1. Igiena muncii – obiectul de studiu şi conţinutul, sarcinile, metodele solicitate.

Obiectul: omul în timul muncii.

Conţonutul: Ig. Muncii este o disciplină a medicinii preventive, care stud. factorii proces. de muncă şi ai
med. Ocupaţional, infl. Lor asupra arganismului uman în scopul elab. Măsurilor sanitaro- ig. şi medico-
profilactice, îndreptate spre crearea celor mai favorabile condiţii de muncă, asig. sănăt. şi a nivelului înalt
al capacităţii de muncă.
Sarcinile:
- Studierea particularităţilor ig. ale proceselor tehnologice, ale utilajului, materialelor prelucrate din
punct de vedere al influienţei lor asupra organismului.
- Studierea şi evaluarea condiţiilor ig. de muncă (fact. meteorologici, poluarea aerului cu praf şi
gaze, iradiere cu caracter diferit, zgomotul, vibr., US).
- Studierea caracterului şi organizării proceselor de muncă, modificărilor funcţionale, fiziologice în
procesul muncii.
- Studierea stării sănăt. muncitorilor(morbidit. generală, bolile prof. şi nespecifice).
- Evaluarea stării şi eficacităţii ig. a instalaţiilor sanitaro-tehnice(de ventilare, iluminare),
construcţiilor de deservire sanitară, mijl. de protecţie individuală.
Metodele de lucru :
a) De avizare sanitară (subiectivă).
b) Instrumentală şi de lab.: fiziologice, biometrice, ergometrice, fizice, chimice.
c) Statistice: media, eroarea, veridicitatea, corelaţia.
d) Experimentale: toxicologice (experiment acut, subacut, cronic) în natură.

2. Etapele istorice de dezvoltare a igienei muncii. Aportul savanţilor autohtoni în rezolvarea

problemelor igienei muncii.
 primele atestari privind protectia omului in timpul muncii-scrierile istoricilor antici Xenofon si
Pliniu
 primele mentiuni cu privire la efectele nocive ale unor conditii de munca asupra sanatatiii-
Hipocrate, Galen
 in sec. XV-XVI - Georgius Agricola si Paracelsus - a descris unele boli profesionale:
silicotuberculoza minereului, intoxicatii cu mercur
 in sec. XVI - Ulrich Ellenborg de Swabia- unele intrumente de lucru pot fi periculoase pentru
sanatate
 in anul 1700 - Ramazini a scris cartea "Despre bolile meseriasilor", termenul "boli profesionale"
 in sec. XVII-XVII - Vanban, Hirne, Bernoulli, Eules - elaborarea unor metode de masurare a
eforturilor
 in 1913 - Rubner - modificari fiziologice la muncitorii de la intreprinderile din Germania
 Morel a stabilit posibilitatile de inregistrare a functiilor fiziologice
 Secenov - a elaborat criteriile fiziologice ale stabilirii duratei zilei de munca
 Secenov - a descoperit si studiat reflexele encefalului (restituirea centrului de oboseala in caz de
lucru sau de activitate a altui centru
 Pavlov a studiat reflexele conditionate si importanta lor, formand faza stereotipului dinamic
 In Moldova, istoria dezvoltarii stiintei in general si a igienei muncii a aparut in anii 70 al sec.
XVII.
 3. Principiile de organizare a sistemului de protecţie a muncii şi bunăstării muncitorilor.
Legislaţia de bază în vigoare.
protectia si fortificarea sanatatii angajatilor intreprinderilor industriale si ai oricarora
altor institutii sunt sarcinile primordialale ale sanatatii publice. Sistemul de protectie a
munci si bunastarii munncitorilor se face conform: Constitutie RM, legea RM cu privire la
protectia muncii, Codul munci al RM
legslatie: HG nr.603 din 11.08.2011 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
folosirea de catre lucratori a echipamentului de munca la locul de munca
Anexa nr.3 la HG nr.603 din 11 august 2011 cerinte minime suplimentare de securitate si
sanatate pt folosirea de cartre lucratori a echipamentului de munca la locul de munca .
-Gost 12.4.123-83
-GOST 12.3.025.80
-GOST12.30.35.84
-GOST 12.3 027-92
4. Definiţia noțiunii “noxă profesională”, clasificarea.
Prin noxe profesionale se subînţeleg toţi factorii ce pot condiţiona scăderea capacităţii de muncă,
apariţia intoxicaţiilor şi maladiilor acute şi cronice, sporirea morbidităţii cu incapacitate temporară
de muncă şi alte influenţe negative. Noxe profesionale sunt factorii fizici, chimici şi biologici,
inclusiv suprasolicitările fizice (statice şi dinamice), insuficienţa activităţii fizice (hipodinamia) şi
suprasolicitările psihoemoţionale.
Mediul ocupaţional, în care are loc activitatea omului, se caracterizează printr-un complex de factori
microclimatici şi fizico-chimici specifici, ce pot influenţa negativ sănătatea angajaţilor. Aceşti
factori (temperat., umidit., zgomotul, vibraţia, subst.toxice, iluminatul nefavorabil) se mai numesc
factori nocivi şi factori periculoşi.
Periculoşi sunt factorii care, în anumite condiţii, pot provoca dereglări acute ale sănătăţii şi moartea
organismului, iar nocivi- factorii care exercită influenţă negativă asupra capacităţii de muncă sau
provoacă boli profesionale şi alte consecinţe nefavorabile.
În afară de factorii periculoşi şi nocivi, asupra condiţiilor de muncă influenţează şi anturajul de
producere, caracterul muncii. În special, capacitatea de muncă şi sănătatea muncitorilor sunt
determinate de caracterul muncii, organizarea ei, poziţia corpului, interrelaţiile dintre colectivele de
muncă şi organizarea locurilor de muncă, particularităţile ergonomice.
Clasificarea noxelor profesionale:
1.noxe profesionale care aparțin organizării muncii
2.noxe profesionale ce aparțin mediului de muncă: factorii fizici, chimici, fizico-chimici, biologici.
3. noxe profesionale ce aparțin relației om-mașină
4. noxe profesionale ce aparțin relației psiho-sociale dintr-un colectiv de muncă (relație om-om)

5. Morbiditatea profesională, clasificarea.

Clasificarea bolile profesionale – se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau a unei
profesiuni si este cauzata de factori nocivi, fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului
de munca.
Boli profesionale:- pneumoconioze (pulbere)
zgomot - Surditatea profesionala ( neurita cohleara)
-Cataracta profesionala (radiatii calaorice)
vibratii - boala de vibratie
- intoxicatii profesioanale (Pb) Boli generale: SR
pneumonii, anigina -
 combustii, ecseme, soc termic
-conjunctivite
- alergii
radiculite nevralgii

6. Maladiile legate de profesie. Caracteristica.

boli legate de profesie
Expunerea profesionala la diferite noxe poate fovariza si aparitia cu frecventa crescuta a unor
imbolnaviri cu larga : HTA, Cardiopatie inschemica, Bronsita cronica, afectiuni musculo-
scheletale, tulburari de comportament. Aceste afectiuni implica un mozaic de factori endo si
exogeni intre care cei profesionali participa de la caz la caz cu o pondere diferita.
Conditii care explica subestimarea bolilor profesioanele: - imperfectiuni ale organizarii retelei de
medicina muncii avind la baza mai ales un mr, redus sau ft redus de specialisti. -
abordarea fara profesionalism a doemnilui specialitatii consecutive aunei pregatiri necorespunzatoare -
dotarea tehnica necorespuzatoarea
- deficiente in organizarea sistemelod de dobandire a specialitatii si de pregatiri post universitare -
folosirea fortei de munca in conditii de eludare a legalitatii la un control sistematic si competent al
angajatilor in retatie cu munca

7. Fiziologia şi psihofiziologia muncii ca parte integră a igienei muncii. Conţinutul, sarcinile

şi metodele solicitate. Aportul savanţilor fiziologi în dezvoltarea fiziologiei
muncii.
1. Fiziologia muncii - este un compartiment al medicinii muncii,care studiază modificările stării
funcționale a organismului uman sub influența activității de producere și elaborează metode fiziologic
argumentate de organizare a procesului de muncă,ce contribuie la prevenirea oboselii și menținerea
unui nivel înalt al capacității de muncă.Modificările stării funcționale a organismuluinîn timpul muncii
depinde de 2 categorii de factori:efortul depus în procesul de muncă și mediul de muncă.Obiectul:omul
în procesul muncii.
Obiectivele:
 studiul legitatilor fiziologice a muncii fizice si intelectuale
 cercetarea mecanismelor fiziologice, care determina dinamica capacitatii de munca a omului in
conditiile contemporane de producere
 evaluarea muncii dupa gradul de solicitare fizica si neuropsihica
 elaborarea bazelor fiziologice a organizarii rationale a muncii, incluzand optimizarea miscarilor,
pozitiilor de munca, organizarea locurilor de munca, ritmul de munca, elaborarea regimurilor
rationale de munca si odihna

Sarcinile:
 aplicarea legitatilor fiziologice la organizarea rationala a procesului de munca si la locul de
munca
 alegerea si amplasarea optima a utilajului, instrumentelor si masinilor

Metodele de investigatie fiziologice a muncii cu efort preponderent fizic:

 munca mecanica exterioara, kgm sau W;
 consumul de energie, kcal sau J;
  oscilatiile parametrilor fiziologici ai sistemelor mai solicitate (cardiovascular, respirator,
neuromuscular)

Metodele de investigatie fiziologice a muncii cu efort preponderent neuropsihic:

 starea reflexelor, analizatorilor, atentiei si memoriei

Istoric
 primele atestari privind protectia omului in timpul muncii-scrierile istoricilor antici Xenofon si
Pliniu
 primele mentiuni cu privire la efectele nocive ale unor conditii de munca asupra sanatatiii-
Hipocrate, Galen
 in sec. XV-XVI - Georgius Agricola si Paracelsus - a descris unele boli profesionale:
silicotuberculoza minereului, intoxicatii cu mercur
 in sec. XVI - Ulrich Ellenborg de Swabia- unele intrumente de lucru pot fi periculoase pentru
sanatate
 in anul 1700 - Ramazini a scris cartea "Despre bolile meseriasilor", termenul "boli profesionale"
 in sec. XVII-XVII - Vanban, Hirne, Bernoulli, Eules - elaborarea unor metode de masurare a
eforturilor
 in 1913 - Rubner - modificari fiziologice la muncitorii de la intreprinderile din Germania
 Morel a stabilit posibilitatile de inregistrare a functiilor fiziologice
 Secenov - a elaborat criteriile fiziologice ale stabilirii duratei zilei de munca
 Secenov - a descoperit si studiat reflexele encefalului (restituirea centrului de oboseala in caz de
lucru sau de activitate a altui centru
 Pavlov a studiat reflexele conditionate si importanta lor, formand faza stereotipului dinamic
 In Moldova, istoria dezvoltarii stiintei in general si a igienei muncii a aparut in anii 70 al sec.
XVII.

8. Formele moderne de muncă, principiile de organizare, particularităţile fiziologice şi

psihologice.

Munca cu efort fizic considerabil - solicitarea preponderenta a aparatului locomotor, prin cheltuieli
considerabile de energie: 17-25 MJ (4000-6000 kcal) si mai mult in 24 ore. Consta in transformarea
energiei chimice in energie mecanica, exprimata prin contractii musculare. Stimuleaza procesele
metabolice.
Munca mecanizata - modificarea eforturilor musculare si complicarea programului de activitati;
cheltuielile de energie 12,5-17 MJ (3000-4000 kcal) in 24 ore. Sunt caracteristice incordarile
sensibilitatii auditive si vizuale. Micsorarea activitatii musculare, sunt implicati muschii mici distali
ai membrelor (viteze mari si precizia miscarilor); monotonia muncii.
Munca semiautomatizata - procese tehnologice cu participarea partiala a omului in procesul nemijlocit
de realizare a obiectivelor de munca. Omul-masinilor: asigura cu materie prima, include in lucru
mecanismul, supravegheaza procesul tehnologic, inlatura unele defecte, scoate productia finita.
Efort fizic mic, monoton, ritm inalt si cu putine elemente creatoare.
Munca automatizata - indeplinita in totalitate de mecanisme, cu supravegherea procesului tehnologic
de catre operatori.
Munca de grup - de la conveier, consta in divizarea procesului tehnologic in operatii, realizarea lui
intr-un ritm dictat, cu o succesivitate obligatorie a operatiilor, prezentarea mecanizata sau
 automatizata a detaliilor la fiecare loc de lucru prin intermediul conveierului. Frecventa miscarilor
mici si monotonie- oboseala si istovire nervoasa, rapida; scade atentia, se micsoreaza viteza
reactiilor motorii la excitatii auditivi si vizuali, apare repede oboseala si chiar surmenajul.
Munca intelectuala - in productie (constructori, ingineri, tehnicieni, operatori, etc) si in afara ei
(medici, profesori, scriitori, redactori, artisti, pictori, etc)Mobilizarea memoriei, atentiei. Efort fizic
de 10-11,7 MJ (2000-2400 kcal) in 24 ore. Hipochinezie - scaderea activitaii motorii, scaderea
reactivitaii organismului, cresterea incordarii emotionale.
Particularitatile fiziologo-igienice a efortului dinamic si static:
Efortul dinamic este de 2 tipuri:
 pozitiv - sub influenta contractiei musculare, are loc deplasarea unui obiect sau a corpului (urcare
pe scari)
 negativ - sub influenta contractiei musculare se realizareaza rezistenta fata de un corp ce se
deplaseaza sub impulsul unei forte exterioare (coborare pe scari)

Eforul static:
 contractia musculara produce un echilibru intre forta care tinde sa se plaseze si energia pe care o
dezvolta muschiul; in aceasta stare nu exista deplasarea in spatiu

Contracţia musculară statică (contracţia izometrică) se caracterizează prin creşterea tonusului muscular
(contracţie tonică), cu menţinerea constantă a lungimii fibrei musculare, fără deplasarea vreunui segment
corporal. Prin acest tip de contracţie se asigură menţinerea unor poziţii în timpul activităţii profesionale
sau susţinerea unor sarcini exterioare, forţa musculară având rolul de a contracta forţa exterioară
(sarcina).
Contracţia musculară dinamică (izotonică) conduce la modificarea în lungime a muşchiului (se
alungeşte sau se scurtează), tonusul rămânând constant. În acest caz se realizează un lucru mecanic prin
deplasarea unor segmente corporale ce corespund mişcărilor în timpul muncii (deplasării unei sarcini).

9. Rolul SNC în procesul de reglare a activităţii de muncă.

-coordonare
- condurerea si controlul activitatii tutudor functiilor organismului .
La intensitate mica de munca are loc stimularea scoartei cerebrale cu solicitarea functie
cognitive
La intensitate mare cresc procesele de inhibitie, scade excitabilitatea, tulbura activitatile
reflexelor conditionate.
la lucrari fise sunt inclusi analizatori care duc la cresterea starii de inhibitie, tulbura
activitatea proceselor corticale
La munca usoara, medie- creste sensebilitatea vizuala, auditiva, tactila.
La munca prelungita- scade sensebilitatea auditiva vizuala tactila

10. Chimismul şi energetica procesului de contracţie musculară. Consumul de energie la

diferite forme de activitate.
Fibrele musculare striate au proprietatea de a transforma energia chimica in mecanica.
Reactiile biochimice principale, in timpul contractiei musculare, au loc la nivel celular cu participarea
unor enzime specifice, in 2 faze:
1. faza anaeroba (reactiile biochimice se petrec fara O2):
  faza de scindare ATP - energie- la fiecare g de acid fosforic se elibereaza 12 kcal, iar muschiul se
scurteaza, adica creste tonului muscular
 faza de resinteza ATP din ADP si creatininfosfat - reactia de scindare a ac. creatininfosfat in
creatinina e insotita de eliberearea energiei, p oarte care se utilizeaza ca energie (contractia
musculara), iar o parte se duce la sinteza ATP
 La fiecare g de molecula de ac. fosforic, rezultat din scindarea creatininfosfatului se elibereaza
11,5 kcal
 Molecula de ac. fosforic rezultata din scindarea creatininfosfatului permite resinteza ATP.
Prefacut, ATP poate initia o noua contractie musculara
 Rezervele de ATP si creatininfosfat sunt suficiente pentru 20 sec, dupa care e nevoie de o noua
sursa de energie

2. faza aeroba ( cu aport de O2 prin respiratie externa)

 Se bazeaza pe reactia de oxidare a acidului lactic --- CO2+H2O
 Cea mai mare parte din enerfie serveste la resinteza glicogenului din glucoza
 Rezervele energetice sunt reprenetate de glicogenul muscular hepatic si de acizii grasi liberi
stocati intracelulari sau mobilizati din tesulul adipos
 Mecanismul contractiei musculare e de natura moleculara, cu participarea actine, miozinei,
actinomiozinei si ionilor de Ca, avand loc alunecarea miofibrilelor.
 Sunt 2 tipuri de fibre musculare:
 Cu contractie rapida, prin glicoliza anaeroba, sub controlul motoneuronului alfa 1 (50 % din
totalul fibrelor musculare)
 Cu contractie lenta, prin fosforilare oxidativa, sub controlul motoneuronului alfa 2 (25 % din
fibre)
 25 % din fibre sunt de tip intermediar
 In realitate muschii sunt micsti, continand ambele tipuri de fibre, dar in proportii diferite.

11. Modificările sistemului respirator în procesul de muncă. Dinamica consumului de oxigen

pentru munca statică şi dinamică.
 12. Modificările morfologice, fizice şi biochimice a sângelui pe parcursul muncii.
Sarcinile principale ale sangelui in raport cu timpul activitatilor profesionale predominant fizic sunt:
 aducerea O2 necesar la sistemul muscular solicitat de efortul profesional
  indepartarea CO2 si a unor metaboliti care formeaza in exces la nivelul muschilor solicitati
 transportul de combustibil necesar contractiei musculare (glicogen, glucoza, acizi grasi liberi)
 Nr.hematii si cantitatea de Hb - creste
 Nr. leucocite - creste (limfocite, neutrofile)
 Hematocritul - creste, ca consencita a hemoconcentratiei
 Puterea tampon-acid -creste - a sangelui
 Vascozitatea csangelui, timpul de coagulare - creste

Modificari lae glicemiei in functie de intensitatea efortului:

 in munci usoare- nu se modifica;
 in munci medii- hipoglicemie initial, cu revenire pe parcurs;
 in munci grele , prelungite - hipoglicemie pe toata durata efortului

Modificarile acidului lactic: (depinde de intensitatea efortului)

 in munci usoare - creste in faza initiala, apoi revine;
 in munci grele - creste semnificativ si mareste coeficientul de utilizare a O2 la nivelul tesuturilor

Se inregistreaza modificari a pH sangelui in functie de presiunea dioxidului de carbon si rezerva alcalina.

13. Modificările funcţionale a sistemului cardiovascular în procesul de muncă.

14. Modificările funcţionale a SNC în timpul exercitării diferitor profesiuni (în timpul lucrului
şi în perioada de restituţie).
 15.Dinamica capacităţii de muncă în decursul zilei de muncă. Caracteristica perioadelor
capacității de muncă.
Capacitatea de muncă- un ansamblu de posibilităţi morfologice şi funcţionale ale organismului, care
permite efectuarea unei cantităţi maxime de muncă pe o perioadă cît mai îndelungată, fără scăderea
calităţii. Indicii integrali ai capacităţii de muncăsînt productiviattea muncii în dinamică şi calitatea
lucrului.

Modificările capacităţii de muncă pe parcursul zilei au cateva etape:

1.Etapa de intrare in muncă sau de creştere a capacităţii de muncă
Capacitatea de muca creste treptat
Adaptarea org la munca preconizata
Durata de la citeva minute pană la 1,5 ore, iar la munca intelectuală creatoare – pană la 2-2,5 ore.
2.Etapa de capacitate inaltă de muncă –
Productivitate inalta de muca
Scade incordarea fiziologica
Durata 2-2.5H

3.Perioada de scădere a capacităţii de muncă –

Scad functiile principale ale sist. de organe
Scade atentia,irautatirea starii sist,circulator,miscari deprisoase,erori,cresterea timpului de rezolvare a
sarcinii

Pauza
4.Etapa de intrare in muncă sau de creştere a capacităţii de muncă dupa pauza
5.Etapa de capacitate inaltă de muncă dupa pauza
6.Perioada de scădere a capacităţii de muncă dupa pauza
7.Etapa efortului final –spre sfirsitul zilei are loc cresterea scurta a capacitatii de munca

16.Clasificarea activităţii musculare. Caracteristica.

Efortul muscular se caracterizează prin solicitarea predominantă a aparatului osteo-muscular.Se întalnește
în așa sectoare de activitate ca cel: forestier, constructie, metalurgie, agricultura.
Consecutivitatea activitatii musculare:
 transmiterea potentialului de actiune la placa motorie
 eliberea acetilcolinei la nivelul sinapselor neuromusculare cu modificarea starii efective a placii motorii
 declansarea unui potential de actiune care se transmite de-a lungul fibrei musculare, rezultand constrictia
musculara cu dezvoltarea si exercitarea unei forte
 Contractia musculara poate fi statica sau dinamica
 Este comandata de celulele nervoase motorii, situate la nivelul scoartei cerebrale, in circumvolutiunea
frontala ascendenta
Particularitatile fiziologo-igienice a efortului dinamic si static:
Efortul dinamic este de 2 tipuri:
 pozitiv - sub influenta contractiei musculare, are loc deplasarea unui obiect sau a corpului (urcare pe scari)
 negativ - sub influenta contractiei musculare se realizareaza rezistenta fata de un corp ce se deplaseaza
sub impulsul unei forte exterioare (coborare pe scari)
Eforul static:
 contractia musculara produce un echilibru intre forta care tinde sa se plaseze si energia pe care o
dezvolta muschiul; in aceasta stare nu exista deplasarea in spatiu
Contracţia musculară statică (contracţia izometrică) se caracterizează prin creşterea tonusului muscular
(contracţie tonică), cu menţinerea constantă a lungimii fibrei musculare, fără deplasarea vreunui segment
corporal. Prin acest tip de contracţie se asigură menţinerea unor poziţii în timpul activităţii profesionale sau
susţinerea unor sarcini exterioare, forţa musculară având rolul de a contracta forţa exterioară (sarcina).
Contracţia musculară dinamică (izotonică) conduce la modificarea în lungime a muşchiului (se alungeşte sau
se scurtează), tonusul rămânând constant. În acest caz se realizează un lucru mecanic prin deplasarea unor
segmente corporale ce corespund mişcărilor în timpul muncii.
 17.Stresul la locul de muncă.

Sresul-reactie a org la factorii fizici,chimici,sau psihofiziologici excesivi di mediul ocupatioal

Cauzele :
 Schimbari frecvente ale instructiunilor
 Lucru peste orele de program
cresterea intensitatii si ritmului activitatii
 Reorgaizari majore
 Lucru intens intr-un timp scurt
 Critica neargumentata din partea angajatorului
 Lipsa recompesei
 Conflicte
Nu intotdeauna stresuleste negativ numit si distres,dar este si pozitiv numit-eustres

Efectele negative ale stresului:

Scaderea capacitatii fizice,intelectuale,emotive
Aparitia situatiilor emotionale
Cresterea zilelor de concediu medical
Cresterea riscului de imbolavire
Imbatrinirea preamatura
Scaderea sperantei de viata datorita bolilor cronice,moartea subita sau prin accidete de munca

18.Starea de oboseală şi surmenajul. Caracteristica fiziologo-igienică a acestor stări eventuale a

organismului în procesul de muncă. unele aspecte a stării de oboseală pentru diferite procese de
muncă.
. Oboseala- o stare a organismului dominată de: apatie, plictiseală, scăderea interesului şi a dorinţei de
a continua activitatea, moleşeală etc. Continuarea muncii în cazul oboselii sau revenirea la muncă în
cazul odihnei insuficiente contribuie la acumularea oboselii, care trece în supraoboselă, numită
oboseală cronică,surmenaj sau sindrom de suprasolicitare.
Formele de oboseală:
-acută -cronică
-generală -locală
Tipuri de oboseala-Musculara. -psihofiziologica, -mentala

Oboseala vizuala-
Oboseala auditiva
Oboseala chinestezica
Musculara: Locala-cupride mai puti de 1/3 din masa musc totala
Regionala-1/3-2/3 din masa musc totala
Generala-2/3 din masa musc totala

Ea poate apărea lent sau rapid.

Teoriile:
I. Localistice
Teoria epuizarii- in muschii care lucreaza se epuizeaza sub.nutritive
Teoria sufocarii-insuficienta cat O2 pentru oxidarea catabolitilor produsi
Teoria de intoxicare- se formeaza in muschi sub toxice

II.Teorii centralista-daca u muschi obosit este excitat el nu se controleaza

Simptome subiective şi obiective ale oboselii:

- scăderea capacităţii de muncă
- scăderea cantităţii şi calităţii lucrului exercitat
- creşterea timpului pt confecţionarea unei unităţi de producţie
- dereglări ale coordonării mişcării, apariţia mişcărilor suplimentare
- scăderea atenţiei
- prelungirea timpului de reacţie la excitanţi
- scăderea frecvenţei difuziei critice a imaginii optice
- senzaţie de oboselă
- creşterea secreţiei de catecolamine,cetosteroizi, creatinină în urină
- scăderea forţei şi rezistenţei musculare
- înrăutăţirea indicilor sistemelor circulator ţi respirator.
În cazul oboselii cronice apar acuze caracteristice asteniei fizice şi psihice cu tulburări ale somnului,
senzitivo-senzoriale, neurovegetative.

Combaterea oboselii:
Organizarea raţională a locului de muncă: include măsuri ergonomice, organizatorice şi de formare
profesională.
1.Măsurile ergonomice : asigurarea muncitorilor cu maşini, platforme, scaune, unelte în corespundere
cu particularităţile antropometrice şi psihofiziologice.
2.Măsurile organizatorice: organizarea pauzelor de gimnastică de corecţie, schimbul periodic al poziţiei
corpului, activităţilor etc.
Măsurile de formare profesională: includ posturile în timpul muncii. Îndeplinirea lucrului în poziţie
incomodă duce la dezvoltarea precoce a oboselii.
3.Antrenarea şi perfecţionarea deprinderilor. Se are în vedere educaţia prin muncă, instruirea,
însuşirea permanentă a tehnologiilor noi, performante de lucru, econome şi eficiente nu doar din punct
de vedere economic dar şi fiziologic; dezvoltarea deprinderilor raţionale de activităţi utile.
 4.Raţionalizarea regimului de muncă şi odihnă. O însemnătate deosebită o au pauzele reglementate
(pauza de prînz şi pauzele periodice), micropauzele. De asemenea se ia în vedere curba capacităţii de
muncă şi relaxarea psihofiziologică în încăperi speciale de relaxare.

Surmenajul –stare patologica de un comul de oboseala,care nu poate fi recuperata prin odihna

Clinic se manifesta prin nevroze
Maifestari:tulburari de somn..insomie,vise,somnolenta diurna
Tulburari psihice
Tulburari intelectuale..scade atentia,memoria,gindirea,
Tulburari in sfera afectiva.hiperexcitat,hiperactiv
Tulburari sezitivosenzoriale..parestezii ,val pe ochi
Tulburari neurovegetative

19.Aspectele actuale a mecanismului apariţiei stării de oboseală. Esenţa concepţiilor humoro-

localistice.
Mecanisme:
II. Localistice
 Teoria epuizarii- in muschii care lucreaza se epuizeaza sub.nutritive
 Teoria sufocarii-insuficienta cat O2 pentru oxidarea catabolitilor produsi
 Teoria de intoxicare- se formeaza in muschi sub toxice,acumularea de cataboliti

II.Teorii centralista-daca un muschi obosit este excitat el nu se controleaza

Suprasolicitarea fizica-dureri musculare

Suprasolicitarea aalizatorilor-scaderea acuitatii vizuale,auditive,intirzie reactii,scade atentia
Suprasolicitarea intelectuala-slabeste atentia,memoria,gindirea

20.Măsurile de prevenire a stării de oboseală şi sporire a capacităţii de muncă.

Combaterea oboselii:

-Organizarea raţională a locului de muncă: include măsuri ergonomice, organizatorice şi de formare profesională.
Măsurile ergonomice : asigurarea muncitorilor cu maşini, platforme, scaune, unelte în corespundere cu
particularităţile antropometrice şi psihofiziologice.

Măsurile organizatorice: organizarea pauzelor de gimnastică de corecţie, schimbul periodic al poziţiei corpului,
activităţilor etc.
Măsurile de formare profesională: includ posturile în timpul muncii. Îndeplinirea lucrului în poziţie incomodă
duce la dezvoltarea precoce a oboselii.

-Antrenarea şi perfecţionarea deprinderilor. Se are în vedere educaţia prin muncă, instruirea, însuşirea
permanentă a tehnologiilor noi, performante de lucru, econome şi eficiente nu doar din punct de vedere
economic dar şi fiziologic; dezvoltarea deprinderilor raţionale de activităţi utile.
-Raţionalizarea regimului de muncă şi odihnă. O însemnătate deosebită o au pauzele reglementate (pauza de
prînz şi pauzele periodice), micropauzele. De asemenea se ia în vedere curba capacităţii de muncă şi relaxarea
psihofiziologică în încăperi speciale de relaxare.

21.Particularităţile fiziologice a muncii cu efort intelectual preponderent şi principiile igienice de

organizare a procesului de muncă.

22.Principiile ergonomice de organizare a locului şi poziţiei de muncă, a utilajului tehnologic.

Ergonomia locului de muncă are, în principal, rolul de a armoniza într-un tot unitar elementele locului de muncă
(mijloacele de muncă, obiectele muncii şi forţa de muncă) în vederea asigurării condiţiilor, care să permită
executantului desfăşurarea unei activităţi bune cu consum minim de energie şi cu senzaţia de bună stare
fiziologică.

După gradul de mecanizare şi de automatizare a producţiei, ele sunt:

 Locuri de muncă cu procese manuale

 Locuri de muncă cu procese manual-mecanizate
 Locuri de muncă cu procese mecanizat
După numărul muncitorilor ele sunt:

locuri de muncă individuale

locuri de muncă colective

Principiile de organizare ergonomică a locurilor de muncă sunt următoarele:

 Economia mişcării ce permite scutirea angajatului de efort inutil, de îndepărtarea în timp a
senzaţiei de oboseală şi menţinerea la un nivel satisfăcător a disponibilităţii de lucru.
 Executarea concomitentă a activităţilor de supraveghere pasivă a funcţionării utilajelor
(desfăşurării proceselor) şi activităţii manuale.
 Executarea concomitentă a activităţii manuale cu ambele mâini.
 Deplasările pot fi reduse prin planificarea corectă a locului de muncă, alegerea adecvată a
amplasării utilajelor va permite micşorarea traiectoriei de deplasare.
 Folosirea gravitaţiei.

Direcţiile de perfecţionare a organizării locurilor de muncă sunt următoarele:

 Dotarea tehnică şi organizatorică a locurilor de muncă. Prin dotare tehnică înţelegem
asigurarea locului de muncă cu utilaj de performanţă. Dotarea organizatorică presupune
asigurarea cu mobilier de producţie, mijloace de schimb informaţional, signalizare şi control, etc.
 Întreţinerea şi asistenţa tehnică a echipamentului. Mentenanţa preventivă a echipamentului se
efectuează în corespundere cu planul de reparaţii stabilit. Despre gradul şi nivelul de întreţinere
al echipamentului se poate face concluzie prin estimarea ponderii timpului de funcţionare utilă.
  Aprovizionarea locurilor de muncă se va face ritmic, iar modul de aprovizionare centralizat sau
descentralizat va depinde de procesul de producţie, tipul producţiei, locul de muncă.
 Planificarea locurilor de muncă constă în amplasarea raţională a echipamentului în aşa fel ca
deplasările în cadrul locului de muncă să fie de o durată şi distanţă cît mai mică. Astfel se va
respecta principiul economiei mişcărilor.
 Optimizarea condiţiilor de muncă şi de mediu (vezi tema următoare).
 Modul de organizare al echipelor individual sau colectiv. Specializarea şi cooperarea activităţilor
în echipă.
 Regimul de muncă şi odihnă. Se estimează normativul de timp pentru odihnă prin repartizarea
acestuia sub formă de micropauze pe parcursul schimbului. În aşa fel, se poate menţine la un
nivel suficient productivitatea şi disponibilitatea de lucru a executantului.

23.Criteriile psihofiziologice de apreciere a gradului de solicitare fizică și neuropsihică.

Aceste investigatii sut necesare pentru:

normarea muncii
stabilirea inlesnirilor
introducerea tehnicii si tehnologiilor noi
la estimarea starii de sanatate a muncitorilor,studierea bolilor profesionale

Clasificarea muncii se face se face pe 2 pozitii

Energetica-munca fizica
Informationala-munca itelectuala

Dupa gradul de solicitare fizica distingim munca usoara,medie,grea si foare grea

Dupa gr de solicitare neuropsifica:neincordata,putin incordata,incordata si foarte incordata

Solicitarea fizica depide de efortul fizic dinamic si static,iar solicitarea neuropsihica de indicii
atentiei
Solicitarea fizica si neuropsihica ale mucii pot fi determinate in baza valorilor medii ale:
Cheltuielelor de energie
Frecveta pulsului
Modificarilor indicilor fiziologici ai SNC la sfirsitul schimbului in% fata de valorile initiale.

24.Particularităţile microclimatului industrial, caracteristica parametrilor constitutivi.

Microclimat industrial - o noţiune complexă, prin care se subînţelege totalitatea factorilor fizici din
încăperile şi zonele de lucru ce işi exercită influenţa asupra organismului. în primul rând asupra
termore- glărti.
Microclimatul este constituit din următorii parametri ai ambianţei de muncă:

temperatura aerului,
umiditatea relativă a aerului,
viteza curenţilor de aer,
radiaţiile calorice,
temperatura suprafeţelor.

In funcţie de caracterul acţiunii asupra organismului lucrătorilor, microclimatul industrial se

clasifică în următoarele grupe:
I. Microclimatul halelor fierbinţi:
a) Cu predomiarea temperaturii radiante
b) Cu predominarea temperaturii de coventie
II. Microclimatul halelor reci:
a) microclimatul rece, menţinui artificial (secţiile Frigorifice în industria alimentară şi alte ramuri
industriale);
b) microclimatul încăperilor neîneâl/ite (neîucălzite premeditat şi cu suprafeţe deschise in
perioada rece a anului).
III. Microclimatul cu oscilaţii exprimate ale factorilor de bază (majoritatea halelor fierbinţi în
perioadele reci şi de trecere ale anului).
IV. Microclimatul creat artificial (prin încălzire, ventilare, climatizare).

Microclimatul poate fi monoton (parametri de modifica esemificativ)dinamic(modificari exprimate)

25.Mecanismul fiziologic al termoreglării. Rolul scoarţei cerebrale. Termoreglarea organismului în

diferite condiţii şi medii de muncă.
Organismul uman are posibilităţi destul de largi de a-şi menţine homeostazia termică, graţie
proceselor de termoreglarc realizate prin procesele de termoproducţie şi termoliză. Echilibrul termic
al organismului rezultă din:
a) producţia de căldură prin metabolism şi efort fizic, denumită termoproductia are la bază procese
chimice şi de aceea se numeşte termoreglarea chimica
b) pierderea de căldură prin convecţie. conductibilitate, radiaţie şi evaporarea transpiraţiei,
denumită termoliza,termocedare

TERMOPRODUCTIE
- radiaţie, când temperatura obiectelor din jur este mai marc decât a tegumentelor;
- conductibililate, când vine în contact direct cu obiectele mai calde;
- convecţie. când un aer mai cald îl înlocuieşte pe cel din jurul organismului.
-
TERMOCEDAREA este un proces fizic, caracterizat prin pierderea de căldură şi realizarea schimbului de
căldură dintre corpul uman şi mediul ocupaţional.
- Conduetibilitale (transferul de căldură prin căile de contact):
- convecţie (transferul de căldură prin moleculele gazoase şi straturile de aer învecinate);
- radiaţie termică (transfer de căldură de la organismul uman la corpuri mai reci);
- evaporarea (transfer de căldură prin procesul cndotermic de evaporare a transpiraţiei de la
suprafaţa pielii către straturile de aer învecinate).

26.Radiaţiile infraroşii. Modificările stării funcţionale a organismului, afecţiunile posibile, profilaxia.

Radiatiile infrarosii-REM de la 760 pina la 1000nm
Radiația infraroșie este un tip de radiație electromagnetică ca și undele radio, radiația ultavioletă, razele
X sau microundele. Lumina infraroșie aparține spectrului electromagnetic, fiind invizibilă ochiului uman
însă oamenii o pot simți ca și căldura. 

Clasificare
Naturala:solara
Terestra
Artificiala: utilizată în industrii,
- transport,
- diagnostic,
- tratament,
- informaţii,
- comunicare.

După criteriul lungimii de undă și frecvența de oscilații deosebim :

a) REM a diapazoanelor optice: infraroşii,
ultraviolete, de lumină,
b) Câmpurile electrostatic,
c) Câmpurile magnetice,
d) Radiaţii gama,
e) Radiaţii roentghen,
f) Radiaţiile Lazer,
g) Radiaţiile cu microunde,
h) REM a diapazoanelor de radiofrecvenţă;

Efecte asupra organismului:

 I – Efecte termice
- cristalinul - (care fiind lipsit de vascularizare nu poate realiza schimbul echilibrat de căldură, suferă
tulburări celulare traduse în producerea de cataractă, prin fenomene de opacifiere);

- testicoluşi ovarul - (ale căror funcţii celulare germinale şi endocrine sunt inhibate de
temperatura ridicată);

- s.n.c. - (care fiind bogat în ţesut adipos este străbătut mai uşor de radiaţiile radioelectrice, dar
induce totodată fenomene fizice care le concentrează în anumite zone, perturbînd puternic
funcţiile centrelor cu mare rol funcţional).
Testicolul este influenţat indirect prin intermediul sau (în urma scăderii secreţiei de
gonadotropină, celulele interstiţiale Leydig produc mai puţin hormon).
II – Efectele netermice
Se poate produce fenomenul de demodulare

Boala de iradiere cu UEM. care include 2 forme:

a) boala de iradiere prin expunere timp îndelungat la UEM cu energii foarte mari. La care suferinzii
prezintă acuze de cefalee, hipotermie, slăbiciuni, hiperemia feţei, stare de nelinişte, transpiraţii, sete,
rareori leşin, senzaţii de căldură, sete:
b) boala cu iradiere prin expunere timp îndelungat la UEM cu energii mici, care decurge cu mai multe
sindroame - asteno- vegetativ. cardiovascular, cu tulburări în sfera genitală, tulburari trofice, modificări
biochimice. De exemplu. în cazul sindromului asteno-vegetativ se înregistrează astenie, ameţeli,
supraoboseulă, scăderea atenţiei şi memoriei, iritabililatc, tulburări de somn. labilitate emoţională ctc.
Modificările biochimice consiliu în creşterea glicemiei, histamincmiei, fracţiunilor globulinice, în
scăderea raportului albumine/globulinc.

27.Modificările stării funcţionale a organismului în condiţiile variaţiei de temperatură. Aspectele

fiziologice şi igienice ale procesului de adaptare la condiţiile de mediu. Specificul morbidităţii
muncitorilor secţiilor fierbinti

Pentru evaluarea solicitării organismului in muncă intr-un microclimat cald, există următorii indicatori
fiziologici;
a. Temperatura centrală: rectala, sublinguală, a canalului auditiv extern.
b. Temperatura cutanată: pe frunte, torace. extremităţi, lobul urechii, vârful nasului, maleole.
Temperatura frunţii în confort termic este egală cu 31,5-33.5°C, cu o diferenţă faţă de extremităţi de
2-39C\
c.Frecvenţa cardiacă: exista o corelaţie între frecvenţa cardiacă şi modificările temperaturii interne.
d. Debitul sudoral: se determină prin diferenţa dintre cantitatea de apă îngerală şi cantitatea de apă
eliminată din organism pe diferite căi (renală, extrarenalâ. pulmonară). Evaporarea unui litru dc
transpiraţie duce la pierderea a 600 kcal.
e. Indicatorii psihofiziologici (teste de atenţie şi memorie, timp dc reacţie, probe de coordonare
ncuromotoric).
f. Tensiunea arterială, modificările respiratorii.

Adaptarea la cald (aclimatizarea) reprezintă o modificare a reactivităţii organismului, manifestată prin

schimbări semnificative şi temporare ale unor parametri fiziologici specifici procesului de
termoreglare, cum ar fi

dinamica şi compoziţia transpiraţiei,

eliminările de electroliţi, frecvenţa pulsului,
temperatura etc.
transpiraţia sc intensifică, iar temperatura internă şi frecvenţa cardiacă scad.
Procesul complet de aclimatizare necesită perioade variabile de instalare: 2-3 săptămâni la adulţi,
câteva luni sau chiar I an la adolescenţi. la procesul de adaptare participă sistemul circulator şi
glandele endocrine.

1. In cazul unei aclimatizări favorabile există o bună relaţie între temperatura internă şi procesul
de transpiraţie, modificări uşoare ale temperaturii interne producându-se prin transpiraţie,
care devine maximă pentru temperatura internă dată.
2. La efectuarea unei activitati intr-o atmosfera calda,umeda debetul sudoral creste
considerabil,iar intr-o atm,calda si uscata cantitatea de sudoratie poate creste neinsemnat sau
poate sa ramana neschimbat di cauza redestribuirii act sudorale de la trunchi spre membre
care au un coeficient de sudorare mai mic,
3. Un rol importat in pierderea de saruri ii apartine sist,endocrin in cazul in care are loc actiunea
termica creste secretia de hormon adenocorticotrop----creste secretia de aldosteron
4. Un alt mecanism este scadera vasodelatarii pigmentare la care se adauga vasoconstrictia org
interne,
5. Cresterea in volum a gladelor sudoripare a celor aclimatizati in comparatie cu cei
neaclimatizati.
6. Persoanele robuste se aclimatizeaza mai usor decit cele virstnici,subnutrite sau bolnave

Radiaţiile termice pot li cauza unor dereglări acute ale sănătăţii (şocul termic, şocul solar), a bolilor
profesionale (cataracta ş. a.) si a unor stări morbide ale căilor respiratorii, nervilor periferiei,
sistemului locomotor etc.

28.Indicatorii fiziologici de apreciere a acţiunii microclimatului cald. Caracteristica lor

Pentru evaluarea solicitării organismului in muncă intr-un micro¬climat cald, există următorii indicatori
fiziologici;
a. Temperatura centrală: rectala, sublinguală, a canalului auditiv extern.
b. Temperatura cutanată: pe frunte, torace. extremităţi, lobul urechii, vârful nasului, maleole.
Temperatura frunţii în confort termic este egală cu 31,5-33.5°C, cu o diferenţă faţă de extremităţi de
2-39C\
c.Frecvenţa cardiacă: exista o core¬laţie între frecvenţa cardiacă şi modificările temperaturii interne.
d. Debitul sudoral: se determină prin diferenţa dintre cantitatea de apă îngerală şi cantitatea de apă
eliminată din organism pe diferite căi (renală, extrarenalâ. pulmonară). Evaporarea unui litru dc
transpiraţie duce la pierderea a 600 kcal.
e. Indicatorii psihofiziologici (teste de atenţie şi memorie, timp dc reacţie, probe de coordonare
ncuromotoric).
f. Tensiunea arterială, modificările respiratorii.

29.Suprarăcirea. Modificările fiziologice, tabloul acţiunii generale şi locale. Măsurile de profilaxie.

În urma suprasolicitarea fizică și neuropsihică excesive, a ritmului și duratei de desfășurareaa
muncii, ce depășsesc capacitățile funcționale adaptive ale organismului, se dezvoltă unele maladii
generale sau specifice:
1. Suprasolicitarea aparatului locomotor duce la apariția; miopatiilor, tendinitelor, sinovitelor,
tendosinovitelor, periostitelor, artrozelor, osteocondrozele, bursitele. Ele apar în urma unei
munci fizice grele, rapide, poziție încordată ,mișcări de amplitudine ce depășesc limitele
fiziologice. Factorii mediului de muncă la fel infuențiază asupra suprasolicitării (teperatură
scăzută, umiditatea sporită, zgomotul, curenții de aer)
2. Suprasolicitarea analizatorilor vizuali duce la apariția: spasm de acomodare, astenopie de
convergență, astenopatie nervoasă, miopie. Cauze suprasolicitarea funcțiilor vizuale, ilumintul
insuficient sau mărit
3. Suprasolicitarea sistemului nervos: nerastenia, nervoza de coordonare și paralezia prin
compresiune. Cauzele suprasolicitarea și stresul psihic profesional.
4. Suprasolicitarea corzilor vocale: fonastenia, laringita hiperplazică, ulcerațiile cozilor vocale,
polipii corzilor vocale. Apar aceste maladii prin excesul de vorbire, intensitate neobișnuită a
vocii.
5. Suprasolicitarea sistemului circulator: varicele accentuate ale venelor membrelor inferioare,
complicate cu tulburări trofice sau cu procese inflamatorii, cu cianoză, parestezii, scăderea forței
musculare. Apare după o activitate profesională în poziție verticală, îndeosebi cu purtarea
greutăților.
Măsuri de profilaxie:
1. Organizatorice:
 Asigurarea muncitorilor cu mașini, platforme, scaune, unelte în corespondere cu
particularitățiile antropometrici și psihofiziologice ale organismului uman.
 Organizarea micropauzelor cu gimnastică de corecție, schimbul periodic al locului de
muncă, poziției corpului, activității.
2. Profilactice
 Examen medical la angajare și periodic
3. Tehnico-sanitare
 Asigurarea condițiilor de muncă adecvate ( iluminar, ventilație, microclimat în normă)
4. Tehnologice
 Implementarea tehnologiilor modere
 Mecanizarea proceselor de muncă

30.Normele igienice a microclimatului industrial. Principiile de normare.

Principii de normare- “Norme ig.a microclimatului al intreprinderii”aici se normeaza fiecare
component a microclimatului.La locul de munca trebue sa fie microclimate optim(acea component a
microclim.ce asigura functionarea sistemica si functionarea normal a arganismului).
Temperatura,umiditatea si viteza curentilor de aer se reglementeaza conform categoriei de munca
fizica. Diferentele temperaturii pe orizontala si vertical nu trebue sa depaseasca 1-2grade.
microclimatul este constituit din: temperature aerului(17-23 grade Celsius), umiditatea relativa a
aerului(40-60%), viteza curentilor de aer(0.2-0.5m/s), radiatiile calorice(nu mai mult de 35 Vt/m2),
temperatura suprafetelor(nu mai sus de 5 grade ca temperature aerului). Iar in incaperea de lucru
microclimatul este influentat de: clima regional, procesul tehnologic, particularitatile constructive si de
ventilatie ale incaperilor industrial.

31.Acţiunea calorică asupra organismului. Măsurile de prevenire a acțiunii nocive în timpul

muncii.
Acțiunea calorică asupra organismului este cu predominarea a căldurii radiante din halele fierbinți.
Radiațile termice sunt cauzele ale unor dereglări acute ale sănptații (șocul termic, șocul solar) a bolii
profesionare (cataracta) și a unor stări morbide ale căilor respiratorii, nervilor periferici, sistemului
locomotor.
Măsuri de profilaxie:
1. Tehnice
 Înlocuirea procesului de prelucrare termică a metalului cu tehnologie reci ( prin șanțare)
 Procesul de încălzire a metalului în sobe mari, care prezintă o sursă puternică de căldură
excesivă, poate fi înlocuit prin încălzirea inductivă a metalului cu curent de frecvență
înaltă.
2. Tehnico-sanitare
 Pentru a combate căldura putem evacu aerul din încăperi prin ventilație naturală sau
artificială, asigurînd pătrunderea concomitentă aerului proasptăt din exterior
 Folosirea dușurilor de aer
 Perdelelor de apă
3. De protecție individuală
 Scuturi de reflectare a căldurii
4. Profilactice
 Examen medical la angajare și periodice
5. Organizatorie
 Organizarea micropauzelor
 Cameră pentru odihnă specială
 Organizarea rațională a duratei zilei de muncă
32.Măsurile de ameliorare a microclimatului la întreprinderi.
Masuri de profilaxie microclimat rece
1.Tehnologice
-protejarea locului de munca de fluxul rece care patrunde din exterior prin geamuri si alte
deschizaturi(perdele de aer,antreuri,usi)
2.mijloace individuale de protectie
-Manusi
-Incaltaminte
-Haine calde
3.Medicale
-Examninarea medicala la angajare si periodica
-proceduri fizioterapeutice periodice
-tratamente profilactice
Masuri de profilaxie microclimat cald
1.Tehnlogice
-procesle de prelucrare termice a metalului inlocuite cu tehnologii reci
-procesul de incalzire a metaluli in sobe inlocuit prin incalzirea inductive cu curent electric
-siprafetele fierbinti ale instalatiilor si tevilor se acopera cu materiale termoizolatoare
-mecanizarea si automatizarea proceselor tehnologice cu dirijarea de la distanta
2.Masuri sanitaro-tehnice
-evacuarea aerului din incapere prin ventilatie naturala si artificiala
-in spatii mici s foloseste conditionarea aerului
-la locul de muunca dusuri de aer,perdele de apa,scuturile de reflexie a caldurii,pulverizarea apei in aer
din apropierea sursei de caldura
3.Organizatorice
-organizarea rationala a duratei zilei de munca
-organizarea micropauzelor
-camere pentru odihna speciale
4.Mijloace de protectie individuala
-costume din material termoizolant
-manusi si caschete pentru mini si fata
-incaltaminte din piele perforata cu talpa de lemn sau aizbest

33.Undele electromagnetice de radiofrecvenţă. Acţiunea asupra organismului. Aprecierea

igienică a condiţiilor de muncă.
1.Bala de iradere care include 2 forme
A.boala de iradiere prin expunere rimp indelungat la unde cu energii foarte mari la care prezinta
acuze de cefalee hipertermie,slabiciuni,hiperemia fetei,senzatii de caldura
B.boala cu iradiere prin expunere tipm indelungat la UEM cu energii mici care decurge cu mai multe
sindroame-astenovegetativ,cardiovasculr,tulburari in sfera genitala,tulburari trifice,modificari
biochimice
2.Cataracta profesionala-apare la persoanele care deservesc unitatile de radiolocatie,se manifecta
prin afectarea polului posterior al cristalinului ,suorasolicitare vizuala,acuzele sunt-
usturime,lacrimare intensiva,oboseala vizuala,tulburari de adaptare la intuneric si lumina,dublarea
contururilor pe ecran.

34.Clasificarea undelor electromagnetice de radiofrecvenţă şi importanţa ei igienică.

Dupa spectru
-vizibile
-invizibile
Dupa lungimea de unda
-milimetrice
-centimetrice
-decimetrice
-metrice
-kilometrice
Dupa frecventa oscilatiilor
-joasa
-medie
-inalta
-foarte inalta
-ultrainalta
-suprainalta
-extrem de inalta
Dupa componenta
-cimp magnetic
-cimp electric

35.Acţiunea undelor electromagnetice asupra organismului.

1.Bala de iradere care include 2 forme
A.boala de iradiere prin expunere rimp indelungat la unde cu energii foarte mari la care prezinta acuze
de cefalee hipertermie,slabiciuni,hiperemia fetei,senzatii de caldura
B.boala cu iradiere prin expunere tipm indelungat la UEM cu energii mici care decurge cu mai multe
sindroame-astenovegetativ,cardiovasculr,tulburari in sfera genitala,tulburari trifice,modificari
biochimice
2.Cataracta profesionala-apare la persoanele care deservesc unitatile de radiolocatie,se manifecta
prin afectarea polului posterior al cristalinului ,suorasolicitare vizuala,acuzele sunt-usturime,lacrimare
intensiva,oboseala vizuala,tulburari de adaptare la intuneric si lumina,dublarea contururilor pe ecran.

36.Măsurile de profilaxie a acţiunii nocive a câmpurilor electromagnetice de înaltă

frecvenţă. Nivelurile admisibile a intensităţii de iradiere – principiile de normare.
Masuri organizatorice
-limitarea timpului de lcuru in cazul depasirii densitatii de putere
-interzicerea intrarii in fascicul emis de antena
-crearea zonelor de protectie sanitara in jurul instalatiilor radio si teleemise
Masuri tehnologice
-ecranarea surselor generatoare
-absorbirea radiatiei cu absorbanti speciali(amestec de grafit ciment guma)
-in sectiile de fizioterapie se recomanda instalarea aparatelor in incaperi speciale sau cabine izolate
cu ecrane
-electroermetizarea
Protectie individuala
-haine din stofa cu retea metalizata'
-ochelari de protectie
-plasa metalica,spatii cu plantatii verzi
Medicale
-examenul medical la angajare si periodic

37.Radiaţia “LASER”. Acţiunea asupra organismului. Măsurile colective şi individuale de

 protecţie.
Laser sunt raze provocate de generatoare optice cunatice. Instalațiile laser transferă energia
electrică, de lumină, termică, chimică în radiație monocromatică, coerentă, de unde
electromognetice (ultraviolete, vizibile, inflaroșii) cu frecvență înaltă.
Influența asupra organismului a radiațiilor laser de intesitate înaltă cel mai tipic este efectul termic
care provoacă trauma mecanică a țesuturilor (ruperea lor). Spre exemplu, în momentul influenței
radiațiilor asupra ochilor sau pielii, impulsul iradierii produce o sezație subiectivă de lovitură
punctiformă; odată cu creșterea energiei impulsului radiațiilor, crește și unda de șoc. Astfel,
iradierea laser provoacă influență mixtă: termică și mecanică. Paralel, influența specifică a radiației
laser manifestă prin modificarea proprietăților genetice, fermentive etc. ale țesuturilor, a unor părți
componente ale sîngelui (gamaglobulinei). Radiația laser a razelor ultraviolete acționează specific
asupra structurii specifice ale organismului fotoreceptorilor si termoreceptorilor.
La persoanele care activează un timp îndelungat în condițiile iradierii laser are loc opacitatea
punctiformă a corneei, schimbări ale fundului ochilor, scăderii adaptării la întuneric.
Măsurile colective și idividuale de protecție:
Măsurile tehico-sanitare
o Instalații seciale pentru protecția persoanelului contra radiațiilor laser și a altor factori
nocivi.
o Sursa de radiație trebuie să fie asigurată cu cutii de protecție (ecrane)
o Respectarea parametrilor microclimatului
o Utilizarea sistemului de ventilație
Măsurile tehnologice
1. Respectarea cerințelor la confecționarea instalațiilor de laser
2. Coordonarea condițiilor tehnice ale instalațiilor de laser cu Serviciul de Medicină Preventivă.
Măsurile medicale
1. Examenul medical la angajare și profilactic
Măsurile organizatorice
1. Respectarea duratei zilei de muncă,
2. Organizarea corectă a locului de muncă
3. Amplasarea corectă a instalațiilor și a panoului de comandă.
4. Instruirea personalului care lucrează cu laserul

38.Presiunea atmosferică înaltă – caracteristica igienică a condiţiilor de muncă, specificul

organizării şi petrecerii procesului de muncă, măsurile de profilaxie a acţiunii nocive.
Condițiile de muncă a muncitorilor din cheson ( care lucrează în mine, tuneluri, care montează
piloni pentru poduri) este presiunea atmosferică ridicată și microclimatul specific: umeditatea
relativă sporită, poluare a aerului, variații de tempreatură în funcție de anotimp (sporită sau
scăzută), aerul poluat cu aerosoli de lubrifinați de la compresoare, oxizi de azit, monoxid de
carbon. Istrumentele de lucru pot produce zgomot, vibrație.
Influența presiunii atmosferice are loc în 3 etape:
1. Compresiune- creștere presiunii de la normal la maxim
2. Persiunea maximă menținută pe o perioadă de timp
3. Decompresiunea- micșorarea presiunii de la maxim pînă la normal.
Cea mai periculoasă este perioada de decompresiune care are loc la trecerea din cheson la
suprafață poate apare o stare care se numește boală de cheson sau boal de decompresiune.
Măsurile profilactice:
1. Tehnologice:
 Aerul introdus în chesoane, în echipamentul scafandrelor sau în alte spații trebuie să
corespundă compoziții aerului proaspăt.
 Periodic să verifice starea tuturor echipamentelor
 Iluminatul și microclimatul să corespundă tuturor normelor
 Prevenirea pătrunderii în mediul de lucru a unor noxe chimice, fizico-chimici.
2. Organizatorice
  Amenajarea spaților pentru odihnă, spălat, vestiare
 Limitarea timpului de lucru
 Organizarea micropauzelor
3. Medicale
 Organizarea controlului medical la angajare și periodic

39.Presiunea atmosferică joasă – caracteristica igienică a condiţiilor de muncă, specificul

organizării şi petrecerii procesului de muncă, măsurile de profilaxie a acţiunii nocive.
Presiunea stmosferică scăzută este cauza micșorării presiunii parțiale a oxigenului în sînge și în
țesuturi, cee ce se manifestă prin apariția hipoxiei., așa numita boala de altitudine sau boala alpină.
Scade brusc capacitatea de muncă, tahicardie, picioarele devin grele, dureri în dinții plombați,
urechi.Presiunea scăzută la înălțime induce în organism dereglări vădite cum ar fi ,, răul de
înălțime” și cu evoluție gravă ,, edemul pulmonar acutși edemul cerebral”
Măsuri profilactice:
 Ridicarea treptata la înălțime
 Folosirea cabinelor ermetice
 Folosirea măștilor cu oxigen
Organizatorice:
 Raționalizarea regimului de lucru
 Înbunătățirea condițiilor de muncă
 Organizarea corectă a alimentației
 Antrenarea specialiștilor în barocamere

40.Vibraţiile ca noxă profesională. Parametrii fizici, rolul lor în caracteristica igienică a

vibraţiei.
Gradul de răspîndire a oscilațiilor prin corpul uman depinde de frecvența lor,amplitudinea,suprafața de
contact a corpului cu sursa de vibrație ,locul contactului etc. Boala de vibrație are 2 forme: locală și
generală.
Locală repezintă boală profesională prin vibrații transmise sistemului mînă-braț.
 În condițiile industriale, lucrul cu mașinele manualte se generează preponderent vibrații de
frecvență joasă: în fâșiile octavice cu frcvență 1-4 Hz pentru locală, 8-10 Hz generală se întîlnește
la turnători, sudori. Se dezvoltă peste 8-10 ani
 Lucru cu instrumentele cu acține de ciocănire generează vibrație cu frecvențe mari și înalte ( 30-
125Hz) provoaca maladii ostio-musculare, dereglări vasculare. Se dezvoltă peste 3-8 ani.
 Lucru cu instrumente de șlefuire și cu alte mașinu manuale vibrația calorică are un nivel maxim
de energie în regiunea frecvenței înalte 125-250 Hz și mai mult. Apar aceste patologii în mai
puțin de 5 ani.
 iar această formă de boală se întîlnește la turnători, sudori etc.

Boala de vibrație cu acțiune generală este specifică pentruu conducătorii de autovehicule, aviatorii,
muncitorii care deservesc mașinile fixe,mașini de țesut, prese etc.În clinica efectelor vibrației se disting 4
sindroame:
1.Sindromul digestiv superior se datorează deplasărilor organelor abdominale, în totalitate sau
separat:epigastralgii, inapetență, grețuri, vărsături, modificări de peristaltism.
2.Sindromul de coloană vertebrală se dezvoltă în urma mișcărilor ritmice de flexiune ale coloanei ce
apare la frecvența de 4-5 Hz. Se poate asocia o patologie determinată de pozitia vicioasă prelungită, cu
apariția mai ales a sindroamelor lombosciatice. Modificările radiografice ale coloanei vertebrale:refracția
osoasă marginală, osteofitoză, hernii discale, cu localizarea mai adesea la nivelul coloanei dorso-
lombare.
3.Sindromul renal apare în urma deplasării rinichilor și se exprimă prin albuminurie, hematurie și
formarea liteazei renale, uneori prin declanșarea unei crize de colică renală.
4.Sindromul genital se dezvoltă la femei și se manifestă prin diverse tulburări funcționale. Vibrația
generală acționează negativ asupra organelor genitale la femei: acutizarea proceselor inflamatorii,
dereglează ciclul minstrual(dismenoree)etc.
 41.Clasificarea igienică a vibraţiei. Sursele de vibraţie.
Clasificarea:
-după principiul de transmitere la om,sunt generale și locale
Vibrația generală este cea de la locul de muncă(scaunul,dușumeaua,utilajul tehnologic, mijloace de
transport)care se transmit prin suprafetele de sprijin ale corpului uman,care contacteaza cu
supr.vibratorii.
Vibrația locală se transmite miinelor sau piciorelor de la:a)mașinile manuale, instrumente, utilajul
tehnologic cu motoare sau mecanic, piesele prelucrate, pedalele,manivele;b)instrumente manuale fără
motorașe și de la detaliile prelucrate.
În funcție de surse,vibr.generală: de transport, de transport-tehnologică și tehnologică. Vibr.locală este
provocată preponderent de mașinile manuale cu acțiune de lovire, lovire-rotație și rotație.
În funcție de frecvență:
-vibr.cu frecvență joasă-nivelurile maxime p/u vibr.generale s/t 1-4Hz,vibr.locale de 8-10Hz.
-vibr.cu frecvență medie-cu niveluri p/u vibr.generală de 8-16Hz,vibr.locale de 31,5-63Hz.
Vibr.cu frec.înaltă-cu niveluri p/u vibr.generală 31,5-63Hz și cea locală cu 125-1000Hz.
Sursele de vibrații industriale sunt instrumentele și mecanismele care au la baza principiul de oscilatii
mecanice: ciocanele de nituit, de ștemuire, pneumatice, în procesele tehnologice de prelucrare a
lemnului, extracția minereurilor, metalurgie, întreprinderile constructoare de masini, de construcție a
avioanelor și vapoarelor, tehnologii textile etc. În gospodariile agricole surse: uneltele și instalațiile din
atelierele mecanice de reparație a mașinelor, tractoarelor, procesele tehnologice de fierarii, mori,
oloinițe, mașinele agricole(camione,tractoare,combinele). P/u RM sunt specifice surse de viibrație:
tehnica agricolă, industria de mobilă, ind.de construcții, ind.constructoare de mașini, ind.de covoare,
ind.transporturilor, dobindirea minereurilor, ind.de conserve, ind. De producere a vinurilor, ind.ușoară,
ind.de covoare etc.

42.Acţiunea vibraţiilor asupra organismului. Boala de vibraţie (la acţiunea vibraţiei locale şi
generale). Măsurile de profilaxie.
Gradul de răspîndire a oscilațiilor prin corpul uman depinde de frecvența lor,amplitudinea,suprafața de
contact a corpului cu sursa de vibrație ,locul contactului etc.
Boala de vibrație are 2 forme: locală și generală. Locală repezintă boală profesională prin vibrații
transmise sistemului mînă-braț iar această formă de boală se întîlnește la turnători, sudori etc.
Boala de vibrație cu acțiune generală este specifică pentruu conducătorii de autovehicule, aviatorii,
muncitorii care deservesc mașinile fixe,mașini de țesut, prese etc.În clinica efectelor vibrației se disting 4
sindroame:
1.Sindromul digestiv superior se datorează deplasărilor organelor abdominale, în totalitate sau
separat:epigastralgii, inapetență, grețuri, vărsături, modificări de peristaltism.
2.Sindromul de coloană vertebrală se dezvoltă în urma mișcărilor ritmice de flexiune ale coloanei ce
apare la frecvența de 4-5 Hz. Se poate asocia o patologie determinată de pozitia vicioasă prelungită, cu
apariția mai ales a sindroamelor lombosciatice. Modificările radiografice ale coloanei vertebrale:refracția
osoasă marginală, osteofitoză, hernii discale, cu localizarea mai adesea la nivelul coloanei dorso-
lombare.
3.Sindromul renal apare în urma deplasării rinichilor și se exprimă prin albuminurie, hematurie și
formarea liteazei renale, uneori prin declanșarea unei crize de colică renală.
4.Sindromul genital se dezvoltă la femei și se manifestă prin diverse tulburări funcționale. Vibrația
generală acționează negativ asupra organelor genitale la femei: acutizarea proceselor inflamatorii,
dereglează ciclul minstrual(dismenoree)etc.
43.Specificul acţiunii vibraţiei asupra organismului feminin.
Efectele vibratiilor asupra organismului feminin se manifesta prin Sindromul genital ce include diverse
tulburari functionale:
-acutizarea proceselor inflamatorii
-dismenoree(dereglarea ciclului menstrual)etc. , apariţia oligodismenoreelor, menoragiilor
Sindromul Raynaud primar (boala Raynaud), afectează mai ales femeile, debutează la vârste mai tinere, sub 30
de ani, crizele vasospastice fiind precipitate de frig sau stimuli emoționali, de obicei sunt simetrice, cu absența
modificărilor trofice sau limitarea acestora numai la vârful degetelor, absența oricărei boli care ar putea fi
responsabilă de vasospasm, existența simptomatologiei datând de cel puțin 2 ani.

44.Acţiunea vibraţiei asupra organismului asociată cu alţi factori.

Cea mai specifica patologie,conditionata de influenta vibratiei,este boala de vibratie.
Actiunea indelungata a vibratiei,in combinatie cu un complex de factori nefavorabili ai mediului de
producere,poate provoca dereglari patologice serioase in organismul muncitorilor,contribuind la
dezvoltarea acestei maladii.
Trepidaţia generală şi impulsurile exercită o acţiune negativă asupra sferei genitale, ceea ce se manifestă prin
dereglaea ciclului menstrual, apariţia oligodismenoreelor, menoragiilor. Tipul dat de trepidaţie poate provoca
acutizarea proceselor inflamatorii a organelor baizunului mic. Tulburările funcţionale, cauzate de trepidaţiile
generale, rămân timp îndelungat compensate şi nu duc la invalidizare .
În cazul acţiunii vibrațiilor de diferite tipuri (întălnite la betonişti, excavatorişti, etc.) are loc asocierea
sindroamelor caracteristice pentru vibraţia locală şi generală. Astfel de cazuri sunt clasificate ca forme cerebralo-
periferice ale maladiei de vibraţie.
În cazul acţiunii vibrației și zguduiturilor: Unul din sindroamele principale ale acestei patologii este sindromul
vegetativ-vestibular, care se manifestă prin vertije, cefalee, greţuri, rău de transport
 La majoritatea pacienţilor se determină scăderea iritabilităţii vestibulare.
 Deseori acest tip a maladiei de viberație se asociază cu angiodistonie cerebrală.
 Disfuncţia glandelor digestive, tulburarea secreţiei gastrice pot fi cauzate de defectele reglatorii, de ptoza
organelor abdominale cu iritarea ulterioară a plexului solar, care se dezvoltă sub acţiunea continuă a impulsurilor
(zguduiturilor).
 Existenţa acestor complicaţii este cauza scăderii capacităţii de muncă.
45.Profilaxia acţiunii nocive a vibraţiilor asupra organismului.
Masuri legislative: -respectarea legislației sanitare, normativelor și recomandărilor igienice.(СН 2.2.4/2.1.8.566-
96,ratificata prin hotarirea medicului-sef sanitar de stat al Republicii Moldova la 06.08.2001 )
Măsurile organizatorice: limitarea duratei de expunere la vibrații prin orare de lucru corespunzătoare,
proiectarea și construirea de unelte vibratorii cu greutate scăzută

Măsurile tehnice: dotarea utilajelor vibratoare cu materiale antivibratorii (telescoape pentru scaune),
vibroizolante, întreținerea corespunzătoare a acestora împiedicând astfel instalarea unor defecțiuni tehnice care să
fie surse suplimentare de vibrații; , preferarea uneltelor cu mișcare mixtă/circulară; presiunea aerului comprimat să
nu depășească 3 atm: eșaparea aerului să se facă anterior nu lateral;
Măsuri tehnologice:
-automatizare și mecanizare a proceselor vibr.;
-perfecționarea tenologiilor,implimentarea a industrie a proceselor nevibr.;
-înlocuirea proceselor sau operațiunilor generatoare de vibr.cu procese mai puțin vibr.;
-folosirea unor amortizatoare speciale la uneltele pneumatice
Masuri ergonomice:
-perfecționarea scaunelor și elementelor postului de conducere, construcția tuturor mecanismelor și
instrumentelor de lucru( pentru trepidatiile cu frecventa de 2-20 Hz)
-îmbunătățirea zonei vizibile p/u supraveghere și lucru.

Masuri de protectie individuala: echipament de protecție care să atenueze vibrațiile, mănuși din piele
căptușite cu păr de capră/porc, pentru torace vesta din latex, pentru picioare încălțăminte cu talpa elastică,
îmbrăcăminte în sezonul rece; centuri abdominale pentru atenuarea transmiterii vibrațiilor
Măsurile profilactice medicale(Conform HG. 1025 din 07.09.2016) privesc controlul medical la angajare cu
care ocazie se va aprecia condiția statică și funcțională a coloanei vertebrale toracice și lombare, starea sistemului
vestibular, a aparatului cardiovascular și a condiției neuropsihice. Controalele medicale periodice vor face referire
la condițiile bazale menționate anterior, cu completarea că, în cazul unei expuneri severe la vibrațiile de ordin
general intră în discuție oportunitatea efectuării radiografiei coloanei vertebrale.
a.Masuri igienice
-monitorizarea indicilor principali ai sanatatii si factorilor de mediu ocupational: greutatea masinilor manuale sau
a pieselor prelucrate se limiteaza pina la 10 kg,cele ce depasesc trebuie sa fie dotate cu suport sustinator
b.Masuri curative
pentru prevenirea bolii de vibratie/mentinerea capacitatii de munca a muncitorilor:proceduri
calde,masaj,gimnastica curativa, vitaminizare (vit.C, vit.grupului B),iradierea cu razze ultraviolete (imbunatatirii
reactivitatii organismului,protectia de boli de racire)in lunile sarace de
raze:noiembrie,decembrie,ianuarie,februarie si martie,1-2 cure timp de o luna.
46.Principiile de normare igienică a vibraţiilor.
Normarea igienică – limitează parametrii vibrației la locurile de muncă și pe suprafețele de contact cu
mâinile lucrătorului reieșind din cerințele fiziologice, care exclud dezvoltarea bolii de vibrație.
-Se normează NMA al intensității vibrației, dB.
-Se normează separat vibrația generală și cea locală.
-Se normează vibroviteza și vibroaccelerația în benzile de octavă mediigeometrice.
-Se normează pentru axele de magnitudine.
-Se normează masa instrumentului manual vibrator.
-Se normează expoziția în raport cu condițiile de microclimat.

47.Măsurile curativ-profilactice la contactul profesional cu vibraţiile.

