NEGOIȚĂ ANCA-ROXANA

0721769451
roxana_potecasu@yahoo.com
ȘCOALA GIMNAZIALĂ RADU STANIAN, MUNICIPIUL PLOIEȘTI

Lucrare scrisă la limba și literatura română

Clasa a VIII-a
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I (40 de puncte)
Citește următorul text:
Pentru marea, istorica adunare naţională de la Alba-Iulia unde s-a hotărât alipirea Transilvaniei
la patria-mumă n-a fost nevoie de o deosebită pregătire a opiniei publice. Pregătirea se făcuse vreme de
sute de ani. În dimineaţa zilei de 1 decembrie, ca la un semnal, lumea românească a purces spre Alba-Iulia
(spre Bălgrad), cum îi spuneam noi, cu vechiul nume, pe jos şi cu căruţele. A renunţat la călătoria cu
trenul, căci până la Alba-Iulia nu erau decît 16 km.
Era o dimineaţă rece de iarnă. Respiraţia se întrupa în invizibile cristale. Pe o parte a şoselei
se duceau spre Alba-Iulia, scârţâind prin făgaşele zăpezii, căruţele româneşti, buchete de chiote şi bucurie,
alcătuind un singur tir, iar pe cealaltă parte se retrăgea în aceeaşi direcţie, armata germană, ce venea din
România, tun după tun, ca nişte pumni strânşi ai tăcerii. Soldaţii germani, fumegând liniştiţi din pipe, se
uitau miraţi după căruţele noastre mai grăbite. Ei îşi luau răgaz. Nu s-a produs niciun incident. „Uite, îi
spun lui Lionel, aşa — prin ger şi zăpadă, se retrăgea pe vremuri Napoleon din Rusia."
La Alba-Iulia nu mi-am putut face loc în sala adunării. Lionel, care era în delegaţie, a intrat. Am
renunţat c-o strângere de inimă şi mă consolam cu speranţa că voi afla de la fratele meu cuvânt despre
toate. Aveam în schimb avantajul de a putea colinda din loc în loc, toată ziua, pe câmpul unde se
aduna poporul. Era o roire de necrezut…
Seara, în timp ce ne întorceam, cu aceeaşi trăsură la Sebeş, atât eu, cât şi fratele meu, ne simţeam
purtaţi de conştiinţa că „pusesem temeiurile unui alt Timp", cu toate că n-am făcut decât să „participăm",
tăcuţi… la un act ce se realiza prin puterea destinului…
Când am trecut prin Lancrăm, satul natal, drumul ne ducea pe lângă cimitirul, unde, lângă biserică,
Tata îşi dormea somnul sub rădăcinile plopilor. Zgomotul roţilor pătrundea desigur până la el şi-i
cutremura oasele. „Ah, dacă ar şti Tata, ce s-a întâmplat", zic eu fratelui meu, întorcând capul spre crucea
din cimitir. Şi cât a ţinut drumul prin sat n-am mai scos un cuvânt, nici eu, nici Lionel. O emoţie ne
strânsese gâtul ca o mână, care încetul cu încetul se înmuia, după ce voise aproape să ne sufoce. În sat era
întuneric şi linişte. Când dăm să ieşim din sat, numai ce auzim dintr-o curte, neaşteptat, în noapte,
un strigăt de copil: „Trăiască România dodoloaţă !" (acest „dodoloţ" era în Lancrăm cuvântul curent
pentru „rotund").
Lucian Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: necrezut, bucurie. 4
puncte
2. Subliniază forma corectă - Cuvântul respirația conține un diftong. ADEVĂRAT/FALS 4 puncte
3. Menţionează rolul cratimei din structura  n-am (făcut).
4 puncte
4. Desparte în silabe următoarele cuvinte din textul dat: conștiința, întuneric, adunării, românești. 4
puncte
5. Formulează, în câte un enunț, două idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunţ, motivul pentru care oamenii au pornit în acea dimineață spre Alba-Iulia. 4
puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte în care să-ți exprimi opinia despre semnificația
mesajului textului dat.
În compunerea ta, trebuie:
– să formulezi o opinie despre semnificația mesajului textului;
– să-ți susții opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte. 16 puncte

