Universitatea Hyperion, anul I, Imagine Simon Cristian - Petru

‘’Cetățeanul Kane’’

Orson Welles (1915-1985) este unul dintre cei mai importanți regizori ai tuturor
timpurilor fiind cunoscut pentru filme ca ,,Mr Arkadin”(1955) ,,Touch of
Evil”(1958), ,,Chimes at Midnight ”(1965), si cel mai important film al sau ,,Citizen Kane”
(1941), tradus ‘’Cetățeanul KANE’’. Welles este cunoscut pentru vocea sa unică din radio,
filme și pentru contribuția sa în dezvoltarea unor noi tehnici în imaginea de film și sunet.
Pentru ‘’Cetățeanul Kane’’, pe langa regie, Welles a realizat producția și a
colaborat la scenariu cu Herman j. Mankiewicz . Welles și-a completat echipa de producție
cu alți cineaști de la Hollywood, care doreau să experimenteze meseria lor, precum Gregg
Toland, director de imagine, ce a contribuit foarte mult la aspectul filmului și la inovația
tehnică, un nume foarte important in acest film, deoarece, din toata acea echipa de filmare, el
era singurul cu experiență. Lucrase cu un an înainte cu John Ford în filmul ,,The long voyage
home”. În acest film din 1940 apar deja primele semne majore ale folosirii perspectivei.
Perspectivă care va atinge cel mai înalt grad de acuratețe artistică și dramaturgică în filmul lui
Welles. Toland l-a invatat pe Orson în 4 ore capacitatile camerei de filmat.
Deși filmul lui Orson Welles nu a fost un succes comercial în momentul lansării sale, filmul a
primit laudele criticilor din acea perioadă. Unii critici susțin ca mișcările de aparat din
primele scene ale filmului sunt similare cu cele din filmul lui Alfred
Hitchcock, ,,Rebecca”(1940).
Primele imagini ale filmului sunt misterioase, sinistre datorită faptului că întunericul
predomină, iar sunetul creează și mai mult suspans. Welles a decis ca în fiecare cadru de
început, castelul să fie plasat în dreapta sus a cadrului, cu lumina aprinsă la una din ferestre,
fereastra luminată pastrand, aproximativ, același loc în cadru, pe schimbarea incadraturi.
Scena se mută în interiorul castelului, iar în cadru apar fulgi de nea. Ne dăm seama că este de
fapt o scenă din interiorul unui glob de cristal, glob ținut de o mână bătrână. Această scenă ne
sugerează că Charles își ține în palmă amintirea trecutului, copilăria, acesta fiind singurul
moment fericit din viața lui Kane, atunci când era un copil obișnuit, fără bani și
responsabilități. Imediat, auzim cuvantul ‘’Rosebud’’, acesta fiind cuvântul pronunțat de
Kane, înainte să moară, reprezentând intriga operei iar jurnalistul Thomson angajându-se în
deslușirea acestui mister, devenit peste noapte celebru.
Introducerea în subiectul filmului este făcută printr-o serie de știri apărute în ziare
despre viața magnatului, iar apoi apar flashback-uri din viața lui Kane. Acesta este
caracterizat de unii ca fiind comunist, de altii fascist, dar Kane însuși afirma ca este și va fi un
cetățean american, patriot. Investigatiile ziaristului Thomson ne dezvăluie secvențe din viața
lui Charles, care se maturizează, iar la 25 de ani primește în posesie întreaga avere. Decizia
lui Charles este de a deveni un ziarist, fără sa ofere importantă câmpurilor de petrol, minelor
de aur și liniilor de transporturi transatlantice. Se căsătorește cu Emily, nepoata viitorului
președinte al Americii, își sporește din ce în ce mai multă putere, dar în același timp nu mai
da importanță lucrurilor cu adevărat importante. La prima intalnire cu Susan Alexander,
Charles a găsit in aceasta un refugiu fată de lumea cotidiană. Ea nu l-a recunoscut cine este
cu adevărat, dar l-a plăcut, acest lucru făcându-l pe Charles Kane să se îndrăgostească de ea,
desi, era căsătorit deja cu Emily.
Universitatea Hyperion, anul I, Imagine Simon Cristian - Petru

