Spalarea solurilor contaminate

Masterand: Nicoleta Vargatu

 1. Consideratii generale privind spalarea solurilor

Această tehnică constă în excavarea solului contaminat și livrarea acestuia la o instalație

mobilă pentru tratare. Tehnica spălării solului se bazează pe principiul că contaminanții sunt
transportați prin cele mai fine particule prezente în fracțiunile solului și constă în efectuarea unei
spălări reale (spălare) cu apă, soluții apoase de surfactanți, biosurfactanți sau cu solvenți
organici.

Există două metode pe care se bazează îndepărtarea contaminanților:

 Dizolvarea completă a contaminanților în soluția apoasă de extracție;

 Concentrația și posibila dispersie a contaminanților în soluția de extracție, sub

formă de particule suspendate.

Spălarea are loc prin alegerea, în funcție de tipul de poluant, dintre următoarele fluide de
extracție posibile:

- Apă, pentru contaminanți ușor solubili (de exemplu, sulfați și cloruri);

- Apă cu surfactanți, în cazul contaminării cu hidrocarburi;

- Solvenți organici, pentru îndepărtarea compușilor altfel puțin solubili în apă, cum ar fi
hidrocarburile;

- Soluții acide (de exemplu, HCI, H2SO4 și HNO3), pentru contaminarea cu metale grele;

- Soluții alcaline (de exemplu NaOH, Na2CO3), pentru contaminarea cu cianuri;

- Agenți de complexare (acid citric, acetat de amoniu, NTA și acid EDTA-

etilendiaminetetraacetic), pentru contaminarea cu metale grele.

Principalele etape ale procesului de spălare a solului sunt:

 Pretratarea solului contaminat, pentru a subdiviza granulometria;

  Spălarea și extragerea contaminanților, care sunt eliminați din sol și
transferați într-o fază lichidă / apoasă;

 Separarea fazei a lichidului de extracție - sol;

 Posttratarea solului.
În practică, solul contaminat suferă un proces de spălare, o selecție granulometrică a
materialelor spălate și, în final, un tratament chimico-fizic al părții apoase / noroioase cu
recuperarea apei de spălare.
Excluzând cazurile de dizolvare completă a poluantului în interiorul fluidului de
extracție, procesul permite separarea fracțiilor cu granulometrie mai mare (cum ar fi nisipurile și
pietrișurile), de nămol și argilă, concentrând contaminanții tocmai în această fracțiune.
Particulele mai mari, după spălare, pot fi refolosite și returnate la locul de origine. Dimensiunea
restantă a particulelor mici este cea care conține o concentrație mare de contaminanți. Astfel de
deșeuri, de dimensiuni și greutate reduse, pot fi trimise spre reutilizare în cuptoare și / sau fabrici
de ciment sau trimise pentru eliminarea finală.
Tehnica de spălare a solului poate fi utilizată în combinație cu tehnica de extracție a
solventului, în special în solurile în care apare contaminarea mixtă. Cazul specific este acela în
care, părăsind instalația de spălare a solului, se obține o fracțiune de sol în conformitate cu
normele pentru metale, dar nu și pentru organice care pot fi, prin urmare, recuperate prin
intermediul unui tratament de extracție a solventului.
Aplicații
Spălarea solului este utilizată în cazul contaminării solului de metale grele, hidrocarburi (poluare
localizată) și pesticide (poluare difuză).
Mai exact, spălarea solului poate trata o mare varietate de contaminanți:

 benzen

 toluen

 xilen

 etilbenzen

 hidrocarburi clorurate

 uleiuri minerale, fenoli

  hidrocarburi aromatice policiclice

 bifenili policlorurați

 dioxine

 cianuri

 metale grele.

Durata tratamentului de spălare a solului este în general scurtă, de la una la trei luni.

Tehnologia de spălare a solului trebuie să efectueze teste pentru a verifica fezabilitatea

acesteia în raport cu caracteristicile fizice ale solului și tipul de contaminare. Dacă solul conține
procente mari de nămol și argile, acestea fac faza de separare solid-lichid mai problematică; în
practică, capacitatea totală de tratare a plantelor (în t / lună) scade pe solurile cu procente mai
mari de argilă și nămol [1].

1. Remedierea chimică a solurilor, in situ

Procedeele chimice de epurare se bazează pe eliminarea poluanților din sol sau anihilarea
caraterului toxic prin reacții de oxido-reducere și de schimb. Spălarea solurilor Este o metodă utilizată
pentru eliminarea fazei reziduale de poluant imobilizat în matricea solului. Principiul spălării constă în
separarea poluanţilor din sol şi transferul acestora în fază lichidă sau gazoasă, sub acţiunea apei şi a
energiei mecanice. Spălarea solului „in situ” permite extracţia poluanţilor din sol fără excavarea
acestuia; metoda se aplică în cazul solurilor permeabile și se bazează pe un sistem de infiltrare în sol a
apei de spălare care are ca efect antrenarea mecanică şi solubilizarea poluanţilor, sistem urmat de
colectarea în aval şi pomparea la suprafaţă a apei purtătoare de poluanţi; la suprafaţă, apa este supusă
unui proces de decontaminare, după care poate fi din nou reintrodusă în sol [2].
Infiltraţia controlată a apei în sol se poate face prin:
- săparea unor tranşee în amonte de zona poluată, tranşee în care se introduce apă curată
- realizarea unor puţuri verticale de injectare
- executarea unor drenuri orizontale - stropirea suprafeţei solului contaminat prin aspersiune solul de la
suprafaţa zonei poluate este stropit prin aspersiune cu apă curată sau cu o soluţie diluată care conţine
reactivi de spălare (agenţi dispersanţi, tensioactivi)
 Solul de la suprafaţa zonei poluate este stropit prin aspersiune cu apă curată sau cu o soluţie
diluată care conţine reactivi de spălare (agenţi dispersanţi, tensioactivi) [2].

Figura 1. Schema de spalare a solului contaminat

Aplicabilitate:
 se utilizează cu rezultate bune pentru soluri nisipoase, pietriș sau piatră și pentru materiale cu
granulatie mare rezultate din sitarea solurilor.
 se pot spala poluanţi organici, poluanţi anorganici solubili, metale grele.
Limitări:
 inaplicabilă pentru soluri care conțin argilă sau humus; necesită o etapă suplimentară de
separare a contaminanților (solubilizare, precipitare și filtrare etc.) [2].
Apa poate fi injectata la presiuni si temperaturi diferite si poate fi injectata in matricea solului
sau stropita pe suprafata poluata sunt adesea generate importante cantitati de efluenti
contaminati, din motive economice este necesara reciclarea solventului utilizat in timpul
extractive [3].

Variantele spalarii in situ sau a spalarii solului

-Variantele care au la baza aditivi;
-Schimbarea ph-ului;
-Surfactanti;
-Solventi;
-Tratarea biologica (Biolevigare) [3].
Bibliografie
1. https://koaha.org/wiki/Soil_washing
2. Maria Calinoiu, Tehnici de extractie a poluantilor din sol, prin aplicarea metodelor fizice de
depoluare, Analele Universitătii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu