Universitatea din Craiova

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD)

Programul de formare psihopedagogică, nivelul II postuniversitar

CONŢINUTUL PORTOFOLIULUI PENTRU EXAMEN (lucrari de seminar

ce trebuie depuse in ziua si data examinarii, impreuna cu rezolvarea
subiectelor de examen)
Proiectarea și managementul programelor educaționale
An universitar 2020-2021, sem. II

Masterandă: Costescu Emilia-Mihaela

1) Realizați un proiect de activitate extracurriculară pe o temă / problematică la

alegere.

2) Identificați cel puțin 8 cerințe/condiții de reușită a programelor educaționale.

1. Realizați un proiect de activitate extracurriculară pe o temă / problematică la alegere.

TEATRU SCURT
Proiect de activitate extracurriculară

Argument

TEATRUL este o formă de activitate nonformală apreciată de elevii deveniți

actori, regizori, scenografi, scenariști, dar și de publicul nostru.
Pentru profesorul coordonator al unei trupe de teatru, în cadrul unei activităţi
extracurriculare, teatrul reprezintă o strategie de atragere a elevilor în lumea cărților, un
prilej de a-și cunoaște mai bine învățăceii.
Activitatea scenică are la bază deschiderea către dorinţa de afirmare a elevilor, dar şi
voluntariatul în folosul acestora, al şcolii şi cel personal, traducând dorinţa de îmbunătăţire
a prestaţiei profesionale.
Ca dependentă de lectură ce sunt de mai bine de 45 de ani, mi-am pus problema
copiilor care nu mai ştiu ce înseamnă această plăcere, nici ce rost are cititul. Prin activităţile
artistice derulate în Colegiu, am urmărit câteva obiective, expuse în continuare:
 formarea unei atitudini favorabile cărţii şi lecturii;
 dezvoltarea abilităţii de interpretare a textelor;
 perfecţionarea elevilor în arta declamării;
 descoperirea talentelor literare, artistice;
 dezvoltarea competenţelor de exprimare orală şi în scris;
 formarea spiritului critic;
 îndreptarea limbajului la elevi;
 implicarea elevilor în realizarea unor spectacole artistice, ca modalitate de
petrecere a timpului liber;
 promovarea Colegiului, prin activități și rezultate obținute, în presă, TV,
siteuri, simpozioane etc.

TITLUL PROIECTULUI – Şi noi suntem dramaturgi ! ŞCOALA: Colegiul Naţional

„Samuil Vulcan” Beiuş, Bihor
GRUPUL ŢINTĂ: Trupa de teatru a Colegiului (elevi de liceu) INIŢIATOR ŞI
COORDONATOR: Prof. Costescu Emilia-Mihaela
PERIOADA DE DERULARE: 2020-2021/ orice an școlar;
TIPUL ACTIVITĂŢII: nonformală, educativă
SUBIECTUL ACTIVITĂŢII: Dramatizări după opere epice ale unor autori consacrați
PRODUSE FINALE: texte epice transformate în texte dramatice, spectacole de teatru scurt,
DVD-uri utilizabile în lecţii de Consiliere şi orientare sau în alte activităţi extracurriculare,
album foto.
PROMOVARE:
 promovarea spectacolelor (susţinute în diverse ocazii) pe paginile de socializare ale şcolii ;
 Naţional TV; Revista şcolii „Plai românesc”;

OBIECTIVE CADRU:
 promovarea lecturii de plăcere;
 transformarea unui text epic într-unul dramatic, cu părţi lirice (versuri);
 valorizarea potenţialului creativ al elevilor;
 cultivarea gustului estetic;
 cultivarea unor atitudini etice faţă de munca fiecărui coleg.

COMPETENŢE SPECIFICE:
 cunoașterea, aprofundarea și aplicarea noțiunilor de teorie literară referitoare la genurile epic,
dramatic, liric.
 formarea deprinderilor de dramatizare și punere în scenă a unui spectacol de teatru scurt;
 cultivarea unei atitudini pozitive faţă de munca de calitate;
 petrecerea unui timp liber de calitate și socializarea elevilor;
 cultivarea respectului de sine şi faţă de parteneri.

ETAPELE PROIECTULUI
 În perioada 1.10.2020 – 20.05.2021 elevii vor parcurge următoarele etape:
 activități de actualizare a componenței trupei de teatru și de stabilire a graficului
întâlnirilor;
 propunerea repertoriului pentru noul an școlar;
 realizarea activităților de dramatizare a operelor literare propuse;
 punerea în scenă a spectacolelor cu diferite ocazii;
 susținerea spectacolelor.