Punctul culminant se desfășoară în momentul în care Kane este șantajat de rivalul

său politic Gettys pentru fapta sa cu Susan. După cum spunea și Leland, cel mai bun prieten
al lui Kane, acesta a încercat întotdeauna să demonstreze că e corect și că este mai presus
decat ceilalti. Kane nu s-a lăsat șantajat, iar scandalul despre el și Susan Alexander i-au
scăzut popularitatea și șansa de a mai candida ca guvernator vreodată. Kane și-a dezvăluit
latura umană, în secvența în care Susan s-a despărțit de el, părăsind încăperea trist și cu ochii
înlăcrimați, trăindu-și restul vieții în singurătate.
De ce acest film a fost intitulat ‘’Cetățeanul Kane’’ când ar fi putut fi pur și simplu
Charles Foster Kane? Faptul că titlul acestui film nu se numește Charles Foster Kane, ci
‘’Cetățeanul Kane’’, arată că acest om era altfel decât ceilalți oameni bogați și influenți ai
momentului, un cetățean cu responsabilități. Cred că scopul acestui titlu a fost, nu numai să-l
înfățișeze pe Kane și viața lui, dar și cum au trăit alți oameni sub influența lui, urmărindu-l
cum crește și devine omul care a fost până la moartea sa. Kane a trăit o viață extrem de
singuratică, lipsit de lucrul pe care l-a iubit cel mai mult, care era copilăria lui și, în plus, fiind
separat de părinți când era copil. Datorită acestei traume, de-a lungul vieții lui, Kane a
încercat constant să obțină dragostea și admirația oamenilor. Kane a candidat pentru funcția
de guvernator, dar nu a reușit să câștige pentru că a fost prins în acel scandal cu Susan
Alexander. Kane a făcut atât de multe pentru Susan, inclusiv să-i dea lecții de voce și să
construiască o operă în care să cânte doar ea, a încercat tot ce i-a stat în putere pentru a o
ajuta pe Susan să devină o cântăreață de operă de succes, dar în cele din urmă a eșuat din
cauza comportamentului său controlant și megaloman. Există, de fapt, o corelație directă între
modul în care Kane își tratează lucrătorii și pe cei dragi de-a lungul filmului și modul în care
a fost tratat el însuși cândva în trecut. Când Kane era copil, a fost forțat să-și părăsească casa
și părinții, lucru pe care nu l-a putut controla. Pe măsură ce Kane a crescut, a încercat să-i
controleze pe toți cei din jurul său pentru a se potrivi nevoilor și dorințelor sale și inițial
încercând să prevină pierderea celor care contau cel mai mult pentru el. Chiar și așa, Kane nu
reușește să realizeze acest lucru la sfârșit.
Tehnici revoluționare și impresionante, care au schimbat cinematografia pentru multe
decenii, au fost folosite în ‘’Cetățeanul Kane’’ . De la modul de filmare original, cu camere
plasate foarte jos, uneori cu prețul distrugerii decorului, pentru a capta imagini în care
personajele apar ca niște titani, până la prezentarea tavanului din interioare, lucru rar văzut
până atunci pentru că altfel s-ar fi observat microfoanele care atârnau în neștire. Luminile
și umbrele impresionante folosite de Welles și Toland, conturează personalitatea lui Charles
Foster Kane, aceea de magnat, care toată viaţa sa a manipulat oamenii şi a încercat să-i
cumpere. Gregg Toland a ajutat la folosirea tehnicii de iluminat clarobscur, un exemplu fiind
secvența în care aparatul de proiecție care proiecta știrea despre moartea lui Kane, se oprește,
iar spațiul unde se aflau reporterii este luminat doar de o fasie de lumina, precum și la
utilizarea obiectivelor cu focalizare profundă, deep-focus, astfel încât toată scena să fie
focalizată simultan, nu doar primul plan sau fundalul, focalizarea nefiind folosită pentru a
ghida atenția spectatorului într-o scenă. În schimb, lucruri precum dialogul sau mișcarea îți
atrag privirea asupra anumitor persoane, în anumite momente. Este foarte asemănător cu
teatrul în care Welles și-a perfecționat regia și actoria. Această tehnică ajută spectatorii sa
vadă clar întreaga imagine, indiferent dacă obiectele din cadru sunt aproape sau departe. În
acest mod, spectatorii sunt liberi să privească pe suprafața întregului cadru, creând o senzatie
de realism. Un exemplu relevant în folosirea tehnicii adâncimii câmpului vizual este celebra
scenă în care Susan Alexander încearcă să se sinucidă. Paharul cu lingurița și sticluta cu
medicament sunt la fel de focusate cum este și usa pe care intră Kane împreună cu un bărbat.
Acest lucru a fost posibil filmând scena de două ori. Prima dată, obiectivul a focusat paharul
si sticluta, iar a doua oară obiectul a focusat usa pe care a intrat Kane, primul cadru fiind lipit
Universitatea Hyperion, anul I, Imagine Simon Cristian - Petru

peste al doilea cadru. Un alt exemplu ar fi scena când tânărul Kane aruncă cu bulgări de
zăpadă în spatele unei case. În loc să schimbe cadrele în montaj, toată scena este filmată
dintr-o dată, camera intrând în casă printr-o fereastră, iar în cele din urmă se oprește de
cealaltă parte a mesei. Din încadrarea finală, vedem toate personajele în focus, mama și tatăl
lui Kane, domnul Bernstein și copilul Charlie Kane, care se joacă afară, acesta fiind încadrat
în fereastra prin care camera a intrat in interior. In acest fragment, adâncimea planului fiind
folosită în trecerea de la exteriorul casei spre interior, prin fereastră, precum și pentru a nara
două lucruri în același timp și în același plan: copilul care se joacă afară și părinții care
încearcă să-l vândă în interior.
Ceea ce face remarcabil acest film este tehnica prim-planului, folosită în mod obsesiv pentru
a impune un personaj megalomanic şi egocentric, pentru care toţi ceilalţi oameni nu sunt
decât marionete pe tabla sa de şah. Între el şi ceilalţi se află un gard (filmul începe cu
imaginea gardului de fier forjat de pe domeniul Xanadu), iar intrarea este interzisă tuturor.
Este de fapt un gest de apărare al lui Kane care nu ştie să se facă iubit şi îşi alungă treptat de
lângă el pe toţi cei care ţineau la persoana sa. Orson îi mulțumește lui Toland pentru
implicare, împărțind în mod egal cadrul pentru credite.
Alt aspect tehnic care a impresionat foarte mult a fost machiajul, deoarece Orson Welles avea
doar 25 de ani in perioada turnări filmului dar în ‘’Cetățeanul Kane’’ își interpretează
personajul de la tinerețe până la bătrânețe. Folosind o tehnologie nouă pentru vremea aceea,
masti de latex, asta fiind valabil și pentru celelalte personaje din apropierea lui Kane care
îmbătrânesc odată cu el, au făcut ca machiajul sa fie șocant de real.
Compoziția filmului este neliniară, deoarece firul narativ nu este expus în ordinea
cronologică, filmul începând cu moartea lui Kane, urmând povestea spusă din amintirile celor
intervievati de reporterul Thomson, despre viata lui Charles Foster Kane. Fiecare cadru este
calculat aproape geometric, avand impresia ca a fost creat după cele mai stricte reguli ale
secțiunii de aur. Sunt mici fragmente de viață prezentate într-o ordine aparent incoerentă, fără
nici un raport între ele, dar sunt alese cu știință şi minuțiozitate. Noi descoperim
personalitatea lui Kane din prezentarea sumară a scenelor de actualități şi mărturisirile intime
ale martorilor. Trebuie să adăugăm că această fragmentare a povestirii a permis lui Orson
Welles să prezinte aceeaşi scenă din două unghiuri diferite. De exemplu, începutul carierei de
operă a lui Susan Alexander, cuprinzând ultimele pregatiri ale începerii spectacolului,
ridicarea cortinei, intrarea actriței, este redat din punctul de vedere al lui Leland, apoi din
punctul de vedere al lui Susan. În
capodopera lui Orson Welles, totul a fost obținut grație procedeelor conjugate ale montajului
de gen reportaj, ale întoarcerii în trecut, flashback şi ale perturbării cronologiei. Narațiunea
filmului cuprinde patru părți şi anume:
- Partea întâi - castelul Xanadu, moartea lui Kane;
- Partea a doua - imagini din viața socială a lui Kane, montate în stilul jurnalului
de actualități;
- Partea a treia - ancheta reporterului printre cei apropiați;
- Partea a patra - moartea lui Kane, sania Rosebud, grilajul castelului la sfârsit.

