Test de tip evaluare naţională

Subiectul I 40 p
Citiţi următorul text:

“Într-o seară de la începutul lui iulie 1909, cu puţin înainte de orele zece, un tânăr de vreo optsprezece ani,
îmbrăcat în uniformă de licean, intra în strada Antim, venind dinspre strada Sfinţii Apostoli cu un soi de valiză în
mână, nu prea mare, dar desigur foarte grea, fiindcă, obosit, o trecea des dintr-o mână într-alta. Strada era pustie şi
întunecată şi, în ciuda verii, în urma unor ploi generale, răcoroasă şi foşnitoare ca o pădure. Într-adevăr, toate
curţile şi mai ales ograda bisericii erau pline de copaci bătrâni, ca de altfel îndeobşte curţile marelui sat ce era
atunci Capitala.
Vântul scutura, după popasuri egale, coamele pomilor, făcând un tumult nevăzut, şi numai întunecarea şi
reaprinderea unui lan de stele dădeau trecătorului bănuiala că mari vârfuri de arbori se mişcau pe cer. Tânărul
mergea atent de-a lungul zidurilor, scrutând, acolo unde lumina slabă a felinarelor îngăduia, numerele caselor.
Uniforma neagră îi era strânsă bine pe talie, ca un veşmânt militar, iar gulerul tare şi foarte înalt şi şapca umflată îi
dădeau un aer bărbătesc şi elegant. Faţa îi era însă juvenilă şi prelungă, aproape feminină din pricina şuviţelor mari
de păr ce-i cădeau de sub şapcă, dar coloarea măslinie a obrazului şi tăietura elinică a nasului corectau printr-o notă
voluntară întâia impresie.
Din chipul dezorientat cum trecea de pe un trotuar pe altul în căutarea unui anume număr, se vedea că nu cunoştea
casa pe care o căuta. Strada era pustie şi lumea părea adormită, fiindcă lămpile de prin case erau stinse sau ascunse
în mari globuri de sticlă mată, ca sa nu dea căldură.
În această obscuritate, strada avea un aspect bizar. Nicio casă nu era prea înaltă şi aproape niciuna nu avea cat
superior. Însă varietatea cea mai neprevăzută a arhitecturii (operă îndeobşte a zidarilor italieni), mărimea
neobişnuită a ferestrelor, în raport cu forma scundă a clădirilor, ciubucăria, ridiculă prin grandoare, amestecul de
frontoane greceşti şi chiar ogive, făcute însă din var şi lemn vopsit, umezeala, care dezghioca varul, şi uscăciunea,
care umfla lemnăria, făceau din strada bucureşteană o caricatură în moloz a unei străzi italice.”
George Călinescu, Enigma Otiliei

A. Scrieţi răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos

1. Daţi câte un sinonim pentru cuvintele: soi, îngăduia 4 p

2. Identificaţi un cuvânt obţinut prin conversiune (schimbarea valorii gramaticale) şi un cuvânt obţinut
prin compunere în secvenţa:
“Într-adevăr, toate curţile şi mai ales ograda bisericii erau pline de copaci bătrâni, ca de altfel îndeobşte curţile
marelui sat ce era atunci Capitala”. 4 p
 3. indentificaţi un cuvânt ce conţine hiat şi un cuvânt ce conţine diftong în secvenţa:
“Din chipul dezorientat cum trecea de pe un trotuar pe altul în căutarea unui anume număr, se vedea că nu cunoştea
casa pe care o căuta.” 4 p
4. explicaţi rolul cratimei în secvenţa:
“Într-adevăr, toate curţile şi mai ales ograda bisericii erau pline de copaci bătrâni, ca de altfel îndeobşte curţile
marelui sat ce era atunci Capitala” 4 p
5. indicaţi din ce moment al subiectului face parte fragmentul de mai sus, argumentaţi 4 p
6. identificaţi două modalităţi de caracterizare a personajului, utilizate în textul de mai sus 4 p

B. Redactaţi o compunere de minimum 150 de cuvinte în care să argumentaţi că textul de mai sus este
o descriere literară.
În compunerea voastră, trebuie:
- să precizaţi patru trăsături ale descrierii literare
- să prezentaţi detaliat două trăsături ale descrierii literare, valorificând fragmentul dat
- să aveţi un conţinut adecvat cerinţei formulate
- să aveţi obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat 16 p

Subiectul al II-lea 36 p

Citiţi următorul text:

“Aflăm cum că autoritatea va lua grabnice măsuri în contra scumpirii artificiale a pânii. Doar că în Iași nu se află
făină înmagazinată și, mersul trenurilor din țara de sus fiind întrerupt din cauza apei între Iași și Podul-Iloaiei, masa
de proviziuni esistente părea a se-mpuțina prea repede față cu consumțiunea mare a orașului.

Dar circulația întreruptă la punctul pomenit mai sus s-a restabilit deja, încât grânele țării de sus nu vor întârzia a se
prezenta pe piața Iașilor.

În privirea scumpirii pânii mai aflăm un detaliu, pe care deocamdată îl comunicăm sub toată rezerva cuvenită. D.
Lottringer, asociat cu antreprenorii ruși, nedispuind de provizii de făină, nici de pitării, și-a luat libertatea a
cumpăra o cuantitate de pâne din piață, dând de fiecare ocă cinci bani mai mult. Din cauza asta pânea nu numai că
s-a scumpit la moment, dar încă și aceea ce am căpătat-o a fost pripită la copt, adică crudă.”

(Mihai Eminescu, “Scumpirea pânei”, Curierul de Iaşi, 15 aprilie 1877)

*consumţiunea, arhaism – consumul, pitării – brutării

A. Scrieţi răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulaţi câte un enunţ în care să precizaţi următoarele aspecte din textul dat:

- cauza probabilă a creşterii preţului la pâine

- măsura luată de autorităţi pentru rezolvarea crizei de pâine 4p

2. Scrieţi numele autorului articolului şi denumirea publicaţiei în care a apărut 4p

3. Menţionează genul şi cazul cuvintelor subliniate în text 4p

4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, menţionând partea de vorbire prin care se
exprimă:

“ În privirea scumpirii pânii mai aflăm un detaliu, pe care deocamdată îl comunicăm sub toată
rezerva cuvenită.” 4p

5. Extrageţi propoziţia subordonată din fraza următoare şi indicaţi felul ei:

“Din cauza asta pânea nu numai că s-a scumpit la moment, dar încă și aceea ce am căpătat-o a fost pripită la
copt, adică crudă”. 4p

7. Alcătuiţi o frază în care să existe o propoziţie subordonată circumstanţială de cauză, introdusă prin
adverbul relativ “cum” 4p

B. Redactaţi o compunere de 150 – 300 de cuvinte în care să descrieţi o pâine 12 p

În compunerea voastră trebuie:

- să descrieţi o pâine, respectând trăsăturile descrierii literare

- să vă precizaţi poziţia faţă de obiectul descris

- să aveţi un conţinut adecvat cerinţei

- să respectaţi precizarea referitoare la numărul de cuvinte

10 p din oficiu, 14 p pentru redactarea întregii lucrări