenţimii române creş­
tine care are curajul să ne atragă a-
tenţia asupra primejdiei. Ce e mai
mult, pentrucă s'a cutezat s a s e strige
că suntem năpădiţi de evrei, studenţi
români au fost trimişi la închisoare,,
unde zac şi acuma.
Suspendarea unui funcţionar ar­
delean. In Ciuj a fost scos din slujbă
cel din urmă director al caselor cen­
trale de asigurări, dl Rusu care a în-
In atenţia femeilor!
H A P Ă R U T
în editura Librăriei Anca Cluj, îndrumarul doctorului gynecolog
St „Cartea Moaseloi"
bue să-1 consulte zilnic, căci cuprinde sfaturi pentru îngrijirea
femeii şi a copilului înainte şi după naştere, noţiuni generale a-
supra sănătăţii familiei tuturor îngrijirea boalelor femeeşti cu
130 fotografii femeeşti explicative.
Preţul 120 lei, plus 5 lei porto, care sumă s e trimite înainte.
Pagina 3
plinit aceasta slujbă cu multă râvnă
şi cinste delà unire încoace. EI a fost
scos din slujbă telegrafic, — fără cer­
cetare. In locul lui a fost numit un
funcţionar din vechiul Regat.
Noui spitale pentru moţi. Din
informaţiunile ce Ie avem delà direc­
ţiunea sanitară din Cluj, se va înfiinţa
în cursul lunii acesteia un spital la
Albac şi un ambulator Ia Câmpeni.
Iniţiativa e demnă de toată lauda în­
trucât în ţara moţilor nu există până
astăzi decât un singur spital, inacce­
sibil multora, aşa că boalele au făcut
ravagii în dragă voe.
Studenţi evrei falsificatori de di­
plome. — La Chişinău şi Galaţi, după-
cum anunţă înseşi ziarele evreeşti din
Bucureşti, s'a descoperit bande de ji­
dani, cari falsificau certificate de sta­
dii secundare şi universitare pentru
studenţi evrei.
La Cluj se închid 40°/ din c r â ş ­
0
mele şi bodegile existente. — Direc­
ţia generală financiară din Cluj, a dis­
pus revizuirea tuturor brevetelor de
cârciumi şi bodegi din Cluj, întrucât
s'a constatat că au fost date în nu­
măr mai mare decât s'ar cuveni după
populaţie. Clujul a devenit într'adevăr
un oraş al crâşmelor şi bodegilor,
ceeace nu este nici spre lauda mora­
lităţii nici a bugetului populaţiei lui.
Acum direcţia generala a finanţe­
lor, retregând toate licenţele redactate
în ungureşte, nu va elibera în loc de­
cât 60 la sută din câte sunt astăzi.
Autorităţile descoperind bandele de
falsificatori în cea mai mare parte jidani
din Rusia veniţi în ţară mod clandes­
tin, au dispus arestarea şi darea lor
în judecată.
Congresul atentatorilor evrei d i i
Basarabia. Ministerul a interzis con­
gresul studenţilor basarabeni fiind t e ­
meri pentru siguranţa statului. Studenţii
cari se numesc basarabeni şi voia să
ţină congresul sub acest titlu, sunt
adică exlusiv evrei şi dintre ei fac
parte studenţi evrei cari au fost impli­
caţi în atentatul delà Senat şi osândiţi
pentru aceasta.
Studenţimea basarabeană creştină
a protestat de altfel contra cutezanţei
studenţilor evrei, cari au convocat un
congres al lor în numele studenţimii
din Basarabia.
Evacuările la Cluj. Tribunalul Cluj
a hotărât evacuarea mai multor familii
şi persoane cari domicilează în edificii
proprietate a statului. Cu aceasta se
începe o descongestionare demult aş­
teptată a acestui oraş supra încărcat
cu elemente indezirabile, îndeosebi
cu evrei veniţi de foarte curând şi nu
se ştie ce mijloace, în România. De­
cât autorităţile au îndatorirea, să pro-
tegeze pe acei români cari ar cădea
în categoria în chestiune, încartiruin-
du-i altundeva.
Evacuările începute acum au fost
necesare în cea mai mare parte pen­
trucă în edificiile acestea se vor des­
chide căminuri pentru studenţi.
f™
 Pagina 4 C L Ü J U L Nr. 10.
• • • • • • • • • • D B D ! » ••DBDBOTDBOB
CASSA DE PĂSTRARE •
2
Çea mai bună cafea turcească prăjită
şi crudă să află rtumai la firma
ŞI B A N C Ă DE
(12) 10-10
CREDIT SOCIETATE
CLUJ PIAŢA UNIRII 7.
PE ACŢH
\ „Atlantica" gl
I
ii
• Cluj—Kolozsvár
Capital Social 16,000.000 Lei. Fond de rezervă cea 15,000.000 Lei. S prp. P. Pop •
•
•
Filiale: Dej, D.-Sânmărtin, Alba-Iulia, Târgul-Murăş. • Calea Regele Ferdinand Nr. 1 g itr. Regina Marfa 25 leírton 35!(6)to-io
Devize p r i m i m sub c o n d i ţ i u n i f a v o r a b i l e . • CLUJ (11) 1 0 - 1 0 •