Una din tehnicile narative folosite în film a fost cea a restrângerii prin montaj a timpului și a
spațiului. De exemplu, montajul secventei în care se arată prăbușirea în cativa ani a relației
lui Kane cu Emily. Montajul a început cu ei luând micul dejun, purtând o conversație
cochetă. Kane arăta strălucitor, într-o cămașă albă cu cravată si o jachetă neagră pe măsură,
iar Emily purta o rochie cu decolteu foarte generos, de asemenea, stând foarte aproape unul
de celălalt, împărtășind râsete, fericire, iubire. Pe măsură ce montajul merge mai departe, ei
au devenit reci unul cu celălalt. Conversațiile au devenit mai intense, s-au așezat mai departe
Universitatea Hyperion, anul I, Imagine Simon Cristian - Petru

unul de celălalt, rochiile lui Emily devenind mai puțin revelatoare odată cu trecerea timpului.
Întregul montaj s-a învârtit în jurul faptului că domnul Kane era și mai prins de slujba lui la
ziar, fapt care le-a distrus căsnicia. Montajul ‘’micului dejun’’ a fost inedit, deoarece a oferit
o imagine de ansamblu asupra modului în care relația lor s-a prăbușit în câțiva ani, montaj
realizat doar în 2 minute. De asemenea, Orson Welles a fost și pionierul unor noi tehnici de
efecte speciale prin care a reușit să exprime ce si-a dorit intr-un mod avantajos. De exemplu
scena în care Kane se uită la fotografia rivalilor de la ‘’The Chronicle’’, cu cei mai mari
ziariști ai lumi, camera se apropie de fotografie, în timp ce Kane ne spune că peste 6 ani îi va
avea la el în echipă. Apoi Kane intra în cadru dezvaluindu-ne că cei mai mari ziariști sunt
acum la Inquire, ziarul lui Kane.
Scenariul este o adaptare regizorală, acesta fiind scris de Welles alături de Herman
J. Mankiewicz, inspirandu-se din romanul lui Joseph Conrad, „Inima întunericului”, viața lui
Welles și cel mai mult din viața primului mogul excentric al acelei vremi, William Randolph
Hearst, unul dintre cei mai bogați și filantropici oameni ai perioadei, Charles Foster Kane
fiind afișat într-o imagine extrem de asemănătoare, un bogatas influent așezat pe un imperiu
ziaristic. ‘’Cetățeanul Kane’’ ar putea fi o poveste despre bine, despre o mulțime de lucruri, o
pierdere a defectelor umane din copilărie, a memoriei sau a complicațiilor puterii și bogăției,
dar este, de asemenea, o poveste care a fost influențată de viața reală. Faptul că a amestecat și
viața lui Hearst, a afectat succesul comercial al filmului, acesta necâștigând prea multă
afecțiune publică din cauza propagandei și încercărilor lui Hearst de a opri productia, filmul
bucurându-se de succes decât când a fost lansat din nou, în anii 1950. Scenografia este una
stilizată folosind expresionismul german în realizarea decorurilor. Decorul începe să
caracterizeze treptat personajul iar ascensiunea lui Kane este completată cu dorința lui de
acumulare, acumulare de orice, începând cu statui, tablouri, comori antice, comori medievale,
un amestec de lucruri de mare valoare, cu altele care nu au nici o însemnătate. In unele scene,
lumina devine decor, spre exemplu, scena în care jurnalistul Thomson se duce sa citeasca din
jurnalul lui Kane, aceea raza de lumină care luminează perfect masa din incăperea de citit, ne
creează senzația ca aceea încăpere este solemnă.
Coloana sonoră a filmului a fost un adevărat progres în domeniu, evidentiind
imaginea și ajutând spectatorul să perceapă unele simboluri artistice. Wheels își combină
experiența din domeniul radioului și a sunetului cu cea a regiei, pentru a crea
filmului ,,Cetățeanul Kane” o coloană sonoră complexă, acoperind aproape întreaga durată a
filmului. Pentru a evidentia sunetul ca și creator de senzații, Orson Welles dezvoltă o nouă
tehnică cunoscută sub numele de ,,lightning-mix”. Wheels dezvoltă această tehnică reușind
astfel sa creeze legături complexe prin montaj între piese muzicale, creând o narațiune
muzicală continuă. Un exemplu relevant este trecerea de la scena plecării micului Charles din
casa părinților, la scena cand desface un cadou ,,Merry Christmas”, la scena ,,and a Happy
New Year” ,15 ani mai tarziu. În acest caz sunetul este cel care creează narațiunea și nu
imaginea. Reușita filmului de a fi în top, cu o coloană sonoră impecabilă, este datorată și
colaborării lui Welles cu prietenul său apropiat Bernard Herrmann. Acesta din urmă a redat
filmului o nouă perspectivă prin experiența sa vastă în domeniul radioului și a compoziției
muzicale.
Orson a decis sa foloseasca actori de la trupa sa de teatru, Mercury, datorită faptului
că, marile vedete de la Hollywood îl invidiau pe tânărul de 25 de ani pentru libertatea de care
avea parte. Welles primește libertatea totală din partea RKO Pictures în realizarea acestui
film, în urma emisiunii sale de la radio din 1938, când a regizat și povestit drama radiofonică
‘’The War of the Worlds’’ stârnind teamă în niște ascultători care credeau că se petrece o
adevărată invazie extraterestră, atrăgând atenția directorilor RKO, unul dintre cele cinci
Universitatea Hyperion, anul I, Imagine Simon Cristian - Petru