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)
Citeşte  următorul  text:
Cu siguranţă unul dintre cele mai frumoase şi mai interesante oraşe din România, Alba Iulia este un
adevărat centru spiritual şi cultural al românilor de pretutindeni. Cu o istorie zbuciumată, martirică şi
glorioasă, care se întinde de la triburile dacilor apuli la unirea provinciilor româneşti făcută în acest loc de
către Mihai Viteazul, şi recent la momentul din data de 31 iulie 1990, când s-a hotărât sărbătorirea Zilei
Naţionale a României pe 1 decembrie, Alba Iulia este mult mai mult decât pare la prima vedere. Nu există
alt oraş care să sublinieze mai bine idealurile de unitate şi identitate ale românilor de-a lungul veacurilor.
Istoria oraşului Alba Iulia îndeamnă la respect, consideraţie şi aducere aminte a oamenilor şi faptelor care
au făurit şi menţinut naţiunea şi statul român.
Originile oraşului Alba Iulia de astăzi se pierd în negura timpului. Primele menţionări istorice
antice scriu despre Apoulon, marea aşezare a dacilor apuli (adică cei drepţi, cei viteji), care de la culmile
Pietrei Craivii (astăzi satul Craiva, comuna Cricău, judeţul Alba) dominau întreg Podişul Transilvan. Însă
locurile acestea au fost de fapt populate de oameni încă din vremuri imemoriale. Cercetările şi săpăturile
arheologice efectuate în nordul oraşului au scos la iveală o importantă aşezare neolitică locuită de populaţii
de păstori şi agricultori în urmă cu aproximativ 5.000-1.900 ani înainte de Hristos.
https://www.descopera.ro/descopera-alba/13017632-intre-istorie-si-legenda-orasul-alba-iulia

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
- numele orașului Alba-Iulia în primele scrieri antice;
- data la care s-a hotărât sărbătorirea Zilei Naţionale a României pe 1 decembrie.
4 puncte
2. Scrie numele site-ului de unde a fost preluat articolul. 4 puncte
3. Menționează genul și cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4
puncte
4.Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, menţionând partea de vorbire prin care se exprimă:
Istoria oraşului Alba Iulia îndeamnă la respect, consideraţie şi aducere aminte a oamenilor şi faptelor care
au făurit şi menţinut naţiunea şi statul român. 4
puncte
5.Transcrie două propoziţii subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: Cu o
istorie zbuciumată, martirică şi glorioasă, care se întinde de la triburile dacilor apuli la unirea provinciilor
româneşti făcută în acest loc de către Mihai Viteazul, şi recent la momentul din data de 31 iulie 1990, când
s-a hotărât sărbătorirea Zilei Naţionale a României pe 1 decembrie, Alba Iulia este mult mai mult decât
pare la prima vedere.
4 puncte
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată
completivă directă, introdusă printr-o conjuncție subordonatoare. 4 puncte
B. Redactează o naraţiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută într-o
vizită a orașului Alba-Iulia. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 p.; coerenţa textului – 2 p.;
registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 3 p.;
aşezarea corectă a textului în pagină – 1 p.; lizibilitatea – 1p.).

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
o Se punctează  oricare   alte  formul ări/modalit ăţi de  rezolvare  corectă  a  cerinţ elor.
o Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
o Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total obţinut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (40 de puncte)
A. 1. câte 2 puncte pentru notarea oricărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor indicate
 (de exemplu: necrezut – neimaginat, bucurie-veselie)
2 x 2 p. = 4 puncte
2. sublinierea formei corecte – ADEVĂRAT. 4 puncte
3.menţionarea rolului cratimei în structura dată (de exemplu: marchează rostirea legată a două cuvinte)
4 puncte
4. câte 1 punct pentru despărțirea corectă a cuvintelor în silabe (con-ști-in-ța, în-tu-ne-ric, a-du-nă-rii, ro-mâ-
nești)
4 puncte
5. câte 2 puncte pentru formularea, în câte un enunț, a oricăror două idei principale/secundare din
textul dat 2 x 2 p. = 4 puncte
6. - precizarea motivului pentru care oamenii au pornit in acea dimineață spre Alba-Iulia (de exemplu: Oamenii au
pornit în acea dimineață spre Alba-Iulia pentru a sărbători ˮ alipirea Transilvaniei la patria-mumăˮ.)
3 puncte
- formularea răspunsului într-un enunţ 1 punct