Măsurile profilactice medicale(Conform HG. 1025 din 07.09.2016) privesc controlul medical la
angajare cu care ocazie se va aprecia condiția statică și funcțională a coloanei vertebrale toracice și
lombare, starea sistemului vestibular, a aparatului cardiovascular și a condiției neuropsihice. Controalele
medicale periodice vor face referire la condițiile bazale menționate anterior, cu completarea că, în cazul
unei expuneri severe la vibrațiile de ordin general intră în discuție oportunitatea efectuării radiografiei
coloanei vertebrale.
a.Masuri igienice
-monitorizarea indicilor principali ai sanatatii si factorilor de mediu ocupational: greutatea masinilor
manuale sau a pieselor prelucrate se limiteaza pina la 10 kg,cele ce depasesc trebuie sa fie dotate cu
suport sustinator
b.Masuri curative
pentru prevenirea bolii de vibratie/mentinerea capacitatii de munca a muncitorilor:proceduri
calde,masaj,gimnastica curativa, vitaminizare (vit.C, vit.grupului B),iradierea cu razze ultraviolete
(imbunatatirii reactivitatii organismului,protectia de boli de racire)in lunile sarace de
raze:noiembrie,decembrie,ianuarie,februarie si martie,1-2 cure timp de o luna.
Măsurile curative prevad cure de tratament fără întreruperea de la lucru, investigații clinice, biochimice
și radiologice, trecerea temporară la alt lucru, fără vibr., tratament în sanatoriu și preventoriu. Aici pot fi
efectuate cure de tratament preventiv p/u persoanele practic sănătoase, care încă nu prezintă acuze, dar
care sunt supuse riscului de îmbolnăvire.

48.Zgomotul – caracteristica în aspect fizico-igienic. Unităţile de măsură.

Zgomotul industrial prezintă o totalitate haotică de sunete cu intensitate şi frecvenţă
diferită, ce apar in procesul de producere şi influenţează negativ asupra organismului
uman.
Principalele surse de zgomot sunt procesele de tăiere ale metalului, lemnului, de nituire,
sfredelire, şlefuire, loviturile dintre piesele mecanismelor, fricţiunea pieselor mobile,
mişcarea aerului in vartej etc
*Caracteristicile fizice de baza ,sunt:
-frecventa-nr de oscilatii complete intr-o unitate de timp.Se masoara in Hz; 1Hz =o
oscilatie pe secunda.Fecventa determina tonalitatea sunetului(relatie direct-
proportionala)
-tonalitatea
-amplitudinea=deplasarea maxima a particulelor ce oscileaza fata de pozitia de
echilibru.Detemina: audibilitatea si intensitatea sunetului(bel=B).Decibelul este a zecea
parte dintr-un bel,deci cel mai inalt nivel receptionat de organul auditiv este 14
beli=140 dB
-puterea sunetului=fluxul de energie la o unitate de suprafata ,exprimata in Wt/cm2
-intensitatea presiunii acustice(Pa)
-intensitatea unui sunet se masoara in foni.
*Caracteristica igienica:
-interferenta-suprapunerea a 2 sau mai multe oscilatii ondulare,de la surse diferite
-difractia-devierea undei sonore la trecerea prin spatii/deschideri inguste;
-absorbtia-corpurile lichide/solide,retin o parte din energia ce cade pe suprafata lor;
-reflectarea –corpurile lichide/solide reflecta o parte din energia sonora ce cade pe
suprafata lor;
-pragurile de audibilitate=organul auditiv ,percepe oscilatiile drept sunet intre frecventele
16-20000 Hz
49.Clasificarea igienică a zgomotului.
-1)dupa caracterul spectral:
a)cu spectbrul larg(banda lata) –spectrul este continuu cu latimea mai mare de o octava
b)zgomotul tonal-spectru cu tonuri discrete audibile
-2)dupa caracteristica temporara:
a)stabil-nivelul acustic al zg timp de 8 h se schimba pina la 5 dB
b)instabil:se schimba cu 5 dB:
1.oscilator-nivelul zg se schimba in continuu in timp,
2.discotinuu-scade treptat pina la nivelul celui de fond;
3.impulsiv-compus din citeva unde sonore,fiecare cu o durata mai mica de o secunda,caracteristica la
sonometre diferenta dintre impuls si lent se deosebeste de 10dB
-3)dupa frecventa: a)inalta(>800Hz) b)medie(59-800Hz) c)joasa(16-350Hz)
4)conform sursei de provinienta :
zg industrial,provenit de la procesele tehnologice,
-zg stradal
-zg de la tehnica sanitara

50.Principiile de normare a zgomotului.

>Norma sanitara de normare a nivelului de zgomot
>Sistem de standarte de asigurare a muncii contra zgomotului
>Cerinte pentru masini ce produc zgomot
>Norme de constructii si reguli /protectie contra zgomot/
>Nivelul zgomotului la locul de munca dupa STAS-8h
Normele sanitare de la moment interzice aflarea lucratorului in zona cu nivelul presiunii sonore.

51.Acţiunea generală și cea specifică a zgomotului industrial.

Actiunea generala a zgomotului asupra organism.uman:depinde de: -intensitatea sunetului, -durata
actiunii, -caracteristica spectrala, -factori sociali si de productie, -starea functionalainitiala a
organismului, -virsta,sex, -afectiunea urechii medii, -alcoolism,fumat.
Zgomotul actioneaza asupra
>SNC(oboseala exprimata,cefalee,iritabilitate,ameteli,dereglari de somn).
>Circulatiei(dureri slabe in regiunea inimii,uneori tahicardie,bradicardie)
>S.Digestiv(dureri in regiunea epigastrica,inapetenta,greturi) > S.Respirator(creste consumul de O2)
>Glandelor cu secretie interna(hipofunctia glandei tiroide,hipertrofia glandei suprarenale)
>Analizatorul optic(scade reactia vizuala,atentia,creste nr.greselilor),
>Asupra proceselor metabolice(dereglarea metabolismului proteic,lipidic,glucidic).

52.Profilaxia acţiunii nocive a zgomotului industrial asupra organismului muncitorilor.

 1.Organizatorice, -2.de planificare si arhitectura, -3.tehnico-sanitare, -4.tehnologice, -5.legislative, -6.medikale.
La etapa supravegherii preventive:
-inkaperile zgomotoase sa se plaseze in zona separata a kladirii
-regim acustic necesar
-respectarea cerintelor zonarii la o anumita distanta fata de sectoarele nezgomotoase
-se aleg procese tehnologice nezgomotoase
-planificarea rationala a masurilor de protectie
-calculul zgomotului posibil
La etapa supravegherii curente:
-a evidentia utilajul zgomotos,sursele de zgomot
-likidarea kauzelor zgomotului sau micsorarea lui
-micsorarea zgomotului in kaile de raspindire
-protectia omului:se foloseste skimbarea operatiunilor tehnologice zgomotoase cu cele nezgomotoase,sau putin
zgomot.
Folosirea materialelor de izolare akustika .
Folosirea carcaselor de akoperire a surselor de zgomot.
-protectia individuala: -antifoane interne(de tip silikonik,parafina,dopuri de vata)
-antifoane externe(casti).
-medico-profilactice:
>Igienice:
-supravegherea preventiva,periodica si curenta a intreprinderii lokurilor de munca cu evidentierea factorilor
nocivi,evidenta masurilor profilactice care serealizeaza si care nu se realizeaza.
–Elaborarea masurilor de preventie si luarea masurilor administrative in privinta responsabililor care sint
vinovati de inkalkarile cerintelor igienice.
>Curative:medicii curativi trebuie sa efectueze examene medikale obligatorii la angajati in kimpul muncii si
periodice conform ordin.Ministerului Sanatatii
53.Infrasunetul – răspândirea, sursele, caracteristica igienică. Acţiunea biologică asupra
organismului. Măsurile de profilaxie a acţiunii nocive.
Infrasunetul-oscilatiile si undele intr-un mediu dur cu frecventele in diapazoanele mai mici decit cele
auzite(< 20 Hz).
Sursele infrasunetului:
-instalatii industriale:compresoare cu pistoane,terenurile vibratorii,mixerele de la uzinele de beton
armat,conditionerele;
-mijloace de transport:auto,avia,feroviar;
-poduri ,estacade ,tunele de trecere a transportului.
Caracteristica igienică
-nivelul presiunii acustice a infrasunetului se determina in fisiile octavice ce frecvente geometrice medii
:2;4;8;16 sau 1/3 octave la frecvente : 1.6;2; 2.5 ;3.15; 4.5; 0.3; 8; 10; 12.5;16;20 Hz

Influenta infrasunetului asupra organismului

Infrasunetul provoaca schimbari ale sistemului :nervos,circulator,respirator,endocrin;
dereglarea functiei analizatorului cohleovestibular.
La expunerea presiunii sonore=120-170 dB,se inregistreaza simptomele:dereglarea ritmului de
respiratie,afundare si presiune in urechi,cefalee,ameteli,greturi,modularea vocii,tremorul
miinilor,frisoane,neliniste,dezorientare.
La expunerea presiunii sonore=90-120 dB:astenie,scade capacitatea de lucru intelectual;apar simptome
vegetonevrotice:iritare,greturi ,voma,nervozitate;scade sensibilitatea sonora in diapazonul frecventelor
joase de vobire.
La nivel de sistem circulator :dereglarea frecventei contractiei cardiace(bradicardie,↑Tad)
La nivelul urechii medii:se modifica presiunea la transmiterea infrasunetului perilimfei apoi canalelor
semicirculare,in rezultat se deplaseaza lichidul din labirint,astfel are loc stimularea mecanica a
receptorilor canalelor semicirculare.

Masuri legislative:
Normele igienice ale infrasunetului la locul de lucru,nr. 22274-80.
Masuri tehnologice:
-dirijarea de la distanta a aparatelor ultrasonore(spalatul veselei,aparatul de sudat,de lipit)
-schimbarea aparatelor cu puteri mici,ce vor micsora nivelul de ultrasunet cu 20-40dB
-excluderea aparatajului ce exclude zgomot de frecventa inalta
Masuri organizatorice:
-amplasarea la distanta maximala,a locurilor de munca,de la sursele de ultrasunet
-dirijarea procesului de munca de la distanta
-organizarea corecta a regimului de munca si odihna:la fiecare 1.5-2 ore –pauze de 10-15min.
Masuri tehnico-sanitare:
-utilizarea instalatiilor sonoizolatoare(ecrane,invelisuri din foi de otel,sau de duraluminiu acoperite cu
cauciuc,mastic antisonor.)
Masuri de protectie individuala:
-manusi exterioare(cauciuc),manusi interioare(bumbac)
-antifoane
-evitarea contactului direct dintre lucratori si suprafata de lucru a aparatajului
Masuri medicale
-examenele medicale preventive si periodice conform HG.nr 1025 din 07.09.2016
-masajul ,gimnastica curativa,procedurile hidrice,iradierea cu UV,vitaminizarea

54.Ultrasunetul – răspândirea, sursele, caracteristica igienică. Acţiunea biologică asupra

organismului. Măsurile de profilaxie a acţiunii nocive.
Ultrasunetul-oscilatii mecanice ale mediului dur cu o frecventa ce despaseste pragul maximal al
audibilitatii (20000 Hz).
*Raspindire-diferite ramuri a economiei national:ultrasunet cu frecventa joasa(20,22,40,44,66
kHz;intensitate 5-10 Wt/cm2)-cristalizarea metalelor,in medicina pt taierea si lipirea
tesuturilor,distrugerea cancerilor,strilizare.
ultrasunet cu frecventa inalta(800kHz)-in medicina tratarea maladiilor coloanei
vertebrale,articulatii,ginecologie;la aparatele pentru colectarea informatiei(defectoscopia,viscozimetria)

In functie de metoda de raspindire,ultrasunetul poate fi:

-aerian
-de contact.

*Caracteristica igienică
-nivelul presiunii sonore (dB) in fisiile octave cu frecvente geometrice medii de 12.5;16;20;25;31.5; 40;
50; 63; 80; 100 kHz
-ultrasunetul de contact se caracterizeaza prin marimi maximale ale vibrovitezei Lᵥ,marimile ei fiind
reprezentate in STAS 12.1.001-89,,Ultrasunetul’’

*Influenta ultrasunetului asupra organismului:

Efectele provocate de ulltrasunet asupra structurilor biologice se impart :
1)mecanice-micromasajarea tesuturilor
2)fizico-chimice-difuzie sporita si modificarea vitezei reactiilor biologice
3)termice-eliberarea caldurii la absorbirea energiei ultrasonore
4)aparitia cavitatii ultrasonore
Efectele nefavorabile sunt mai exprimate in zona de contact(degetele miinilor/palmele),dar si distal in
baza proceselor neurohumorale.Lucrul indelungat poate provoca lezarea aparatului neurovascular
periferic:polinevrite vegetative si pareza degetelor;sindromul angiodistonic.
Muncitorii pot provoca acuze:astenie,cefalee,dereglarea somnului,iritabilitate,inrautatirea
memoriei,sensibilitate la zgomot,fotofobie,racirea membrelor,paliditate/hiperemia fetei,dispepsie.

*Masuri legislative:
STAS 12.1.001-89.Ultrasunetul.Cerintele igienice generale de inofensivitate.
Masuri tehnologice:
-dirijarea de la distanta a aparatelor ultrasonore(spalatul veselei,aparatul de sudat,de lipit)
-schimbarea aparatelor cu puteri mici,ce vor micsora nivelul de ultrasunet cu 20-40dB
-excluderea aparatajului ce exclude zgomot de frecventa inalta
Masuri organizatorice:
-amplasarea la distanta maximala,a locurilor de munca,de la sursele de ultrasunet
-dirijarea procesului de munca de la distanta
-organizarea corecta a regimului de munca si odihna:la fiecare 1.5-2 ore –pauze de 10-15min.
Masuri tehnico-sanitare:
-utilizarea instalatiilor sonoizolatoare(ecrane,invelisuri din foi de otel,sau de duraluminiu acoperite cu
cauciuc,mastic antisonor.)
Masuri de protectie individuala:
-manusi exterioare(cauciuc),manusi interioare(bumbac)
-antifoane
-evitarea contactului direct dintre lucratori si suprafata de lucru a aparatajului
Masuri medicale
-examenele medicale preventive si periodice conform HG.nr 1025 din 07.09.2016
-masajul ,gimnastica curativa,procedurile hidrice,iradierea cu UV,vitaminizarea

55.Pulberile industriale. Sursele, clasificarea. Principiile de normare igienică.

Pulberile industriale se întâlnesc practic în toate ramurile industriale, inclusiv în agricultură. Praful
industrial reprezintă particule de substanţe solide de dispersie fină, formate în procesul de producţie.
Dintre procesele generatoare de praf putem menţiona: perforarea, zdrobirea, mărunţirea materiei
prime şi a semifabricatelor în industria minieră, a materialelor de construcţie, în agricultură,
industria uşoară etc.; amestecarea, finisarea, şlefuirea diverselor suprafeţe în industria constructoare
de maşini ş.a.; prelucrarea, ciuruirea, ambalarea substanţelor pulverulente.
Clasificare: 1. După modul de formare: aerosoli de dezintegrare şi aerosoli de condensare.
2. In funcţie de acţiunea lor asupra organismului:
•pulberi toxice, care, la rândul lor, pot avea acţiune resorbtivă sau acţiune generală;
•netoxice;
•fibrinogene (colagene);
•nefibrinogene (acolagene), cu acţiune toxică, alergică, cancerigenă, fotosensibilizantă.
3. După origine:
-organică: vegetală (in, lemn); animală (oase, lână); artificială (vopsea, gumă);
-neorganică: metalice (Pb, Zn, Fe); minerale (Si, azbest, talc);
-mixtă: organice-neorganice; metalice-minerale.
4. In funcţie de gradul de vizibilitate: particule uşor vizibile; particule mari care se văd cu ochiul
liber; particule uşor vizibile în lumina difuză; particule invizibile. Acestea invizibile, după dimensi-
uni, se împart în: microscopice - cu dimensiunile de 0,3 m; sub- microscopice - 0,3- 0,1 m,
ultramicroscopice - mai mici de 0,1 m
5. Clasificarea pulberilor în funcţie de gradul de dispersie (după Gibţ):
-pulberi formate din particule cu diametrul mai mare de 10 p.
-norul - format din particule de 10-1
-fumul - format din particule cu diametrul mai mic de 1 |u
6. Pulberile se pot afla în diverse stări de agregare:
-ceaţă - particule de dezintegrare şi condensare;
-pulberi - aerosoli de dezintegrare de diferit grad de dispersie;
-fum - aerosoli de condensare cu faza de dispersie solidă; spre exemplu: la arderea incompletă a
combustibilului.

56.Proprietăţile fizico-chimice a prafului industrial, însemnătatea igienică a acestora.

Proprietatile fizice si chimice ale pulberilor sunt diverse si actioneaza asupra sanatatii umane:
-dispersitatea-variata( prezenta concomitenta in aer a particulelor de diferite dimensiuni.)
Gradul de dispersie al pulberilor determina viteza sedimentarii particulelor in aer si de patrundere a lor in
alveole
Particulele mai mari de 10 microni se mentin mai mult in caile respirtorii superioare;cele de 0.2-10 microni-
actiune patogena fibrinogena.
-forma(ovala sau rotunda ,formate in urma condensarii)
-suprafata specifica(cu cit sunt mai mari cu atit actiunea e mai agresiva)
-duritatea (capacitatea de a se mentine mult timp in organism)
-capacitatea termica(contribuie la aditii de caldura)
-solubilitate-exprimarea gradului de toxicitate
-proprietati electrice ,determina retinerea pulberilor in organism
-explozibilitatea
-microflora –determina capacitatea de dezvoltare a maladiilor cu caracter infectios
-compozzitia chimica( provoaca intoxicatii grave).

57. Pătrunderea, distribuirea, transformarea şi eliminarea prafului industrial din organism.

Bolile profesionale cauzate de acţiunea pulberilor. Etiologia şi patogenia
pneumoconiozelor.
Pulberile industriale se întâlnesc practic în toate ramurile industriale, inclusiv în agricultură. Praful
industrial reprezintă particule de substanţe solide de dispersie fină, formate în procesul de producţie.
Dintre procesele generatoare de praf putem menţiona: perforarea, zdrobirea, mărunţirea materiei
prime şi a semifabricatelor în industria minieră, a materialelor de construcţie, în agricultură,
industria uşoară etc.; amestecarea, finisarea, şlefuirea diverselor suprafeţe în industria constructoare
de maşini ş.a.; prelucrarea, ciuruirea, ambalarea substanţelor pulverulente.
Clasificare:
1. După modul de formare: aerosoli de dezintegrare şi aerosoli de condensare.
2. In funcţie de acţiunea lor asupra organismului:
•pulberi toxice, care, la rândul lor, pot avea acţiune resorbtivă sau acţiune generală;
•netoxice;
•fibrinogene (colagene);
•nefibrinogene (acolagene), cu acţiune toxică, alergică, cancerigenă, fotosensibilizantă.
3. După origine:
-organică: vegetală (in, lemn); animală (oase, lână); artificială (vopsea, gumă);
-neorganică: metalice (Pb, Zn, Fe); minerale (Si, azbest, talc);
-mixtă: organice-neorganice; metalice-minerale.
4. In funcţie de gradul de vizibilitate: particule uşor vizibile; particule mari care se văd cu ochiul
liber; particule uşor vizibile în lumina difuză; particule invizibile. Acestea invizibile, după dimensi-
uni, se împart în: microscopice - cu dimensiunile de 0,3 m; sub- microscopice - 0,3- 0,1 m,
ultramicroscopice - mai mici de 0,1 m
5. Clasificarea pulberilor în funcţie de gradul de dispersie (după Gibţ):
-pulberi formate din particule cu diametrul mai mare de 10 p.
-norul - format din particule de 10-1
-fumul - format din particule cu diametrul mai mic de 1 |u
6. Pulberile se pot afla în diverse stări de agregare:
-ceaţă - particule de dezintegrare şi condensare;
-pulberi - aerosoli de dezintegrare de diferit grad de dispersie;
-fum - aerosoli de condensare cu faza de dispersie solidă; spre exemplu: la arderea incompletă a
combustibilului.

Pneumoconioze - boli profesionale pulmonare cronice, caracterizate prin acumularea pulberilor

datorită inhalării îndelungate a aerosolilor fibrinogeni; boli ale pulmonilor, la baza cărora stă
dezvoltarea modificărilor sclerotice determinate de acţiunea diferitor forme de pulberi.
In funcţie de etiologie, pneumoconiozele se clasifică în următoarele grupe:
1. silicoza - provocată de inspirarea pulberilor de cuarţ, ce conţin SiO, în stare liberă;
2. silicatozele - provocate de inspirarea pulberilor ce conţin compuşi ai SiO,, aluminiu, magneziu,
fier, calciu carboconiozele - determinate de acţiunea prafului ce conţine compuşi carbonici
(antracoză-cărbune, grafitoză);
3. metaloconiozele - rezultate în urma acţiunii pulberilor metalice şi oxizilor lor (aluminoza,
baritoza, sideroza);
4. pneumoconiozele determinate de acţiunea pulberilor mixte (si- derosilicoza, antracosilicoza,
silicoantracoza);
5. pneumoconiozele de origine organică: bisinoza provocată de pulberi de bumbac, in, cânepă;
bagasoza - pulberi de trestie de zahăr; pulmonul fermierilor - de la pulberi agricole ce conţin fungi;
 alveolita alergică extrinsecă - de la pulberile organice vegetale şi animale cu agenţi microbieni, fungi,
amoebe, proteine, medicamente etc.
Patogeneza pneumoconiozelor constă în faptul că particulele de pulberi pătrund în arborele
respirator până în alveole, unde sunt supuse fagocitozei. O parte din cele care au fost fagocitate se
expectorează cu sputa. Din alveole şi bronhii, pulberile pot pătrunde în ţesutul interstiţi- al şi în
sistemul limfatic al plămânilor, unde se reţin, prezentând un factor potenţial pentru dezvoltarea
pneumoconiozei. Sunt mai multe teorii care, într-un mod sau altul, relevă procesul patologic.
1. Teoria mecanică. Particulele de praf acţionează mecanic asupra ţesutului, alterându-1. Faza de
alterare se schimbă cu faza de proliferare, formând granulaţie excesivă - elementul primar al
pneumoconiozei.
2. Teoria toxico-chimică. Patogeneza pneumoconiozei se bazează pe solubilitatea Si02, deoarece el
posedă proprietăţi toxice.
3. Teoria Holta-Osborn. Patogeneza constă în faptul că la influenţa pulberilor de cuarţ are loc
polimerizarea acidului silicic până la acizi polisilicici. Moleculele respective au o ramificaţie exprimată
şi servesc ca bază pentru depunerea proteinei fibrinogene.
4. Teoria coloidală. La interacţiunea reţelei cristalice lezate a Si0 2 cu aminoacizii moleculelor de
proteine se formează complexe insolubile, care servesc ca material primar pentru dezvoltarea ţesutului
conjunctiv patologic. Teoriile nu se exclud una pe alta, ci se completează. Momentul principal îl
constituie alterarea macrofagelor de către particulele de praf.
.

58. Afecţiunile nespecifice a plămânilor şi altor organe şi sisteme induse e acțiunea pulberilor
industriale.
Acţiunea prafului asupra organismului depinde de compoziţia chimică şi proprietăţile sale fizice.

Pulberile pot exercita actiune fibrinogena,toxica, iritanta,alergena, camcerigena, radioactiva,

fotosensibilianta.

Actiunea toxica a pulberilor este determinata de compozitia chimica.

Astfel, praful de plumb, beriliu, vanadiu şi alte substanţe chimice posedă o acţiune toxică accentuată şi la
pătrunderea in organism provoacă intoxicaţii grave.

Pulberile care nu posedă acţiuni toxice exprimate, pot genera diferite boli cronice, aşa ca pneumoconioze,
bronşite cronice, , pneumonii maladii a cailor respiratorii superioare mai rar cancerul.

ş.a.

59. Metodele şi mijloacele de combatere a acţiunii nocive a pulberilor industriale.

Măsurile legislative. Normarea conţinutului de praf în aerul zonei de muncă se face în baza
compoziţiei chimice a acestuia. Normele igienice prevăd CMA pentru mai mult de 160 de aerosoli
industriali (STAS 12.1.005-88 „SSSM. Aerul zonei de muncă. Cerinţe sanitaro-igienice generale”).
De exemplu, pentru aerosolii care pot provoca pneumoconioză (fibroză) exprimată CMA nu
 depăşeşte 1-2 mg/m2; pentru aerosolii cu o activitate fibrinogenă medie - 4-6 mg/m2, iar pentru
aerosolii care au o acţiune fibrinogenă slabă - 8-10 mg/m2.
Măsurile tehnologice: înlocuirea proceselor generatoare de praf cu altele, mai puţin generatoare, a
metodelor tehnologice uscate cu metode umede, ermetizarea şi mecanizarea proceselor tehnologice,
automatizarea şi dirijarea lor de la distanţă. Cea mai eficientă recomandare este crearea tehnologiilor
nonpoluante. în cazul lucrărilor în minele de piatră, de cărbune, care sunt foarte periculoase în
privinţa bolilor profesionale pulverulente ale plămânilor, este raţională irigarea cu apă sub presiunea
de peste 3-4 atm. Sunt eficiente şi perdelele de apă.
Măsurile tehnico-sanitare prevăd ca locurile generatoare de praf să fie acoperite cu ecrane de protecţie
unite cu conductele ventilaţiei locale prin aspiraţie. înainte de a fi evacuat în atmosferă, aerul se
supune pu rificării prin mai multe metode (cicloane, multicicloane, scrubere, filtre electirce etc.).
Măsurile de protecţie individuală. Dacă măsurile sus-numite nu micşorează conţinutul de pulberi în zona
de lucru până la limitele admisibile, trebuie utilizate mijloacele individuale de protecţie. Dintre
acestea fac parte respiratoarele antipulveriante, ochelarii de protecţie, salopeta specială. Organele de
respiraţie pot fi protejate cu mijloace filtrante şi izolatoare. Mai pe larg sunt folosite respiratoarele
de tip JlenecTOK - 200, 40, 5, AcTpa - 2, 0-52 ifig. 7). Ca filtru se foloseşte materialul (t>nn-K, cu
un grad înalt de reţinere. La efectuarea lucrărilor de sudare este bine-venit aportul aerului sub masca
de protecţie. Salopetele trebuie să fie spălate şi dezinfectate sistematic. Este importantă respectarea
igienei personale: duş zilnic pentru profilaxia piodermitelor.
Măsurile organizatorice: amenajarea corectă a locurilor de muncă şi de odihnă, reducerea zilei şi a
săptămânii de muncă, respectarea regimului de muncă şi odihnă, planificarea corectă a secţiilor,
asigurarea muncitorilor cu încăperi sociale, duşuri, cantină, camere de relaxare, garderobă,
asigurarea tuturor condiţiilor de respectare a igienei personale, regimului de alimentaţie etc.
Măsurile medicale:
Supravegherea permanentă a condiţiilor de muncă la întreprinderile cu formare de pulberi; efectuarea
cartografiei locurilor de muncă pentru muncitorii influenţaţi de pulberi; determinarea periodică a
concentraţiei de pulberi; monitoringul socio- igienic al condiţiilor de muncă şi odihnă, cât şi al
indicilor stării de sănătate; elaborarea şi implementarea măsurilor profilactice: supuşi obligatoriu
examenelor medicale la angajare în muncă şi periodic o dată pe an, cu scopul prevenirii bolilor
profesionale

60. Toxicologia industrială – noţiuni generale. Clasificarea toxicilor industriale.

Toxicologia industrială reprezinta un compartiment ,care studiaza actiuea asupra organismului a
compusilor chimici,in scopul creearii conditiilor inofensive ale mediului ocupational.
Toxice- substante chimice care prin actiunea lor asupra org uman pot provova diverse imbolnaviri
di dereglari ai starii de sanatate.toxice profesionale- subsantele chimice care apar in timpul
activitatii profesionale.
Obiectivele toxicologiei industriale
-reglementarea datelor normativo-igienice ale substtoxoce in mediul ocupational si in diferite
biostraturi.
- expertiza igienica a substantelor toxice
- standartizarea produselor finite
Clasificarea toxicelor.
1.În funcție de structura chimică,
Neorganice ca :metalele,metaloizii și compușii
lor(plumb,mercur,arseniu,mangan,zinc,cobalt,vanadiu,argint)sulful și compușii săi (bioxidul de
sulf ),compușii azotului.
organice fac parte hidrocarburile(benzina,clorura de metil,benzenul,toluenul,xilenul,tetraclorura de
carbon,etilena,acetona.)
2.În funcție de proprietate toxinelor de a se evapora și a se dizolva în diverse medii,:cu capacitate de
evaporare sau dizolvare sporită,medie și mică.
3.În funcție de gradul de toxicitate și pericolul pe care-l prezintă, 4 clase :
extrem de toxice si periculoase;
cu toxicitate și pericol sporit;
cu pericol mediu ;
cu pericol scăzut.
4.În funcție de caracterul,tipul și modul de dereglare a organismului,
actiune locală ori,în urma reabsorbției,
-acțiune sistematică,cu afectarea întreguliu organism,sau
selectivă,cu afectarea unor organe și sisteme.
5. dupa starea de agregare
Lichide solide fum ceata vapori gaze
6. in functie de gradul de afectare a organismului
Nepericuloase
Cu effect reversibil
cu efect iereversibil ,uneori cu deces

Toxicele pătrund în organismul uman pe trei căi principale:degistiva,respiratorie și cutanată.

61. Căile de pătrundere în organism a toxicilor industriale. Distribuirea, transformarea şi

eliminarea toxicelor din organism.
Căile de patrundere:
1.per os: ingenerarea alimentelor poluante, cu apă poluată din sistemul de irigare, contactarea
cu solurile contaminate
2.cutanat: lucru cu pesticide, contact cu obiecte contaminate
3.inhalator: vapori, pulberi, aerosoli
Toxicocinetica repezintă comportarea toxicilor în organism; cuprinde absorbţia, distribuţia şi
depozitarea (eventual acumularea), biotransformarea, eliminarea – studiate în functie de timp.
Căile de patrundere (indirecte sau mediate) a substanţelor toxice în organism sunt:
- calea respiratorie;
- alte căi transmucoase;
- calea cutanată;
- calea digestive;
- calea placentară;
- calea mamară.
In mediul industrial principala cale de patrundere a substanţelor toxice în organism este calea
respiratorie (80–90 %), apoi transcutanat si gastrointestinal. Pe cale respiratorie pătrund în
organism majoritatea toxicelor industriale aflate sub formă de gaze, vapori, aerosoli cu faza
dispersă solidă, ceţuri, pulberi. Patrunderea prin aparatul respirator se face în alveole datorită
suprafeţei foarte mari de contact cu mediul exterior, precum şi barierei extrem de slabe pe
care membrana respiratorie o opune trecerii din aerul alveolar in sangele din capilarele
pulmonare.. Transcutanat se absorb solvenţii organici şi pesticidele.
Când o substanţă chimică ajunge în contact cu pielea, pot exista patru acţiuni posibile:
- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţia care o acoperă, ca o barieră efectivă prin care
substanţa nu poate pătrunde;
- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii provocând iritaţii (acizi, baze, solvenţi organici);
- substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări (aldehida formică, nichelul,
anhidrida ftalică);
- agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecând în sânge işi exercită acţiunea toxică asupra
organismului .
Absorbţia este mai rapidă prin pielea zgâriată sau inflamată, de aceea, substanţele chimice care
în mod normal nu au risc de patrundere prin piele, pot fi periculoase pentru indivizii care
prezintă afecţiuni dermale.
Calea gastrointestinală
cantitatea de toxic patrunsă pe această cale este mică şi de asemenea legatura cu circulaţia
sanguină se face prin intermediul ficatului care este şi principalul organ detoxifiant al
organismului. Prin tubul digestiv toxicele pătrund de la locul de muncă mai ales datorită
proastelor deprinderi de igiena (consumul de alimente la locul de munca, nespălarea măinilor,
etc.), sau în mod accidental.
Calea transplacentară este o cale de patrundere a unor toxice în organismul fătului, prin
traversarea placentei. Prin difuziune pasivă şi activă, trec gaze şi lichide volatile ca alcoolul
etilic, eterul etilic, unele substanţe hidrosolubile ca sarurile de plumb, mercur, arsen şi fosfor,
precum şi unele substanţe liposolubile ca benzenul, benzina
Prin laptele matern pot trece de la mamă la sugar unele metale grele ca plumbul, mercurul sau
arsenul, ca şi unele substanţe liposolubile din clasa pesticidelor, solvenţilor organici şi
metaboliţii acestora. Atât fătul cât şi copilul mic nu au sistemul enzimatic bine format astfel
încât sunt vulnerabili la actiunea unor substanţe chimice din mediul de munca.
Alte căi transmucoase prin care pot patrunde substanţele toxice în organism sunt: conjunctiva,
mucoasa bucală şi mucoasa rinofaringiană. Aceste căi sunt mai rar întalnite în expunerile
profesionale.
Căile de patrundere directe (imediate sau parenterale) asigura patrunderea substanţei în ţesut
printr-un mijloc mecanic:
- calea intravenoasă,
- calea subcutanată,
- calea intramusculară,
- calea intradermică. Parenteral se pot administra medicamente care pot să aibă şi
componente toxice. Absorbţia substanţelor toxice reprezintă trecerea acestora din mediul
extern în mediul intern ( sânge sau în limfa circulantă). Pentru a trece în mediul intern
substanţa trebuie să traverseze una sau mai multe membrane: mucoasele tractului
gastrointestinal, mucoasele căilor respiratorii, stratele superficiale ale tegumentelor
Distribuirea
Unele subst chimice cauzeaza leziuni toxice la punctul or de contact initial altele dupa ce
traverseaza barierele biologice.patrunzind in singe sau limfa ele au acces la diverse organe sau
sisteme ale organismului : plamini ficat rinichi glande.
 Distribuția substanțelor chimice poate fi deferința unile din, ele se pot depozita pe timp
îndelungat mai ales în:țesutul osos( pb Be Ba ),ficat Pb prima faza , Ca Mg ) ,piele ( Au,Ag )
sistemul cardiovascular( Pb Ba ) ,rinichi (Pb , Ca Mg)
.Ajungănd în organism,majoritatea substanților chimice suferă diferite transformări.
în procesele metabolismului,unele substanțe chimice se pot transforma în forme mai toxice(acidul
formic,formaldehida,alcoolul metilic,metilacetatul.)în această ordine de idei,de menționat funcția
majoră a ficatului-metabolismul.adică,transformarea biochimică a unei sudstanțe în alta,în scopuri de
nutriție,depozitare,detoxicare sau excreție. Ficatul are proprietatea de biotransformare (neutralizarea)
de transformare a subst organice prin : oxidare (alcool) reducere ( aldehyde ) hidroliza ( acetilcolina)
reactii de conjugare.
Actiunea substantelor chimice are loc la nivel molecular. Cellular si intregului organism
Molecular – tulburari enzimatice
Cellular- modificari structurale in : suprafata celulei ; permeabilitatea membrane ,hematii; peretii
capilarelor prin care trec hematiile ,leucocitele ; modificari cromozomiale
Excreația toxicelor din organism are loc prin aerul expirat,urină,fecale și sescreții.Viteza de eliminare,de
regulă,este mai mare în primele zile după pătrunderea lor în organism,scăzănd treptat.Prin aerul expriat
sunt excretate mai multe substanțe toxice sub formă de vapori.gaze(CO.H2S),metaloizi gazoși,în special
neelectroliții.Majoritatea lor se elimină sub formă neschimbată.Prin rinichi,eliminarea se deșfășoară în
urma filtrației pasive,transportului activ și difuziunii pasive.Prin tractul digestiv(excreție bucală,biliară și
intestinală),eliminarea începe deja din cavitatea bucală prin salivă (Pl,Cu,Hg ).Ajunse în
organism,substanțele chimice nimeresc în ficat și bilă,apoi ele trec în intestin și sunt excretate.
Toxicele industriale se alimină și pe alte căi:prin piele,laptele matern,placentă.

62. Factorii si condiţiile care determină caracterul acţiunii toxicelor industriale.

Riscul toxic pentru organism depinde de cantitatea substantei,gradul de toxicitate, durata actiunii
a) factori dependenţi de organism (specia, vârsta, sexul, alimentaţia şi administrarea însăşi de
compuşi chimici , Factorii ocupationali.
b) factori dependenţi de substanţă (doza, structura chimică, proprietăţi fizico-chimici, puritate,
concentraţia din produs, calea şi viteza de administrare, interacţiuni, condiţii de recoltare şi
condiţionare
-prezenta si numarul eteroatomilor, halogenilor si lantul alifatic sau anucleelor aromatice, lantul
izomeric.
-Numarul legaturilor duble.
- Structura izomerilor- determinata de ramificarea lantului de carbon (cresterea num de molecule ale
comp organici scade toxicitatea)
-pozitia radicalului in spatiu (forma cis e mai activa decit forma trans
- legea Richardson odata cu majorarea num atomilor de carbon in molecula creste actiunea
narcotizanta si hemolitica.
-Cresterea numarului atomilor de clor favorizeaza actiunea narcotizanta .
-Grupe OH,H au actiune hemolitica si narcotizanta.
-Cresterea legaturilor duble sporeste toxicitatea .
-Greutatea moleculara si temperatura de fierbere contribuie la scaderea volatilitatii.
-Gradul de dispersie in aer (sunt mai periculoase cele bine dispersate/
-Solubilitatea substantelor in apa(mai solubile ,mai periculoase toxicitatea unei substanţe poate fi
influenţată de diferiţi factori :
- calea de patrundere - patrunderea prin tractul respirator via inhalare
- timpul de expunere ( termen scurt sau expunere de lungă durată ) ;
- numarul de expuneri ( o singură doză sau mai multe doze pe timp mai îndelungat) ;
- forma fizică a toxicului ( solid, lichid sau gaz ) ;
- caracteristicile genetice ale fiecarui individ.

63. Acţiunea combinată a toxicelor industriale. Particularităţile acţiunii toxicelor în dependenţă

de starea mediului de muncă (acţiunea combinată a toxicelor şi a factorilor fizici, biologici
etc.).
In conditii actuale de munca angajatii deseori sunt supusi unei actiuni complexe a substantelor
chimice.
In unele cazuri asupra muncitorului poate actiona momentan unul sau mai multe toxice.
Acţiunile substanţelor toxice asupra organismului se pot modifica in cazul prezenţei lor in combinaţie. In
acest caz poate avea loc sumarea efectelor toxice sau chiar intensificarea lor.

De exemplu alcoolul intensifică cu mult toxicitatea anilinei şi compuşilor benzenului. Acelaşi efect are loc
la influenţa amestecului de azot şi monoxid de carbon.

Alt exemplu de influenţă combinată a noxelor profesionale este prezenţa comună in mediul de muncă a
factorilor termic şi chimic. Supraincălzirea organismului contribuie la creşterea toxicităţii unor substanţe
chimice şi la dezvoltarea mai rapidă a intoxicaţiei.

Acţiunea combinată a toxicelor industriale poate fi :

Indiferenta – nu se interfluenteaza
Sinergica –actiune in acelasi timp care poate fi
aditiva ( cind efectul toxic este aproximativ egal cu suma efectelor substantelor initiale si
actiune
prin potentare (efectul global este mai mare decit suma efectelor partiale ale toxicelor
antagonista- actiune in sens diferit cu un efect mai mic decit cel presupus prin sumare.

64. Acţiunea noxelor chimice asupra organismului, dependenţa doză-efect, concentraţie-efect.

65. Parametrii toxicometrici de bază, importanţa lor.

Principalii indici toxicometrici studiaţi sunt:
dozele letale (DL) minimă, medie, absolută (DLmin., DL50, DL|()o), doza de toleranţă maximă şi
liminală acută (DL0, Limac.). Aceşti parametri se stabilesc pentru toxinele administrate peroral
şi dacă acestea posedă proprietăţi resorbtive - la aplicarea pe piele.
 La studierea acţiunii toxinelor administrate pe cale inhalatorie se calculează concentraţiile
letale minimă, medie, absolută - CL0, CL5o, CL|0o, Limac.
Acesti parametrii se determina in experim acute la o adim unica a diferitor dize de substante
toxice cu o durata de observatie 14 zile.
Zona acţiunii acute (Zac.), - raportul dozei letale medii la doza liminală acută (DLso/Lim ac).
Cu cât această zonă este mai mică, cu atât substanţa este mai toxică, întrucât hotarul dintre
doza limită şi cea toxică este abia perceptibil.
Coeficientul posibilităţii intoxicaţiei inhalatorii (CPII) - raportul dintre concentraţia de
saturaţie a substanţei la 20°C şi concentraţia letală medie C20 max / CL5o. Cu cât valoarea
acestui coeficient este mai mare, cu atât mai înaltă este probabilitatea intoxicării inhalatorii.
Coeficientul variabilităţii sensibilităţii de specie (CVSS) - raportul dintre concentraţiile
letale medii ale speciei mai rezistente şi a celei mai sensibile.
In experimentele subacute (cu durata de circa o lună), se determină coeficientul de
cumulaţie la administrarea perorală, percutană, inhalatorie, care reprezintă raportul dintre
doza letală la acţiunea multiplă a toxinei şi doza letală medie. Coeficientul mai mic de 1 este
expresia unei proprietăţi cumulative exprimate, mai mare de 1 - a rezistenţei organismului la
acţiunea toxinei.

In experimentele cronice se determină dozele liminale de acţiune - Limch folosite la

caracteristica zonelor de acţiune cronică şi biologică, calcularea dozelor maxim admisibile.
Zona de acţiune cronică reprezintă raportul dintre dozele liminală acută şi cronică. Cu cât
acest raport este mai mare, cu atât mai real este pericolul declanşării intoxicaţiilor cronice.
Zona acţiunii biologice Zb = DL50 / Limch reflectă proprietatea toxinelor de a se acumula în
organism. Cu cât zona este mai largă, cu atât proprietatea dată este mai exprimată. Pentru
experimentele cronice prezintă importanţă utilizarea metodelor sensibile, care permit
depistarea modificărilor iniţiale în starea funcţională a organismului ca urmare a administrării
toxinelor, precum şi acţiunile îndepărtate ale acestora (cancerigene, mutagene, alergene etc.)

66. Principiile şi metodele de stabilire a nivelului preliminar a acțiunii inofensive (NPAI) și

concentrațiilor maximal admisibile (CMA).
Determinarea CMA este una din cele mai importante etape ale investigatilor toxiologice .Dea
depinde in mare masura prevenirea actiunelor nefavorabile ale toxinelor asupra organismului
lucratorilor .
La baza calcularii CMA sta doza (concetratia ) liminala critica si coificientu de rezerva(de
inofensivitate ) care indica de cite ori trebuie miscorata doza liminala critica pentru obtinerea
CMA. El poate fi calculat dupa formula lui Sanotki I.V.
I A ∙ Z C . PI . I
s=
ch unde :A –factor de proportionalitate (pentru vaporii lichidelor volatile este egal cu
zac

1).
Daca parametrii maximali ai toxicitatii nu sunt stabiliti CMA se determina dupa formula lui
Sidorov C.C
lim ¿ ch
CMA= ¿ unde K 1 – coeficientul de corectie pentru proprietatile cumulative ale
K 1∙ K2∙ K3
toxinei ,proportional marimi zonei de actiune bioogica a toxinei (tab.39) ; K 2 –coeficientul de
corectie ce tine cont de variabilitatea sensibilitatii de specie(tab 40); K 3-coeficientul de
corectie ,ce tine cont de actiunea specifica a substantei .Valoarea lui va fi diferita in fiece caz
concret
 Conform GUVERNUL

HOTĂRÎRE Nr. 1335
din 10-10-2002
despre aprobarea Regulamentului cu privire la evaluarea condiţiilor de muncă la
locurile de muncă şi modul de aplicare
a listelor ramurale de lucrări pentru care pot fi stabilite sporuri de compensare
pentru munca prestată în condiţii nefavorabile
Concentraţiile maximal admisibile (CMA) ale substanţelor toxice şi nivelurile orientativ admisibile (NOA) ale
factorilor nocivi se stabilesc în modul stabilit de regulile şi normele sanitare în conformitate cu Lista
documentelor interstatale şi actelor normative sanotaro-epidemiologice ale ţărilor -membre ale Comunităţii
Statelor Independente, ratificate prin hotărîrea Medicului şef sanitar de stat al Republicii Moldova nr. 03-00 din 6
august 2001.

67. Consecinţele tardive (îndepărtate) de acţiune a toxicilor (mutagene, teratogene, blastomogene

etc.).
Efectele genetice- afectarea materialului genetic prin :
Modificarea compozitiei chimice a structurii fizice ADN si prin aditionarea sau pierderea unor
cromozomi intregi
Rezultatul efectului toxic se clasifica :
Mutatii- schimba structura chimica a ADN ca urmare info despre functionarea adecvata a celulei
este citita gresit
Clastogene – ruperea unor lanturi de ADN cu reorganizarea lor ulterioara ,afecteaza proliferarea
celulara ori sinteza de proteine
- Aneuploidia pierderea sau aditionarea unui cromozom in celula (down.
- Leziunea genetica poate modofica proteinele celulei ,functionarea celulara neadecvata ,moarte
celulei sau transformarea ei cancerigena .
- Substantele mutagene : benzenul; Pb,acidul boric, manganul
Efecte teratogene
Trecerea peste bariera materna si placentara a subst chimice duce la Defecte in dezvoltarea
fatului sau embrionului , dezvoltinduse anomalii.
Efectul teratogen este determinat de : proprietatile lor de a a afecta organismul in dezvoltare de
concentratia si durata expunerii si de coincidenta expunerii cu anumite etape in dezvoltarea
fatului (cea mai critica perioada 3-12 saptamini).

68. Proprietăţile cumulative a toxicelor. Metodele de evaluare.

Unele substanţe se acumulează in organism pătrunzand in cantităţi mici pe parcursul unui timp indelungat,
ceea ce contribuie la intoxicaţii cronice.

Foarte frecvent noxele profesionale se depozitează in organism precum

in ţesutul adipos – insecticidele organoclorurate, solvenţii organici, nitroderivaţii;

in ţesutul osos – plumbul, stronţiul, bariul, calciul, ferul şi fosforul;

in rinichi şi intestine – mercurul;

in muşchi, ficat şi rinichi – plumbul, fluorul, arsenul

In experimentele subacute (cu durata de circa o lună), se determină coeficientul de cumulaţie la

administrarea perorală, percutană, inhalatorie, care reprezintă raportul dintre doza letală la acţiunea
multiplă a toxinei şi doza letală medie. Coeficientul mai mic de 1 este expresia unei proprietăţi cu-
mulative exprimate, mai mare de 1 - a rezistenţei organismului la acţiunea toxinei.

Coeficientyul de cumulatie – se determina prin introducerea pec ale diferita a animalelor experimentale
a unor cantitati fractionate din dozele letale medii – 1/10;1/20; 1/50. Se urmareste obtinerea efectului
letal.daca substanta poseda proprietati de cumulare functionala se inregistreaza modificarea functiilor
specific ex (p-u subst organofosforice –inhibarea activitatii colinesterazei.
69. Intoxicaţiile profesionale – definiţia, clasificarea. Cauzele răspândirii, acțiunea locală și generală
a toxicelor.
In funcţie de gradul de toxicitate şi de cantitatea substanţei pătrunse in organism pot apărea
intoxicaţii acute sau cronice.

Intoxicaţiile acute, de regulă, apar in cazul pătrunderii in organism a unei cantităţi relativ mare de
toxice sau a unei substanţe foarte toxice.

Simptomele de intoxicaţie acută apar in primele ore după pătrunderea substanţei in organism.

Manifestarea clinică depinde de substanţa pătrunsă in organism şi se poate exprima prin afectarea
căilor respiratorii (strănut, tuse, mai rar edem pulmonar), aparatului gastro-intestinal (greţuri, vomă,
dureri abdominale, diaree), iritarea pielii (inroşirea, hiperemia, senzaţii de durere), dereglări ale
sistemului nervos (cefalee, somnolenţă, excitabilitate sporită).

Mai frecvent insă se intalnesc intoxicaţiile cronice cu simptome generale, cum ar fi slăbiciune,
scăderea capacităţii de muncă, insomnie, sporirea morbidităţii generale. Acţiunea indelungată a
cantităţilor mici de substanţe toxice reduce rezistenţa organismului.

Cu timpul apar şi simptomele specifice, de exemplu, modificările in sange sub influenţa benzenului,
toluenului, xilenului. La inceput sporeşte numărul de leucocite, eritrocite şi se reduce numărul de
limfocite.

Ulterior, dacă acţiunea toxicului continuă, se constată reducerea numărului de leucocite, de eritrocite
şi trombocite. Dintre simptomele specifice putem menţiona cele ce apar in rezultatul pătrunderii in
organism a alcoolului metilic (scăderea acuităţii văzului pană la orbire), a unor metale, ca plumbul,
mercurul (lizereul saturnin la marginea liberă a gingiei).

Unele substanţe la acţiunea indelungată contribuie la sporirea sensibilităţii organismului şi apariţia

bolilor alergice, cum ar fi astmul bronşic, dermatitele etc. Aşa o acţiune posedă unele metale, ca
mercurul, arsenul, nichelul şi unele substanţe organice – ursolul, nitrobenzenul, nitrotoluenul.

Funinginea, parafina, uleiurile minerale, gudronul, in cazul influenţei indelungate manifestă

proprietăţi cancerigene.

Intoxicaţia cronică cu noxe profesionale poate avea loc la fiecare persoană in funcţie de doze şi
durata acţiunii, de sensibilitatea organismului. Evident, este necesară o activitate amplă şi comună a
tuturor persoanelor fizice şi juridice pentru a preveni intoxicaţiile cu substanţe toxice

70. Direcţiile principale de prevenire şi combatere a intoxicaţiilor profesionale.

Conform HG 324
Secţiunea a 2-a Exigenţe generale pentru prevenirea riscurilor asociate cu agenţii chimici
18. Angajatorul este obligat sa ia măsuri de eliminare sau de reducere la minimum a riscurilor pentru
sănătatea şi securitatea lucrătorilor în procesele de muncă în care sînt implicaţi agenţi chimici
periculoşi, în special prin:
1) proiectarea şi organizarea sistemelor de lucru la locul de muncă;
2) dotarea cu echipament corespunzător pentru lucrul cu agenţii chimici, elaborarea şi implementarea
procedurilor de întreţinere, care să asigure sănătatea şi securitatea lucrătorilor în procesul de muncă;
3) reducerea la minimum a numărului de lucrători expuşi sau care pot fi expuşi;
4) reducerea la minimum a duratei şi intensităţii de expunere;
5) măsuri corespunzătoare de igienă;
6) reducerea cantităţii de agenţi chimici prezenţi la locul de muncă la nivelul minim necesar pentru
tipul de activitate respectivă;
7) proceduri adecvate de lucru care includ, în special, reglementări tehnice privind manipularea,
depozitarea şi transportul în condiţii de siguranţă la locul de muncă a agenţilor chimici periculoşi şi a
deşeurilor care conţin asemenea agenţi chimici.

Secţiunea a 3-a Măsuri specifice de protecţie şi prevenire

În ordinea priorităţii, aceste măsuri includ:
1) proiectarea unor procese de muncă şi control tehnic adecvate şi utilizarea echipamentelor şi
materialelor potrivite, astfel încît să se evite sau să se reducă la minimum emiterea de agenţi chimici
periculoşi care pot prezenta un risc pentru sănătatea şi siguranta lucrătorilor la locul de muncă;
2) aplicarea unor măsuri de protecţie colectivă la sursa riscului, cum ar fi ventilaţia adecvată şi măsurile
potrivite de organizare;
3) aplicarea unor măsuri de protecţie individuală, inclusiv asigurarea echipamentului individual de
protecţie, dacă expunerea nu poate fi prevenită prin alte mijloace.

Secţiunea a 4-a Măsuri aplicabile în cazul producerii de accidente, incidente sau urgenţe
1) să aplice măsurile necesare pentru remedierea situaţiei căt mai rapid posibil;
2) sa permită să lucreze în zona afectată numai lucrătorilor care sînt indispensabili pentru efectuarea
reparaţiilor şi a altor operaţiuni necesare.

Secţiunea a 5-a Informarea şi instruirea lucrătorilor

1) datele obţinute în baza prevederilor pct.13-17 ale prezentului Regulament şi informaţii suplimentare
ori de cîte ori schimbările majore la locul de muncă determină o modificare a acestor date;
2) informaţiile despre agenţii chimici periculoşi prezenţi la locul de muncă, cum ar fi denumirea acestor
agenţi, riscurile pentru securitate şi sănătate, valorile-limită de expunere profesională şi prevederile
legale;
3) instruire şi informare privind precauţiile necesare şi acţiunile ce trebuie întreprinse pentru a se
proteja pe ei înşişi şi pe alţi lucrători la locul de muncă;
4) acces la orice fişă tehnică de securitate, asigurat de către furnizor

Capitolul III Interdicţii. Supravegherea stării de sănătate

71. Solvenţii organici. Caracterul acţiunii generale asupra organismului. Caracteristica toxico-igienică a
benzenului, toluenului şi xilenului. Profilaxia intoxicaţiilor.
Solventii organici sunt compusi care se folosesc preponderant la dizolvarea diferitor substante,la prepararea
lacurilor,vopselelor,la extragerea grasimilor,a diferitor cleiuri,la degresarea pieslor metalice,a imbracamintei.Sunt
folositi in:industria de masini,industria lacurilor,vopselelor,pielii sintetice,industria obiectelor de cauciuc si de
prelucrare a lemnului.
In dependent de temperatura de firebere,exista 3 clase:cu temperature scazuta-pina la 100C,medie 100-
150C,mare>150C.
Solventii organici se prezinta ca neelectroliti:unii cu actiune inalta,altii mai diminuata,narcotizanta,dependent de
proprietatile fizico-chimice,se divizeaza in 2 gr:1)solventii organici cu actiune hidrofile sporite(alcool
metilic,etilic,acetone)care in concentartii moderate provoaca inhibitia activitatii reflectorii a
organismului;2)solventii cu proprietati hidrofile(benzene,clorbenzenul,benzolul)care conditioneaza
hiperexcitabilitate cu unele urmari grave.
Unii solvent provoaca actiune specifica aspura sistemului hematopoietic(benzenul,toluenul,xilenul)si a organelor
parenchimatoase(tetraclorura de carbon,diclorenatul,triclorura de etilen),actiuni cancerigene(sulfura de
carbon,alcool metilic)
1.Benzenul lichid incolor,cu miros aromatic neplacut,solubil in apa si grasimi,se evapora usor. Utilizarea: -ca
solvent(al cauciucului,grasimilor,substantelor plastic) -In industria chimica-la fabricarea
fenolului,ciclohezanului,sterenului,colorantilor azotici,in laboratoare. Calea principal de patrundere-
respiratorie,tegumentara,
2.Toluenul - lichid incolor ,cu miros de benzina,solubil in apa,se evaporeaza la 30C. Utilizarea- ca solvent
organic pentru grasimi,cauciuc,vopsele,lacuri -Ca materie prima la fabricarea pielii artificiale,explozibilelor.
Calea principal de patrundere-respiratorie,digestive in forma lichida in cazuri accidentale.
3.Xilenul lichid cu trei izomeri (orto-,meta-,paraxilen)cu miros aromatic.Insolubil in apa,emite vapori la
27C,fierbe 144C. Utilizarea: in industria cauciucului,pielii,in tipografii .Ca diluent in industria maselor plastic.
Calea de patrundere-respiratorie.
Profilaxia: masuri tehnice- la locurile de munca unde se lucreaza cu benzina –ventilatie generala,locala; -
Controlul permanent al CMA;
Masuri de protective:-echipament cu masti -Respectarea regulilor de Securitate
Masuri medicale-examen medical la
angajare,periodic(internist,terapeut,neuropatolog,dermatovenerolog,oftalmolog,ORL),formula
leucocitara,fluorografia,CMA 100 mg/m3

72. Acţiunea acută şi cronică a benzenului

Expunerea acută la vapori de benzen, care depăşesc pragul iritativ, poate să determine:
1. Manifestări respiratorii: tuse seacă sau cu expectoraţie, hemoptizie, disfonie, dispnee de efort. Dozele letale
pentru pătrunderea pe cale orală au fost estimate la 10 ml sau 125 mg/kg. corp. 2.Tulburări digestive de tip:
dureri abdominale, greaţă, vărsături, în contextul unor leziuni de gastrită toxică hemoragică sau stenoză pilorică,
tulburări neurologice: stare de narcoză, somnolenţă, convulsii, comă sau, la doze înalte, deces. 3.Contactul
benzenului cu pielea sau cu mucoasele provoacă iritaţii, arsuri la nivelul pielii şi/sau ochilor. 4.Efectele asupra
sistemului hematologic, consecutive inhalării acute de benzen la oameni sunt insuficiente; s-au semnalat
leucopenie, anemie, trombocitopenie, dar numai după mai mult de 2 zile de expunere profesională
Expunerile cronice.
-Manifestări hematologice. Trombocitopenia este semnul cel mai precoce şi cel mai frecvent în expunerea
cronică; leucopenia sau leucocitoza, anemia sau poliglobulia. Tabloul simptomatic este dominat de astenie,
fatigabilitate, cefalee, vertij şi anorexie. Trombocitopenia antrenează manifestări hemoragice.-Afectarea
sistemului nervos central determină "sindrom psiho-organic": depresie, iritabilitate, diminuarea capacităţii de
atenţie şi de memorare, tulburări de somn, cefalee, vertij, tulburări de echilibru, tremor, convulsii tonico-clonice,
astenie fizică, scăderea mirosului -Afectarea oculară este de tip iritativ şi a fost observată numai în expunerile
cronice (>lan) -Manifestările respiratorii apar exclusiv după pătrunderea inhalatorie a benzenului şi se traduc
prin: tuse seacă, disfonie, dureri retrosternale -Manifestări hematologice maligne-leucemia mielocitară
73. Benzina, caracteristica toxico-igienică. Tabloul intoxicaţiei, măsurile de profilaxie
Benzina amestec de hidrocarburi alifatice,aromatice,cu diverse adausuri de substante
oxidante,colorante,antioxidanti.Lichid fara culoare,emite vapori mai grei decit aerul ,miros specific.
Utilizarea:-combustibil -solvent al lacurilor,cauciucului,grasimilor -degresarea diferitor piese metalice Calea de
patrundere:Calea respiratorie
>Intoxicatia poate surveni la muncitorii folosesc benzina pentru degresarea pieselor.
Intoxicatia acuta:excitatie,euforie,mobilitate exagerata,afectarea SNC-fibrilatia musculaturiii,tremorul
miinilor,limbii,pleoapelo. In cazuri grave-convulsii,paralizii,colaps.
Intoxicatia cronica-actiune indelungata a concentratiilor mai mici.Slabiciune musculara,tremor
muscular,pierderea mirosului,polinevrite cu parestezia extremitatilor,somn agitat,neurastenie,crize de isterie.
Profilxia: masuri tehnice:la locurile de munca ventilatia generala,local - Controlul CMA Masuri de
protective:-echipament de protective - Respecatrea regulilor de igienaMasuri medicale:examen medical la
angajare,periodic CMA 100mg/m

74. Hidrocarburile clorate (alifatice şi aromatice) ca toxice industriale. Măsurile de profilaxie a

intoxicațiilor
Prin substituţia unui atom de hidrogen din inelul benzenic cu un atom de halogen rezultă un grup de substanţe
chimice reunite sub denumirea de derivaţi halogenaţi (cloruraţi) benzenici.
Reprezentanții de bază sunt: Clorbenzenul (MCB); Orto-diclorbenzenul (DCB); Para-diclorbenzenul,
Triclorbenzenul, Hexaclorbenzenul, Clornaftalene, Pentaclorfenolul (PCF).
Proprietăţile toxicologice ale hidrocarburilor aromatice halogenate diferă substanţial de cele ale benzenului prin
absenţa efectelor hematotoxice şi leucemogene.
Utilizările sunt industriale, şi domestice (publice), fiind prezente în deodorante şi dezinfectante şi ca materiale
fumigante, insecticide, lacuri şi vopsele, agenţi pentru tratarea seminţelor etc.
>>Au fost descrise intoxicaţii acute induse de clorbenzen şi orto sau para-diclorbenzen la diferite specii animale
(şoareci, şobolani, cobai). Efectele observate au constat în hiperemia mucoaselor, hipersalivaţie, lăcrimare,
excitaţie iniţială nervoasă urmată de adinamie, ataxie, parapareze, paraplegii, dispnee. Mortalitatea este crescută
într-un interval de până la 3zile prin paralizie respiratorie.
Profilaxia intoxicaţiilor cu hidrocarburi aromatice halogenate
Măsuri medicale. Examenul medical la încadrare în muncă este esenţial pentru evitarea expunerii a persoanelor
cu suferinţe cutanate, pulmonare, renale sau hepatice cronice. La controlul medical periodic se urmăresc efectele
expunerii la nivelul organelor ţintă (tegumente, ochi, căi respiratorii superioare, semne de iritaţie, cloracnee).
Propunerile investigaţionale pentru evaluarea neurotoxicităţii periferice constau în: studiul vitezei de conducere
motorie şi senzitive, electromiografia şi evaluarea sensibilităţii, termografia.
Măsuri sanitaro-tehnice -asigurarea ventilaţiei de absorbţie a vaporilor de la nivelul sursei de emisie, ventilaţie
generală.
Măsuri tehnice -Etichetare riguroasă (precisă şi vizibilă) a recipientelor care vor fi menţinute închise ermetic.
Măsuri organizatorice -Instruirea muncitorilor privind utilitzarea produşilor (riscurile expunerii, precauţiuni.
măsuri de prim ajutor în cazul accidentelor).
-Purtarea echipamentelor de protecţie respiratorie în timpul intervenţiilor de scurtă durată sau a celor de urgență.
Măsuri individuale
-Igiena individuală cu duş la sfârşitul schimbului de lucru, schimbarea zilnică a hainelor este esenţială și
obligatorie, în special la expunerea la clotnaftalene.
-Cremeleprotectoare aplicate numaipe tegumentele curate pot fi eficiente pentru prevenirea leziunilor locale și/sau
sistemice.
-Evitarea contactului cutanat şi ocular prin purtarea de mănuşi.

75. Eterii compuşi şi cetonele – caracteristica toxico-igienică. Măsurile de profilaxie a intoxicaţiilor.

Cetonele
Compusi carbonilici (ROR) ce pot fi alifatice si aromatice. In functie de structura chimica a radicalilor se
clasifica in:
-Dicetone (diacetil folosit in industria alimentara ca aromatizator pt popcorn echivalent de gust cu untul)
-Ciclice – foliste in producerea de polimeri (ex nylon)
Acetona - Acetona este un bun solvent pentru multe materiale plastice și unele fibre sintetice. Se folosește pentru
subțierea rășinii poliesterice, pentru curățarea instrumentelor utilizate și pentru dizolvarea epoxidelor și a lipiciului
înainte de întărire. Este folosit ca unul dintre componentele volatile ale unor vopsele și lacuri. Ca degresant, este
util în prepararea metalului înainte de vopsire sau lipire dar, nu este potrivit pentru curățarea multor plăci de
circuite. In industria farmaceutica este folosit ca solvent si excipient in unele medicamente. Este extrem de
inflamabil, daca concentratia vaporilor de acetona in aer atinge 12% iar temperatura este mai mare de -20°C, pot
aparea flacara. Acetona a fost studiată pe larg și se crede că prezintă doar o ușoară toxicitate în utilizarea normală.
Nu există dovezi puternice ale efectelor cronice asupra sănătății dacă sunt respectate măsurile de precauție de bază.
În general, se recunoaște că are o toxicitate acută și cronică scăzută dacă este ingerată și / sau inhalată. Acetona nu
este considerată în prezent ca fiind un cancerigen, un produs chimic mutagen și nici o preocupare pentru efectele
neurotoxicității cronice. Acetona a fost considerată o substanță recunoscută în general ca fiind sigură (GRAS)
atunci când este prezentă în băuturi, alimente la cuptor, deserturi și conserve la concentrații cuprinse între 5 și 8
mg / L. Acetona este totuși un iritant, provocând o iritare ușoară a pielii și o iritație moderată până la severă a
ochilor. La concentrații mari de vapori, poate deprima sistemul nervos central ca mulți alți solvenți. Toxicitatea
acută pentru șoareci prin ingestie (LD50) este de 3 g / kg, iar prin inhalare (LC50) este de 44 g / m3 timp de 4 ore.
Butanona - este un solvent eficient și obișnuit și este utilizată în procesele care implică gume, rășini, acetat de
celuloză și acoperiri de nitroceluloză și în pelicule de vinil. produse de uz casnic, cum ar fi lacul, lacurile,
îndepărtarea vopselei, un agent de denaturare a alcoolului denaturat, cleiuri și ca agent de curățare. Are proprietăți
de solvent similare cu acetona, dar fierbe la o temperatură mai mare și are o rată de evaporare semnificativ mai
mică. Butanona este, de asemenea, utilizată în markerii de ștergere uscată ca solvent al vopselelor lavabile.
Masuri de profilaxie:
A. Masuri organizatorice:respectarea regulilor sanitare la locul de munca,in procesul de munca,la pastrarea
si transportarea pesticidelor,utilizarea lor in agricultura.
B. Masuri medicale:- controlul medical al persoanelor ce au intrat in contact sau care lucreaza cu pesticidele
- Diagnosticul precoce al intoxicatiilor,cure de tratament cu marirea rezistentei organismului
76. Aspectele igienice a problemei producerii şi utilizării pesticidelor în agricultură. Clasificarea
igienică a pesticidelor.
Pesticidele reprezintă o serie de substanțe chimice cu o acțiune biologică deosebit de ridicată, destinate și utilizate
în agricultură, silvicultură cu scopul prevenirii acțiunii și/sau combaterii unor forme de viață vegetală sau animală,
care aduc pagube directe și indirecte culturilor agricole și animalelor.
Clasificarea pesticidelor
I.În funcție de destinația pesticidelor se împart în următoarele grupe :
1. Insecticide (combaterea insectelor dăunătoare);
2. Zoocide (pentru combaterea daunatorilor animali)
3. Rodenticide/Raticide (combaterea rozatoarelor);
4. Moluscocide (combaterea molustelor);
5. Nematocide (combaterea nematozilor);
6. Larvicide (combaterea larvelor);
7. Acaricide (combaterea acarienilor);
8. Ovicide (distrugerea oualor de insecte si acarieni);
9. Algicide (distrugerea algelor);
10.Erbicide (distrugerea buruienilor din culturi);
11. Fungicide (combaterea ciupercilor ce provoacă boli plantelor);
12.Regulatori de crestere
II.În funcţie de origine:
1. Origine minerală: (săruri de As, Ba, Cu, Hg, Pb) etc.
2. Origine vegetală: (nicotina, veratrum, stricnină).
3. Origine sintetică: (esteri organofosforici, derivaţi organohalogenaţi, nitroderivaţi aromatici, derivaţi carbamici,
compuşi fenolici şi compuşi
III. În dependenţă de structura chimică :
1. Pesticide clororganice
2. Pesticide mercurorganice
3. Pesticide fosfororganice
4. Pesticide carbamice, respectiv tiocarbamice
5. Pesticide nitrofenolice
6. Preparate de Sulf
7. Preparate de Cupru
8. Preparate de Arsen
9. Alcaloizi etc.
IV. În funţie de gradul de toxicitate:
 Grupa I: substanţe extrem de toxice, induc intoxicaţii mortale (fulger), DL50< 50 mg/kg,fiind marcate cu etichete
roșii
Grupa II: substanţe cu efect toxic puternic, DL50: 50-200 mg/kg ,fiind marcate cu etichete verzi.
Grupa III: substanţe cu efect toxic moderat, DL50: 200-1000 mg/kg ,fiind marcate cu etichete albastre.
Grupa IV: substanţe cu efect toxic redus, DL50 >1000 mg/kg,fiind marcate cu etichete negre. DL50- valoarea
dozei letale

77. Insecticidele hidrocarburilor clorurate. Caracterul acţiunii asupra organismului. Profilaxia

intoxicaţiilor.
Aceşti compuşi sunt pe larg utilizaţi în diferite ramuri ale agriculturii: ca insecticide, acaricide, la prelucrarea
seminţelor, culturilor.
Din insecticidele organoclorurate fac parte : Clorbenzenul, Metoxiclorul, Heptaclorul, Clordanul,
Policlorpinenul etc
Specificul acestor compuşi este: a) Rezistenţa în mediul ambiant b) Solubilitatea mare în grăsimi şi lipide c)
Capacitatea de cumulare în ţesuturile organismului (ţesuturi bogate în grăsimi: ţes. adipos, creier, ficat, pancreas,
splină, suprarenale, tiroidă).
Acţiunea toxică a complexelor clororganice este legată de modificarea sistemelor fermentative, interferînd
transportul transmembranar de Na, K, Ca, Cl şi dereglarea respiraţiei tisulare. Sunt nişte neelectroliţi liposolubili,
care sunt în stare să penetreze toate barierele protectoare a organismului.
Ţinta compuşilor toxici sunt: SNC, sistemul reproductiv, organele parenchimatoase cu degenerescenţa necrotică
şi grăsoasă a acestora, provocînd şi sensibilizarea alergică cu apariția dermatitei de iritaţie.
Masuri de profilaxie:
A. Masuri organizatorice:respectarea regulilor sanitare la locul de munca,in procesul de munca,la pastrarea
si transportarea pesticidelor,utilizarea lor in agricultura.
B. Masuri medicale:- controlul medical al persoanelor ce au intrat in contact sau care lucreaza cu pesticide -
Diagnosticul precoce al intoxicatiilor,cure de tratament cu marirea rezistentei organismului