REALIZAREA ETAPELOR:

Pasul 1
octombrie 2020 – 2 ședințe (organizarea trupei și stabilirea graficului de activități);
noiembrie 2020 – 4 ședințe săptămânale (propunerea pentru dramatizare și discutarea a două
opere literare epice; actualizarea cunoștințelor referitoare la genurile dramatic și liric;
realizarea primei dramatizări (2 ședințe).

Pasul 2
decembrie 2020 – 4 ședințe săptămânale – punerea în scenă a spectacolului bazat pe prima
dramatizare realizată de elevi.

Pasul 3
ianuarie 2021 – 2 ședințe – repetiții și susținerea reprezentației scenice (spectacolului).
Pasul 4

- februarie 2021 – 2 ședințe – discutarea celei de a doua opere literare epice propusă pentru a
fi dramatizată;
martie 2021 – 2 ședințe – realizarea piesei de teatru scurt;
aprilie-mai 2021 – 4 ședințe – punerea în scenă a celei de a doua dramatizări;
iunie 2021 – 2 ședințe – repetiții finale și reprezentarea piesei în fața publicului.

AȘTEPTĂRI

Demersul va demonstrat abilitatea elevilor din trupa de teatu a transforma un text epic
într-unul dramatic, părți de proză în versuri și dialog (replici însoțite de didascalii).
Elevii – dramaturgi și actori – vor dovedi buna cunoaștere a elementelor de teorie
literară referitoare la structura textului dramatic (act, scenă, replici, dialog, monolog,
didascalii etc), dar și la versificație (strofă, ritm, rimă, măsură).
Dramatizările și spectacolele care vor fi realizate vor susține
transdisciplinaritatea activităților: literatură-teatru-muzică-desen (prin crearea unei linii
melodice necesare versurilor realizate de elevi pornind de la text, a costumelor și decorurilor.
Vizionarea unor DVD-uri cu spectacole de teatru vor permite acomodarea elevilor cu
demersul pe care îl au de realizat, dar și la realitățile epocilor prezentate, pentru
familiarizarea cu specificul acestora.

OBSERVAȚII

Vom ilustra rezultatele acestui proiect, care se derulează anual în Colegiu, cu un

exemplu de bună practică realizat în anul școlar 2016-2017. Elevii trupei de teatru au
dramatizat și au pus în scenă basmul cult Borta vântului, de Mihai Eminescu. Finalitatea
acestui demers a fost realizarea spectacolului omagial anual.
În anul școlar 2020-2021 trupa de teatru a realizat dramatizarea schiței Cele trei zeițe,
de I. L. Caragiale. Inițial, experimentul dramatizării a fost aplicat elevilor din clasa a
VII-a, aceștia studiind, după noua programă, textul dramatic. Activitatea s-a derulat online.
Compararea produselor finale ale elevilor gimnaziști cu cele ale elevilor din trupa de teatru a
demonstrat necesitatea activității extracurriculare de teatru într-o școală. Elevii mai
experimentați (ai trupei) au realizat produse finale care au evidențiat rafinament.
Ca profesor coordonator al trupei de teatru am dorit să realizăm spectacole bazate pe
piese consacrate, dar și să trecem la un nivel superior – al dramatizării unor opere epice.
Înainte de a realiza cu elevii astfel de activități, am dramatizat personal câteva creații epice,
pentru o mai bună prestație.
 BORTA-VÂNTULUI
Dramatizare în 2 acte după Mihai Eminescu, realizată de elevii trupei de
teatru

PERSONAJE
Săracul Străinul
Dumnezeu Sf. Petru Gazda
Nevasta gazdei Povestitorul Împăratul
Slujbaşii împăratului Oşteni
Locul – la ţară (un tărâm fabulos) Timpul fabulos, al basmelor
Recuzita – decor casă ţărănească, troacă, făină, costume ţărăneşti, buturugă, şumuiag de paie,
nuci, straiele lui Dumnezeu, ale Sf. Petru, ale împăratului, vin, căni, mască de măgar, cârjă, un
druc, monede, arme etc.

