Aplicația 1

”Poziția centrală a Carpaților, în complexul teritorial al țării, poate fi definită drept

coordonatoare, întrucât peisajul carpatic se impune prin elementele sale, cu o pondere diferită și

asupra unităților limitrofe.” (Valeria Velcea, Al. Savu, 1982)

Aduceți trei argumente pentru a demonstra afirmația de mai sus.

Pe teritoriul României se afl ă mai multe forme de relief (munți, dealuri, podișuri, câmpii),
mai multe ti puri de relief (relief glaciar, relief vulcanic, relief carsti c, relief fl uvial, etc.) și
cele trei trepte de relief (treapta câmpiilor, treapta dealurilor și a podișurilor, treapta
montană).

În primul rând, un argument ar fi dispunerea concentrică. Aceasta se referă la faptul că

cele trei trepte de relief sunt dispuse sub forma a trei cercuri concentrice ce au în centru
Depresiunea Colinară a Transilvaniei. Aceasta este înconjurată de Carpați, mărginiți de
dealuri și podișuri. În conti nuarea acestora s

Proporționalitatea explică faptul că cele trei trepte de relief ocupă suprafețe aproximati v
egale din teritoriul României (cca 33%). Mai exact, munții ocupă 28%, dealurile și
podișurile ocupă 42%, iar câmpiile ocupă 30 %.

Un al doilea argument adus în demonstrarea afi rmației date este dat de condițiile
climati ce. Clima Carpaţilor Româneşti trebuie privită, în primul rând, în corelaţie cu
poziţia geografi că a României pe Glob. Această aşezare a ţării determină infl uenţele
corespunzătoare  : cele vesti ce, cu mase de aer umed, a căror prezenţă conduce la
caracteristi ca de moderare în cea mai mare parte a teritoriului României, inclusiv al
Carpaţilor, apoi cele nordice (umede şi mai reci), cele esti ce sau conti nentale (calde în
ti mpul verii şi reci în anoti mpul de iarnă, în mod constant lipsite de umiditate), la care se
adaugă infl uenţele sudice (cu efecte moderatoare). Pe acest fond climati c de ansamblu
intervine şi condiţia de alti tudine a Carpaţilor, care introduce modifi cări destul de
însemnate (scăderi de temperatură în raport cu înălţimea sau creşterea canti tati vă a
precipitaţiilor la înălţimi mari), dar şi poziţia acestora în faţa maselor de aer. De
asemenea, culoarele de vale şi depresiunile aduc devieri ale curenţilor de aer, inversiuni
de temperatură (cu geruri persistente iarna) sau, dimpotrivă, încălziri ca urmare a
«efectului de foehn» de la începutul primăverii.

Un ultim argument adus în demonstrarea afirmației de mai sus este reprezantat de populație și așezări
umane. Prin caracteristicile lor de bază, precum altitudinile mijlocii, fragmenatrea accentuată, existenţa
pasurilor de culme şi a trecătorilor situate la înălţimi accesibile, Carpaţii Româneşti au constituit un
teritoriu dintre cele mai favorabile atât pentru constituirea unor aşezări, dar mai ales pentru diferitele
activităţi desfăşurate în spaţiile respective. Numărul aşezărilor rurale din Carpaţi este mult mai ridicat, în
jur de 2500, dimensiunea acestora mergând de la prezenţa satelor foarte mari (peste 5000 locuitori)
până la unele ce coboară sub 100 de locuitori. 
Aplicația 2 ”Popii Rarăului ” – foto D. Coman - noiembrie 2021

Precizați trei caracteristici fizico-geografice evidente în imaginea de mai sus.

1. Panorama larg deschisă

2. Perete abrupt in calcare
3. Padure de conifere