78. Insecticidele organofosforice. Caracterul acţiunii asupra organismului, tabloul intoxicaţiei acute,
profilaxia.
>După structura chimică compuşii acestei grupe sunt eterii acizilor fosforici, tiofosforici, ditiofosforici și
fosfonici.
Reprezentanții acestei grupe sunt : Carbofos, Fazolon, Fosfamid, Metilnitrofos, Metafos.
Se utilizează cu scop de insecticide sau acaricide în agricultură, pomicultură, viticultură şi silvicultură, având
efecte intense chiar și la doze mici.
Compuşii fosfororganici pătrund în organism: 1. pe calea respiratorie; 2. pe calea digestivă; 3.pe calea
transcutanata
Mulţi compuşi organofosforici pot inhiba atât colinesteraza, cât şi alte enzime. În rezultatul inactivării
acetilcolinesterazei se acumulează mediatorul Sistemului Nervos (sinapsei) – acetilcolina, "intoxicaţia endogenă
acetilcolinică" ceea ce duce la dereglarea transmiterii impulsului nervos prin celule nervoase şi sinapsele
ganglionare.
Tabloul clinic al intoxicaţiilor acute.
1.Forma uşoară- cefalee, vertije, slăbiciuni în membre, scăderea văzului, nelinişte, greaţă, hipersalivaţie, colici
abdominale, diaree. Este îngreunată respiraţia (predominant în actul inspirator), jena toracică însoţită de
insuficienţă respiratorie, tuse sub formă de accese. Sistemul cardiovascular: tahicardie, mărirea TA.
2. Forma medie: Sunt tipice excitaţia, anxietatea, reacţii neadecvate la excitanţi externi, cefalee pronunţată,
slăbiciuni musculare.
3.Forma gravă Stare ce aminteşte edemul pulmonar: respiraţie clocotantă, tuse umedă spumoasă în legătură cu
hipersecreţia gladelor bronşice.,apariţia paraliziei musculaturii intercostale, respiraţia se realizează pe baza
mișcării diafragmului şi are un caracter de sughiţ. Bradicardia de scurtă durată trece în tahicardie, TA rămâne
mărită. Se dezvoltă stare comatoasă. În această stadie apare loc inactivarea totală a colinesterazei eritrocitare şi
serice.
Tabloul clinic al intoxicaţiilor cronice
Stadiul I se observă cefalee pronunţată, cu predominare în regiunea temporală, vertije, scăderea memoriei,
dereglări de somn, anorexie, greaţă, slăbiciune generală, uneori se determină mioză, dereglarea inervaţiei
vegetovasculare cu predominarea sistemului parasimpatic.
Stadiul II se observă scăderea intelectului treptat, pot fi prezente lipotemii de scurtă durată.
Stadiul III mai ales la persoanele ce lucrează cu tiofos se întâlneşte afectarea toxică a ficatului, iar în analiza
generală a sângelui se determină leucocitoză neutrofilă granulaţie toxică leucocitară.,
Masuri de profilaxie:
A. Masuri organizatorice:respectarea regulilor sanitare la locul de munca,in procesul de munca,la pastrarea si
transportarea pesticidelor,utilizarea lor in agricultura.
B. Masuri medicale:- controlul medical al persoanelor ce au intrat in contact sau care lucreaza cu pesticidele;
- Diagnosticul precoce al intoxicatiilor,cure de tratament cu marirea rezistentei organismuluinulaţie toxică
leucocitară.
79. Pesticidele – compuşi ai mercurului. Caracteristica intoxicaţiei acute şi cronice, specificul acţiunii
asupra organismului. Măsurile de profilaxie.
Pesticidele din acest grup se claseaza in grupul substantelor chimice cu efect toxic inalt,posedind rezistanta si
capacitate de acumulare. Datorita evaporarii,majoritatea dintre ele(Granozan,Mercuzanul,Mercurhexanul) prezinta
pericol pentru persoanele ce sunt in contact cu ele.
Un rol important il are actiunea capilarotoxica a acestor substante. Iar,datorita particularitatilor complexelor
mercuroorganice de a se lega cu proteinele celulare(tisulare),formind complexul antigen-albuminat in urma carora
este posibila aparitia reactiilor alergice.
Tabloul clinic al intoxicatiilor acute:
1.Forma usoara-aparitia gustului metalic,gingivitei,gastroenterocolitei, Sdr. astenovegetativ insotit de disocierea
tonusului muscular scazut,reflexele tendinoase exagerate
2.Forma medie: predomina dreglari neurologice:ca encefalita toxica cu afectarea cerebelului,portiunii trunculare a
creierului,caracterizindu-se prin nistagm,tremor intentionat,poza Romberg pozitiva.Deseori se dezvolta
mialgii,artralgii,neurita retrobulbara,trohleara,dereglari neuropsihice.
3.Forma grava: schimbari difuze in SNC,se dezvolta encefalopolineurita toxica.Afectarea
diencefalului:poliurie,adinamie,anorexie,pierdere ponderala progresiva. Posibila aparitia parezei
membrelor,datorita afectarii nervilor periferici,cailor piramidale,cerebelului.Apar halucinatii auditive,vizuale,stari
de delir,sdr schizofreniform. Miocardite toxice sau toxico-alergice.Posibila aparitia fenomenelor afectarii toxice a
ficatului,rinichilor.
Tabloul clinic a intoxicatiilor cronice:
Stadiul I-sdr astenovegetativ,polineuropatiilor.La actiunea indelungata a acestor pesticide semnele distoniei
neurovegetative cresc,se intensifica tremorul miinilor.
Stadiul II-semnele afectarii regiunii hipotalamice:casexia,crize vegetovasculare.
Stadiul III-afectarea organica de focar sau difuzele ale SNC:encefalopatia toxica,rar
encefalopolineurita.Parapareza spastica,fara dereglarea sensibilitatii.Dereglarile sistemului nervos periferic apar
dupa cele ale SNC.
Actiunea locala- a substantelor mercuroorganice este slab exprimata,dar la contact indelungat=iritarii
mucoaselor,dezvoltarii blefaroconjunctivitei,dermatite alergice.SEMNUL DE BAZA in intoxicatiile cu subst.
Mercuroorganice este prezenta mercurului in mediile biologice:singe,urina,iar in intoxicatiile grave si in LCR.
Masuri de profilaxie:
A. Masuri organizatorice:respectarea regulilor sanitare la locul de munca,in procesul de munca,la pastrarea
si transportarea pesticidelor,utilizarea lor in agricultura.
B. Masuri medicale:- controlul medical al persoanelor ce au intrat in contact sau care lucreaza cu
pesticidele; - Diagnosticul precoce al intoxicatiilor,cure de tratament cu marirea rezistentei organismuluinulaţie
toxică leucocitară

80. Măsurile cu caracter general de profilaxie a intoxicaţiilor cu pesticide.

Masuri de profilaxie a intoxicatiilor:
A.masuri generale:
1.atentionarea tuturor persoanelor in vederea substantelor toxice care prezinta pericol
2. ambalajul insotit de o eticheta inscriptionala de culoare -rosie-grupa I -verde-grupa II -
albastra-grupa III -neagra-grupa IV
3. interzicerea incadrarii in munca cu pesticidele a persoanelor sub 18 ani,a femeilor gravide,a celor care
alapteaza,a persoanelor cu rani deschise,cu contraindicatii medicale.
4. agentii economic ice lucreaza cu pesticide sa fie dotati cu trusa de prim ajutor medical,cu echipament individual
5. tratarea cu aeronabe se va efectua numai cu pesticide din grupa III IV
B. masuri tehnice si de organizare: 1.etansarea aparaturii
2. aprovizionarea cu ventilatie eficienta
3.controlul substantelor toxice si respectarea CMAS
4.inlocuirea compusilor cu toxicitate inalta
Transportarea:cu mijloace special,autorizate,echipamente. Insotit de ordin de transport si ce cuprinde
ruta,cantitatea. Depozitarea in magazii special amenajate si autorizate.Dotate cu :cintare,instalatii de apa
potabila,de indepartarea reziduurilor lichide si de epurare,instalatii de ventilatie mecanica .In aceste incaperi se
interzice si pastrarea de altceva.
C.masuri de protective individuala: 1.echipament de protective individuala din material
impermiabile(combinezon,manusi,masti,cizme,ochelari de protectie
2.curatarea si decontaminarea regulate a echipamentului de protective,pastrarea in locuri special
3. interzicerea in timpului lucrului cu pesticidele a fumatului,mincatului ,baut
4.spalarea tegumentelor cu sapun,apa de mai multe ori pe zi
5. schimbarea prompta a echipamentului contaminat
6. curatarea generala a corpului dupa finisarea lucrului
D. masuri medicale: .1efectuarea examenului medical la angajare si profilactic conform
HG1025(contraindicatii:boli cornice a SNP,boli alergice,boli ale pielii,etc
2. educatia pentru sanatate(sa cunoasca noxele profesionale,respectare regulilor de igiena,)

81. Plumbul şi compuşii săi – caracteristica toxico-igienică. Tetraetilul de plumb. Tabloul intoxicaţiilor,
profilaxia.
Plumbul este un metal alb-cenușiu cu mare densitate făcînd astfel parte din categoria metalelor grele bivalente.
Are punctul de topire la 327° С și punctul de fierbere la 1620° C. Începe să emită vapori la 400° C, concentrația
acestora în aerul din proximitatea masei topite fiind cu atît mai mare cu cît temperatura este mai ridicată.
Concentrația maximă se obține la atingerea temperaturii de fierbere.
In diferite locuri de muncă organismul uman vine în contact cu metalul și prin intermediul a numeroși compuși
anorganici - oxizi și săruri. Oxizii de plumb sunt: monoxidul de plumb (litargă sau galben de plumb), bioxidul de
plumb („pure oxide"), tetraoxidul de plumb (miniul de plumb roșu). Sărurile de plumb cel mai frecvent întîlnite
sunt carbonații de plumb, carbonatul bazic de plumb.
Sursa primară de plumb o constituie zăcămintele metalifere neferoase. În secțiile de aglomerare a minereului,
topire în furnale, rafinare și electroliză, plumbul se găsește în atmosfera de lucru atît sub formă de vapori cît și de
particule solide dispersate. Recuperarea metalului din deșeurile, cu conținut de plumb reprezintă o sursă frecventă
de intoxicație.
Actiunea toxica depinde de proprietatile fizce,gradul de dispersie,solubilitate in plasma,apa,timpul de
expunere,calea de patrundere in organism,starea de sanatate,conditiile igienice.
>>>Cele mai periculoase sunt activitatile cu Plumb topit,unde apar suspensii de
Pb(stropire,vopsire,pilire,polizare).Toxicitatea depinde si de gradul de valenta (compusii bivalenti sunt mai slabi in
comparative cu cei trivalenti).Un pericol sporit sunt si compusii organici(tetraetilul de Pb),datorita volatilitatii
sporite care incepe la 0 C.
Toxicitatea Pb industrial se determina prin raspindirea in mediul professional,cit si neprofesional,(prezenta lui in
mediul ambient sub diferite forme-in component unor minereuri,in asociatie cu sulfurile,carbonul,metalele);prin
frecventa intoxicatiilor.

82. Mercurul şi compuşii săi ca toxice industriale. Problema microhidrargismului. Profilaxia

intoxicaţiilor
Mercurul se prezinta sub forma de lichide greu,alb,argintiu,la temperature obisnuita.Incepe sa se evapore la
0C,emite vapori in cantitati posibile de determinat la 15C,punctul de topire-38,87C,cel de firebere-356,58C;nu se
dizolva in apa,insa este solubil in HCL,HNO3,H2SO4. Combinat cu diferite metale(Au,Zn,Cu) formeaza
amalgane.
Compusii anorganici:oxidul rosu(HgO),oxidul galben(Hg2O),sulfura de mercur,clorura de mercur…
Compusii organici:clorfenilmercurul,acetatul de fenilmercur,bromura de etilmercur.
Utilizarea: Mercurul metalic se foloseste:- la fabricarea,repararea termometrelor,tonometrelor,barometrelor; -la
prepararea ,utilizarea vopselelor;la sintetizarea compusilor lor;-la fabricarea acidului acetic,a acetone,a unor
preparate farmaceutice,a lampilor luminescente,stabilizatoarelor;-la extragerea prelucrarea minereurilor.
Compusii anorganici folositi la obtinerea vopselelor,fabricarea acumulatoarelor,prelucrarea pieilor.
Compusii organici:catalizatori mai des pesticide in agricultura.
Intoxicatia calea principal de patrundere respiratorie-inhalarea vaporilor de mercur,cantitate mica prin
piele,fiindca e liposolubil.
Manifestari: afectarea SNC,digestive.
SNC; eretismul-tulburare psihica cu excitabilitate crescuta ori diminuata,nesiguranta,timiditate.Pierderea
autocontrolului,tendinta de izolare,agresivitate. Apar halucinatii,pierderea memoriei.Caracteristic ptr muncitorii la
fabricarea fetrului.
Tremorul mercurial- amplitudine redusa,frecventa sporita(10-12 oscilatii/min)ritmicitate. Apare mai intii la
scris ,la barbierit,nu se executa cu precizie.
2 forme: tremorul intentional-in cazuri de stres,emotii,poate fi si tremorul pleoapelor,buzelor,limbii,antebratului
Tremorul extrapiramidal-in repaos,in etape mai avansate,fiind asociat cu alte tulburari motorii:mers
nesigur,vorbire monotona,scandata.
Simptomatica dereglarilor polinevritice- apare rar in cazul muncitorilor in contact cu mercul metallic.
Tulburari de sensibilitate,hipoestezie sau anestezie(tactile,termica),parestezii(amorteli,furnicaturi).Modificari
functionale ameteli,nistagmus,hipoacuzie. Dereglari digestive- stomatita,gastrita,duodenita.Stomatita din
nerespectarea igienei,duce pina la lezarea majoritatii structurii bucale.Singerari,hipersalivatie,gust metallic cu
senzatie de arsura.In cazuri grave-stomatita ulceroasa.
Profilaxia: Masuri tehince- eliminarea mercurului din procesele tehnologice,pentru a reduce concentratia lui in
mediul de lucru-etansarea,mecanizarea,automatizarea,ventilarea.-Mijloace automate de verificarea concentartia de
Hg. -Constructia cladirii din material impermiabile la Hg.
Masuri medicale: a)igienice-salile unde se lucreaza cu mercur separate de celelate; lucrul cu mercur sub nisa de
ventilatie;picaturile cazute sa fie aspirate sau presurate cu pudra de sulf;muncitorii cu haine de protective.
b)curative-examen medical la angajare,profilactic HG1025 o data in an sau in 2 ani. Laborator-examenul urinei
pentru depistarea mercurului -Educatia sanitara.
83. Manganul, zincul – caracteristica toxico-igienică, profilaxia intoxicaţiilor.
1.Manganul este un metal rigid,farimicios,de culoare gri,cu nuanta rosiatica,cu punctul de topire 1210-1260C,de
fierbere 1900C.Сei mai raspinditi compusi ai Mn sunt monoxidul de mangan,dioxidul de mangan,clorura de
mangan. Sunt supusi riscului de imbolnavire muncitorii de la fabricarea otelului,aliajelor de Mn,bateriilor uscate
cu Mn,sticlei,ceramicii,ingrasamintelor.In organism patrunde pe cale respiratorieinhalarea prafului fumului.
Cantitatea necesara zilnica 2-3mg,poseda actiune hepatoprotectoare,contribuie la sinteza unor vitamine.In cantitati
mari Mn are o actiune directa SNC,lezarea hipotalamusului,cortexului,corpului striat,plaminilor,ficatului. Mn si
compusii lui poseda actiune toxica selectiva asupra SNC,segmentul extrapiramidal.Intoxicatiile apar dupa o
expunere indelungata.
Evolueaza:
I etapa-simptomatica minima,cefalee,somnolenta,scaderea memoriei,a capacitatii de munca. Simptome ale
afectarii sist digestiv-gastrita,hipodinamie,bradicardie. II etapa- simptomele se accentueaza,cresterea tonusul
muscular deregleaza mersul,tulburari la scris,cu pierderea totala a capacitatii de a scrie,deficiente de vorbire. III
etapa- sdr extrapiramidal sporit-parkinsonism manganian. Se accentueaza mimica fetei,miscari
stingherite,musculatura rigida,apare tremorul.Mersul,vorbirea dereglate mai mult.Tulburari diencefalice cu
sialoree,hepatita. Pneumonii toxice rar.
Profilaxia: Masuri tehnico-organizatorice-micsorarea concentartiilor pulberilor,vaporilor Mn in aer.-ventilatie
eficienta -umezirea aerului,-aprovizionarea muncitorilor cu echipament
Masuri medicale-controlul medical la angajare,profilactic HG1025. CMA 0,3 mg
2.Zincul un metal alb.cu punctul de topire 419C,de fierbere 906C. In conditii naturale se gaseste sub forma de
sulfura,carbonat de Zn. Zn cu rol de activator al unor enzime,(carbohidraza,catalaza) si al insulinei. Patrund in
organisma 10-15mg zilnic.
In forma de metal nu este toxic. Pericol- oxidul de Zn ce se formeaza in aer la incalzirea metalului din vaporii de
Zn.
Activitatile de munca cu risc sporit- obtinerea metalurgica a Zn,-la turnarea aliajelor cu Zn(alama,placa),-la
taierea cu flacara a unor obiecte metalice care contin Zn,-la zincarea cu pistolul schoop. Patrunde in organism-
calea respiratorie.Denaturarea proteinelor celulare,sanguine,subst formate actioneaza asupra
termoreglarii,provocind febra de Zn. Oxidul de Zn provoaca accese de febra de Zn de scurta durata.
Intoxicatiile evolueaza: perioada de latenta-citeva ore,apare oboseeala,cefalee,ameteli,frisoane de febra(de la
citeva ore). Se instaleaza dispnee,polipnee,dureri lombare,articulare,greturi.Poate creste tensiunea arteriala,frecv
cardiaca.
Profilaxia:reducerea concentratiei aerosolului metalic la zonele de lucru
Tehnico-organizatorice:mecanizarea turnarii
Ventilatia locala eficienta de absorbtie
Respectarea regimului de munca
Folosirea echipamentului(masti cu filtru)

84. Cromul şi nichelul – caracteristica toxico-igienică. Tabloul intoxicaţiilor, profilaxia.

1.Cromul un metal dur ,de culoare alb-stralucitoare,netoxic,temperatura de topire 1615C,fierbere 2200C. Se
gaseste sub forma de compusi bi- tri- si hexavalenti.
Cei mai raspinditi:anhidrida cromica,monoxidul de Cr,sulfatul cromic,bicromatul de sodiu.... Toxicitatea
compusilor depinde de gradul valentei.Mai periculosi sunt hexavalenti .
Profesii cu risc sporit- la extragerea Cr din minereuri -Fabricarea aliajelor, caramizilor,-
colorantilor,chibritelor,cablurilor electrice,pigmentilor de Cr Cele mai periculoase sunt la fabricarea bicromatilor
si la baile de galvanizare. Calea de patrundere-respiratorie,cutanat,digestiva.Cr si compusii lor manifesta
actiune toxica locala si generala.
Actiunea locala; efecte iritante,sensibilizante,alergice. Dermatoze.La expuneri indelungate manifesta actiuni
cancerigene. Actiunea generala: intoxicatii acute,cronice
Intoxicatii acute:rar,in cazuri accidentale,cu manifestari clinice grave:insuficienta renala acuta,edem pulmonar
acut toxic,arsuri grdele 2,3.
Intoxicatiile cronice :mai des afectiuni inflamatorii a tractului digestiv,aparatului respirator,tesutului cutanat.
Simptome:rinita cronica,sinuzita,faringita,laringita,bronsita cronica,gastrite,hepatite.RAR ulcer cutanta,dermatite
cronice.Efecte tardive:cancerul bronsic,tumorile maligne digestive.
Profilaxia: Masuri tehnice-inlocuire Cr hexavalent cu bi-,trivalent. -etansarea proceselor cu degajarea compusilor
in aer Sanitaro-tehnice:-Ventilatia locala,generala -In baile de cromare-instalarea ventilatiei laterale,acoperirea
suprafetei bailor cu uleiuri speciale Masuri organizatorice-regimul de munca Protectie individuala-echipament
(masti) -Respectarea igienei Masuri medicale:examen medical la angajare,profilactic 1 data in an HG1025 la
specialistii ORL,obstretician ginecolog,dermatovenerolog,oftalmolog. Analiza generala de singe,fluorografie,
CMA 0,01 mg/m3.
2.Nichelul-metal alb-argintiu ,cu nuanta cafenie,temperatura de topire 1425C,de fierbere 2900C. In conditii
naturale se gaseste-minereuri,in combinatie cu alte metale(arsen,sulf,cupru).
Profesii cu risc sporit-extragerea minerurilor -fabricarea aliajelor cu Al,Fe,Cu,-maselor
plastice,vopselelor,colorantilor -La acoperirea diferitor metale,-in calitate de catalizator in diverse procese -la
hidrogenarea grasimilor ,uleiurilor Cel mai toxic-nichelul Tetracarbonil,in industria maselor plastice. Calea de
patrundere-respiratorie,digestivaa,tesut cutanat.
Intoxicatia acuta:apare cefalee,ameteli,greturi,varsaturi,dupa citeva ore(perioada de latenta)-dereglari severe-
dureri contractive retrosternale cu tuse,dispnee,cianoza,convulsii,delir. In citeva zile poate surveni decesul sau
ameliorarea latenta.
Intoxicatia cronica.: modificari iritative ale ap respirator –rinita,eroziuni,ulceratii ale mucoasei,faringita,laringita.
Pielea-sensibilizanta,alergica(riie de nichel), manifesta prin eritem,leziuni foliculare,ulceratii discrete.
Profilaxia:masuri tehnice-operatiile cu nichel sa fie efectuate in instalatii inchise cu echipament
Masuri medicale-control medical:flu0rografie,aprecierea starii aparatului respirator,forma leucocitara.
CMA 0,5 mg /m3,nichelului carbonil-0,0005 mg/m3

85. Oxidul de carbon - caracteristica toxico-igienică. Tabloul intoxicaţiilor, profilaxia.

• Monoxidul de carbon (CO) face parte din grupa gazelor asfixiante; este un gaz incolor. Iară miros, mai
ușor decât aerul (0.97). arde* cu o flacără albăstruie. poale produce și explozii.
Utilizarea Este produs și utilizat în industrie ca materie primă la fabricarea metalelor carbonice, la
obținerea nichelului, la sinteza organică (acetonă, alcool metilic. Ibsgen, aldcliidâ formică), la prelucrarea
zgurii, la uncie procese metalurgice (operații dc turnare a metalelor, la forje și operații cu acțiune
termică). Monoxidul dc carbon se formează și ca produs secundar, în urma arderii incomplete (cu un
aport insuficient de oxigen) a carburanților care conțin carbon, in urma exploziilor din mine. în timpul
sudării. în timpul operațiilor militare, in garaje (gazele dc eșapament ale motoarelor). Toxicitatea:.
Monoxidul de carbon pătrunde pe cate respiratorie în plămâni, conform legității difuziei gazelor în urma
diferenței dintre presiunea lui în alveole și în sânge. Cu cât aceasta diferență este mai marc, cu atât mai
rapid decurge saturarea sanguină cu CO. Absorbmdii-sc in sânge, monoxidul de carbon se combină cu
hemoglobina și formează carboxihemoglobina (COHh), blocând astfel funcția hemoglobinei de a
transporta oxigenul.
Profilaxia:. Sunt foarte importante masurile tehnice - ventilația locală și generală; determinarea automată
și permanentă a concentrațiilor de munoxid de carbon, alarma auditivă; dotarea cu echipament de
protecție (măști cu filtre cu oxizi metalici); respectarea măsurilor de secuiilate a muncii; instruirea
angajați lor; formarea echipelor de prim-ajutor; aprovizionarea cu utilajul necesar. Acordarea primului
ajutor prevede scoaterea personalului din localul accidentau efectuarea respirației artificiale, oxigen o
terapia.

86. Hidrogenul sulfurat, anhidrida sulfurică, anhidrida sulfuroasă - caracteristica toxico-igienică. Tabloul
intoxicaţiilor, profilaxia.

• Hidrogenul sulfurat (H,S) prezintă un gaz. incolor, cu miros specific de ouă stricate, cu greutatea
moleculară 37.07, temperatura de fierbere de fiO/rC, solubil in apă și alcool, mai greu decât aerul. Arde
cu flacără albastra, cu formarea apei și a bioxidului de sulf (SOJ Utilizarea directă este redusă; frecvent
se elimină ca un produs colateral - in minele care conțin minereuri de sulf șu cupru, în industria Remove
Watermark Wondershare PDFelement pielăriei și în rețeaua de canalizare, în urma descompunerii
substanțelor organice,, la fabricarea mătăsii sintetice, acidului sulfuric, cauciucului sintetic, pigmenților,
vopselelor, zahărului. In laboratoare se poale folosi ca reactiv, Pătrunde în organism pe cale respiratorie;
in uamitâți nuci - șs prin țesutul cutanat. Hidrogenul sulfurat dispune de o loxiciialc sporită asupra SNC.
cu inhibarea sau blocarea totală a citocrornoxidazei. condiționând stare de hipoxie ți anoxic, cu o reacție
toxică celulară asfixiantă ți intativă. in concentrații mici poseda o acțiune iritativă asupra conjunctivei,
mucoaselor bronșice și alveolare. Acțiunea asfixiantă se manifestă prin inhibarea respirației, sunt posibile
reacții cardiovasculare. In plus, acționează și asupra hemoglobinei, formând sulfo-mcthemoglohmă cu
consecințe de anemie. Intoxicațiile, în funcție de cantitatea toxicului absorbit, pol fi acute și cronice.

Profilaxia:Mâsuri chimice și organizatorice vor contribui Iu reducerea concentrației la locul de munca

sub CMA (10 mg/m') prin ermetizare, ventilație eficientă. Persoanele cu simptome de acțiune toxică vor
ti scoase imediat din mediu! de risc.
Măsuri medicale prevăd efectuarea controlului medical la angajare și a celui periodic (o dală la 2 ani).
La angajare se va ține cont de conraindicațiile stabilite: modificările subatrolice în toate segmentele
căilor respiratorii superioare, bronșită și pneumonie cronică, astm bronșic, boli cronice ale anexelor
oculare (pleoape, conjunctivă, cornee, căi laerimtire), boli alergice, inclusiv ale pielii (la lucrul cu
compușii mctilsul furiei).

87. Arsenul şi compuşii. Caracteristica toxico-igienică. Hidrogenul arsenat în mediul de muncă. Tabloul
intoxicaţiei, profilaxia.

Arsenul este metaloid. Expus la atmosferă umedă este ușor oxidabil, suprafața sa
acoperindu-se rapid cu un strat de anhidridă arsenioasă numită și arsen alb (As2O3)
compus chimic deosebit de toxic. Există peste 200 minereuri de Fe, Сu, Ni, Ag etc.
care conțin arsen. Cea mai mare parte a arsenului aflat în natură este de origine
vulcanică. Arsenul este foarte răspândit în deșeuri de diferite proveniențe constituind
și pe această cale un potențial risc pentru sănătate. Compuși: acidul arsenios, acidul
arsenic, hidrogenul arseniat, tricloridul, ortoarsenatul de calciu, ortoarsenatul de
cupru.
Principalele surse de expunere ocupațională sunt: în industria chimică la
extragerea minereurilor metalifere cu conținut de arsen rafinarea cuprului,
plumbului, zincului, cobaltului; la fabricarea coloranților, a conservanților pentru
lemn, în industria sticlei ,fabricarea și folosirea insecticidelor, a ierbicidelor.
Hidrogenul arseniat este un gaz neiritant mai greu decât aerul, cu ușor miros de
usturoi, dar inodor la începutul degajării. Se formează ori de câte ori arsenul intră în
contact cu hidrogenul. Sursele de expunere profesională sunt. extragerea metalelor
neferoase (Zinc, Cupru, Plumb, Stibiu, Aur, Argint) din minereuri cu conținut de
arsen (chiar în cantități mici), atunci când acestea vin în contact cu apa.
Mecanismul toxic de bază este blocarea catalazei sangvine care duce la hemoliză,
formarea de methemoglobină, scăderea glutationului. Este cel mai puternic agent
hemolitic din mediul industrial.
Intoxicația acută- două forme:
1.Intoxicația acută gravă. După 2-24 ore apar: cefalee, vertij, frisoane (datorate
hemolizei), vărsături, dureri abdominale, urina roșie (hemoglobinurie), apoi anurie,
icter, anemii severe, iritația căilor aeriene, edem pulmonar acut, hepato-
splenomegalie. Expunerea la peste 250 pg/m3- rapid fatală (chiar în câteva minute).
Dacă bolnavul supraviețuiește- sechele neurologice sau renale (insuficiență renală
cronică).
2. Forma ușoară a intoxicației acute:cefalee, adinamie, halenă cu miros de usturoi,
anemie moderată, creșterea nivelului arsenului urinar.
Intoxicația cronică. Debut insidios : cefalee, amețeli, grețuri, palpitații.
 Măsurile organizatorice
-controlul utilizarii măști speciale
Măsurile tehnice
- evitarea umezirii zgurei fierbinți cu conținut de arsen
Măsurile tehnico-sanitare
- se vor folosi instalații automate de detectare cu sisteme de alertă sonoră și vizuale.
Măsurile medicale constau în examenul medical la angajare în muncă care
cuprinde pe lângă examinările generale, efectuarea leucogramei și a examenului
sumar de urină. Controlul medical periodic include: examenul clinic general
(anual), hematocritul, hemoglobina, reticulocitele (anual), examenul sumar de urină
(anual), TGO, TGP ( anual), creatinină în sânge (anual), arsenul în urmă (anual).

88. Oxidul de azot. Profilaxia intoxicaţiei.

• oxizii de azot (vapori nitroși) reprezintă un amestec cu o componență inconstantă de oxid nitric (NO),
bioxid de azot (NCL), trioxid de azot (N,OA ). tetraoxid de azot (N?O4K pentaoxid de azot (N.O5 ) și
oxid nitros (N^O).
Din punct de vedere toxicologic, sunt importanți oxidul nitric (NO) și bioxidul de azot (NO3 ). în aer,
oxidul nitric se oxidează în bioxid de azot, caro posedă o acțiune toxică puternică asupra organismului.
Trioxidul și pcniaoxidul dc azot acționează numai la descompunere.
Oxidul nitros (protoxidul) prezintă o acțiune narcotică și nu arc importanță toxicologică industrială
Utilizarea. Oxizii de azot se întâlnesc în industria chimică la fabricarea diferitor produse chimice
(coloranți. lacuri), a acizilor azotic și sulfuric, a celulozei, a îngrășămintelor azotoa.se, coloranților , la
fabricarea substanțelor explozibile, la sudarea autogenă și electrică etc,
Toxicitatea:Oxizii de azot și vaporii de acid azotic pătrund în organism pe calea respiratorie și, in func|ie
de tipul oxidului, pol avea o acțiune iritantă asupra mucoaselor sau anoxemianta asupra hemoglobinei.
Profilaxia. Masurile tehnice și sanitare (etanșarca, aerația, ventilata) vor contribui la scăderea
concentrațiilor toxicelor sub nivelul CMA.
Măsurile medicale prevăd efectuarea examenelor medicale. Controlul medical la angajare va ii efectuat
de către terapeut și ORL, cu aprecierea stării funcționale a aparatului respirator, Vor fi contraindicate:
modificările subatrofice difuze in toate segmentele căilor respiratorii superioare. CM A a oxizi lor dc
azot, calculată la NO„ constituie 5 mg/m3.

89. Amoniacul, anilina - caracteristica toxico-igienică. Tabloul intoxicaţiilor, profilaxia.

Amoniacul (NU,) este un gaz cu densitatea mai mare decât a aerului, cu miros înțepător, foarte alcalin și
solubil în apă. Se folosește in industria chimică ( ingrușâmintelor azotoase, maselor plastice, vopselelor
ții coloraiiților}. în industriile frigotehnica, ușoara și textilă (la dcgrcsarea lânii și oglinzilor).
In concentrații mari, amoniacul irită locurile de contact, producând infiltrare celularii, edem, necroză.
Pol apărea conjunctiv-iic, ulcerații și perforații corneene, catar rinolaringian și trahcobronșic, edem
glotic. disfagie, tuse, dispnee. expectoralii. Iritarea exprimată ii impune pe muncitori să părăsească
locurile de muncă. In cazuri accidentale pot fi lezate căile respiratorii profunde, cu edem pulmonar,
stoparea refiexâ a respirației și deces. Lu expuneri de lungă durată se instalează bronșita și
keratoconjunctivita cronică.
*Profilaxie axata pe scăderea concentrațiilor de Nil, la locurile de muncă sub nivelul CMA. prin
etanșate* ermetizare» ventilație eficace. în cazuri accidentale. este obligatoriu echipamentul de protecție
(măști),
Masurilr medicale prevăd examenul medical la angajare și examenul periodic. La angajare sunt
contraindicate afecțiunile cronice ale aparatului respirator: bronșita cronică. astmul bronșic.
bronșiectaziilc, laringita și modificările subairofice difuze în segmentele căilor respiratorii. Controlul
medical periodic se prevede o dală in 2 ani. cu participarea terapeuții lut și OR L și tipiecL crea stării
funcționale a aparatului respirator, CM A - 20 mg/m3.
90. Locul şi rolul ventilaţiei în complexul de măsuri de asanare a condiţiilor de muncă. Principiile de
organizare a ventilaţiei la locurile de muncă, clasificarea şi cerinţele igienice.

Ventilatia are sarcina de asigurare cu aer curat a incaperilor de producer cu aer curat, crearea conditiilor
de confort la locul de munca si de reducere a concentratiilor noxelor in mediul de producer sub limitele
normativelor igienice; cu scopul de a mentine starea fiziologica a organismului uman si capacitatea de
munca la un nivel inalt. Sau scop ethnic;insa in general ventilatia este destinata combaterii caldurii
radiante si de convectie, umiditatii, gazelor si pulberilor. Ventilatia ocupa un rol de frunte in asanarea
conditiilor de munca.
Clasificarea:
*Dupa fortele ce det vehicularea aerului:naturala(organizata si neorganizata)
Mecanica (cu suprapresiune, supresiune, echilibrata)
 *Dupa spatial supus ventilarii:generala, partial, locala, combinata
 *Dupa modul de introducere si extragere a aerului din incaperi:de aspiratie(cu prelucrarea fortata a
aerului), de refulare (aportul aerului curat in incaperea de producere) poate fi generala si locala(dusuri de
aer, perdele de aer, oazis aerian), de aspiratie si refulare (mixta)
Ventilatia locala de astiratie-dupa gradul de acoperire a sursei de generare a nocivitatii: cu dispositive
complet deschise, cu captatoare ce izoleaza complet sursa, ce izoleaza partial, cu instalatii deschise.
Ventilatia mecanica mixta-dupa schimbul de aer:de jos in sus, de sus in jos, de sus in sus, de jos in jos.

deosebim două feluri de ventilație; naturală și mecanică. Ventilația naturală - aerisirea încăperii pe contul
factorilor motrici ai presiunii termice și vântului. Ea poate fi organizată șt neorganizată Ventilația
mecanică - realizarea schimbului de aer in încăperi condiționată de un ventilator. Deosebim ventilație
mecanică cu suprapresiunc, cu subpresiunc, ventilație echilibrată (când presiunea aerului pom pat de
ventilator este egală cu cea atmosferică).
In funcție de spațiul supus ventilării există 4 feluri de ventilație: 1) generală - ventilarea întregii încăperi;
2) parțială - se ventilează doar o parte a încăperii; 3) locală - ventilarea zonei de lucru; 4) combinată —
intr-o încăpere sunt 2 sau mai multe tipuri de ventilație (T. Niculescu, 2003).
După modul de introducere și extragere a aerului din încăperi, ventilația se subdivide in ventilație de
aspirație (cu preluarea forțată a aerului), de refulare (aportul aerului curat în încăperea de producere), de
aspirație și refulare (mixtă).

Cerinte igienice:
1. Sa asigure sis a mentina umiditatea si temperatura optimal sau admisibila a aerului in zona de
munca
2. Sa realizeze pe cit e de posibil intreaga circulatie a aerului, sa nu admita cresterea vitezei de
miscare a curentilor de aer
3. Sa nu devina o sursa de poluare a aerului atmosferic cu praf si substante nocive
4. Sa nu introduca din exterior aer poluat care sa actioneze nociv asupra muncitorilor

5. Sa nu modifice proprietatile fizice ale aerului, in special temperature acestuia, pentru a nu avea
efecte nefavorabile
6. Sa nu produca zgomot, trepidatii sau alte noxe profesionale legate de functionarea instalatiei sau a
unor component ale ei
7. Inaltimea halelor ventilate trebuie sa corespunda conditiilor de realizare a presiunii termice
necesare; halele joase nu pot fi ventilate pe cale natural
8. Sa functioneze sis a fie eficiente atit in perioada calda cit si in cea rece, indifferent de conditiile
exterioare sau interioare
9. Sa realizeze conditiile de confort necesare pentru muncitori
10. Sa se supuna usor ingrijiri , intretinerii si exploastarii
11. Sa permita efectuarea controlului eficacitatii ventilatiei
met de apreciere a eficacitatii: evaluarea aerului se face prin deschiderea luminatoarelor care trebuie sa se
faca mecanizat cu actionare de la sol. Pentru estimarea eficientei aeratiei se efectuaza urmatoarele
actiuni:
1. Se investigheaza conditiile microclimaterice si concentratiile substantelor nocive in aerul zonei de
munca pe parcursul aeratiei
2. Se determina directia curentilor de aer in deschiderile pentru ventilatie (ferestre, usi) cu ajutorul
fisiilor de hirtie subtire, intarite in canalul deschiderilor. Daca directia este corecta, se determina
schimbul
de aer.
3. Se determina volumul de aer evacuate din incapere prin deschiderile luminatoarelor. Cu acest scop
se calculeaza mai intii suprafata deschiderilor, apoi vitezele curentilor de aer si in cele din urma volumul
de aer evacuate|(se deschid doar ferestruicile din partea opusa de vint)
4. Se determina temperature si umiditatea aerului in deschiderile de evacuare unde sa masurat si
viteza.
5. Se compara volumul aerului introdus si a celui evacuate si se estimeaza eficacitatea aeratiei si
schimbul de aer.