Actul I Scena 1

SĂRACUL (cu o troacă în mână, golită de făină): Apoi sărac am mai ajuns! Secetă! Mare
secetă! Tocmai acu, când m-au năpădit copchiii! O săptămână am trudit pentru un căuş de
grăunţe! Mare secetă! Şi foameteee!
(Se aşează pe o buturugă şi începe să facă un şumuiag de paie): Ce nacaz pe capul meu! Am
râşnit cele grăunţe şi ce credeţi?! S-a stârnit o furtună cum n-am mai văzut şi mi-a luat toată
făina din căuş. Straşnic m-am mâniet, dar nu mă las eu aşa, cu una cu două! Mă duc! (Ridică
şumuiagul mândru de munca lui şi, hotărât, porneşte la drum.)

Scena 2

Se întâlneşte cu un străin care îl întreabă:

STRĂINUL: Unde te duci, cumătre?
SĂRACUL: (Ridicând şi arătându-i şumuiagul) Mă duc s-astup borta vântului, că mi-o luat
făina din căuş.
STRĂINUL: Da’ unde-i nimeri-o?
SĂRACUL: Unde-a fi, acolo mă duc. Sănătate! (Se salută la despărţire.)
STRĂINUL: Mergi cu Dumnezeu!
Actul II Scena 1

POVESTITORUL: Tot mergând, Îi întâlneşte pe Dumnezeu şi Sf. Petrea, care erau pe pământ
pe-atunci. Nu ştie cine sunt.
DUMNEZEU: Unde te duci, omule?
SĂRACUL: Mă duc s-astup borta vântului, că mi-o luat făina din căuş.
DUMNEZEU: Omule, nu te mai duce. Na-ţi o nucă… da pân’ acasă să nu zici: Nucă,
deschide-te!
SĂRACUL: Îţi mulţămesc, omule. M-oi duce către casă. (Mulţumind pentru nucă, îi salută pe
cei doi și se întoarce spre casă.)
Scena 2

POVESTITORUL: S-a înnoptat. Bietul sărac trage la o casă şi bate în poartă. Gazda îi
deschide.
SĂRACUL (către gazdă): Sara bună, gazdă. Vin de la drum şi n-apuc să ajung acasă.
Lasa-mă să înnoptez la dumneata.
GAZDA (cu nevasta curioasă lângă el): De unde vii, bade?
SĂRACUL: Mă duceam s-astup borta vântului ş-am întâlnit un nebun pe drum şi mi-o dat o
nucă şi-a spus să nu zâc pân’ acasă Nucă, deschide-te! Ce-a mai fi şi asta?
NEVASTA (Îl ospătează şi, vicleană, ia o nucă din hambar în mână şi zice): Ia să-ţi văd nuca!
(Îi schimbă nuca omului şi iese. Săracul merge în odaia lui.)
(Femeia iese din scenă, merge în ocolul vitelor, unde zice. În fundal se aude:)
Nucă, deschide-te!
(Din spatele scenei se aude vocea femeii):
Vai di mini ce di viti! Oi, cai, hei, o bogăţie ‘ntreagă! Mare putere dumnezeiască! (Dimineaţa,
săracul îi salută pe gazde şi porneşte la drum.)
SĂRACUL: Mai rămâneţi sănătoşi!
GAZDA: Du-te cu Dumnezeu!

Scena 3

(Săracul ajunge acasă şi ia nuca în mână.)

SĂRACUL: Ia să văd şi eu ce minune a mai fi şi asta: Nucă, deschide-te! (Nuca nu se
deschide. Repetă porunca.) Hai, bată-mi-l Dumnezeu de vânt şi pe moşneag lua-l-ar
necuratul! Mă duc s-astup borta vântului şi să bat pe moşneag de ce m-o viclenit.

Scena 4

POVESTITORUL: Sărmanul om ajunge iar la Dumnezeu, dar acesta avea altă faţă, doar avea
putere dumnezeiască, şi nu l-a cunoscut.
DUMNEZEU: Unde te duci, bade?
SĂRACUL: S-astup borta vântului şi să ucid moşneagu’ cela ce m-o viclenit.
DUMNEZEU (întinzându-i funia de care era legat un măgar): Na-ţi, bade, un măgar. Da’ să
nu zici pân’ acasă: Măgar, baligă-te!
SĂRACUL: N-oi zice. Îţi mulţămesc.

Scena 5

(Se-ntoarce săracul iar pe la gazda aceea.)