B.
- formularea adecvată a unei opinii despre semnificația mesajului textului dat 4 p./încercare de formulare a
unei opinii despre semnificația mesajului textului dat 2 p. 4
puncte
– susținerea opiniei formulate prin două argumente, valorificând textul dat 8 p./susținerea opiniei printr-un
singur argument, valorificând textul dat 4 p./încercare de susținere sau de argumentare, fără valorificarea
textului 1 p. 8
puncte
– adecvarea conținutului la cerință 2 p./adecvarea parțială a conținutului la cerință 1 p. 2
puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte 2
puncte

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)
A.
1. câte 2  puncte  pentru  formularea corectă  a fiecăruia  dintre cele două  enunţuri cerute  (de  exemplu:
Numele orașului Alba-Iulia în primele scrieri antice este Apoulon.; Data, la care s-a hotărât
sărbătorirea Zilei Naţionale a României pe 1 decembrie, a fost 31 iulie 1990.) 2
x 2 p. = 4 puncte
2. 4 puncte pentru scrierea corectă a site-ului de unde a fost preluat articolul
 (de exemplu: www.descopera.ro) 4
puncte
3. – câte 1 punct pentru menţionarea genului fiecărui substantiv subliniat (al românilor – masculin;
de populații– feminin) 2 x 1 p. = 2 puncte
– câte 1 punct pentru menţionarea cazului fiecărui substantiv subliniat (al românilor – genitiv; de
populații  – acuzativ) 2 x 1 p. = 2 puncte
4.– câte 1 punct pentru precizarea fiecărei funcţii sintactice (considerație – complement
indirect; îndeamnă – predicat verbal) 2 x 1 p. = 2 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea fiecărei părţi de vorbire (considerație  – substantiv
comun;  îndeamnă – verb predicativ)
2 x 1 p. = 2 puncte
Notă! Punctajul se acordă pentru răspunsul complet.
5. – transcrierea integrală a propoziţiilor subordonate diferite (de exemplu:  care se întinde de la
triburile dacilor apuli la unirea provinciilor româneşti făcută în acest loc de către Mihai Viteazul, şi
recent la momentul din data de 31 iulie 1990; când s-a hotărât sărbătorirea Zilei Naţionale a României
pe 1 decembrie)
2 x 1 p. = 2 puncte
– precizarea felului fiecărei propoziţii subordonate transcrise (de exemplu: care se întinde de la
triburile dacilor apuli la unirea provinciilor româneşti făcută în acest loc de către Mihai Viteazul, şi
recent la momentul din data de 31 iulie 1990 – propoziție subordonată atributivă; când s-a hotărât
sărbătorirea Zilei Naţionale a României pe 1 decembrie - – propoziție subordonată atributivă)
2
x 1 p. = 2 puncte
6. construirea unei fraze alcătuite din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată
subiectivă, introdusă printr-o conjuncție subordonatoare
4 puncte
– construirea unei fraze alcătuite din două propoziţii – 1 p.
– construirea corectă a propoziţiei subordonate indicate, introdusă printr-o conjuncție subordonatoare:
respectarea tipului de propoziţie subordonată indicat (propoziţie subordonată subiectivă) – 2 p.;
- introducerea propoziţiei subordonate printr-o conjuncție subordonatoare – 1 p.
B.
– relatarea unei întâmplări: respectarea succesiunii logice a faptelor – 6 p.; respectarea parţială a
succesiunii logice a faptelor – 4 p.; fără respectarea succesiunii logice a faptelor – 2 p.
6 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea fiecăruia dintre cele două elemente ale contextului spaţio-temporal
2  x 1 p. = 2 puncte
– adecvarea conţinutului la cerinţă – 2 p.; conţinut parţial adecvat – 1 p. 2 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte
2 puncte

Notă!
14 puncte se acordă pentru redactare, astfel:
– unitatea compoziţiei: câte 1 punct pentru fiecare compunere 2 x 1 p. = 2 puncte
– coerenţa textului: câte 1 punct pentru fiecare compunere 2 x 1 p. = 2 puncte
– registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului: în totalitate – 2 p.; parţial – 1 p.
2 puncte
‒ ortografia (0 – 1 erori: 3 p.; 2 – 3 erori: 2 p.; 4 erori: 1 p.; 5 sau mai multe erori: 0 p.)
3 puncte
‒ punctuaţia (0 – 1 erori: 3 p.; 2 – 3 erori: 2 p.; 4 erori: 1 p.; 5 sau mai multe erori: 0 p.)
3 puncte
‒ aşezarea corectă a textului în pagină 1 punct
‒ lizibilitatea 1 punct