91. Ventilaţia naturală, modurile de organizare, forţele care generează aeraţia. Caracteristica sistemului de
aeraţie pentru diferite perioade a anului. Repartizarea utilajului tehnologic în condiţiile aeraţiei.

Cea mai desavirsita si eficienta forma de ventilare naturala a cladirilor industrial este aeratia , in care
ventilarea se realizeaza prin goluri special amplasate in peretii si tavanul cladirii; in acelasi timp golurile
pot fi folosite pentru dirijarea ventilatiei, luindu-se in considerare viteza si directia vintului, temperature
aerului extern. Recomandat pentru halele mari si cu surse disperate de caldura. Eficienta acestor sisteme
depinde de amplasarea lor calculate judicious. La intreprinderile mari, aeratia poate asigura un schimb
intens de aer (20/40 ori/ora). Aplicarea aeratiei in halele fierbinti. Reglarea aeratiei depinde de puterea si
directia vintului, temperature aerului; se face prin deschiderea ferestrei si orificiile de ventilare la
anumite niveluri si laturi ale cladirii. Pentru dirijarea aerului in incaperi ferestrele se amplaseaza in 2
nivele de la podea :de 1-1.2m- se deschid in perioada calda, de 5-6m- in perioada rece(iarna golurile la
niv sup nu trebuie sa fie mai jos de 4.5m). pentru realizarea unei bune aerisiri nu trebiue utilajul sa
impiedice sau sa stopeze patrunderea si circulatia aerului; sa fie posibila dirijarea directiei si volumului
de aer.

92. Ventilaţia mecanică de laminare totală. Caracteristica igienică, cerinţele faţă de componentele
constructive a sistemei de ventilaţie mecanică.

Nu am gasit asa ceva,

93. Ventilaţia mecanică locală: de refulare şi aspiraţie, condiţiile de aplicare.

Ventilația mecanica locală de refulare include: - dușuri de aer; - perdele de aer; - oazis aerian.
*Dușurile de aer sunt recomandate m halele fierbinți, pentru a preveni supraîncălzirea muncitorilor, a
ameliora parametrii microclimatici. Direcția de suflare a aerului se proiectează astfel, încât jetul de aer să
spele suprafața iradiată cu raze calde. Temperatura și viteza curenți lor de aer depind de intensitatea
iradierii căldurii, gradul solicitării muncii și de perioada anului. Utilizarea dușurilor aeriene este
obligatorie la intensitatea iradierii de 300 kcal/mVh și mai mult.
 *Oazisul aerian - un spațiu izolat de restul încăperii prin pereți de sticlă și cu partea de sus deschisă. în
acest spațiu, pe toi perimetrul, este refulat uniform aer rece. Oazisurile suni folosite in sălile de mașini ale
electrostațiilor și în incaperile destinate pentru odihna muncitorilor după îndeplinirea unei munci grele in
secțiile fierbinți.
*Perdeaua de aer prezintă un flux de aer cu o viteză sporită ce împiedică pătrunderea aerului rece din
exterior in încăpere prin golul deschis (ușă) sau din încăperile vecine. Acest flux de aer este suflat printr-
un orificiu plasat în podea sau din părțile laterale ale golului

Ventilația locală dc aspirație se folosește pentru evacuarea substanțelor nocive eliminate la locul de
Formare, împiedicând astfel răspândirea lor și pe alte sectoare de muncă. Ea este cea mai eficientă
metodă de combatere a nocivităților și cea mai economă. După gradul de acoperire a sursei dc generare a
nocivităților, ventilația mecanicii locală de aspirație poate fi de mai multe tipuri;
- cu dispozitive complet închise acestea cuprind sursele dc emanare a factorilor nefavorabili ai mediului
ocupațional sau cavitățile aparatelor din care se aspiră aerul ('învelitoarde dc protecție, carcasele cc
acoperă ermetic utilajul tehnologic);
-cu captatoare cc izolează complet sursa dc generare a nocivităților, insă sunt înzestrate cu onficii
speciale pentru deservire (nișele de aspirație):
- cu dispozitive dc captare parțial închise pentru sursele de generare a clementelor nocive în mediul de
muncă (instalațiile pentru discurile dc șlefuire);
- cu instalații deschise acestea prezintă aspiratoare de diferită construcție, amplasate în apropierea sursei
de nocivități (hotele dc aspirație, panourile de aspirație, aspiratoarele lateralc)

94. Metodele de curăţire a aerului aspirat. Dispozitivele de desprăfuire, caracteristica igienică.

Una din cerințele față de acrul aspirat este curățarea lui de pulberi, compuși toxici. Captarea pulberilor
poale fi efectuată eu ajutorul diferitor instalații, care sunt selectate in funcție de gradul necesar dc
curățare a aerului, dispers itatea prafului, proprietățile lui fizice și conținutul real dc pulberi. După gradul
de curățare a aerului de pulberi, deosebim 3 feluri dc curățare:
*grosieră (suni reținute particulele de praf cu mărimea de peste 100 mcm),
*medie(se rețin pulberile de 10 -100 mcm)
*lină (se rețin pulberile mai mici dc 10 mcm). Captarea prafului din aer poate fi organizata intr-o singură
etapă (este folosit doar un tip de instalații dc reținere) sau etajat (sunt folosite mai multe tipuri de
instalații pentru reținerea particulelor de praf) Curățările grosieră și medie se efectuează în camere de
sedimentare, cicloane, sembere. Curățarea fină se efectuează cu folosirea filtrelor din diferite țesături,
elec trufii trei or. Pentru curățarea aerului dc aerosoli radioactivi pot ti utilizate filtre celulare umplute cu
vată minerală, boabe de cauciuc, fibre de sticlă. Sistemele dc recircu/ure a aerului fac parte din ventilația
mecanică. Rccircularca acrului se folosește pentru a economisi agentul termic necesar încălzirii aerului
atmosferic în astfel de cazuri, aerul nu este înlăturat din încăpere, dar. după o anumită prelucrare, este
refulat in amestec cu acrul proaspăt. Aerul recirculat este interzis în încăperile cu risc incendiar sau la
prezența în aerul încăperilor industriale a substanțelor cu toxicitate exprimată.
95. Activitatea medicului de igiena muncii la etapa de proiectare, construcţie, dare în exploatare a
sistemelor de ventilaţie.
Medicul igienist trebuie să decidă dacă măsurile de ventilație preconizte vor asigura sau nu
condițiile favoarabile de muncă. El va ține cont de:
1. Caracteristica sistemului proiectat de ventilație și corespunderea lui condițiilor de muncă de la
întreprinderea dată
2. Caracteristica sistemului de refulare
3. Caracteristica sistemului local de aspirare aerului: direcția jetului de aer a dușurilor, teperatura,
viteza aerului
4. Caracteristica sistemului de aspirare a aerulu: construcția, amplasarea viteza curențiolor
5. Caracteristica și aprecierea sistemului de ventilare în asamblu: coraportul locurilor de aspirare a
aerului șia celor de evacuare a aerului utilizat,schimbul de aer în încăperi, coraportul gurilor de
intriducere și aspirare a aerului în încăperi.
 În caz cînd medicul de igiena amunci dă răspuns negativ va înainta propuneri de lichidare a
lacunelor comise în proiectare sistemelor de ventilație.

96. Iluminatul industrial. Noţiuni, valori şi unităţi fotometrice. Influenţa iluminatului asupra funcţiilor
optice principale.

Rolul iluminatului industrial în procesul de muncă este foarte mare, deoarece majoritatea operațiilor
tehnologice decurg sub controlul analizatorului vizual. Totodată, iluminatul este un factor important în
menținerea condițiilor optimale sanitâro-igienice, culturii ocupaționale și protecției muncii.

Procesul vizual se realizează datorită fotoreceptorilor dispuși pe retina ochiului, care percep razele de
lumină emanate du diferite obiecte sau reflectate de ele cu lungimea de undă de la 380 până la 760 p,
adică în limitele spectrului infraroșu și ultraviolet. Capacitatea de reflectare a obiectelor ce ne înconjoară
este diferită. Iluminatul insuficient conlrihuie la încordarea exprimată a aparatului muscular al ochiului și
a analizatorului vizual in general, ceea ce servește drept cauza a dezvoltării oboselii, in primul rând a
vederii, scăderii capacității și productivității muncii. Insuficiența iluminatului reduce considerabil
activitatea vizuala, viteza percepției vizuale, sensibil mi teu de contact și stabilitatea vederii clare.
Activitatea îndelungată la iluminării l insuficient poale provoca asienopia acomodați vă, care se
manifestă prin înțepături, lăcrimară, senzația de corp străin intraocular, cefalee. deteriorarea atenției și
coordonării ncuromotorii, urmate de apariția mai precoce și accentuarea miopiei și prczbioptici.

97. Cerinţe igienice faţă de iluminatul industrial. Sursele de iluminat artificial, aprecierea igienică.

Iluminatul trebuie să asigure:

a) valori optime ale iluminării pe supraf. din jur,
b) uniformitatea ilum.
c) limitarea lucidităţii,
d) reducerea umbrelor stridente şi profunde,
e) mărirea contrastului dintre fond şi detaliu
f) activitatea biologică a fluxului de lumină
g) securitate şi siguranţa ilum.

Sursele de iluminatul artificial: lămpi cu incandescenţă (cu vacuum şi încărcare cu un amestec de gaze) şi
luminiscente (cu lumină albă, lumina zilei, lumina caldă albă etc).
P/u ilum. artif. al încăperilor industriale se folosesc 3 tipuri de iluminat: general, local şi combinat.
Ilum. general- prin amplasarea uniformă pe toată suprafaţa tavanului corpuri de ilum. de acelaşi tip şi cu
aceeaşi putere, cît şi prin amplasarea localizată a corp. în corespundere cu suprafeţele de muncă.
La efectuarea lucrărilor de categ. I-IV, se foloseşte ilum. combinat, în care 10% revin ilum. general, dar
nu mai puţin de 150 lx p/u tuburi cu descărcare în gaze şi 50 lx p/u l. cu incand.
În cazul lipsei ilum. Natural, ilum. general trebuie să fie de 20% din ilum. combinat.
98. Clasificarea sistemelor de iluminat industrial, caracteristica igienică a fiecăruia. Recomandaţiile
privind sistemul de iluminat pentru diverse procese şi medii de muncă.

Iluminatul industrial poate fi: natural, artificial şi mixt.

*Cel natural poate fi lateral (unilateral, bilateral), din tavan şi combinat (lateral şi din tavan).
Nivelul ilum. natural se calculează folosind CIN (raportul dintre iluminarea absolută din încăpere şi
intensitatea ilum. exterioare măsurate concomitent).la acelaşi nivel * 100, exprimat în %.
*Iluminatul artificial poate fi general şi combinat.
După destinaţie, ilum. artificial se împarte în ilum. de lucru, de avarie, de evacuare, de pază sau de
serviciu.
Sursele de iluminatul artificial: lămpi cu incandescenţă (cu vacuum şi încărcare cu un amestec de gaze) şi
luminiscente (cu lumină albă, lumina zilei, lumina caldă albă etc).
P/u ilum. artif. al încăperilor industriale se folosesc 3 tipuri de iluminat: general, local şi combinat.
Ilum. general- prin amplasarea uniformă pe toată suprafaţa tavanului corpuri de ilum. de acelaşi tip şi cu
aceeaşi putere, cît şi prin amplasarea localizată a corp. în corespundere cu suprafeţele de muncă. La
efectuarea lucrărilor de categ. I-IV, se foloseşte ilum. combinat, în care 10% revin ilum. general, dar nu
mai puţin de 150 lx p/u tuburi cu descărcare în gaze şi 50 lx p/u l. cu incand.
În cazul lipsei ilum. Natural, ilum. general trebuie să fie de 20% din ilum. Combinat.

Nivelul necesar al ilum. depinde de mărimea obiectului prelucrat de muncitor. La fel cu cît mai mică este
distanţa dintre ochi şi obiect cu atît mai intensă trebuie să fie lumina. Trebuie exclusă străluciea
obiectelor şi a detaliilor prelucrate p/u a preveni supraoboseala sist. optic – prin folosirea abajururilor.
Trebuie înlăturate umbrele locului de lucru şi clipirile luminii. La determinarea nivelului de ilum. trebuie
de luat în consideraţie proprietăţile de reflecţie a supraf. Supraf. albă reflectă m. multă lumină decît cea
albastră sau neagră. Se ia în consider. şi contrastul dintre detalii şi supraf. din jur. Culorile închise ale
supraf. Şi utilajului absorb lumina şi puţin o reflectă. În cazul ilum. natural ferestrele şi luminătoarele
trebuie să fie curate, pereţii de culori deschise.

98.Clasificarea sistemelor de iluminat industrial, caracteristica igienică a fiecăruia.

Recomandaţiile privind sistemul de iluminat pentru diverse procese şi medii de muncă.
La intreprinderile industrial se folosesc trei tipuri de iluminat:
Natural(lateral-unilateral si bilateral;din tavan si combinat(lateral si din tavan))
Artificial(general,local si combinat)(iluminat de lucru,de avarie,de evacuare,de paza sau serviciu)
Mixt
Iluminatul natural-reprezinta iluminarea incaperilor si a teritoriului din contul luminii solare
directe,difuze si al celei reflectate de la obiectele inconjuratoare.
Iluminat natural lateral-se efectueaza prin golurile pentru geamuri ale peretilor exterior;
Tavan-prin golurile pentru lumina din partea acoperisului si prin felinare;
Combinat-concomitent prin golurile din peretii exterior si prin cele din tavan.
Iluminatul artificial-prezinta iluminatul asigurat prin utilizarea curentului
electric,felinarelor,luminarilor.
In calitate de sursa de lumina artificiala in conditii industrial se folosesc:lampi cu incadendescenta si
lampi luminescente.
General-se realizeaza prin amplasarea uniforma pe toata suprafata tavanului a corpurilor de iluminat de
acelasi tip si cu aceeasi putere,cit si prin amplasarea localizata a corpurilor de iluminat in corespundere
cu sectoarele si suprafetele de munca.
Local-se creeaza prin amplasarea corpurilor de iluminat deasupra suprafetelor de lucru.
Combinat-include iluminatul local pentru asigurarea intensitatii mai mari a luminii la locurile de
munca si iluminatul general pentru iluminarea uniforma a tuturor sectoarelor de munca.
Normarea iluminarii la locul de munca se realizeaza in functie de categoria lucrarilor
vizuale,determinate de dimensiunile celui mai mic obiect reprezentativ,contrastul dintre obiect si
fond,caracteristica fondului.
La normarea iluminarii naturale se ia in consideratie numai categoria lucrarii vizuale(dimensiunile celui
mai mic obiect reprezentativ).Conform normativelor igienice in vigoare,incaperile industriale in care
oamenii activeaza permanent,de regula,trebuie sa fie asigurate cu iluminat natural.
La iluminatul artifiacial se ia in consideratie categoria si subgategoria lucrarii(contrastul dintre obiect si
fond si caracteristica fondului).La efectuarea lucrarilor de categoriile I-IV,precum si la locurile de
munca unde se lucreaza cu obiecte voluminoase,cu suprafete stralucitoare,la locurile de munca
repartizate neuniform in incaperea industrial se foloseste,de regula,iluminatul combinat.Cel general este
indicat in cazurile executarii unui anumit tip de lucrari la toate locurile de munca,repartizarii compacte a
locurilor de munca,lucrarilor ce nu necesita o precizie inalta,categoriile V-VII.
99.Principiile igienice de reglementare a iluminatului artificial. Cerinţele faţă de menţinerea
sanitară a dispozitivelor de iluminat.
*In functie de categoria si subcategoria lucrului vizual;
*In functie de tipul de sistem de iluminat organizat;
*In functie de tipul de sursa de lumina artificiala.
Cerinte:
1.Iluminatul la locul de muncă trebuie să corespundă caracterului lucrului vizual, care se determină în
funcție de dimensiunile obiectului de văzut, fundal și contrastul obiectului cu fundalul.
2.Intensitatea iluminării trebuie să fie constantă.
3.Este necesar de a crea o luminozitate uniformă pe suprafața de lucru și, de asemenea, în zona
înconjurătoare.
4.Pe suprafața de lucru nu trebuie să existe umbre accentuate (dure).
5.În câmpul de vedere nu ar trebui să existe luminozitate care ar produce orbire directă și reflectată.
6.Toate elementele instalațiilor de iluminat trebuie să fie durabile și sigure din punct de vedere
explozibil, anti-incendiu și siguranța electrică.

100.Iluminatul natural. Principiile de normare igienică.

Normarea are loc conform NCM C.04.02.2017
• Voalorile iluminării minime (E) pe planul de lucru trebuie să corespundă cu felul muncii și cu
gradul de finețe a operațiilor care se desfășoară în încăperile clădirilor (categoria și subcategoria
lucrului vizual).
• La calcularea valorii minime (E) se folosește CIN= raportul dintre luminarea pe planul de lucru
(Ev) și o iluminare concomitentă a suprafeței orizontale exterioare (En), egală cu 4000 lucși, dată
de bolta cerească. Această valoare corespunde pentru bolta cerească complet acoperită din ziua de
22 decembrie, ora 9.30, respectiv 14,30.
• Întreținerea curățenii ferestrelor și luminătoarelor.

Iluminatul natural poate fi:

Lateral- Iluminarea naturală a încăperii prin golurile de lumină din pereţii exteriori.
Bilateral- Iluminarea naturală a încăperii prin golurile de lumină, amplasate în planul a doi pereţi
Natural de sus- Iluminare naturală a încăperii prin hublouri, goluri de lumină în pereţi în locurile
de variaţie a înălţimii clădirii.
Iluminat natural combinat: Combinaţia iluminatului natural de sus şi a iluminatului natural
lateral.
La iluminatul natural de sus și combinat se determină și se normează valoarea medie a CIN în
punctele situate la intersecția planului vertical al secțiunii specifice a încăperii cu suprafața de
lucru convențională sau podea după formula
Emed=e1+e2+en/n
La iluminatul bilateral din două părți se normeazăCINmin în punctele din mijlocul încăperii
La proiectarea și aprecierea igienică s CIN se va lua în considerare clima de lumină a RM.

101.Cerinţele igienice faţă de clădirile industriale şi a componentelor constructive.

Trebuie să fie proiectate în mod obligatoriu conform ,,Normelor sanitare de proiectare a întreprinderilor
industriale și agricole” ,,Normele și regulile deconstrucție”
Alegerea tipului de cladire industriala este determinate in primul rind de caracterul procesului
tehnologic,utilajul ethnic,materiile prime folosite.Utilajul masiv,voluminous din industria cpnstructoare
de masini,care degaja cantitati mari de caldura se instaleaza,de regula,in cladiri cu un singur etaj si cu
mai multe deschideri,astfel creindu-se conditii mai optime pentru aeratie.
Pentru industria alimentara,usoara se proiecteaza cladiri cu mai multe etaje.Sectiile de productie pot
fi amplasate in cladiri separate sau intr-o singura cladire cu mai multe etaje,in functie de specificul
tehnologiilor realizate.In cladirile cu mai multe etaje nu pot fi amplasate masuri eficiente de combatere a
zgomotului,vibratiei,substantelor chimice,surplusurilor de caldura.
La expertiza igienica a acestui compartiment al planului se va acorda o deosebita atentie la dimensiunile
si amplasarea reciproca a incaperilor de productie,numarului de etaje,particularittile constructive ale
acestora.Conform normelor sanitare de proiectare a incaperilor de productie se calculeaza din
rationamentul 4,5 m2 pentru fiecare lucrator la un volum nu mai mic de 15m3.Inaltimea incaperilor(de la
podea pina la tavan)trebuie sa fie nu mai mica de 3,2m,a incaperilor energetice si de depozitare nu mai
mica de 3m.Inaltimea incaperilor in care au loc degajari intense de caldura,vapori de apa,gaze,trebuie sa
asigure un schimb de aer efficient in zona locurilor de munca,astfel incit parametrii caldurii,umiditatii si
ai continutului de gaze sa corespunda normelor sanitare in vigoare.Incaperile unde sunt posibile degajari
de noxe industrial se vor amplasa linga peretii exterior ai cladirii,astfel facilitindu-se schimbul de aer
natural si artificial.Se atrage atentia si la solutiile de proiectare privind izolarea incaperilor,unde factorii
nefavorabili sunt exprimati,de cele unde acestia sunt mai putin exprimati.
102.Mijloacele de protecţie individuală. Clasificarea. Cerinţele faţă de EPI. Metodele de
determinare şi apreciere a eficienţei şi termenelor de exploatare a EPI.
Echipamentul Individual de Protecţie (EIP) include orice tip de echipament ce se intenţionează a fi
utilizat de lucrători cu scopul protejării acestora împotriva unui pericol asupra securităţii şi
sănătăţii în muncă.
Clasificare:
 protecţia capului;
 protecţia picioarelor;
 protecţia ochilor,feţei si a urechii;
 protecția căilor respiratorii-măşti respiratorii;
 protecţia corpului.
Cerințele:
1. Echipamentul trebuie să fie ales în conformitate cu scopul protecţiei, condiţiile ergonomice şi să
se potrivească purtătorului.
2. Încălţămintea trebuie să protejeze împotriva: pătrunderii de umezelii, materialelor fierbinţi
topite sau incandescente, materialelor toxice, caustice sau iritante, dacă este cazul.
3. Antifoanele vor proteja auzul de expunerea la un nivel mare zgomot
4. Pentru prevenirea bolii de vibrație trebuie folosite mănuși cu căptușeală din piele de porc sau
oaie
5. Pentru protecția ochilor muncitorii vor folosi ochelari de protecție.
6. Protecția căilor respiratorii cu ajutorul respiratoarelor de tip lipistoc

103.Conţinutul, formele şi metodele de lucru a medicului de igiena muncii.

Scopuri:
 Perfecționarea supravegherii sanitare
 Elaborarea măsurilor științifice fundamentale de profilaxie a morbidității profesionale și generale pentru a
spori capacitatea de muncă
 Pregătirea cadrelor profesionale
În cadrul activității în primul rînd se va da prioritate analizei rezultatelor supravegherii preventive și a celei
curente cu privire la starea de sănătate a muncitorilor prin studierea condițiilor de muncă și de asemenea a
stării de sănătate acelor muncitori angajați la interprinerile noi și supuși muncii cu tehnologiile noi.Din acest
considerent se prevăd 2 direcții principale:
  Analiza materialelor supravegherii planice
 Studierea momentelor mai puțin cunoscute igienii muncii

Pentru a estima starea de sanatate a angajatilor se va folosi metoda de analiză a morbiditătii cu

incapacitate temporală de muncă in baza functiei, profesiei, virsta, sex si in dependenta de stagiu de
munca.De asemenea in caz de necesitate se va face analiza și adresarile angajaților la institutiile curativo-
profilactice, dar la necesitate se pot organiza si examene medicale complexe cu implicarea tuturor angajatilor
precum si studiile privind traumatismele,invaliditatea,mortalitatea.
De asemenea se folosesc metode statice de prelucrare a informatiilor pentru a afla starea reală a igienei
muncii la unitatea de producție.
Rezultatele obținute se publica in reviste de specialitate iar mai apoi se prezinta la conferintele stiintifice și
de asemenea la seminare la baza carora stau argumentarea propunerilor inaintate la nivel de
interprindere,minister sau guvern pentru imbunatațirea condițiilor de muncă.
104.Etapele principale de activitate a medicului igienist la efectuarea supravegherii sanitare
preventive.
1.Coordonarea proiectului de repartizare a lotului de pămînt pentru construcție,aici medicul igienist face
expertiza igienică la repartizarea sectorului de pămînt.
2.Controlul sanitar al respectării normelor și regulilor sanitare igienice în vigoare la elaborarea
documentației de proiectare
3. Suprevegherea sanitară preventivă a obiectivelor în construcție
4.Supravegherea sanitară a dării în exploatare a noilor întreprinderi
105.Conţinutul şi sarcinile activităţii serviciului de stat de sănătate publică la efectuarea
supravegherii sanitare preventive.
Conținutul serviciului de stat de sănătate publică rezidă în:
 controlul respectării normelor igienice și a regulamentelor sanitare în vigoare la proiectarea,
construcția și darea în exploatare a obiectivelor industriale cu destinație diferită;
 la elaboaraea normelor de proiectare, standartelor de stat, condițiilor tehnice ale noilor materii
prime;
 la introducerea de noi procese tehnologice, utilaje, aparataje, substanțe chimice care ar putea
dăuna starea de sănătate a muncitorilor.
Sarcinile
1. Depistarea tuturor neajunsurilor sanitaro-igienice și sanitaro-tehnice, inclusiv și în organizarea
procesului de producție,la obiectivele industriale in constructie si la cele reconstruite pina la
darea lor in exploatare.
2. Controlul corspunderii proceselor thnologice, aparatajului montat, sistemului de încălzire,
iluminatului, ventilației, utilajului pentru desprăfuire și curățarea de gaze la întreprinderile
reamenajate și cele noi,cerintelor snitare in vigoare.
3. Verificarea corespunderii cerințelor sanitare a semifabricatelor și materiei prime utilizate.
4. Realizarea controlului sanitar la produsele fabricate(substantelor chimice,marfurilor de larg
consum,aparatajului,masinilor,utilajului).
5. Elaborarea de norme, reguli și instrucțiuni sanitare noi referitor la organizarea proceselor
tehnologice,precum si concretizarea si corectarea celor in vigoare.

106.Organizarea şi efectuarea controlului sanitar preventiv a activităţii de proiectare.

La examinarea acestui compartiment se va atrage atenția la următoarele momente:
-la amplasarea intreprinderii fata de masivele cu case de locuit(roza vinturilor,perimetrul de protective si
amenajarea lui);
-locul de captare a apei,plasarea instalatiilor de epurare,canalizarea,locul de deversare a apelor reziduale
in riuri ori alte bazine;
-noxele industriale de baza care ar putea polua mediul ambiant;
-amenajarea si planificarea terenului industrial,zonarea functionala a teritoriului;
-marimea sectorului pentru constructive,procentul de construire,spatiile verzi,comoditatea si securitatea
deplasarii pe teren(trotuare,drumuri pentru transport);
-repartizarea cladirilor,sectiilor,instalatiilor in conformitate cu succesivitatea procesului tehnologic;
-amplasarea sectiilor nocive in dependenta de roza vinturilor,prezenta instalatiilor de epurare a aerului de
gaze si praf;
-intervalele sanitare dintre cladiri pentru asigurarea aeratiei naturale,iluminatului si reducerea
zgomotului;
-aprecierea aprovizionarii intreprinderilor proiectate cu apa:corespunderea dintre debitele surselor de
aprovizionare cu apa si volumul de apa pentru necesitati gospodaresti,tehnice,potabile,antiincendiare;
-prezenta terenurilor de joc,care trebuie amplasate cit mai departe posibil de autodrumuri si sectiile
nocive;
-in ce masura organizatiile de proiectare au tinut cont de recomandari facute de Serviciul Sanitar de Stat
in avizul de eliberare a sectorului de pamint pentru constructia data.
107.Cerinţele igienice înaintate către procesul tehnologic şi utilajul de producere.
La expertiza sanitara a noilor procese si utilaj tehnologic se va atrage atentia la:
-corespunderea proiectului tehnic temei tehnice;
-corespunderea conditiilor de incercare cerintelor documentatiei tehnice;
-respectarea cerintelor ergonomice fata de amplasarea organelor de dirijare;
-indicii fiziologici ai muncii cu effort fizic si intellectual,nivelul factorilor nocivi,eficienta mijloacelor de
combatere a nocivitatilor.
Rezultatele cercetarilor instrumentale si de laborator se noteaza sub forma de process verbal conform
formelor de evidenta(330,333,334,335,336,339)si a standartelor respective.
108.Supravegherea sanitară la etapa de construcţie şi avizării întreprinderilor noi.
La această etapă a supravegherii sanitare preventive se controlează realizarea de către organizațiile de
construcție și montaj a lucrărilor în strictă corespundere cu proiectul.
Pentru fiecare obiec în construcție se completează o fișă specială f 305,unde sunt trecute rezultatele
suprevegherii sanitare prevenitive a acestor obiective.
Rezultatele suprevegherii sanitare a obiectivelor în curs de construcție se întocmesc sub forma de act în
care se include următoarele puncte:
1.Descrierea succindă a stării generale a lucrărilor de construcție după toate compartimentele proiectului;
2.Corespunderea lucrărilor de construcție și montaj executate celor proiectate,enumerarea abaterilor
comise si estimarea lor igienica,inaintarea de propuneri in vederea prevenirii urmarilor negative ale
acestor abateri si de masuri de ocrotire a naturii;
3.Condițile de muncă a muncitorilor antrenați la construcției(mecanizarea lucrarilor,alimentatia
muncitorilor,starea blocurilor sanitare).
Frecvența examenelor sanitare a obiectivelor în construcție depinde de importnața igienică a obiectivului
si intensitatea construcției dar nu mai puțin de un examen: în ciclul zero, cel puțin două la etapa de
construcție și finisare a obiectivului cel puțin două la etapa de construcție și finisare a obiectivului, cel
puțin unul pe trimestru la lucrările de montare a aparatajului. Toate neajunsurile depistate și măsurile de
lichidare se notează în fișa 305.
Pentru avizarea întreprinderii este necesar de întocmit:
1.Proces-verbal de constatare la recepția prealabilă a obiectivului fișa 311
2. Aviz sanitar la recepția finală a obiectivului fișa 311.

109.Asigurarea social-sanitară a muncitorilor în dependență de caracteristica igienică a

procesului de producere.
110.Încăperile “social-sanitare principale” şi “social-sanitare auxiliare”. Condiţiile de
proiectare a lor.
Principale:
1.Vestiarul la proiectarea acestora trebuie exclusă întîlnirea torentelor de muncitori, ce au terminat
lucru și cei ce abea încep. Pereții și tavanul acestor încăperi se vor tapeta sau vopsi cu materiale
rezistente la umezeală și cu nuanțe deschise, deasemenea ele trebuie să fie dotate cu cuiere sau dulapuri
depinde de specificul procesului tehnologic, nr. de secții în dulapuri sau de cuiere trebuie sa corespundă
cu nr. de muncitori după tabel. Dacă nr de muncitori nu depășeste 50, se admite un vestiar comun pentru
muncitori de la toate procesele tehnologice. Înbrăcăminte muncitorilor din grupa 1v.2v,3b se vor păstra
în despărțituri separate ale vestiarului.
2.WC-in cladirile industriale trebuie amplasate la cel mult 75 m de la locurile de munca.In cladirile cu
mai multe etaje weceurile trebuie sa fie la fiecare etaj.Daca nr muncitorilor la 2 etaje vecine nu este mai
mare de 30,se admite un wc comun la 2 etaje cu amplasarea lui la etajul unde sunt mai multi
muncitori.In caz ca la 3 etaje lucreaza un nr de muncitori mai mic de 10,atunci se admite un wc la 3
etaje.WC comun pentru femei si barbati se admite la un nr de muncitori in schimb nu mai mare de 15.
3.Încăpreile pentru alimentație-se proiecteaza sub forma de cantine,care sa poata asigura toti
muncitorii cu alimentatie generala,dietetica,curativo-profilactica.Daca nr de muncitori in schimb este
mai mic de 30,se proiecteaza o sala pentru luarea mesei.Suprafata cantinelor se calculeaza reiesind din
nr maxim de muncitori in schimb si din rationamentul 1m2 la fiecare vizitator,dar nu mai putin de
12m2.Ele trebuie sa dispuna de lavoare cu apa rece si fierbinte,frigidere,plita electrica.Nr locurilor in
cantina se stabileste din rationamentul:un loc la 4 muncitori in schimb.
4.Lavoarele-se va stabili in dependenta de nr muncitorilor in schimb sau a unei parti din acest
schimb,care termina lucrul concomitent(7 la un robinet).

Auxiliare:
1.Dusuri- se va stabili in dependenta de nr muncitorilor in schimb sau a unei parti din acest schimb,care
termina lucrul concomitant.Camerele pentru dus vor fi echipate cu cabine de dus de tip deschis.Pina la
20% din nr total al cabinelor de dus vor fi de tip inchis.
2.Bai pentru miini-sunt prevazute la procesele de productie insotite de vibratii,ce se transmit
miinilor.Suprafata incaperii pentru astfel de bai se calculeaza din rationamentul 1,5m2 pentru o cada,iar
nr cazilor reiesind din 3 oameni la o cada.
3.Bai pentru picioare-sunt indicate in procesele tehnologice ce solicita lucrul in picioare sau sunt
insotite de vibratii,ce se transmit picioarelor.Cazile pentru efectuarea bailor pentru picioare se instaleaza
in incaperile cu lavoare sau vestiare.Nr cazilor se stabileste reiesind din 40 oameni la o cada cu
suprafata de 1,5m2.
4.Camera pentru igiena femeilor-trebuie amplasate in apropierea closetelor.Nr de dispozitive
sanitaro-igienice din aceste camere depinde de nr femeilor la intreprinderea proiectata.
5.Punctul medical-sunt prevazute la intreprinderile cu un efectiv de peste 300 de muncitori.Suprafata
12\18 m2.

111.Scopul şi rolul controlului sanitar curent. Conţinutul avizării de control curent.

Scopul SIC:
- controlul respectarii de catre intreprinderi industriale, agricole, organizatii, institutii a legislatiei tarii, a
hotaririlor organelor administrative teritoriale a STAS-urilor, normelor si regulilor sanitare in domeniul
protectiei muncii angajatilor si a prescriptiilor specialistilor CSP.
SIC cuprinde intreprinderile industriale, santierele de constructii, org.de transport auto, subdiviziunile
ministerului telecomunicatiilor( in afara de oficiile postale), inst.de cercetari stiintifice, de invatatmint
superior, unitati de productie din agricultura. Toate aceste unitati industriale si agricole sunt luate la
evidenta conform formei 300 si se clasifica dupa gradul de nocivitate si pericol p/u sanatatea angajatilor.
SIC se efectuiaza conform planului si constituie o continuare a suprav.sanitare preventive.
Tipuri de controale:
Controlul sanitar complex prevede evaluarea igienica a planului general de constructie, a constructiilor,
tehnologiei si utilajului tehnologic, inzestrarea sanitaro-tehnica a sectiilor, asistentei medicale, conditiilor
de munca a femeilor si adolescentilor, regimurilor de munca si odihna, mijloacele individuale de
protectie, alimentatia rationala si profilactica,etc.
Controale tematice (partiale) sub forma de raiduri ce au scop inspectarea respectarii unor aspecte
aparte ale protectiei muncii; controlul pregatirii intreprinderilor p/u perioada rece a anului, conditiilor de
munca a femeilor, respectarii legislatiei ecologice
Controale extraplan cuprind cercetarea cazurilor de boli profesionale si a plingerilor muncitorilor (ori
populatiei) in probleme de protectie a muncii.
Sarcinile:
-reducerea morbiditatii profesionale si generale (prin controlul starii de sanatate in dinamica, studiul
actiunii diferitor factori, diagnosticarea maladiilor in stadiile incipiente)
-depistarea factorilor nocivi cu determinarea dozei lor si studierea actiunii asupra starii de sanatate si
capacitatii de munca;
-conlucrarea cu alti specialisti p/u evaluarea complexa a conditiilor de munca;
-controlul lichidarii neajunsurilor depistate, introducerea corectivelor in propunerile de ameliorare a
situatiei la intreprinderea data facute anterior (se aplica sanctiuni economice si administrative).

