Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pe fata dorsală a trunchiului se află cele două lanŃuri musculare puternice ale
extensorilor coloanei
vertebrale, care prin direcŃia multiplă a muschilor sanŃurilor vertebrale participă la toate
miscările coloanei; astfel,
sistemul interspinos execută extensia, sistemul intertransvers înclinările laterale, sistemul
transversospinos rotaŃia
de partea opusă, iar sistemul spinotransvers rotaŃia de aceeasi parte. Când lucrează în
acelasi sens cu gravitaŃia,
muschii sanŃurilor vertebrale asigură flexia printr-o contracŃie de cedare. În miscările
de răsucire a coloanei,
lanŃurile musculare ale sistemului transversospinos si spinotransvers se continuă pe faŃa
ventrală a trunchiului cu
muschii oblici ai pereŃilor abdomonali.
Pe faŃa ventrală a trunchiului pe lângă cele două lanŃuri musculare verticale ale
drepŃilor abdominali,
antagoniste muschilor extensori ai coloanei vertebrale, există două lanŃuri musculare
puternice oblice, care se
întretaie, formând cu cele oblice ale feŃei dorsale a trunchiului niste lanŃuri spirale.
Astfel, lanŃul muscular al
oblicului extern dintr-o parte se continuă cu direcŃia fibrelor oblicului intern de partea
opusă, iar în partea dorsală a
trunchiului cu sistemul transversospinos de aceeasi parte.În general, pentru efectuarea
miscării de răsucire, grupele
musculare ale trunchiului formează două spirale care îl încercuiesc de la apofiza mastoidă
până la bazin si toŃi
muschii care au fibrele paralele cu direcŃia spiralei vor fi sinergici în miscarea de
răsucire la dreapta sau la stânga a
trunchiului.
LanŃurile musculare ale trunchiului se continuă cu cele ale membrelor superioare si
inferioare, solidarizând
astfel întreg corpul în executarea miscărilor sau asigurarea poziŃiilor.
LanŃurile musculare ale membrelor superioare sunt capabile să asigure la om cele mai
precise si mai
complexe miscări care s-au perfecŃionat în procesul muncii, astfel:
a) Miscarea de prindere (de apucare) si de apropiere a membrelor superioare de
trunchi, ex: prinderea
adversarului la lupte este asigurată de lanŃul muscular al flexorilor degetelor, de flexorii
carpului, ai cotului, de
pronatorii antebraŃului si adductorii braŃului. Apropierea de trunchi o fac muschii
pectorali si dorsalul mare,
înlănŃuind trunchiul atât ventral (pectoralii mari) cât si dorsal (marele dorsal si marele
rotund).
b) Miscarea de împingere se execută de regulă cu participarea trunchiului care o
amplifică si a membrelor
inferioare care fixează corpul de sol. Ex: la ridicarea halterei, lanŃul muscular care sigură
ridicarea înaltă a braŃului
(elevaŃia) este format din muschii care basculează lateral scapula (marele dinŃat si
trapezul), abductorii în articulaŃia
scapulohumerală (deltoidul si supraspinosul) si extensorii cotului; la nivelul mâinii se
produce o blocare în flexie.
c) Miscarea de lovire este asociată de regulă cu miscări de răsucire a trunchiului.
Participă lanŃul muscular care
basculează lateral scapula, anteductorii centurii scapulare si ai humerusului, extensorii
cotului, flexorii carpului si
ai degetelor.
d) Miscarea de aruncare adică o impulsie energică a membrului superior, amplificată de
miscările trunchiului cu
participarea membrelor inferioare pentru sprijin.
8
e) Miscarea de sprijin superior (atârnat) cu: flexorii degetelor (care depun o activitate
statică de menŃinere),
grupele musculare antagoniste (flexorii si extensorii) ale articulaŃiei radiocarpiene si ale
cotului, anteductorii si
retroductorii humerusului, iar la nivelul centurii scapulare, muschii care execută bascula
medială (romboizii,
pectoralul mic si ridicătorul scapulei) care depun o activitate de menŃinere.
f) Miscarea de sprijin inferior (stând pe mâini) cu muschii basculei mediale a scapulei
(romboizii, pectoralul mic
si ridicătorul scapulei) care depun o activitate statică de menŃinere, restul musculaturii
membrelor superioare
formează două lanŃuri antagoniste, care fixează articulaŃiile (activitatea statică de
fixare).