„ A U T O - M E C A N I C A s. A." I Dacă voiţi cafea buna

i CLUJ, STRADA KEGINA MARIA Nr. 10. Babos & C2E£ grăbiţi la

ACCESORII, CAUCIUCURI, PIESE D E SCHIMB

B E N Z I N A , U L E I U R I , GARAX3E, A T E L I E R E
comercianţi mari de fier.
Cluj Regina Maria Horváth
(5) î o - i o CLUJ
STRADA DOROBANŢILOR Nr. 18. (21) 1 0 - 1 0 m au în deposit cele mai bune
Str. Regina Maria 17
pluguri şi re.cvizite de economie.
(14) 1 0 - 1 0

B. M E N T , D E J ]. Nacht Filiala Cluj „Regele Pălăriilor

HOTEL „ROMÂNIA Soc. in nume colectiv.
„Kslap Király"
R e s t a u r a n t , c a f e n e a şi cofetărie. Metale, ferărie, articole technice, CLUJ Piaţa Unirii 24 %

materiale pentru C F şi industrie

(27)6-iä încălzire Centrală. Articli de modă bărbătească s e -
pot cumpăra mai eflin ca ori unde. S
(15) 10—10 En-Gros.
Telegrame : METALNACHT Telef. 653

Cel mai bun izvor de cumpărare este

Aneta Oltean & Co. o
|o«o»o«o»o«o»|o •;o«o»o»o»o«oI

Salon modă de Paris — Párisi női kalap divatszalon

o 99 A S T R A "
2 Fabrică românească de rum, cognac,
ja ,EMKE*
Cluj-Kolozsvár {iÄ'i&äW: w 10-10
o
•
* licheruri şi Hala de Coloniale
Proprietar: ANTON POP
proprietar Alexandru Barkóczy

Au sosit cele mai nouă modele de vară. • CLUJ Calea Victoriei Nr. 41. Asortiment bogat. Preţuri eftine.
o (18) 1 0 - 1 0 Telefon 1300 Serviciu solid. (20) 10—10
2 Engros Endetail
•o«o*o«o«o«o*|o|*looo«o*o«o«o|

I Banca Ardeleană si Casa de Economie S. A. | J Fornszek & Wagner \ Marele Kw» „ ( M i r flu,
propretar Ionel Aldica Telefon 209.
Cel mai bine asortat v\\ CoUwiV&te,
jj Cluj, Piaţa Unirei Mr. 32. (2) 1 0 - 1 0 ţ [] comercianţi de fier-vaskereskedők Q Delicatese, Conserve, Vinuri, Cham­
pagne, Liqueruri şi nemuritoarea
0 D Ţuică de Văleni.
Ă Capital social: Lei 4o,ooo.ooo. j 1J Cluj, Calea Victoriei 6. [] Invită onor. Public a se convinge că

I S U C U R S A L E : T g . - M u r e ş , Uioara, R e g h i n u l - S ă s e s c , Turda. ţ
n Cel mai
jj
eftin izvor de cumpărare, ["]
(17) 10-10 y zdrobeşte concurenta.
Mărfurile se trimit
prompt la domiciliu. (23) 10—10

L. O r i a S H e n n e Mare Deposit de Droguri

Cel mai mare şi asortat magazin din ţară de articole de sport şi

cea
(văpseală de păr)
mai renumită şi nevătămătoare.
Se află în toate colorile numai
Cu) 10-10 la magazinul
,Cosmos'
vânătoare. Reprezentantul mai multor case mari din străinătate. Cluj, Str. Iuliu Maniu 8.

