Sunteți pe pagina 1din 3

RECAPITULARE EVALUARE NAȚIONALĂ

SCHITA

SUBIECTUL I
Citește cu atenție textul:

„Iubite amice,
Astă-seară, avem pom de Crăciun. Ne-ai promis că vii să prânzești cu noi. Te rog, nu
uita. Te aștept până la șapte fără un sfert la berărie, ca să mergem împreună. În tot cazul,
dacă nu ne-ntâlnim, vino direct la noi; dar vino negreșit; se supără Acrivița.
Stasache”
Acrivița este soția lui nenea Stasache. La oamenii aceștia se petrece bine; mă duc să-
ntâlnesc pe amicul meu la locul arătat. Sunt șapte fără un sfert, și omul meu lipsește; dar n-
aștept mult, și iată-l.
— Gândeam că nu vii, îmi zice el.
— Se putea, nene Stasache, să supăr pe cocoana Acrivița?
— Bine ai făcut, că ș-așa e destul de supărată.
— De ce?
— Închipuiește-ți, monșer, că acum câteva zile nenea Andrei senatorul (știi cât ține el
la familia noastră!) vine, ca după obicei, la noi și zice: „Eu, mă înțelegi, s-a închis Senatul și
se duc toți p-acasă, și n-am să fiu de Crăciun cu voi, și m-am gândit să v-aduc la fiștecare
câte ceva ca cadou"... și scoate, și scoate, și scoate și dă-i la cadouri: și mie, și la copii, și
Acriviții... Acriviții-i dă un inel cu un brilănțel de toată frumusețea...
— Ei!
— Ei! Ieri dimineața, eu lipseam de acasă. Vine Mișu, profesorul — știi, Mișu al
nostru, care dă meditație la băieți — vine pentru ca să le dea vacanță, și nevastă-mea pleacă
să târguiască de-ale casei câte ceva, că știi, dacă le lași toate pe ajunul Crăciunului, nu le
mai poți prididi... Mă-ntorc eu acasă... îmi spune fata că s-a dus cuconița pân târg. Zic eu:
„Bine!" Mai trece ce mai trece, se fac douăsprece, iaca vine și Acrivița foarte supărată. Zic:
„Ce ai?" Zice: „Închipuiește-ți ce mi s-a întâmplat! am pierdut piatra de la inelul lui nenea
Andrei."'
„Când?"
„Acuma."
„Unde?"
„Pân târg... Tocmai la băcănie am văzut că-mi lipsește."
„Trebuie să căutăm pe unde ai mai fost."
„Am căutat peste tot: nu e și nu e."
„Trebuie să dăm un anunț la gazete!..."
Și isprăvind povestirea conversației sale cu consoarta, nenea Stasache îmi pune sub
ochi o gazetă. Citesc:
„O bună recompensă!... S-a pierdut ieri vineri, 23 decembre, înainte de amiazi, între
stradele Popa Tatu, Știrbei-vodă și Calea Victoriei, o pietricică de briliant în valoare de 3—
400 de lei. Cel ce o va găsi să o aducă la d. Stasache Panaiotopolu, strada... numărul... unde
va primi o recompensă de 20 de lei. ”
(Ion Luca Caragiale, Cadou...)
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: supărată,
închipuiește, consoarta. 6 puncte
2. Explică rolul virgulei în secvența — Gândeam că nu vii, îmi zice el. 6 puncte
3. Precizează din text un reper spațial și unul temporal. 6 puncte
4. Numește două moduri de expunere prezente în text. 6 puncte
5. Notează două trăsături ale genului epic prezente în textul dat. 6 puncte

B. Redactează o compunere de minim 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența


textului dat la specia literară schiță. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi două trăsături ale schiței;
– să ilustrezi două trăsături ale schiței, valorificând textul dat;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)


Citește cu atenție textul:

Originea cadourilor de Crăciun pare să aibă mai multe surse. Primele referinţe despre
oferirea cadourilor apar în Roma Antică când în timpul solstiţiulului de iarnă se celebrau
sărbătorile Kalendelor. Oficialii de prim rang ofereau cadouri Impăratului pentru că
solstiţiul de iarnă marca naşterea Zeului Soare, cu care împăratul era înrudit în mod direct.
O altă sursă a cadourilor provine din legenda Sf. Nicolae, care a fost cunoscut pentru
spiritul său caritabil. De regulă, de Sf. Nicolae părinţii lasă mici atenţii în ghetuţele copiilor,
cum ar fi ciocolată sau fructe. Această sărbătoare cu timpul a fost asimilată sărbătorii
Naşterii Domnului. În România s-au păstrat ambele sărbători ca ocazii de oferire a
cadourilor.
În America sensul modern al cadourilor a început în 1820, când micile atenţii oferite s-au
transformat într-o întreagă industrie şi o adevărată goană după cadouri în perioada
sărbătorilor de iarnă. Prima reclamă pentru Cadourile de Crăciun a apărut prin 1804. Până
în 1820 reclamele au început să se înmulţească din ce în ce mai mult, iar în 1840 au făcut
parte integrantă a Societăţii Americane. (...)
Pentru copii valoarea Crăciunului constă în emoţionanta aşteptare a lui Moș Crăciun.
Acesta este simbolul culturilor vestice. Imaginea lui Moș Crăciun ca fiind un bătrânel vesel,
burtos şi cu barbă albă, ce poartă haine roşii a fost inventată în America în secolul al 19-lea.
Imaginea sa a fost asimilată prin intermediul mediei şi s-a răspândit în întreaga lume. Cu
toţii îl ştim pe acest Moş Crăciun care ţine în spinare sacul plin de jucării pentru copii
cuminţi şi care este faimos pentru veselia sa debordantă...
(www.crestinortodox.ro, Istoria cadourilor de Crăciun)

1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– titlul articolului și site-ul unde a apărut articolul;
– anul apariției primei reclame pentru Cadourile de Crăciun. 4 puncte
2. Precizează unde apar primele referințe despre oferirea cadourilor. 4 puncte
3. Menționează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvența: De
regulă, de Sf. Nicolae părinţii lasă mici atenţii în ghetuţele copiilor, cum ar fi ciocolată sau
fructe.. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate din secvența: Pentru copii valoarea
Crăciunului constă în emoţionanta aşteptare a lui Moș Crăciun. 4 puncte
5. Transcrie propozițiile subordonate din fraza de mai jos, precizându-le felul:
Oficialii de prim rang ofereau cadouri Impăratului pentru că solstiţiul de iarnă marca
naşterea Zeului Soare, cu care împăratul era înrudit în mod direct. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată
completivă directă, introdusă prin adjectivul pronominal relativ care. 4 puncte
B. Redactează, în 150 -250 de cuvinte, o compunere în care să descrii un obicei alimentar
specific românesc. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să descrii acest obicei, identificând trăsăturile lui specifice; 4 puncte
– să precizezi în ce constă specificul lui național; 4 puncte
– să ai un conținut adecvat cerinței; 2 puncte
– să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte. 2 puncte

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.


Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 1 p.;
coerența ideilor – 2 p.; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2
p.; ortografia –3 p.; punctuația – 2 p.; așezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.)

S-ar putea să vă placă și