ABOUT

Despre High Source este o revista informativa. Spre deosebire de alte tari, oamenii din Romania au o idee total gresita despre ideea de drog. Noi incercam aici sa schimbam aceasta mentalitate a oamenilor si sa informam lumea cu privire la denumirea de drog, efecte, pericolele consumului, dependenta, ce se intampla in lumea drogurilor si in afara ei. Disclaimer High Source nu tolereaza consumul de droguri sau substante interzise, ci promoveaza informarea cu privire la efectele anumitor droguri, in vederea reducerii numarului de consumatori de droguri sau substante ilegale din Romania. Noi nu ne asumam responsabilitatea pentru activitatea cititorilor nostri. Fiecare individ este raspunzator pentru aplicarea informatiilor publicate in revista. Orice discutie legata de substante interzise in conformitate cu legislatia Romaniei este considerata a fi pur fictiva. Noi incurajam doar discutiile libere ipotetice. Orice discutine legata de substante interzise in conformitate cu legislatia Romaniei se refera la PMI (prietenul meu imaginar). Acesta revista este destinat unui public exclusiv adult. Oricine detine , citeste revista sau aceseaza site-ul nostru trebuie sa fi implinit 18 ani. Toate produsele prezentate in acest site sunt incluse exclusiv pentru informare. High Source nu are intentia de a promova sau incita la utilizarea de substante ilegale. Am subliniat n mod expres ca nu putem fi considerati responsabili pentru actiunile cititorilor. Toate informatiile continute n acest site sunt incluse pentru referinta de nvatamnt. Nici o interferenta, de asociere, afiliere sau de aprobare nu poate fi trasa din distribuirea de informatii site-ului. High Source nu doreste sa determine utilizatorii sa actioneze n conflict cu legislatia lor nationala, iar High Source nu poate fi tras la raspundere pentru cei care fac asta. High Source conine o cantitate uriasa de informaii care pun la grea ncercare ideeile pe care le avem despre realitate, prejudeciile legate de lumea n care trim, concepiile fixe, rigide, n special viziunea materialist asupra lumii. Te avertizam s nu mergi mai departe n explorarea acestor informatii, dac esti mulumit de lume asa cum este ea, cu bune i rele i nu vrei s se schimbe mare lucru, sau dac eti prea dependent de sistemul actual aa cum este el, iar paradigma oficial, sistemul de credine comun acceptat, i se pare ok. Dac simi c viaa ta aa cum este acum, adaptata acestui sistem ti ofer sigurana si confort sau dac simti c aceste informaii te tulbur mult mai tare dect poi suporta (unii oameni nu pot face fata din punct de vedere emotional unui alt adevar legat de lumea n care traim si pot nnebuni), opreste-te aici, te rugam frumos High Source nu este pentru tine! Dac totusi preferi s mergi mai departe, ti reamintim c nu trebuie s-ti fie team de nimic. Viaa este vesnic, cine esti tu cu adevarat este vesnic si orice experienta traita este doar o ncercare pe calea ctre Eliberare (Mntuire). Din perspectiva nivelului suprem de percepie (divin, universal, transcendent) nu exista nici bine nici rau absolut, ci doar constiinta omniprezenta in tot si toate, n mine i n tine i chiar i n lucrurile aparent lipsite de via (viata este omniprezenta, in fiecare atom, in fiecare particulain fiecare string, in fiecare cuanta energetica si chiar si in / plenuumul cosmic) constiin care face diferite alegeri pentru ca n acest fel s experimenteze tot ceea ce poate fi experimentat. Ceea ce expune High Source nu reprezinta adevaruri supreme ci doar niste puncte alternative de vedere, ce pot fi cercetate mai departe de cei interesati. Nu suntem autoritati in nici un domeniu, dar consideram ca avem dreptul la o opinie! Nu ne credeti pe cuvant! Unele articole i documentare pot fi mai mult sau mai putin distorsionate , intentionat sau nu (de autorii lor). Cercetari, informatii si informare! Toate acestea fiind spuse , va uram lectura placuta si speram sa va putem fi de ajutor in toate problemele.