112.Inspectarea profundă a condiţiilor de muncă.

113. Condiţiile de muncă şi morbiditatea generală. Metodele de studiere a morbidităţii.

>Condițile de muncă cum ar fi:

1.microclimat nefavorabil(tempreatura înaltă sau scăzută)

2. zgomotul
3.vibrațiile
4.pulberile
5.iluminatul scăzut sau mărit
6. radiația
Pot cauza maladii profesionale precum și înrăutățirea stării generale de sănătate.
Morbiditatea generală este indicele ce caracterizează starea de sănătate a omului a muncitorului.
Morbiditatea muncitorilor este studiata si analizata de catre medicii de igiena muncii(din centrele de
medicina preventiva si institutiile stiintifice),lucratorii medicali ai intreprinderilor,organizatiile sindicale.
>Metodele de studiere a morbiditatii:
-dupa datele I.T.M
-dupa datele examenelor medicale profilactice
-dupa analiza cauzelor mortalitatii
114. Formele de evidenţă şi indicii de analiză a morbidităţii cu ITM.
-Forma 16-ITM(care se completeaza pe intreprindere in ansamblu)
-certificatele de incapacitate de munca(eliberate de medicii institutiilor curative si inregistrate la
interprindere)
-certificatele de concediu medical
-dosarul medical al muncitorului
>Analiza morbiditatii se efectue in baza indicilor intensivi si extensive
I.Indicii intensivi principali:
1.indicele de frecventa
IFc=numarul de certificate medicale eliberate timp de o luna(an,trimestru)/numarul mediu scriptic de
salariati*100(muncitori) se calculeaza in promile
IFp=numar de personae care au pierdut capacitatea de munca/numar scriptic de salariati*100
2.indicele de gravitate(frecventa zilelor cu ITM)
IG=numar total de zile cu IM timp de o luna(an,trimestru)/numar mediu scriptic de muncitori*100
3.indicele de durata medie (a unui caz)
IDM=numar total de zile cu IM/numar de certificate medicale
II.Indicii extensive
1.indicele de greutate specifica a incidentei unor boli fata de numarul total de cazuri de boala
IGSC(Z)=numarul absolut de cazuri(zile) dupa formele nazologice de boala/numar total de cazuri de
pierdere a capacitatii de munca(zile)*100%
2.repartizarea bolnavilor dupa multiplicitatea cazurilor=numarul de bolnavi cu 1,2,3,4 si mai multe cazuri
de ITM/numarul de persoane bolnave*100%
115. Igiena muncii în secţiile fierbinţi, factorii nocivi, caracterul morbidităţii. Cerinţele igienice
privitor la amenajarea secţiilor sus numite. Măsurile profilactice.
Sectiile fierbinti sunt:de turnare,termica,si de forjare-stantare.
Sectia de turnare:
Esenta procesului tehnologic consta in pregatirea formelor pentru turnat,topirea si turnarea metalului
topit in forme.Procesul de turnare include urmatoarele operatiuni:-pregatirea amestecului pentru
forme,confectionarea formelor si tijelor –pregatirea materialului pentru topire –incarcarea cuptorului –
topirea si turnarea –racirea si spargerea formelor
Formele utilizate in sectiile de turnare se impart in:forme de o singura folosinta(forme de pamint),forme
de pregatire repetata-din metal sau alte material.
I.Pregatirea formelor de pamint:materia prima folosita pentru aceste forme se pastreaza sub cerul
liber,in gramezi.Formele de pamint sunt pregatite dintr-un amestec de material:pamint
ars,nisip,argila,carbune-aceste materiale material sunt uscate,cernute,amestecate.Factori nocivi: sunt
curentii de aer(vintul)care imprastie pulberile la diferite distante.Pulberile care se formeaza in timpul
pregatirii formelor au un character mixt:ele contin fibre fibrinogene,au dispersie diferita. Masuri de
profilaxie:-mecanizarea si automatizarea proceselor de pregatire a amestecului,transportarea in mijloace
inchise –ventilatie prin aspiratie la locul de formare a pulberilor.
Confectionarea formelor si tijelor-prevede folosirea ramelor metalice in care se plaseaza modelul
viitoarei piese.Spatiul din jurul modelului se umple cu amestec de pamint,care se indeasa bine cu ajutorul
mijloacelor vibratoare.Dupa extragerea modelului ramine o cavitate ce corespune configuratiei viitoarei
piese.Daca piesele trebuie sa aiba orificii,in rama se plaseaza tije,ce repeat interiorul piesei.Tijele sunt
pregatite dintr-un amestec special-pamint si subst organice sau sintetice,care sunt arse in cuptoare
speciale.Ulterior forma se scoate din rama si golul se umple cu metal topit.Suprafata formelor se
prelucreaza cu diferite materiale adezive-uleiuri tehnice,apoi forma se usuca in cuptoare la temperature
de 160grade 1-10h,uscarea definitiva a formelor se efectuiaza sub actiunea razelor infrarosii.
Conditiile de munca:mediul de munca este insotit de –vibratie(generala/locala),-Zg( pina la 115dBa),-
microclimat nefavorabil(temeprat aerului creste in halele de turnare pina la 35-38grade),-suprasolicitare
fizica,-concent sporite de pulberi, -vapori si gaze.Masuri profilactice:-ermetizarea proces tehnologic –
mecamicarea/dirijarea de la distanta –rationalizarea pozitiei de munca
II.Topirea metalului Procesul tehnologic de topire a metalului include urmatoarele
operatiuni:pregtirea utilajului si materialelor,incarcarea cuptoarelor,topirea,golirea cuptoarelor,turnarea
metalului si procesele de curatare. Conditiile de munca:Toate procesele de topire a metalului sunt
insotite de eliminarea,in aerul zonei de munca a pulberilor,monoxide de carbon,Zg,vibratie,radiatie
calorica.
III.Procesul de turnare: Etapele principale ale turnarii pieselor sunt:turnarea metalelor topite in
forme,dezbaterea pieselor din forme,prelucrarea si curatarea lor.Turnarea metalului topit se face
mecanizat si manual(cu diferite dispositive speciale se ia metalul topit si se toarna in forme).Formele se
trec in incaperile de racier,apoi in incaperile de dezbatere,unde se extrag detaliile obtinute si se
prelucreaza suprafetele.Dezbaterea formelor se efectuiaza cu ajutorul diferitor instalatii vibrante sau
utilaje manuale.Piesele scoase din forme sunt supuse curatarii si prelucrarii mecanice. Factori de risc: -
pulberi –aerosoli(la topirea si turnarea metalelor),-microclimate nefavorabil(temperature inalta) –
Zg,vibratii, CEM,ultrasunet.Masuri profilactice:-automatizarea proces tehnologic -metode
electrohidraulice de dezbatere a formelor –sistem de ventilare prin refulare(dusuri/perdele de aer) si
aspiratie – asigurarea cu iluminat artificial conform cerintelor igienice in vigoare –EPI(respiratoare
Lepistoc,ochelari de protectie,imbracaminte speciala-efect de termoizolare,incaltaminte si manusi
antivibrante) –examen medical profilactic
Sectia termica
Procesul tehnologic:.Incalzirea pieselor confectionate se face cu scopul modificarii proprietatilor lor
fizice si chimice,pentru a le conferi pieselor duritate,elasticitate,proprietati anticorozive.Esenta
procesului de munca consta in incalzirea pieselor pina temperature inalte,apoi racirea lor in medii
lichide,solide,gazoase.Piesele se incalzesc pina la 750-1300grade,apoi se raceste.La o raciere
rapida,creste duritatea metalului,iar la o racire lenta-plasticitatea lui,piesa devenind moale.In timpul
racirii pieselor incalzite,in mediu de racier au loc fenomene electrochimice,care constau in penetrarea
straturilor superficiale cu diferite elemente chimice-carbon(cimentarea),azot(azotarea),cu compusi ai
cianurilor(cianurarea).Conform CI sectiile termice pot fi amplasate in caldiri separate sau sub forma de
sector,in sectia de forjare.
Conditiile de munca:-microclimat nefavorabil(temp inalte(30-35grade),radiatie caloric 13000kj/m2/h.) –
subst chimice -Zg,vibratii
Sectia de forjare si stantare-include lucrari de incalzire a metalului pina la temp 1200grade si
prelucrarea lui prin forjare,presare la masini pneumatice de presa si stantare.Instalatiile de baza sunt
cuptoarele pentru incalzirea metalului si presele.Factorii nocivi:-temperatura inalta 30-33 grade,radiatia
caloric 1000-20000kj/m2/h –munca fizica grea,medie –subst chimice(monoxide de carbon),-pulberi –
vibratii,Zg(impulsive 120-130dBa) –aerolosi si uleiuri minerale Masuri pentru asanarea conditiilor de
munca:-implementarea conditiilor noi de incalzire a metalelor(cuptoare electrice/electromagnetice) –
inlocuirea ciocanelor pneumatice cu prese –mecanizarea process tehnologic –ecranarea proceselor de
munca
Morbiditatea specifica sectiilor ferbinti: generala:-afect AR(angina,pneumonie) –maladii
neuromusculare –afec c/v –maladii digestive –ale SN –afect ale pielei,-combustii –traume mecanice
profesionala:-pneumoconioze(silicoze),boala de vibratie,surditate profesionala,nevrita nerv
auditiv,cataracta profesionala >>Cerinte igienice:Se recomanda ca sectia de turnare sa fie amplasata
intr-un loc izolat si indepartat de celelalte sectii,intr-o cladire separate.Constructia trebuie sa aiba o astfel
de forma care sa asigure aerarea,micsorarea Zg si izolarea proceselor.Sectoarele de producere:de
pregatire a amestecului,de uscare,turnare,racier,dezbatere a formelor trebuie sa fie izolate.In sectiile
fierbinti-masurile de asanare trebuie sa fie indreptate spre combaterea caldurii radiante,pulberilor,subst
volatile,Zg,vibratiei,riscului traumatic.
Masuri de profilaxie generale:
Masuri legislative- Masuri organizatorice- respectarea regimului de munca si odihna, -
intretinerea locurilor de munca in stare buna, regim hidric rational. Masuri tehnologice- folosirea
metodelor de conveier la turnarea metalului , automatizarea si mecanizarae proceselor de lucru .
utilizarea metodelor performante ,de incalzire a metalului -utilizarea lubrifiantelor pentru curatarea
utilajului -utilizarea cuptoarelor de tip inchis
Masuri tehnico-sanitare. -ecranarea locurilor de munca -termoizolarea suprafetelor incalzite le
cuptorelor,pierdele de apa la orificele cuptorului organizarea ventilatiei generale reflux-aflux si a celei
locale –rationalizarea nivelului iluminarii locului de munca Masuri de protectie
individuala(respiratoare ,ochilari de protectie cu filtre optice speciale,imbracaminte si incaltamine
termoprotectoare,manusi antivibratoare captusite cu piele de capra,impotriva zgomotului antifoane)
Masuri medicale-examen profilactic(hotarirea de guvern (1025).
116. Igiena muncii în secţiile de prelucrare la rece a metalului (secţiile mecanice, de asamblare).
Caracterul morbidităţii. Măsurile profilactice.
Sectia mecanica –prelucrarea ,mecanica a pieselor metalice(slefuire gaurire frezare). Prelucrarea
metalului la strunguri pentru metal se efectuiaza pe baza cutitelor speciale (burghiu, freza ),care redau
piesei anumite forme si dimensiuni .In timpul prelucrarii mecanice metalele se incalzesc,dupa acre se
racesc in lichide lubrifiante spoi in baia cu apa.Pentru prelucrea detalilor din metale dure si foarte dure se
utilizeaza aparataje cu ultrasunet
I.Factori nocivi -lichidele tehnologice si lubrifianti -pulbere ,-zgomotul ,-vibratia ,-riscul de
traumatizare,-suprasolicitarea analizatorilor si neuropsihica .
II.Morbiditatea profesionala -pneumoconioze( metaloconioze) -surditate profesionala -neurita
nervului cohlear -boala de vibratie -intoxicatii profesionale Morbiditatea generala: boli ale AR(bronsita
cronica), conjuctivite, microtraumatismele pielii si ochilor .
III.Masuri profilactice
Masuri legislative -reglementarea legislativa a regimului de munca pentru persoanele ce vor contacta cu
lichide lubrifiante Masuri organizatorice - respectarea regimului de munca si odihna, intretinerea
locurilor de munca in stare buna(dereticarea locului de munca), regim hidric rational. Masuri
tehnologice -automatizarea si mecanizarae proceselor de lucru -implementarea tehnologiilor noi de
prelucrare mai putin nocive -reutilizarea circulara a lichidelor lubrifiante prevazute in procesul
tehnologic -pregatirea centralizata a solutiilor lubrifiante -controlul de laborator asupra calitatii lor,-
utilizarea strungurilor cu ecrane speciale -inlocuirea solutiilor apoase cu cele uleioase -standartizarea
solutiilor si inlocuirea lor oportuna Masuri sanitaro-tehnice: -ecranarea locurilor de munca -
organizarea ventilatiei generale reflux-aflux si a celei locale de aspiratie la locul de munca Masuri
sanitaro-igienice: -asigurarea muncitorilor cu EPI(sorturi, manusi antivibratoare din piele captusite cu
par de capra,antifoane, respiratoare ,ochilari de protectie cu filtre optice speciale.) -utilizarea cremelor de
protectie:crema silicata,crema Hero,curatarea miinilor cu sapun tip DMS-AK.Este categoric interzis de
spalat miinile cu sapun de rufe sau detergenti.In procesul de munca muncitorii sunt asigurati cu servetele
speciale din material natural pentru stergerea miinilor si minerului strungului. Masuri medicale: -
examen profilactic conform HG 1025 din 07.09.2016
Sectia de asamblare include diverse procese de ansamblarea (insurubarea )pieselor in produsul
finit.Asamblarea pieselor se face mai frecvent in lanturi de tip conveier sau linii automatizate pentru
insurubare si nituire.
II.Factori nocivi: -munca ritmica,monotona -praf -zgomot -incordarea unor parti ale corpului si
analizatorului vizual .
III.Masurile profilactice
Masuri organizatorice -rationalizarea locurilor de munca,-instruirea lucratorilor privind securitatea si
sanatatea in munca,cerintele tehnice .Masuri tehnologice -mecanizarea si automatizarea procesului de
munca . Masuri tehnico sanitare -ventilatie locala de aspiratie -dotarea locului de munca cu protectori .
Masuri sanitaro-igienice:EPI(ochilari de protectie ,halat ,casca ,imbracaminte speciala de munca) .
Masurile medicale – examen medical profilactic conform HG 1025
117. Igiena muncii în secţiile de galvanizare şi finisare (vopsire) a industriei constructoare de
maşini. Noxele profesionale, caracterul acţiunii asupra organismului. Măsurile de profilaxie.
Sectia de galvanizare-Se realizeaza acoperirea suprafetei pieselor cu alte
metale(cupru,zinc,crom,cadmiu,argint,aur) pentru ale proteja de corozie(rugina),a le asigura duritate sau
cu scop decorativ.Esenta acestei metode consta in depunerea pe suprafata piesei din metal a unui strat
subtire de metal protector,din solutie electrolid intr-un cimp electric.Acest proces se realizeaza in bai
galvanice speciale umplute cu solutie hidrica de saruri acide(sulfura de cupru,sulfura de zinc) sau
alcaline(compusi cianici de zinc,cupru,aluminiu,argint).Anticipat procesului de galvanizare,piesa este
supusa prelucrarii mecanice care include:slefuirea si curatirea sau prelucrarii chimice care
include:degresarea cu acizi neorganici sau solvent organici.Prelucrarea chimico-mecanica:piesa
prelucrata se plaseaza in cada care va servi ca catod,al doilea electrod anodul este tija de carbine sau
metalica. In urma disocieri electrolitului are loc depunerea ionilor pe piesa .In timpul acestui proces din
solutie se elimina bule de gaz .Etapa finala a procesului de galvanizare consta in lustruirea piesei la
strunguri cu o roata de pisla ,postav, abraziva, folosind diferite creme.
Conditiile de munca/Morbiditatea :ale muncitorilor sunt caracterizate prin contactul permanent cu
diferiti compusi chimici care nimeresc pe tegumente sau in ochi,pot induce combustii chimice.Unii
compusi chimici ca amoniac,a.sulfuric poseda act.iritanta asupra cailor respiatorii superioare,iar
compusii nichelui,cromului au actiune alergica care si mai pot genera maladii profesionale de ordinal
eczemelor,dermatitelor sau ulcer de crom.Mai sunt prezenti Zg,si vibratie locala.
Masuri de profilaxie:
Masuri organizatorice rationalizarea regimului de munca,cu efectuarea micropauzelor,instruirea
lucratorilor privind securitatea si sanatatea in munca,cerintele tehnice . Masuri tehnologice –
mecanizarea,automatizarea procesului de munca si dirijarea de la distanta. Masuri tehnico sanitare -
ventilatie mecanica locala de tipul aspiratoarelor laterale(cazile pentru galvanizare), -interzicerea
deversarii solutiilor cianice si acide in sistemul de canalizare pentru evitatea formarii cianurii de
hidrogen. Masuri de protectie individuala cizme de cauciuc , salopete cu fibre de cauciuc, manusi,
ochelari de protectie, masti antigaz cu cartus filtrant, unguente speciale,alimentatie profilactica. Masurile
medicale de examinarea profilactica conform HG 1025. 07.09.2016
Sectia de vopsire se face operatia finala care permite furnizarea detaliilor pentru industria constructoare
de masini.Vopsirea detaliilor si pieselor este un proces compus din mai multe operatiuni
tehnologice:degresarea suprafetelor speciale in bai acide,acoperirea suprafetelor cu solutiile speciale de
fixare,vopsirea propriu-zisa prin diferite metode,aplicarea vopselei pe suprafetele vopsite,uscarea si
prelucrarea sufrafetelor vopsite,iar pentru inlaturarea unor neregularitatilor pe suprafata se depun aliaje
speciale.Pentru vopsire se utilizeaza un compus constituit din vopsea,solvent si dizolvanti ca
acetone,toluol si plastificatori-dibutilftalat.
Conditiile de munca: In timpul acestor procese in aerul zonei de munca pot fi eliminate cantitati mari
de diferiti aerosoli si vapori de vopseli sau diferite solutii intrebuintate la vopsire.

Morbiditatea profesionala: intoxicatii acute/cornice profesionale generala:afectiuni ale pielei

Masuri de profilaxie:
Masuri organizatorice -rationalizarea regimului de munca,cu efectuarea micropauzelor,-instruirea
lucratorilor privind securitatea si sanatatea in munca,cerintele tehnice . Masuri tehnologice -robotizarea
si automatizarea procesului de munca si dirijarea de la distanta -implementarea metodelor noi de vopsire
prin elecroforeza, presiune, in cimp electrostatic -inlocuirea substantelor toxice cu mai putin toxice.
Masuri tehnico sanitare -ventilatie prin refulare-aspiratie –refulare spre locul de munca,iar aspirare
locala la sursa de emanare. Masuri sanitaro-igienice EPI- respirator, cizme, manusi,salopete, unguente
si creme speciale Masurile medicale examen medical profilactic conform HG 1025 din 07.09.2016
118. Sudarea electrică, formele de utilizare, factorii nocivi, caracterul morbidităţii. Mijloacele de
protecţie individuală şi colectivă în timpul lucrărilor de sudare.
>Sudarea poate fi manuala,punctiforma,liniar,mecanizata sau prin semiautomate dirijate de la distanta.
>Procesele de sudare pot fi clasificate .
-Dupa principiul de unire ;topire ,contact electric ,presiune ,ultrasunet ,exploziv
-Dupa agentul utilizat la sudare; cu arc electric ,cu electrozi in mediul gazelor (oxigen gaze naturale).
Factori nocivi-pentru toate procesele de sudare fact nociv principal-aerosolul de sudare.In timpul sudarii
este generata -radiatie ultravioleta
Morbiditatea profesionala:fotooftalmia profesionala-RUV,pneumoconiozele cronice generala:
maladii ale AR,maladii aparat locomotor,SNC,afect ale pielei(dermatoze),arsuri ale pielei -cablurile
electrice de tensiune inalta pot provoca electrocutare
Masuri profilactice
Legislative:-respectarea cerintelor din documentatia tehnica,de securitate si sanatate in munca
Organizatorice -rationalizarea locurilor de munca,-izolarea si amplasarea locurilor de munca la o
inaltime nu mai mica de 1m de la dusumea –amenajarea ergonomica a locurilor de munca -instruirea
lucratorilor privind securitatea si sanatatea in munca,cerintele tehnice, -verificarea de catre seful de
santier a purtarii EPI
Tehnologice -mecanizarea si automatizarea procesului de sudare ,procesele tehnologice
nonpoluante ,perfectionarea metodelor de sudare(inlocuirea formelor de sudare periculoase cu mai putin
periculoase ex-ultasunet) , utilizarea materialului standart de sudare,
Tehnico-sanitare -ventilatie locala de aspiratie stationare sau mobile la locurile de munca a sudorilor -
dotarea locului de munca cu protectori , - izolarea surselor de poluare a aerului
Masuri de protectie individuala mijloace pentru profilaxia electrocutarii : -dusumeaua sa fie acoperita
cu cauciuc ,-purtare incaltamintei din cauciuc si manusi la fel din cauciuc ,-lucrarile se efectuiaza in
masca in care sunt montati ochelari de protective contra aerosolilor(sticla cu filtru contra
RUV) ,casca,imbracaminte speciala.
Masurile medicale de examinarea profilactica conform HG 1025 din 07.09.2016
119. Condiţiile de muncă la panourile de comandă. Influenţa asupra organismului. Măsurile de
asanare.
120. Igiena muncii în industria chimică. Noxele profesionale. Direcţiile principale de asanare a
condiţiilor de muncă.
I.Procesul tehnologic:
-operatiile de prgatire(condensarea licidelor,incarcarea utilajului cu amestec
reactiv,macinarea,amestecarea,cernerea,transportarea)
-reactiile chimice propriu zise(clorarea,sulfitarea,azotarea,oxidarea)
-despartirea componentelor chimice(rectificarea,filtrarea,centrifugarea)
-operatiile de finisare(impachetarea,pastrarea)
-operatiile auxiliare(recoltarea probelor,curatarea reziduurilor,lucrari de reparatie)
II.Noxele profesionale
Factorul principal - cel chimic - prin poluarea cu substanţe chimice a aerului zonei de muncă, a hainelor
şi tegumentelor muncitorilor, de asemeni a pereţilor, duşumele şi suprafeţele utilajului
Zgomotul industrial:este generat de zdrobitoare, mori, elevatoare, centrifuge, compresoare;Intensitatea
zgomotului -90-100 dB;
Ambianța termică a mediului ocupațional - în funcție de tipul procesului și modului de organizare a
producerii;
III.Morbiditatea:Profesionala:intoxicatii profesionale Generala:boli ale SCV ,distonii
neurocirculatorii ,distrofia miocardul -boli alergice
IV.Masuri de profilaxie
Organizatorice:
-planificare rationala a cladirilor industrial, separarea in zona aparatajului tehnologic si zona de dirijare
libera de substante toxice ce permite protejarea muncitorilor
-micropauzele organizarea locului de munca altrenarea pozitiei otrostatice cu cea sezinda.
Tehnologice
-automatizarea si mecanizarea proceselor de munca ,ermitizarea si izolarea sectoarelor deosebit de
periculoase -inlocuirea materii prime pulverizante cu cea granulara .
Sanitaro- tehnice
-ventilatie de aspiratie (hote ,nise de aspiratie) ,aeratia pentru surplus de caldura ,ventilatie de avariere .
Sanitaro-igienice EPI(haine de protective, manusi), paste profilactice ,unguente.
Medicale- examen profilactic conform HG1025 din 07.sept 2016
alimentatie speciala 0,5l lapte inpotriva Pb .

121. Igiena muncii în industria de producere a materialelor de construcţie (ciment, cărămidă etc.).
Noxele profesionale. Caracterul morbidităţii. Măsurile de asanare a condiţiilor de muncă.
I.Procesul tehnologic de confectionare a caramizii:
1.extragerea ardeziei(include operatiuni ca:-dobindirea argilei,incarcatul ei -
transportarea,faramitarea,macinarea –amestecarea argilei cu alte component(ex.nisip,var) in dependenta
de produsul finit)
2.fasonarea si uscarea caramizilor(include:modelarea prodeselor la masini speciale sau manual)
3.arderea,depozitarea produselor finite
Argila si nisipul se introduc la preparare,prin reteta de fabricatie,cu ajutorul unui incarcator frontal,care
alimenteaza 2 buncare metalice,unul pentru argila di altul pentru nisip.Din cele 2 buncare prin dozare
volumetrica materiile prime trec mai intai printr-un vat zdrobitor care sfarima argila asigurind o
granulatie de 20-30 mm si o prima amestecare a argilei si nisipului.Urmatoarea operatiune o constituie
trecerea amestecului de argila-nisip printr-un valt diferential grosier care prelucreaza materia prima pina
la 2mm.La faza de preparare,in masa de argila-nisip pot fi introduce si alte adausuri
combustibile(rumegus,slam carbonifer rezultat la spalarea carbunelui,cox de gurdon,cenusa de
termocentrala).In urma arderei acestor adausuri in masa produsului finit se form pori care confera
caramizii o densitate aparenta mai mica si un nivel de izolare termica mai bun.
>Pregatirea sihtei:de la cariera material prima este transportata la fabrica,unde este supusa operatiunilor
de pregatire ca:macinarea,hidratarea,indepartarea pietrelor.
>Presarea pastei:Argila dup ace a fost macinata,se amesteca cu nisi psi alte materiale ajutatoare precum
si cu apa necesara pentru obtinerea pastei corespunzatoare.Acest amestec se trece prin malaxoare astfel
rezulta pasta argiloasa care este supusa ulterior fasonarii,care se paote realiza manula sau
automat.Manual-caramizile se fasoneaza cu ajutorul unor forme din lemn udate in prealabil prin
scufundare in vase cu apa apoi presate cu nisip la interior pentru a inlatura lipirea pastei sau prin presare
>Uscarea caramizilor:caramizele fasonate se aseaza pe aria de uscare sub sopronsau sunt supuse
procesului de uscare in uscatorii special(temperature max de uscare 80grade,ciclul de uscare 40-48h)
>Arderea caramizilor(se effect in cuptoare industriale la temp de 900grade)
II.Factorii nocivi
-concent sporite de pulberi,-prezenta in aerul zonei de lucru a unor compusi chimici rezultati la arderea
adausurilor –Zg generat de instalatiile de dozare si amestecare,-vibratii la masinile de fasonare,-temperat
inalta si radiatii termice sporite la cuptoarele de ardere –solicitare fizica intense
III.Mobiditatea profesionala: pneumoconioze,surditate profesionala,neurita cohleara,boala de vibratie
generala:patologii ale aparat locomotor,alergii(subs chimice) –malad respiratorii –traumatizarea corneei
ocular si mucoasei cailor resp
IV.Masuri profilactice:
Legislative:respectarea legislatiei in vigoare privind conditiile mediului la locul de
munca(microclimate,Zg,vibratii,pulberi)
-Organizatorice:-rationalizarea regim de munca si odihna,cu efectuarea micropauzelor
Tehnologice:-mecanizarea,automatizarea si dirijarea de la distanta a procesului tehnologic –ermetizarea
procesului tehnologi –folosirea metodelor umede de prelucrare
Sanitaro-tehnice:-ventilatie mecanica locala de aspiratie la loc de munca,ventilatie mecanica locala de
refulare prin dusuri si perdele de aer -
Sanitaro-igienice:EPI(respiratoare,antifoane,ochelari)
Medicale:-examen medical profilactic conform HG1025 din 07.sept 2016
I.Procesul tehnologic pentru producerea cimentului:etapele
-pregatirea materiei prime –arderea materiei prime –depozitarea
Pentru obtinerea cimentului se foloseste: piatra,tuf,tenza,zgura.Aceste material sunt pregatite prin
macinare,faramitare,amestecare,ardere primara,cu transportarea ulterioara a acestui semifabricat pentru
expozitie de 2-6h.Dupa aceasta acest amestec numit “glincher” este ars la temper 1300-1400grade.Se
formeaza o masa cu diverse conglomerate,care se amesteca adausuri minerale si iarasi se macina.
II.Factori profesionali de baza:-concent sporite de pulberi cu continut ridicat de SIO2 –temper sporita
si radiatii calorice generate de agregatele de uscare si cumptoarele de ardere –Zg(110-115dBa)
III.Morbiditatea profesionala: pneumoconioze,neurita cohleara generala: afect SR(bronsite),affect
S.N periferic,traumatizarea tegumentelor si ochilor
IV.Masuri de profilaxie(aceleasi)
122. Igiena muncii la dobândirea materialelor de construcţie. Noxele profesionale. Caracterul
morbidităţii. Măsurile de asanare a condiţiilor de muncă.
Ca materie prima se utilizeaza:nisip,prundis,pietris.Obtinerea acestor materiale este efectuata prin diferite
procese foraj sau prin explozie.
I.Conditiile mediului ocupational:
-microclimatul este dependent de perioada anului inregistrind variatii ale parametrilor in functie de
perioada zilei –concentratii sporite de pulberi 30-35mg/m3,nivel sporit de Zg care depaseste normele cu
9-13dB in legatura cu functionarea masinilor si utilajului,-vibratii cu depasire de 14dBa
II.Morbiditatea:profesionala:pneumoconioze,neurita cohleara,surditate profesionala,boala de vibratie
Generala:patologii respiratorii(bronsita,tonzilite), boli ale nervilor periferici(nevralgii,radiculite),affect
ale aparat locomotor
III.Masuri profilactice:
Legislative:respectarea legislatiei in vigoare privind conditiile mediului la locul de
munca(microclimate,Zg,vibratii,pulberi)
-Organizatorice:-rationalizarea regim de munca si odihna,cu efectuarea micropauzelor –organizarea
incaperilor pentru incalzirea muncitorilor in timpul pauzelor
Tehnologice:-mecanizarea,automatizarea si dirijarea de la distanta a procesului tehnologic –ermetizarea
procesului tehnologi –folosirea metodelor umede de prelucrare
Sanitaro-tehnice:-ventilatie mecanica locala de aspiratie la loc de munca,
Sanitaro-igienice:EPI(respiratoare,antifoane,imbracaminte speciala pentru incalzirea muncitorilor in
perioada rece)
Medicale:-examen medical profilactic conform HG1025 din 07.sept 2016
123. Igiena muncii în ramura de construcţie. Noxele profesionale. Caracterul morbidităţii.
Măsurile de asanare a condiţiilor de muncă.
Trasatura specifica a productiei de constructii consta in faptul ca efectuarea lucrarilor este legata de
teren,spre deosebire de majoritatea ramurilor industrial-produsul muncii fiind imobilul.O alta
particularitate a lucrarilor de constructie constau in desfasurarea majoritatii proceselor la aer liber sub
influenta factorilor atmosferici.
Importanta igienica:-numar mare de operatii de lucru,ce trebuie executate intr-o succesiune impusa din
punct de vedere tehnologic –intreruperile inevitabile pe parcursul zilei si chiar al saptaminii si asteptarile
impuse de anumite procese tehnologice(pregatirea si intarirea betonului,uscarea tencuirii) sau de
conditiile meterologice –numar mare a muncitorilor din constructie –efectuarea manuala a multor
procese
I.Conditiile mediului ocupational:
-microclimatul este dependent de perioada anului inregistrind variatii ale parametrilor in functie de
perioada zilei(temperaturi scazute,umiditate sporita,vint puternic in perioada rece-supraracirea
organismului,temperature ridicate,radiatie solara in perioada calda-supraincalzirea muncitorilor sau chiar
soc termic,fara haine-arsuri ale pielei,capul descoperit-soc solar) –concentratii sporite de
pulberi(SiO2),subs chimice(aerosoli de vopsea,var,acetone),in timpul sudarii-aerosoli de sudare -nivel
sporit de Zg in legatura cu functionarea masinilor si utilajului,-vibratii in timpul functionarii
compreselor,buldozerelor,instrument manual
II.Morbiditatea:profesionala:pneumoconioze(silicoza),neurita cohleara,surditate profesionala,boala de
vibratie,intoxicatii profesionale,fotooftalmia profesionala generala:patologii
respiratorii(bronsita,tonzilite), boli ale nervilor periferici(nevralgii,radiculite),afect ale aparat
locomotor,afect ale pielei,boli alergice,traumatism
III.Masuri profilactice:
Legislative:respectarea legislatiei in vigoare privind conditiile mediului la locul de
munca(microclimate,Zg,vibratii,pulberi)
-Organizatorice:-rationalizarea regim de munca si odihna,cu efectuarea micropauzelor –organizarea
incaperilor pentru incalzirea muncitorilor in timpul pauzelor
Tehnologice:-mecanizarea,automatizarea si dirijarea de la distanta a procesului tehnologic –ermetizarea
procesului tehnologi
Sanitaro-tehnice:-ventilatie mecanica locala de aspiratie la loc de munca, si generala
Sanitaro-igienice:EPI(respiratoare tip Lepistok,antifoane,masti,ochelari,imbracaminte speciala pentru
incalzirea muncitorilor in perioada rece)
Medicale:-examen medical profilactic conform HG1025 din 07.sept 2016
124. Igiena muncii la uzinele de articole din beton armat şi carierile de extragere a blocurilor de
piatră. Noxele profesionale. Caracterul morbidităţii. Măsurile de asanare a condiţiilor de muncă.
I.Procesul tehnologic pentru obtinerea blocurilor de piatra:
Sunt extrase din mine subterane.Aceste blocuri sunt taiate cu masini special care functioneaza pe
principiul ferestrailor circulare.La rotatia acestor discuri blocurile sunt taiate in 3
directii:vertical,orizontal,frontal.
Procesul tehnologic consta din 3 etape:taiatul blocului ropriu-zis,scoaterea blocurilor,si incarcarea
lor.Un bloc cintareste 25-40kg.
II.Conditiile de munca:-concentr sporite de pulberi(contin SiO2 in concent 3-10%) –Zg(depaseste
normele cu 20-28dBa) si vibratii(cu 13-19dBa) -gaze nocive(CO ce depaseste normele de 3-
4ori,hidrocarburi) –microclimatul se caracteriz prin temperature stabile in toate perioadele cu variatii 11-
15grade,umiditatea 88-90% viteza aerul 0,15-0,35m/sec) –iluminat insuficient –solicitare fizica
exprimata
II.Producerea betonului
Proces tehnologic:-pregatirea materiei prime(drept materie prima pentru producerea betonului se
foloseste ciment,pietris,nisip+apa),se macina –apoi toate componentele prin dozarea si trecerea ulterioara
prin mixterul de beton.Exista beton simplu(folosit in constructie) si beton armat(contine tije metalice
pentru ai oferi o duritate mai sporita obiectului dat-ex gard).-pentru bregatirea beton armat-se folosesc
forme special in care se plaseaza armature si betonul care se preseaza la mese vibratorii –apoi se expune
pentru uscare(teren deschis sub Sopron sub actiunea razelor solare)
II.Conditiile de munca:-concentr sporite de pulberi( concentratia 100-160mg/m3-contin SiO2) –aerosol
de sudare(in sectiile de armare la sudarea carcasei din armatura –Zg(66-117dBa) si vibratii(locala-
depaseste de 6ori nivel maxim admisibil,generala) –microclimat nefavorabil –solicitare fizica exprimata
III.Morbiditatea:profesionala-pneumoconioze,neurita cohleara,surditate profesionala,boala de
vibratie,intoxicatii profesionale cu CO,sudare(fotooftalmia profesionala cauzata de RUV)
generala:afect SR(bronsite),afect SN periferic,afect SD,ostio-muscular
IV.Masuri de profilaxie
Legislative:respectarea legislatiei in vigoare privind conditiile mediului la locul de
munca(microclimate,Zg,vibratii,pulberi,iluminatul)
-Organizatorice:-rationalizarea regim de munca si odihna,cu efectuarea micropauzelor –organizarea
incaperilor pentru incalzirea muncitorilor in timpul pauzelor -asigurarea muncitorilor cu incaperi
speciale
Tehnologice:-mecanizarea,automatizarea si dirijarea de la distanta a procesului tehnologic –ermetizarea
procesului tehnologi –folosirea metodelor umede de prelucrare –tehnologii non-puluante
Sanitaro-tehnice:-ventilatie mecanica locala de aspiratie la loc de munca, si generala
Sanitaro-igienice:EPI(respiratoare tip Lepistok,antifoane,masti,ochelari,imbracaminte speciala pentru
incalzirea muncitorilor in perioada rece)
Medicale:-examen medical profilactic conform HG1025 din 07.sept 2016.
125. Igiena muncii în poligrafie. Noxele profesionale. Caracterul morbidităţii. Măsurile de asanare
a condiţiilor de muncă.
I.Procesul tehnologic consta din 3 etape:pregătirea formelor,tiparul și copertarea.
II.Noxele profesionale-degajarea în aerul zonei de muncă a vaporilor și gazelor-aerosoli de vopsele
tipografice -subst chimice(solventii folositi la dizolvarea vopselelor-acetona,toluolul) -pulberi(concent
pina 24-48mg/m3)
-zgomotului,vibrația -iluminat insuficient. -microclimat nefavorabil(temperature inalta in incaperile de
producere in urma topirii materialului pentru forme,fierbirea cleiului sau uscarea vopselei) –microclimat
nefavorabil(
III.Morbiditatea
Profesionala:nevrita cohleara,surditate profesionala,intoxicatii cornice cu subs chimice
Generala:affect SR(IRVA,gripa),bolile sistemului osteomuscular,maladiile sistemului nervos
periferic,boli SCV(boala hipertonica)
IV.Măsurile de asanare
Organizatorice: -raționalizarea regimului de lucru și odihnă cu efectuarea pauzelor
Tehnologice:-automatizarea,mecanizarea si dirijarea de la distanta a procesului tehnologic –crearea
procesului in flux –ermetizarea procesului
Sanitaro-tehnice:-sonoizolarea surselor de zgomot sau ecranarea –izolarea proceselor producatoare de
caldura(radiatie caloric) –ventilatie mecanica prin aspiratie la locul de munca –iluminat rational(system
combinat)
Sanitaro-igienice: EPI(zgomot-casti,antifoane,
Medicale:-examen profilactic conform HG 1025 din 07.sept.2016,-alimentatie profilactica
sporirea calității asigurăriii medicale a angajaților,asigurrea muncitorilor cu haine de protecție(halate care
se închid lamînici), lupta cu monotonia,prevenirea intoxicațiilor(persoanelor expuse la plumb,pectin-sub
formăde chisel,suc cu pulpă)-ermetizarea procesului,raționalizarea iluminatului,igiena personală(spălarea
mîinilor cu acid acetic de 1%),înlăturarea pulberilor de plumb la fiecare schimb.
126. Igiena muncii la întreprinderile industriei uşoare. Noxele profesionale. Caracterul
morbidităţii. Măsurile de asanare a condiţiilor de muncă.
In R.M industria usoara include: -industria textile –ramura confectiilor –industria incaltamintei –indust
de pielarie –ateliere
1.Procesul tehnologic la interprinderile textile constau in toarcerea si tesutul la masini cu capatarea atei si
stofei.Etapele principlale ale process tehnolog sunt:prelucrarea primara a
fibrelor,toarcerea,tesutul,finisarea-garnisarea.
2.Procesul tehnologic la interprinderile de confectii consta in confectionarea hainelor,lengeriei si a altor
articole.Etapele tehnologice principale include:croirea tesaturilor(stofei),confectionarea unor parti
separate ale imbracamintei,asamblarea detaliilorcroite pri coasere sau lipire,finisarea si modelarea
fainelor.
3.Interprinderile de pielarie-se efectuiaza lucrari pentru prelucrarea pielilor si confectionarea
incaltamintei si hainelor din piele naturala sau artificiala.Procesul tehnologic consta din 3 grupe de
procese obligatorii:inmuierea,tabacirea,finisarea prin prelucrarea cu metode fizico-chimice,termice si
mecanice
4.La interprinderile de confectionare a incaltamintei sunt urmatoarele operatiuni:turnarea,lipirea
termica,cusutul
II.Noxele profesionale
-pulberi(in dependenta de materia prima se formeaza pulberi de provinienta vegetala sau animaliera in
special sintetica si artificiala)
–Zg(generat in rezultatul utilajului de cusut,tesut,sau instalatiilor de ventilatie)
-Vibratii(in special la sectorul de tesut)
–microclimat nefavorabil(temperatura inalte ale aerului din incaperi conditionat de aparatele
incalzite,procesele de uscare a tesaturilor,la calcatul productiei confectionate umiditate inalta stropitul
corpului cu apa,cantitate mare de vapori la calcatul confectiilor )
–compusi chimici(patrund in aerul zonei de munca la procesele de vopsire,albire)
-factorul microbiologic(poluarea microbiologica bacteriana este legata de pulberi poluanti si este sporita
la prelucrarea fibrelor naturale-lina)
–pozitie incordata a corpului
-Pentru unele activitati sunt caracteristice eforturi fizice exprimate-la ridicarea si transportarea
greutatilor.Un alt factor negativ specific-incordarea aparatului vizual in special la tesatoare si
depanatoare cu scop de a lichida ruperea fibrelor.
III.Morbiditatea profesionala:pneumoconioze de origine organica(bisinoza provocata de
bumbac,in),surditate profesionala,neurita cohleara,boala de vibratie,intoxicatii profesionale
generala:In industria textile in structura morbiditatii cu ITM: boli SR(boli resp acute,gripa),boli c/v,
boli ale s.ostio-articular,affect ale piele. In industria de confectii a hainelor si lengeriei in structura
morbiditatii cu ITM:boli ale SR,boli c/v,boli ale S.N(radicullite,neurite,neuralgii),boli ginecologice
IV.Masuri de profilaxie:
Legislative:-respectarea legislatiei in vigoare privind conditiile mediului la locul de
munca(microclimate,Zg,vibratii,pulberi)
-Organizatorice:-rationalizarea regim de munca si odihna,cu efectuarea micropauzelor
Tehnologice:-mecanizarea,automatizarea si dirijarea de la distanta a procesului tehnologic
Sanitaro-tehnice:-sistem de ventilatie generala si locala prin aspiratie,refulare si mixt -izolarea surselor
de Zg prin utilizarea carcaselor,invelitoarelor de protective,indepartarea locurilor de munca de la sursa
prin utilizarea cartusilor,amortizatoarelor -crearea unui iluminat optim la locul de munca
Sanitaro-igienice:EPI(respiratoare,antifoane,casti)
Medicale:-examen medical profilactic conform HG1025 din 07.sept 2016 –asigurarea interprinderii cu
cabinet medicale –asanarea muncitorilor la statiunile balneare
127.Igiena muncii în agricultură, specificul condiţiilor de muncă, factorii nocivi. Măsurile
de asanare a condiţiilor de muncă.
Ramurile principale:
-viticultura -legumicultura
-pomicultura -cultivarea cerealelor
-cultivarea culturilor eterice si oleginoase, etc.
Noxele profesionale:
- caracterul lucrului (sezonier si urgent)
- pozitia fortata de munca (inclinarea corpului, aplecari multiple)
- factorii meteorologici (t aerului ↓↑,umiditate, vintul, soare)
- distanta mare pina la locul de munca (in cimp)
- chimizarea larga (folosirea pesticidelor, ingrasemintelor, stimulatorilor de crestere)
- pulberile (arat, prasit, boronit, strinsul grinelor,etc.)
- contactul biologic (cu plantele, mi/o si macroorganismele- praf, fungi, animale)
- conditiile de munca nefavorabile a mecanizatorilor (microclima din cabina, hipodinamia,
zgomotul, vibratiile, pulberile, gazele de esapament, pesticidele, materialele lubrifiante,etc.)
Caracterul morbiditatii :
a) morbiditate generala- este mai mic fata de muncitorii de la uzine, se adreseaza mai rar la
asistenta medicala; predomina maladiile cauzate de influenta microclimei, traumatismul si
incidenta sporita provocata de ridicatul si caratul greutatilor.
b) Morbititate profesionala sau specifica:
-conditionata de actiunea fact.mediului ocupational
-au provenienta multifactoriala
Se disting mai multe grupe:
A. boli conditionate de fact.fizici (radiculite lombare, mialgii, miofascite, miozite,
polineurite, boala de vibratie, surditate acustica)
B. boli provocate de influenta pulberilor (bronsita cronica pulveroasa, bisinoza, spasmul
bronsic)
C. boli determinate de influenta subs.chimice (intoxicatie cronica cu Pb, intoxicatii cu CO)
D. boli determinate de influenta fact.biologici (bolile alergice-polinoze, astmul bronsic;
 pulmonii fermierului)
E. dermatite profesionale (dermatite alergice, urticaria, fotodermatoze)
Masurile de asanare:
1.generale – asigurarea cu incaperi sanitare si sociale, asigurarea cu transport, asigurarea cu hrana, apa
potabila; protectie solara cu chipiurineadmiterea la lucrarile greale a femeilor gravide si copiilor, in
timpul odihnei nu se admite culcatul sau sezutul pe pamintul umed si rece, asigurarea cu truse
farmaceutice.
2. speciale – tehnologice, tehnico-sanitare, legislative, administrative, organizatorice, medicale