Nicolae Roşea I uIiu m ussa

Cluj Calea Regele Arilinri ilr. 141. (4) 10—10
CLUJ, Str. Memorandului 16. Telefon 457. (24) 10—10

Banca Economici Raţională Societate Anonima. r t=^BBl=lHBI=3HBHlC=lKliZ^ani=iag

Alexandru Hîman 1 relricaş a ( M i i
Közgazdasági Bant HíszVítiytársaság. n

U ceasornicar şi juvaier M
mare croitorie românească
Telegramă—Sürgönyeim : Közgazdaságibank. CLUJ Regina Maria 41. g
CLUJ
Face reparaţii precise şi fi
T E L E F O N O K : 9 - 4 9 , 1 0 - 3 7 és 2—35. eftine. Cumpăr aur cu pre- []
Strada Memorandului 8.
CLUJ, STR. MEMORANDULUI 20. (13) 1 0 - 1 0 ţul cel mai înalt. (8) 10-10 g în depozit Stofe Englezeşti.
Preţuri moderate. (22) 10—10

••••••••••••••••••••••••••4
Cel mai eftin izvor de cumpărare (25) 1 0 - 1 0 Cel mai eftin izvor de cumpărare •
•
% G u m p ă r a ţ i !a
Ëugeniu Szabó DFO«,MÎ9'
d e p o z i t pentru m o d e de dame. Viorel F o d o r I Drogéria Rozsa
CLUJ Piaţa Unirei 15 • CLUJ Piaţa Unirii Nr. 26.-
Cluj, 5tr. Regele Ferdinand 5.
Engros Endetail 2 X (26) 10—10
•
• _
„ A L B I N A " lnfr@pozite n -
Dacă voeşti să cumperi eftin
cercetează urgent
şi societate comercială anonimă. Cluj Piaţa Gării. (Telefon 5—71).
Capital soc. 6 milioane Lei. Linie proprie de garaj.
„UNIREA"
înmagazinează tot felul de mărfuri. Acoardă Împrumut pe gaj de marfă. m m n cei S o c i e t a t e a n o n i m ă penin
Finanţiază afaceri comerciale şi industriale. IOAN POP i n d u s t r i a de b o m b o a n e
CLUJ Regina Maria 9. (10) 10-10,
Import-Export <3> 1 0 - 1 0
• • b i s c u i ţ i , e t c . şi c a r t o n a j i

99 A L B I H A" fabrică k ciocolată

institut de credit şi economii. întreprindere Românească
Centrala: Sibiiu. Agenţii: Sân-Mărtin. Electrotechnică şi Mecanică Cili), H a ii. P i n Ir. G.
Sucursale: Braşov, (Bucureşti, Cluj, Mediaş, Lugoj, Târgul-Mureş şi Timişoara,
Capital societar deplin vărsat . . Lei 25,000.000 —
Telefon: 7-57. Telefon: 7-57.
jj Teodor Maior
0

Fonduri proprii Lei 18,000.000-- 7

Depuneri spre fructificare . . . Lei 260,000.000'— <J,
Cel mai vechia institut financiar românesc din Transilvania. ~~ CLUJ, Calea Victoriei 7.
Telefon 577. (16) 10—10 (27) 1 0 - 1 0
Să ocupă cu tot felul de afaceri de bancă, are cores- °£
w
pondenţi în oraşele principale din ţară şi străinătate.

Redactor responsabil : Isaia Tolan. Tiparul Instit. de Arte Grafice Alexandru Anca, Cluj.