studiouri de film care au existat în timpul Epocii de Aur la Hollywood. În contextul acelei
epoci un singur om mai avea libertatea totală- Charlie Chaplin.
Reușita acestui film nu stă numai în persoana sa, ci în toată această echipă pe care el a
creat-o. Acest film a fost cu un pas înaintea oricărui alt film din vremea lui, deoarece nu pare
un film care a fost lansat în 1941. Dacă îndepărtăm elementele tehnice evidente alb-negru și
unele dintre sunetele și lucrurile care au identificat în mod evident perioada de timp, s-ar
simți ca un film care ar fi fost făcut în zilele noastre , utilizarea cinematografică și precisă a
dizolvului, modul în care totul curge atât de lin, felul în care Orson sau cineva se mișcă în
fata camerei atunci când e un moment de furie sau se retrage când este afișat un moment mai
blând, toate aceste elemente au rămas etalon în industria cinematografica. Cheia e în
secvenţa de final a peliculei, care o completează pe cea de la început, Kane bătrân îşi dă
ultima suflare şi, în timp ce scapă din mână un glob cu zăpadă, rosteşte acelaşi cuvânt
„Rosebud”. În ultimele clipe ale filmului, se aruncă pe foc tot ce e lipsit de valoare, printre
acele obiecte aflandu-se şi o sanie, dar pe lemnul care se innegreste sub vâlvătaia focului
apare acelaşi cuvânt misterios ’’Rosebud’’. Răspunsul este simplu: sania şi cuvântul
simbolizează unicul lucru pe care cel mai puternic bogătaş al Americii nu l-a putut cumpăra;
un deziderat pe cât de comun, pe atât de greu de atins, inocenţa copilăriei, bucuria unor clipe
de mult pierdute. Una din concluziile simbolice pe care putem sa o tragem este că o viață
întreagă poate fi irosită din cauza unei copilări irosite.