SĂRACUL: Se vede treaba că iar am ajuns la casa asta.
Gazdă bună, mai primeşte-mă o noapte la dumneata. Iaca! Am pornit iar s-astup borta
vântului şi mi-o ieşit în cale un om. Şi mi-o dăruit măgarul aista, dar n-am voie să rostesc
până acasă: Măgar, baligă-te!
GAZADA: Vină şi ospătează oleacă de vin şi te hodineşte. (Omul adoarme pe laiţă.
Gazda a cumpărat de la nişte ţigani un măgar şi l-a schimbat pe al săracului.)
GAZDA: Nevastă, ia vezi ce-a mai fi şi cu măgaru’ ista ! (Nevasta iese cu măgarul spre grajd,
de unde se aude:) NEVASTA: Vai di mini, ce di băneeeet!

Scena 6

(A doua zi, săracul se scoală, ia măgarul schimbat de femeie şi se porneşte spre casă.)
SĂRACUL: Rămâneţi sănătoşi şi mulţămesc de găzduire.
GAZDA: Sănătate şi drum bun!
SĂRACUL: (ajungând acasă, îi zice măgarului): Măgar, baligă-te, fă bani! (Pentru că nu-i
ascultă dorinţa, apucă un druc şi-ncepu a deşăla măgarul. Apoi nervos):
Acu nu-l mai iert eu pe moşneagul cela!

Scena 7

(Porneşte iar să-ntâlnească pe moşneag şi s-astupe borta vântului. Întâlneşte pe Dumnezeu, cu

alt chip.)
DUMNEZEU: Ziua bună, bade! Da-ncotro aşa grăbit?
SĂRMANUL: Ziua bună! Iaca, merg s-astup borta vântului şi să-l pedepsesc pe omul cel care
m-o păcălit cu-n măgar.
DUMNEZEU: Nu te mai duce! Na-ţi, bade, o cârjă, da‘ să nu zici pân-acasă: Cârje,
‘ncârjeşte-te!
SĂRACUL: (ia cârja) Îţi mulţămesc, omule!

Scena 8

SĂRACUL: Se vede treaba că iar am ajuns la casa ăstui om.

Ziua bună, gazdă mare! Rogu-te, mai lasă-mă o noapte la dumneata. Acu, am primit o cârjă şi
nu n-am voie să rostesc până acasă: Cârjă’, ncârjeşte-te!
(Gazda îi dă şi mai straşnic ospăţ, apoi se sfătuieşte cu nevasta, la o parte.)
GAZDA (în şoaptă, către femeie): Măi femeie, om vedea ce-a mai da şi cârja şi pe urmă l-om
omorî, să nu ne ştii niminea!!! Hai cu cârja-n zămnic (beci), să-nchidem uşa şi să zicem:
Cârjă’, ncârjeşte-te!
(Gazda şi nevasta ies din scenă ca şi cum ar intra în beci. Se aude formula şi cârja începe a
bate ş-a zdrobi. Zbieretele celor doi se aud toată noaptea.
Dimineața, săracul se trezeşte şi caută gazda.) Da unde-or fi stăpânul? Ei! Ce să fie aici?
(Auzind zgomote acolo, pornește spre zămnic. Acolo, cârja nu s-a oprit din bătaie.)
GAZDA (către sărac): Bade, ţi-om da şi măgarul şi nuca, numai mă rog, scoate-ne!
SĂRACUL: (Priveşte cu satisfacţie scena şi lasă cârja de-i bate şi mai bine. Apoi a luat
măgarul, cârja şi nuca şi porneşte spre casă.)
Rămâneţi sănătoşi! (ironic)

Scena 9
POVESTITORUL: Despre bogăţia săracului a ajuns veste pân’ la-mpărat. Atâţia bani avea el,
de-o semănat ş-o crescut grâu de aur. Auzind grozăvia că săracul are un lan de aur, împăratul
a trimis doi slujbaşi să-i dea sămânţă, să semene şi el.
ÎMPĂRATUL (poruncitor): Mergeţi la sărman şi să nu vă întoarceţi fără sămânţă de grâu de
aur! Zile de ocnă vă aşteaptă de nu-mi împliniţi dorinţa!
(Slujbaşii pleacă în grabă la sărman.)

Scena 10

SLUJBAŞII: Bunule om, împăratul porunceşte să-i dai sămânţa care lui i se cuvine.
SĂRACUL: Spuneţi împăratului că nu vreau să-i dau, să văd ce mi-a face.