LanŃurile musculare ale membrelor inferioare
FuncŃia de susŃinere a corpului în poziŃie verticală precum si mersul biped au dus la o
dezvoltare puternică
a musculaturii, pentru a corespunde efortului sporit. La acestea s-au adăugat si funcŃii de
coordonare nervoasă a
echilibrului corpului în diferite poziŃii si în executarea miscărilor.Modificări
substanŃiale a suferit laba piciorului
prin dispunerea sub formă de boltă dublă a pieselor scheletice ce o compun. Laba
piciorului este solicitată cel mai
mult în efortul static de asigurare a poziŃiilor corpului. Ea are si o mobilitate destul de
mare, care creste cu cât este
solicitată mai mult în activitatea sportivă. În articulaŃia talocrurală sunt posibile doar
flexia plantară (ridicarea pe
vârfuri) si flexia dorsală (ridicarea pe călcâie). În celelalte articulaŃii sunt posibile
miscări de supinaŃie, îmbinate cu
o usoară adducŃie si de pronaŃie îmbinate cu o usoară abducŃie.În flexia plantară, laba
piciorului acŃionează ca o
pârghie de gradul I, unde punctul de sprijin este articulaŃia talocrurală, braŃul forŃei
este perpendiculara coborâtă din
axul de miscare pe direcŃia de tracŃiune a tricepsului sural si este mai mic decât braŃul
rezistenŃei care este
perpendiculara coborâtă din axul de miscare pe direcŃia reacŃiei reazemului, care se
aplică pe capetele
metatarsienelor. De aceea, miscarea se face cu pierdere de forŃă, dar cu câstig de viteză.
Laba piciorului
acŃionează si ca pârghie de gradul II, atunci când luăm în considerare ceilalŃi muschi
flexori plantari: tibialul
posterior, fibularii, flexorul lung al degetelor si flexorul propriu al halucelui, care se
inseră pe faŃa plantară a labei
piciorului. BraŃul forŃei este mai mic decât braŃul rezistenŃei; în plus, unghiul de
tracŃiune al muschilor este ascuŃit
si din această cauză avem o pierdere de forŃă si un câstig de viteză, ceea ce favorizează
viteza în cazul miscării de
impulsie.În alcătuirea lanŃurilor musculare ale membrelor inferioare apare dispunerea
flexorilor si extensorilor sub
forma a două lanŃuri antagoniste, la care participă câte trei grupe de muschi, motiv
pentru care ele au fost numite
lanŃul triplei flexii si al triplei extensii.
LanŃul muscular al triplei flexii este format din grupele musculare ale: flexorilor
coapsei pe bazin
flexorilor gambei pe coapsă
flexorilor dorsali ai labei piciorului
(care fac ridicarea pe călcâie)
LanŃul muscular al triplei extensii este format din grupele musculare ale:
extensorilor coapsei pe bazin
extensorilor gambei pe coapsă
flexorilor plantari
Specificul staŃiunii bipede a impus la om o dezvoltare considerabilă a lanŃului triplei
extensii, încât raportul
dintre greutatea muschilor extensori si flexori este de 2 : 1 la membrul inferior si de 1 : 1
la membrul superior, ceea
ce demonstrează participarea mai puternică a lansului triplei extensii la asigurarea staticii
si dinamicii corpului
omenesc
LanŃurile musculare ale membrelor inferioare îndeplinesc importante funcŃii statice,
precum si diferite miscări.
a. miscarea de impulsie este întâlnită în mers, alergare, sărituri si este îndeplinită de
lanŃul muscular al
triplei extensii; concomitent acŃionează musculatura care asigură fixarea segmentelor
pentru păstrarea
echilibrului.
b. amortizarea prin care se frânează viteza miscării respective; este
efectuată tot de lanŃul triplei extensii (ca la impulsie) cu deosebirea că la impulsie se
depune o
activitate dinamică de învingere, iar la amortizare o activitate dinamică de cedare, care
anihilează
treptat forŃa reacŃiei reazemului. Membrele inferioare se comportă la aterizare ca niste
resorturi
elastice datorită contracŃiei lanŃului triplei extensii; în aterizare gresită rolul de resort
elastic este
micsorat sau suprimat si pot interveni accidente, uneori foarte grave.
c. miscarea de lovire cu membrele inferioare (fotbal) este asigurată de flexorii coapsei pe
bazin,
extensorii gambei si flexorii dorsali ai labei piciorului
d. asigurarea staŃiunii (posturale) se efectuează printr-o contracŃie statică a
musculaturii, în care rolul
principal îl are lanŃul triplei extensii, la care participă si muschii adductori ai coapsei,
care acŃionează
asupra lanŃului cinematic închis, reprezentat prin cele două membre inferioare si bazin.