Criticii de film şi cercetătorii au susţinut că lungmetrajul lui Orson Welles este cel
mai bun film făcut vreodată, timp de opt decenii. Drept urmare, scorul Rotten Tomatoes de
100% al dramei alb-negru a reflectat această apreciere. Însă, acum, a fost redus la 99%.
Dintre cele 116 cronici, una singură este negativă şi a fost descoperită recent pe site ca parte a
Archival Project, care se concentrează pe revitalizarea criticilor şi a publicaţiilor cât şi pe
adăugarea arhivari cronicilor filmelor clasice. A fost descoperită astfel o recenzie la
„Citizen Kane” care a fost publicată în Chicago Tribune în 1941 şi care este disponibilă doar
online ca decupaj din ziar scanat. Titlul recenziei este: „Citizen Kane Fails to Impress Critic
as Greatest Ever Filmed” si o puteti gasi la adresa:

https://www.newspapers.com/clip/72431782/citizen-kane/

În cronică se arată: „Aţi auzit multe despre acest film şi văd din reclame că unii experţi cred
că este cel mai bun film făcut vreodată. Eu nu. Este interesant. Este diferit. De fapt, este
suficient de ciudat să devină piesă de muzeu. Dar sacrificarea simplităţii pentru
excentricitate îl privează de deosebire şi de valoare generală de divertisment”. Este criticată
umbra omniprezentă în film, însă Welles este lăudat pentru interpretare. Criticul nu a semnat
cu numele real, ci cu un pseudonim comun la acea vreme, Mae Tinée, reusind acum, după 80
de ani, să detroneze scorul perfect al filmului „Cetățeanul Kane”. Potrivit Rotten Tomatoes,
primele cronici pentru „Cetățeanul Kane” au fost adăugate pe site în anul 2000 şi de atunci
filmul a avut scorul de 100%. The Hollywood Reporter, lansat în urmă cu 91 de ani, notează
că, în anul 1941, a considerat că filmul reprezentativ al lui Welles este „al naibii de bun”.

Din articolul lui Marian Rădulescu, ‘’Mitul puterii și dialectica lui interioară’’, care
se află pe site-ul agenda-liternet.ro, observam o alta caracterizare a filmului și ce a însemnat
acesta pentru perioada respectivă: ‘’Cetăţeanul Kane surprinde taina omului din perspective
multiple dragoste, bani, putere, căsătorie, divorţ, politică şi mass media, celebritate,
disperare şi moarte, dar nu şi religie, într-un studiu ce actualizează o întrebare veche de
când lumea: ‘’La ce-i foloseşte omului să câştige o lume întreagă dacă îşi pierde sufletul’’
Universitatea Hyperion, anul I, Imagine Simon Cristian - Petru

Camera de luat vederi devine, în filmul lui Welles, un ochi de poet pentru ca, spunea
regizorul, "fără acoperirea poeziei, cinematograful ar fi rămas o simplă curiozitate tehnică".
Spectaculoasele unghiuri de filmare ale lui Gregg Toland sfidează canoanele tradiţionale,
iar neobişnuita profunzime a câmpului vizual, deep focus, dă aceeaşi claritate planurilor
îndepărtate cât şi celor apropiate, lăsându-i spectatorului libertatea de a urmări un amănunt
sau altul. În filmul lui Welles (care devansează stilurile ulterioare apărute în cinema cu cel
puţin douăzeci de ani) se întâlnesc expresionismul german şi Kammerspielfilm, realismul
poetic francez şi mizanscena barocă a lui Josef Sternberg, lumina clar-obscură a lui Fritz
Lang, mobilitatea aparatului de filmat al lui Friedrich Murnau (Die Letzte Mann / Ultimul
dintre oameni) şi economia mijloacelor folosite de John Ford în Stagecoach / Diligenţa. La
acestea se adaugă decupajul gen Griffith (Intolerance), montajul à la Eisenstein (Oktiabr,
Bronenosets Potyomkin) şi simţul violenţei din Stroheim (Greed) - etape decisive ale
limbajului ecranului - toate armonios integrate într-o povestire profund originală (la
scrierea scenariului a participat, alături de Orson Welles, Herman J. Mankiewicz).’’
Pe site-ul Cinemagia.ro observăm o alta recenzie ce întărește afirmațiile de mai sus
‘’Marea forță a filmului însă rezidă în imaginea sa: Gregg Toland a dezvoltat o tehnică
bazată pe adâncimea câmpului vizual, în care prim-planul extrem de apropiat, planul
mediu, dar și fundalul sunt vizibile simultan, permitând astfel privirii sa se concentreze
asupra oricărei părți a imaginii. Tehnica a fost criticată în epocă, pe motiv că atragea
atenția asupra ei însăși, trădând astfel codurile cinematografiei hollywoodiene clasice, care
susțineau că imaginea bună este cea care nu se centrează asupra sa.’’
link catre recenzie: https://www.cinemagia.ro/filme/citizen-kane-cetateanul-kane-3919/