Scena 11

POVESTITORUL: Împăratul, când a auzit aşa, straşnic s-o mâniet ş-o gătit oştire, să se ducă
cu război asupra săracului îmbogăţit. Chiar împăratul era în frunte! Ş-a venit pân’ la uşa
săracului ş-o strigat să iasă să-i vadă ochii. Dar săracul luă cârja sub suman şi ieşi la împărat.
Acu’ împăratului, cu atâtea mii de oameni, i-a fost ruşine să se ducă el numai cu unul să se
lupte. Şi-a zis:
ÎMPĂRATUL: Omule, aud că nu-mi dai sămânţa care mi se cuvine. Arată-ţi tu întâi puterea.
Să văd ce-ţi dă curaj.
SĂRACUL: Bine, măi împărate. (Către cârjă): Cârje’, ncârjeşte-te! La tot soldatul câte două
şi la împăratul nouă.
(Oştenii şi împăratul ies fugind şi strigând din scenă.)
POVESTITORUL: Vezi doară, cârja era dumnezeiască şi tot în cap pâcâia. O nebunit şi pe
soldaţi şi pe-mpăratul.
Eiii! S-o tot dus împăratul, ş-o rămas în pace sărmanul cel bogat şi în pace o trăit bine. Să dea
Dumnezeu să trăiască şi copiii mei aşa!
Şi dumneavoastră vă dorim sănătate să ne mai întâlnim.
Cortina cade.

CONCLUZII
Activităţile de promovare a lecturii şi de realizare a unor spectacole de teatru au
favorizat principiul transdisciplinarităţii (literatură, comunicare în limba maternă,
aprofundarea competenţelor lingvistice de comunicare în limbile engleză şi franceză, a
competenţelor de operare pe calculator, de documentare şi informare în lumea bibliotecii şi
a internetului, de cultivare a talentelor actoriceşti, muzicale, declamative.
Lectura noastră nu a rămas... doar lectură, ci un mijloc de înţelegere a vieţii, de
cultivare a gustului estetic, de implicare în viaţa şcolii şi a colectivităţii.
Prin lectură şi teatru,elevii devin capabili să interacţioneze nu numai cu colegii, cu
tineri din ţara lor, ci şi cu prieteni din alte ţări, pe termen mai lung deoarece punerile în
scenă au fost activităţi în cadrul unor proiecte europene de tip Erasmus+.
 2. Identificați cel puțin 8 cerințe/condiții de reușită a programelor educaționale.

1. Identificarea competenţelor persoanelor implicate în aceste proiecte pentru a le putea

folosi la maxim;

2. Parteneriatul în predare realizat de oricare două sau mai multe cadre didactice care au în
clasă elevi cu cerinţe educative speciale. Se poate efectua în forme variate, dar necesită o
planificare riguroasă a activităţii şi împărţirea rolurilor şi responsabilităţilor între cadrele
didactice, astfel încât elevii cu cerinţe educative speciale să primească sprijin direct în
activităţile de învăţare sau să fie antrenaţi şi valorizaţi într-o activitate de grup.

3. Formele de evaluare continuă, monitorizează progresul individual şi facilitează

planificarea optimă a activităţii şcolare pentru elevi.

4. Atitudinea pozitivă/ de acceptare a elevilor cu cerinţe educative speciale şi evitarea

etichetărilor din partea cadrelor didactice, a colegilor de clasă şi a colectivului de elevi ai
şcolii.

5. Formarea cadrelor didactice în domeniul programelor educaționale

6. Diferenţierea  şi adaptarea curriculumului şcolar - planuri de învăţământ

individualizate, metode şi mijloace de învăţământ adecvate, conţinuturi accesibile,
flexibilitate în proiectarea didactică) şi adaptarea conţinuturilor prevăzute de programa şcolară
în concordanţă cu  cerinţele educaţionale individuale ale elevilor.

7. Un management al clasei  care să faciliteze forme moderne şi flexibile  de instruire şi de

lucru pe grupe de elevi.

8. Cooperarea cu familiile elevilor şi responsabilizarea acestora.

9. Asigurarea suportului logistic, material şi financiar necesar şcolilor.

10. Construirea unei reţele între cei care consideră că educaţia incluzivă este importantă, au
experienţă în domeniu şi recunosc necesitatea  schimbării în procesele de învăţământ.

11.Promovarea unor noi concepţii şi teorii din domeniul psihopedaagogiei moderne

( valorificarea teoriei inteligenţelor multiple)