CUPRINS
Ce sunt drogurile? Cannabis Indoor Ce este cannabisul? Seminte Cum faci rost de seminte #2 Indoor Germinarea Semintelor #3 Indoor Viata plantei #4 Indoor Lumina Ghid Outdoor Motivatie #2 Outdoor Cele 10 porunci pentru outdoor #3 Outdoor Locaie #4 Outdoor Expunere & Subterfugii #5 Outdoor Cultivare Recoltarea Produsul final Mancatul marijuanei Produse ale plantei de cannabis Povestea despre Sinsemilla O scurta istorie a canepei Arestati-i pe Ion Creanga si pe matusa Marioara! Fumuri in istorie Cultura cafenelelor olandeze Marijuana si migrenele Legalizarea Canepei Razboi contra drogurilor Legalizarea, singura ieire din rzboiul drogurilor Magic Mushrooms Cresterea ciupercilor Amenajarea spatiului pentru cresterea ciupercilor Salivia Cum se obtine? Opium ce este? Opium Pericolele consumul plantelor etnobotanice(droguri legale) Proiect de lege privind plantele etnobotanice droguri legale

Ce sunt drogurile?
Drogurile practic sunt simple substane care i-au gsit receptori n organismul nostru, care acioneaz prin grbirea, ncetinirea, sau modificarea proceselor unui anumit organ. Dependena este o noiune generalizat, exist persoane dependente de internet, de fast food asta deoarece orice substan care i induce o stare mai mult sau mai puin fals de bine ii activeaz un sistem de recompensare al creierului care elibereaz anumite substane precum dopamina sau serotonima responsabile pentru starea ta de spirit. Acest tip de dependen se numete dependen psihic, dependena fizic implic sevrajul, iar odat cu retragerea substanei, acest tip de dependen l intalnim n rndul drogurilor grele (heroina, amfetamina, metadona, nicotina, alcool, cocaina). Trim ntr-o lume plin de drogai, iar sintagma O lume fr droguri este una pur ficional i rmne la nivelul unui simplu concept imposibil de atins. Drogurile se gsesc peste tot, att n farmacii (Tussin forte dextromethorphan, Tantum Rosa benzydiamina, Olynth xylometazolina etc.) ct i n viaa de zi cu zi (cofeina cafeaua, cola; alcoolul ; nicotina), doar 3 droguri recreaionale perfect legale dintre care cofeina este neregulat i este accesibil tuturor categoriilor de vrst. Drogurile otrvuri sau medicamente ? Drogurile sunt att medicamente ct i otrvuri. S lum spre exemplu un drog aparent banal i inofensiv precum nicotina, care este substan activ din planta de Tabac, este un drog legal i tolerat de societatea noastr care nregistreaz mai multe victime anual decat toate drogurile legale i ilegale combinate. Tutunul are n compoziie o serie de substane cancerigene extrem de duntoare, o igaret conine pn la 4000 de substane printre care monoxidul de carbon, gudronul, benzopirenul, N-nitrosaminele, [], poloniu, cadmiu, crom, nicotina etc. Fumul de igar mai conine compui capabili s inhibe MAO, enzime responsabile pentru catalizarea oxidrii monoaminelor crescnd riscul de apariie a unor boli precum Alzheimer i Parkinson. Nicotina impreun cu Alcoolul (ambele legale) fac parte din categoria drogurilor grele impreun cu opiaceele(heroina, codeina, morfina), amfetaminele, cocaina amd. Drogurile se regsesc peste tot n natur, orice plant cu proprieti terapeutice este n teorie un drog, aici putem include suntoarea, care este cel mai bun antidepresiv natural, salvia, considerat planta tinereii venice i cnepa, un drog uor foarte sigur dar interzis prin lege, aceast plant este considerat de multi leacul secolului deoarece pot fi tratate sute de boli i condiii printre care Alzheimerul, Cancerul, Epilepsia, Scleroza Multipla, dependenta de opiacee, hiv-sida amd. Termenul drog are mai multe accepiuni: 1) n sens larg desemneaz orice substan(natural sau artificial) care prin natura sa chimic determin alterarea funcionrii unui organ. 2) n sens restrns se refer substane care provoac toleran i dependen. 3) n limbaj uzual acest termen se refer la substane psihoactive, mai ales cele ilegale. Cele mai cunoscute droguri sunt canabisul, opiaceele, i halucinogenele. Deobicei cnd auzim cuvntul acesta ne sare gndul automat la heroin, cocain i de ce nu marijuana? De fapt, ntr-un mod abstract cu toii suntem nite drogai de zi cu zi, care fr doza zilnica nu ne-am putea desfura viata ntr-un mod normal. Foarte muli dintre noi nu ne putem trezi fr cafeaua de diminea sau fr sa fumm o tigar, sau de ce nu fr sa aprindem TV-ul i s urmrim o tire. Trebuie tiut c orice ne provoac placere, spre exemplu de fiecare dat cnd mncm sau facem sex sau orice alt activitate agreat de noi, creierul nostru elibereaz dopamin, aceast substant este cea care ne da acea stare de bine, de satisfacie, de motivaie fr de care am avea o viat monotom. Aceast substant este responsabil pentru acea dependen psihic de care se tot vorbete ori de cte ori cuvntul marijuana apare ntrun headline.