128.Igiena muncii în agricultură. Particularităţile condiţiilor de muncă a mecanizatorilor.

Măsurile de asanare a mediului de muncă.
Pe parcursul zilei mecanizatorii sunt suprusi la actiunea mai multor factori nefavorabili:
-Microclima in cabina(depinde nu numai de condiitile meteorologice dar si de costructia masinii,de
comoditatea costructiei cabine,prezenta sistemului de ventilatie,astfel mecanizatorii sunt supusi
temperatorilor joase,umiditatii inainte si curentilor de aer rece primavara devreme si temperaturi
ridicate vara ceea ce poate provoca supraincalzirea organismului,uneori si sticla din fata cabinei se
incalzeste pina la 55-60 grade)
-Pozitia incomoda a corpului(Depinde in mare parte de dimensiunile
cabine,scaunelor,pedalelor,amplasarea pirghiilor,de largimea zonei vizibile de lucru,de regula ei
lucreaza in pozitie sezinda,incordata,cu inclinarea trunchiului inainte,uneori ghemuiti,cu presiune a
feselor si a coapselor)
-Incordarea atentiei
-Hipodinamia(Predomina doar miscarea bratelor si a picioarelor la conducerea utilajelor,lucrul
mecanizatorilor este monton provocind incordare neuroemotionala a organismului)
-Traumatisme
-Zgomot(Sursele de zgomot sunt motorul,esapamentul gazelor,aparatul taietor,dispozitivele de
curatare,ajunge pina la 97dB norma fiind 85dB)
-Vibratie(Apare din cauza functionarii motorului,mecanismelor rotilor,se trasmite prin intermediul
podelei,scaunului,pedale volan,intensitatea depinde de relieful solului,viteza masinii)
-Gaze de esapament(Contin monoxid de carbon hidrocarburi,aldehide,cantitatea emanata depinde
de starea si capacitatea motorului,inar concentratia de gradul de ermetizare a cabinei,de amplasarea
tevii de esapament,de directia si viteza curentilor de aer)
-Pulberi

Masuri de asanare a conditiilor de munca:

Masuri tehnologice
-implementarea tehnologiilor moderne
-construirea rationala a masinilor agricole
-mecanizarea si automatizarea proceselor grele
Masuri tehnico sanitare
-asigurarea cabinelor cu sistem de aerisire si ventilatie
-utilizarea climatizoarelor pentru combaterea pulberilor
Masuri organizatorice
-organizarea muncii,zelei de munca cu pauze periodice
-instruirea privind utilizarea utililajului
Masuri medicale
-exmenul medical profilactic in conformitate cu HG 1025
 129.Igiena muncii în domeniul utilizării pesticidelor (la etapa de depozitare, transportare,
prestare şi folosire). Măsurile de profilaxie.
Pesticidele sunt intrebuintate in agricultura,zootehnie,silvicuktura, cu scop de a preveni ,a proteja,a
distruge diversi daunatori.
Riscul de expunere a muncitorilor predomina pe intregul parcurs-de la fabricare pina la utilizare.

Masuri de profilaxie:
Generale de securitate
-Atentionarea tuturor persoanelor in vederea substantelor toxice care prezinta pericol
-ambalajul va fi insotit de o eticheta inscriptionala de culoare:rosie-gr I;verde gr II;albastra gr III;neagra
gr.IV
-interzicerea incadrarii in munca a tinerilor sub 18 ani
Tehnice si de organizare
-etansarea aaraturii
-aprovizionarea cu ventilatie eficienta
-controlul concentratiilor substanetelor toxice
-inlocuirea compusilor cu toxicitate inalta
-transportarea se va face cu mijloace speciale,autorizate,echipamente corespunzatoare insotite de un
ordin de transport
Masuri de protectie individuala
-echipament de protectie individuala din material usor de
spalat(combinezoane,masti,semimasti,cizme,ochelari de protectie)
-curatarea si decontaminarea regulata a echipamentului de protective
Masuri medicale
-examne medical la angajare si periodice

130.Igiena muncii în domeniul utilizării îngrăşămintele minerale – problemele

primordiale. Măsurile de profilaxie.

131.Igiena muncii personalului instituţiilor medicale. Noxele profesionale. Caracterul

morbidităţii. Măsurile de asanare a condiţiilor de muncă.
Noxele profesionale:
-solicitare neuropsihica
-pozitie de munca fortata
-solicitarea exprimata a sitemelor de analizatori
-microclimatul nefavorabil
-iluminarea insuficienta a locurilor de munca
-substantele chimice nocive
-factorii biologici
-ultrasunetul
-actiunea laserului
-radiatia ionizanta
-zgomot
Morbiditatea profesionala
+-boli hipertonice
-bolile sistemului osteomusculat(din cauza pozitiri de munca fortate)
 -pneumonie(actiunea substantelor chimice nocived)
-boli psihice,narcomanie(din cauza suprasolicitarii neuroemotionale permanente)
-diferite maladii infectioase la lucratorii din spitalele de boli infectioase
-reactii alergice sau toxice(contactul permanet cu substante medicamentoase cu actiune alergica si
toxica)
-tuberculoza
-hepatitele(risc inalt a personalului din sectiile de transfuzie)
-Surditate(lucru indelungat cu serse de zgomot)
Masuri de asanare a conditiilor de munca:
1.Masuri legislative
-Legea ocrotirii sanatatii nr 411
-HG 1025 Examenul medical profilactic
-Regulament igienic privind intreprinderile de producere a preparatelor medicamentoase
-Regulametul Serviciul de Supraveghere de Stat a SP
2.Masuri de palnificare
-alegerea sectoarelor optimale pentru amplasarea institutiilor medico-sanitare publice
-incaperi pentru odihna si relaxare psihologica
-izolarea sectiilor periculoase de cele mai putin periculoase
3.Masuri tehnico-sanitare
-pregatirea incaperilor pentru perioada rece,conditionarea aerului in perioada calda
-asigurarea cu sisteme de ventilatie a locurilor de munca cu concentratii sporite de compusi chimici
-asigurarea iluminatului locurilor de munca
4.Masuri organizatorice
-elaborarea regimului de munca si odihna rationala,cu respectarea duratei de munca,cu pauza de
masa,conditii pentru alimentare si odihna
5.Masuri tehnologice
-folosirea tehnologiilor nonpoluante
-inlocuirea substantelor toxice cu mai putin toxice
-mecanizarea proceselor de munca
6.Masuri curativ-profilactice
-organizarea si efectuarea examenelor medicale la angajare si periodice in conformitate cu HG1025
-asigurarea cu echipament de protectie a sistemelor si organelor supuse actiunii nocive a factorilor
mediului de munca
-suplimet alimentar(lapte sau suc de fructe) tuturor lucratorilor medicali care contacteaza cu plublul
sau activeaza in cabinetele de aerosoloterapie sau electroaerosoloterapie
-educatia igienica a personalului medical

132.Igiena muncii persoanelor cu handicap. Noxele profesionale. Caracterul morbidităţii.

Măsurile de asanare a condiţiilor de muncă.
Stingacii si acitivitatea profesionala
-Formele de activitate a miscarii minilor
1.Cele doua mini colaboreaza simultan dar in mod complementar pentru a realiza un scop unic(a
conduce un vehicol,a suda un obiect,a scrie la masina de scris)
2.numai o mina exercita o activitate determinata(a scrie manual,a apasa pe un buton de comanda)
Activitatea complimentara a celor doua mini implica o coordonare din partea SNC ,a comenzii
nervoase motorii intelegind prin aceasta ca una din mine(de ex.dreapta –dreptaci) isi asuma un rol mai
activ ,mai conducator,are initiativa in timp ce cealalta mina (stinga-la dreptaci)secondeaza actiunea
minii drepte.In cazul stingacilor aceasta activitate se inverseaza
Inconvenientele stingacilor
-Au nivel intelectual normal chiar daca prezinta bilbiala
-Prezinta unele probleme de orientare spatiala
-Inteligenta poate fi sintetica si mai riguroasa mai subtila si mai originala
-O treime din stingaci prezinta o stabilitate psiho-afectiva
In general a fi stingaci este o stare naturala si nu trebuie considerata o stare patologica
Vederea monoculara
-Tulburarile vizuale la monooptici sunt reprezentate de dificultatea de apreciere a distantelor in special
a celor apropiate
-favorizeazaaparitia astenipicii acomodative
-dificultate in vederea nocturna
-diminuarea cimpului vizual
Dupa pierderea unui ochi persoana pretinde la inceput ezitari si erori in aprecierea distantelor;citittul
este mai obositor decit inainte se face cu dificultate si duce rapid la oboseala vizuala
Activitatea profesionala se deruleaza dupa un scenariu prevazut sau previzibil,totul decurge normal,se
adapteaza bine la activitatea profesionala pe care a avuto.
CI medicale relative pentru monooptici:
-profesiunile care suprasolcita analizatorul vizual
-profesiunile ce necesita integralitatea cimpului vizual
-profesiunile ce necesita o buna vedere
-munca la inaltime
Epilepticul si activitatea profesionala
-Aparitia unei crize de epilesie in cazul activitatilor profesionale necesita de a se stabili aptitudinea
salariatului de a efectua in continuare activitatea sa profesionala sau trebuie schimbat locul de munca
Activitati profesionale CI pentru epileptici
-orice fel de activitati in cazul crizelor frecvente,crizelor rebele la tratament,asocieri epileptice cu
tulburari,asocieri epileptice cu alcoolismul
In unele tari sunt ateliere speciale pentru aceste persoane
Conditii de munca favorabile
-regularitatea ordinului de munca
-durata muncii convenabile
-durata si calitatea corespunzatoare a somnului
-ritm de munca normal
-lipsa de zgomot puternic <90dB
-lipsa ilujminarii foarte mari
Diabetul si activitatea profesionala
Conditii de munca
-efort predominant osteomusculoarticular
-solicitarea atentiei
-prezenta si concetratia toxicelor profesionale
-prezenta riscurilor infectioase
-ritmul muncii
-munca in schimburi alterante
Capacitatea diabeticului in munca trebuie apreciata nu dupa schema fixa ci in functie de evolutia
bolii,starii generale a salariatului
CI medicale in cazul diabeticului
-Activitatile medicale ce necesita vigilenta crescuta,adica acele activitati care necesita o atentie
deosebita
-Muncile fizice intense cu cheltuieli de energie
-muncile la banda rulanta
-profesiunile cu expunere la intoleranta alimetara
133.Igiena muncii intelectuale. Caracteristica fiziologo-igienică. Caracterul morbidităţii.
Măsurile de profilaxie.

Munca intelectuala este impartita in 2 categorii:

1.cu caracter de operator(urmareste zeci de unitati si reactioneaza la mai multe semnale sau situatii)
2.munca de creatie(munca unui compozitor scriitor este mai incordata in momentul creatiei decit a unui
cititor obisnuit)
Munca intelectuala se inparte in 5 grupe
-munca efectuata cu acelasi efort muscular si neuropsihic(asamblorii operatorii)
-munca ce necesita o incordare exprimata a atentiei si analizatorilor(controlorii,operatorii)
-munca indeplinita dupa anumite programe,cu atentie exprimata si permanenta(corectorii,calculatorii)
-munca ce necesita cunostinte vaste si activitate intelectuala pronuntata pentru rezolvarea problemelor
importante mereu variate(dispecerii de la gari,aeroporturi)
-munca ce necesita eforturi intelectuale pentru realizarea unur scopuri viitoare(ingineri pedagogi,savanti)

Modificarile fiziologice:

-Functia sistemului cardiovascular si aparatului respirator sufera modificari(in timpul unei munci
intelectuale creste frecventa pulsului,respiratiei,tensiunea arteriala)
-Eliminarea prin urina cantitati mari de adrenalina si noradrenalina(ca rezultat al stresului incordarii)
-Schimbari in creer(creste alimentarea cu singe, modificari in electrocardiograma,se schimba
excitabilitatea inhibitia,atentia,memoria,starea analizatorilor.

Tipul de sistem nervos influenteaza asupra capacitatii de munca,organizarii ei,formarii unor

deprinderi,memoriei,atentiei,odihnei.

Morbiditate
-Modificari in sistemul nervos central
-Modificaru cardiovasculare
-Modificari biochimice in singe
-Stare de incordare
-Stres

Masuri de profilaxie
-prevenirea oboselii si supraoboselii
-plimbari lungi
-alimentatia si smnul ritmic
-alternarea muncii cu odihna
-conditii optime la locul de munca(temperatura,umiditat
ea,iluminat,zgomot)
 134.Igiena muncii în pomicultură. Noxele profesionale. Caracterul morbidităţii. Măsurile
de asanare a condiţiilor de muncă.
Procesul tehnologic
1.cresterea pomilor in sera
2.saditul
3.igrijitul
Solicitare de munca exprimata:saditul pomilor,incarcatul fructelor,curatitul
Solicutare medie:recoltare prunelor,merelor,perelor
Soliictare usoara:varuitul tulpinilor
Noxele profesionale:
-microclimat in dependenta de perioada anului
-concentratii de pulberi
-zgomot
-substante chimice folosite la stropirea pomilor
Morbiditatea
-surditate acustica
-bronsite
-Intoxicatii cu substante chimic
-boli alergice
-dermatite
-boli ale aparatului osteoarticular
Masuri de asanare a conditiilor de munca:
Masuri tehnologice
-implementarea tehnologiilor moderne
-construirea rationala a masinilor agricole
-mecanizarea si automatizarea proceselor grele
Masuri tehnico sanitare
-asigurarea cabinelor cu sistem de aerisire si ventilatie
-utilizarea climatizoarelor pentru combaterea pulberilor
Masuri organizatorice
-organizarea muncii,zelei de munca cu pauze periodice
-instruirea privind utilizarea pesticidelor ingrasamintelor minerale
Masuri medicale
-exmenul medical profilactic in conformitate cu HG 1025

135.Igiena muncii în viticultură. Noxele profesionale. Caracterul morbidităţii. Măsurile de

asanare a condiţiilor de muncă.
Altoit
Saditul plantelor noi
Ingrijirea plantelor existente
Altoiul-proces in incaperi cu tehnologie unica unde putem interveni schimbind o mare omportanta
revine saditului si ingrijitului
Lucrarile efectuate se clasifica in 3 grupe
1.grele:acoperit si descoperit;adunat manual a vitei de vie;curatitul;saditul,repararea,instalarea stilpilor
noi,cararea strugurilot,stropitul manual
2.medii:saditul cirligilor;introducerea ingrasamintelor
3.usoare:saditul cu masina
 Noxe profesionale
-Variatii de temperatura de la -10 pina la +35
-concentratii sporite de pulberi
-solicitare fizica
-pozitie de munca fortata
-zgomotul
-substante chimice
Morbiditatea
-surditate acustica
-bronsite
-Intoxicatii cu substante chimic
-boli alergice
-dermatite
-boli ale aparatului osteoarticular
Masuri de asanare a conditiilor de munca:
Masuri tehnologice
-implementarea tehnologiilor moderne
-construirea rationala a masinilor agricole
-mecanizarea si automatizarea proceselor grele
Masuri tehnico sanitare
-asigurarea cabinelor cu sistem de aerisire si ventilatie
-utilizarea climatizoarelor pentru combaterea pulberilor
Masuri organizatorice
-organizarea muncii,zelei de munca cu pauze periodice
-instruirea privind utilizarea pesticidelor ingrasamintelor minerale
Masuri medicale
-exmenul medical profilactic in conformitate cu HG 1025

136.Igiena muncii în ramura creşterii animalelor. Particularităţile mediului de muncă,

caracterul morbidităţii. Măsurile de ameliorare a condiţiilor de muncă la fermele zootehnice.
Procesul tehnologic consta in:
-cresterea animalelor(hranitul,adapatul,curatarea sectiilor,incaperilor,ieslelor,inlaturarea balegarului)
-Obtinerea laptelui
Cea mai raspindita profesie este mulgator,efort fizic destul de mare-caratul
nutretului,hranitul,adapatul,mulsul,scoaterea vacilor la plimbare.Curata locul de balegar,spala si
maseaza ugerul,iar dupa muls spala bine vasele folosite.
Lucrul este mai usor la complexele zootehnice adaptate la conditiile tehnologice noi cu proces de lucru
mecanizat,muls mecanizat,distribuirea furajeor mecanizata,adapatul vitelor in mod
automatizat,evacuarea balegarului cu transportatoare.

Noxe profesioane
-suprasolicitare fizica
-dioxid de carbon
-amoniacul format in urma descompunerii reziidurilo
-substante biologic active
-pulbere
-microflora saprofita si conventional patogena
-zgomot
Morbiditatea
-Zooantroponoze(bruceloza antrax tularemie)
-bronsite
 -dermatite alergice
-conjunctivite
-surditate
-reactii toxice
Masuri profilactice
-examen medical la angajare si periodic
Masuri tehnologice
-implimentarea unor noi tehnologii pentru consumul apei de catre animale,prelucrarea balegarului
-mecanizarea procesului de munca a mulgatoarelor
-
Mijloace de transport pentru trasportarea laptelui
Masuri tehnico-sanitare
-sistem rational de ventilatie si aerisire
-asigurarea iluminatului eficient
-starea sanitara a incaperii
-camere sanitare pentru muncitori
Masuri organizatorice
-organizarea lucrului si a zilei de munca
-exerciti de gimnastica in timpul lucrului
-scaune cu spteze pentru mulgatori
Masuri de protectie individuala
-manusi
-haine speciale pentru pregatirea vacilor de muls
-unghiile taiate scurt

137.Controlul sanitar preventiv la etapa de construcţie, reconstrucţie şi recepţie în

exploatare a obiectivelor industriale.
Coordonarea proiectului de repartizare a lotului de pamint pentru constructive
Expertiza igienica se efectueaza de catre medici din igiena mediului si a muncii.
Cerinte la alegerea sectorului:
-amplasarea si dimensiunile sa asigure conditii referitor la organizarea perimetrului de
protectie,protectia aerului atmosferic,apelor,solului.
-corectitudinea amplasarii obiectivelor care degaja fum pulberi in raport cu casele de locuit
-degajarile nu trebuie sa manifeste o actiune nefavorabila asupra populatiei
Se va tine cont de «Normele si regulile de constructie si proiectarea a intreprinderilor industriale si
agricole» si «Normele sanitare de proiectare a intreprinderilor industriale»
Pentru repartizarea lotului de pamint se intocmeste f301/u
Dupa adoptarea hotarii de eliberarea a sectorukui de pamint se completeaza f305/u «Fisa de
supraveghere sanitara preventiva a obectivelor care se construiesc si reconstruiesc»
D.Supravegherea sanitara a darii in exploatare a noilor intreprinderi
La darea in exploatare se va tine cont de:
-corespunderea teritoriului constructiei cladirilor,planificarii incaperilor industriale si
sanitare,proceselor tehnologice,utilajului industrial,
-asigurarea muncitrului cu incaperi sanitare si uz social in corespundere cu numarul si componenta lor
-corespunderea ventilatiei incaperilor de productie cu cea calculata
-asigurarea intreprinderii cu energie electrica caldura si apa
Dupa darea in exploatare se completeaza f305 «Fisa de evidenta»

138.Metodica avizării sanitare a proiectelor construcţiilor în industrie. Legislaţia cu caracter

general şi normativă în vigoare.
Baza legislativă este expusă în: Constituția RM,art.Dreptul la Protecție și la dreptul la sănătate,Legea
despre protecția muncii, Codul muncii,Legea nr.10,Regulamentul privind supravegherea de stat a
SP.,Ordinul MS,despre Ordinea Examinării și aprobării doc.normative tehnice de către organele și
instituțiile san.,STAS-uri.orine ergonomice.
Etapele:
1. Motivare economică –la comanda depregătire a acestor materiale unde este expusă necesitate
tehnică.
2. Etapa de proiectare-evaluarea și expertiza dinpunct de vedere a corespunderii lui cerințelor
sanitaro-tehnice,stasurilor,doc.tehnologice.
3. Expertiza proiectului- la evaluarea unor substanțe care pot fi generate de material primă, produse
intermediare.
4. Evaluarea igienică la folosirea pe largaproducerii.
5. Cercetarea profundă cu aprecierea stării de sănătate.

139.Controlul sanitar preventiv privind introducerea în producţie a proceselor tehnologice

noi şi a utilajului nou.
Etapede supravegherii igienice preventive pentru documentatia normativ tehnica
1.Comanda de pregatire a acestor materiale
2.De proiectare(se efectueaza evaluarea si expertiza din punc de vedere a corespunderi lui cerintelor
sanitaro-tehnice stas-uri si alte normative care au atributie la procesul de munca tehnlogic
3.Expertiza proiectului la evaluarea unor substanete
4.Aprecierea igienica a exemplarelor experimentale
5.Evaluarea igienica la folosirea pe larg in producere
6.Cercetari profunde cu aprecierea starii de sanatate poate dura mai multi ani
Specific ecpertizei masinilor si tehnlogiilor noi sun 2 directii obligatorii:
-Igienica
-Psihofiziologica
Cerinte igienice fata de masini si tehnologii noi
-excluderea conditiilor nocive a mediului de munca referitor la factorii fizici chimici biologici
Se efectueaza investigatii igienice:
-determinarea cantitatii calitatii factorilor fizici,chimic,biologici i conformitate cu clasificareea
igienica a muncii
La efectuarea cercetarilor psihofiziologice se folosesc cele mai informative metode in dependenta de
sistemul functional solicitat
In aspect psihofiziologic a tehnologiilor noi se evalueaza
-organizarea locului de munca
-miscarile
-combaterea monotoniei
-hipodinamiei
-modificarile nefavolabile a diferitor organe si siteme
-predominarea eforturilor dinamice asura statice
-respectarea particularitatilor antropometrice

140.Examenul medical profilactic a muncitorilor. Legislaţia de bază.

Legislatia de baza:HG1025
Serviciile medicale profilactice includ: examenul medical la angajarea în muncă, de adaptare, periodic, la
reluarea activităţii şi se efectuează în conformitate cu lista din anexa nr.1
Examenul medical la angajare în muncă
      Examenul medical la angajare în muncă stabileşte aptitudinea sau aptitudinea condiţionată/
inaptitudinea în muncă pentru profesia/ funcţia şi locul de muncă solicitate, compatibilitatea/
incompatibilitatea cu eventualele boli, prezente la persoană în momentul examinării, şi viitorul loc de
muncă.
      Examenul medical la angajare în muncă se efectuează pentru persoanele care:
             1) urmează a fi angajate prin contract individual de muncă pe o perioadă determinată/
nedeterminată sau încep activitatea în bază de patentă;
             2) îşi schimbă locul de muncă sau activitatea în cadrul aceleiaşi unităţi economice.
 Examenul medical la angajare în muncă constă în:
             1) studierea dosarului medical; 
             2) colectarea anamnezei profesionale şi înregistrarea în dosarul medical (anexa nr.5 la prezentul
Regulament); 
             3) efectuarea examenului clinic general cu implicarea specialiştilor de profil și a investigațiilor
paraclinice, conform anexei nr.1 la prezentul Regulament
Examenul medical de adaptare în muncă
         Examenul medical de adaptare în muncă se efectuează în a treia lună de la angajare de către
comisiile medicale sau medicii din cadrul întreprinderilor, cu participarea obligatorie a medicului în
patologii profesionale şi efectuarea investigaţiilor de laborator şi funcţionale, conform anexei nr.1 la
prezentul Regulament.
Examenul medical de adaptare în muncă are următoarele scopuri:
             1) determinarea schimbărilor în starea sănătăţii survenite în perioada adaptării persoanei la
condiţiile noi de muncă;
             2) depistarea cauzelor medicale ale neadaptării la locul nou de muncă şi recomandarea măsurilor
de soluţionare a acestora.
       Lucrătorii temporari nu sînt supuşi examenului medical de adaptare în muncă.
Examenul medical periodic
          Scopurile examenului medical periodic sînt următoarele:
             1) supravegherea în dinamică a stării de sănătate a lucrătorilor, confirmarea după anumite
perioade de timp a aptitudinii în muncă pentru profesia/funcţia şi locul de muncă ocupat;
             2) depistarea precoce a bolilor care constituie contraindicaţii pentru activităţile şi locurile de
muncă cu expunere la factori profesionali de risc;
             3) diagnosticarea stărilor incipiente ale bolilor profesionale;
             4) recomandarea măsurilor profilactice şi de reabilitare pentru restabilirea capacităţii de muncă a
lucrătorilor.
      Examenul medical periodic include:
             1) înregistrarea schimbărilor în starea de sănătate a lucrătorilor, care au intervenit de la examenul
medical la angajare/adaptare sau de la examenul medical periodic precedent;
             2) examenul clinic general, conform dosarului medical, prevăzut în anexa nr.5 la prezentul
Regulament;
             3) organizarea examenelor paraclinice, conform anexei nr.1 la prezentul Regulament; 
             4) înregistrarea rezultatelor în dosarul medical, conform anexei nr.5 la prezentul Regulament;
             5) formularea concluziei privind aptitudinea în muncă a persoanei examinate, cu completarea de
către medicul în patologii profesionale a fişei de aptitudine. 
Preşedintele comisiei medicale, în termen de 20 de zile calendaristice de la finalizarea examenului
medical periodic, întocmeşte şi prezintă angajatorului actul final al rezultatelor examenului medical,
conform anexei nr.7 la prezentul Regulament.
Examenul medical la reluarea activităţii
        Efectuarea examenului medical la reluarea activităţii are următoarele scopuri: 
             1) confirmarea aptitudinii în muncă a lucrătorului, pentru exercitarea profesiei/funcţiei deţinute
anterior sau a unei profesii/funcţii la locul nou de muncă;
             2) necesitatea stabilirii unor măsuri de adaptare a locului de muncă;
             3) necesitatea transferului la alt loc de muncă, care să asigure lucrătorului menţinerea sănătăţii şi
a capacităţii de muncă.
       Examenul medical la reluarea activităţii se efectuează în termen de 7 zile de la reluarea activităţii, cu
respectarea cerinţelor pct. 42 al prezentului Regulament, după întreruperea în muncă pe o perioadă de 3
luni şi mai mult din motive de sănătate sau de 6 luni şi mai mult din alte motive.