Două nume mari trebuiesc menționate în final. Două nume care și-au început cariera
cu acest film și au devenit peste ani adevărați maeștri. Robert Wise, la acea vreme fiind
monteur, mai târziu realizând filme precum ,,West side story,, ,,The sound and music,, și
multe alte filme importante, iar al doilea nume mare este Bernard Hermann, cel care a realizat
coloana sonoră în anii 1950, fiind un colaborator fidel al lui Hitchcock.

Orson Welles era înaintea timpului său, era un perfectionist ca toți marii cineaști. Una
dintre marile sale supărări din timpul filmarilor a fost în timpul scenelor cu zăpadă de la
început. În ciuda faptului că arată foarte bine, nu puteai să vezi respirația actorilor, deoarece a
fost filmat într-un studio, ceea ce denotă că își dorea să fie cât se poate de bun. ,,Cetățeanul
Kane’’ a fost, este și va fi un film de referință în istoria cinematografiei mondiale, datorită
faptului ca a schimbat idei și mentalități în lumea cinefililor.

Bibliografie:

- Documentație online, cărți în format electronic, sursa Scribd.

- Wikipedia, Imdb
- Mitul puterii și dialectică lui interioară Citizen Kane - Marian Radulescu - LiterNet
https://agenda.liternet.ro/articol/8618/Marian-Radulescu/Mitul-puterii-si-dialectica-lui-interioara-
Citizen-Kane.html
- Sinopsis Citizen Kane - Mariana Mona - Cinemagia.ro
https://www.cinemagia.ro/filme/citizen-kane-cetateanul-kane-3919/
Universitatea Hyperion, anul I, Imagine Simon Cristian - Petru

- Filmul „Cetăţeanul Kane” şi-a pierdut scorul perfect pe Rotten Tomatoes, după
descoperirea unei singure cronici negative din anii 1940 - Patricia Marinescu,
News.ro https://www.news.ro/entertainment/filmul-cetateanul-kane-si-a-pierdut-scorul-
perfect-pe-rotten-tomatoes-dupa-descoperirea-unei-singure-cronici-negative-din-anii-1940-
1922402028072021041420145352
- NiPeMi.ro
- The Significance of Citizen Kane - Jenny Lu - Media Studies
http://jennylu.qwriting.qc.cuny.edu/2010/10/03/the-significance-of-citizen-kane/
- Care este sensul lui Rosebud în ‘’Citizen Kane’’ - Ro.411answer.com
- 20 inspired visual moments citizen kane - BFI https://www2.bfi.org.uk/news-opinion/news-
bfi/features/20-inspired-visual-moments-citizen-kane
- Citizen Kane - Film (Movie) Plot and Review - Leland Poague - FilmReference
http://www.filmreference.com/Films-Chr-Czl/Citizen-Kane.html
- Recenzie negativa ‘’Cetateanul Kane’’ - https://www.newspapers.com/clip/72431782/citizen-
kane/

Data: 19.01.2022 Simon Cristian - Petru