S nelegeti mai bine, drogurile sunt nite substane care afecteaz percepia noastr despre timp spaiu si ne intensifica simuri, le distorsioneaz, acestea au receptori n creierul nostru pe care ii activeaza. De obicei drogurile sunt acele substane care provoaca dependena fizica, la care corpul nostru, ncet ncet i formeaz o tolerana, adic pentru a avea acelai efect va fi nevoie s se creasc doza.

Cannabis
Urmtorul material a fost redactat din scopuri educative. Dei metodele prezentate de acesta pot fi aplicate cu succes n cultivare legumelor, n creterea florilor i a ierburilor aromate, ele pot fi aplicate i n cazul Canabisului, cum prezint i materialul. Autorul, cunoscut sub numele EMILIO, descurajeaz orice ncercare de cretere a plantei, mai ales sub regimul nazist sub care ne aflm. Creterea, consumul i chiar simpla posesie a Canabisului au fost considerate ca fiind extrem de periculoase de ctre neo-nazitii de la putere care au ales s incrimineze pe oricine are chiar i cea mai mic legtur cu planta, n loc s studieze efectele acesteia i urmrile socio-economico-politice pe care le-ar putea avea, cannabisul este ilegal in tara noastra (ROM) si se pedepseste chiar cu inchisoarea. Nu imi asum responsabilitatea pentru materialele care sunt prezentate pe site (18+).

Societatea O sa-mi permit insa sa incerc sa te fac sa vezi un pic mai clar anumite lucruri legate de societate, lucruri pe care cred ca nu le vezi in mod corect (in intregime) din cauza proximitatii prea mari fata de ele. Vorba aia: daca vrei sa vezi padurea, iesi mai intai dintre copaci: S nu i imaginezi c sraca mam, care te-a susinut toi aceti ani n tot ce ai fcut, te va aclama pentru noul tu hobby. Familia i prietenii rareori vad lucrurile cum le vezi tu. Ba mai ru. Uneori te critic i chiar iau msuri mpotriva acestor apucturi pentru c nu le convine lor. Trebuie s realizezi c aa au crescut ei. Aa au fost nvai. Aceasta este realitatea lor. Pentru ei iarba = ru. Cnd apari tu i le zici c se neal, realitatea lor este compromis i ei atunci reacioneaz puternic i negativ (ca i n cazul lui Galileo Galilei). S fumezi iarb hai c nu e chiar aa de ru. Dar dac te afl ca tu creti? Deja aud cum murmur vecinii si cum femeile au mai ntotdeauna gura proast deja eti teroristul / dealerul / drogatul din blocul de alturi. Puini sunt oamenii care s-au adaptat n societate. Toi zic c societatea i-a acceptat. Rahat pe b! Societatea funcioneaz pe reguli la care tu nu ai nimic de spus. Nite reguli stupide care sunt impuse de nite oameni btrni i cu mintea pe duc, care ncearc din rsputeri s se in cu degetele lor scheletice, de un sistem nvechit, bolnav i muribund, numit de ei realitate. Sntatea. Cine a crezut c e 100% uor s creti iarb se nela. i poate duna serios sntii. Nu e uor s cari prin pdure pmnt sau ap pe poteci ascunse, pe dealuri departe de civilizaie, prin tufiuri cu ghimpi, prin lanuri de urzici, prin mlatini sau mocirle. Haic s cari cteva zeci de kilograme de pmnt pe distane mari nu e chiar sfritul lumii. S vezi cum e cu apa. Plantele au nevoie de ap. Odat cu nlimea cresc i nevoile plantei. O surs de ap n apropiere te scutete de ceva munc. Per total crescutul te macin mai mult psihic dect fizic. Gsirea unui loc este crucial. Trebuie s investeti mult timp n asta. Securitatea la fel. Sunt plantele OK? Te-a vzut cineva? Poate trece cineva pe acolo? Dac ti le mnnc un animal? Dac cineva i le taie? Dac cineva i le ia nainte de recolt? Dac sezonul merge aiurea? Dac ploile cauzeaz apariia mucegaiului n budul tu? Dac nu poi ajunge la timp la ele? Dac? Dac? Dac? ntrebrile pot continua, dar nu i au rostul. Cnd eti in preajma plantelor fiecare sunet este un factor de stres. Este un lucru cu care va trebui ori s te obinuieti, ori s iei msuri ca s te asiguri c nu vei avea surprize.

Intotdeauna exista si un al doilea punct de vedere: Societatea nu functioneaza dupa niste reguli in care un oarecare cititor "nu are nimic de spus".. Sunt si oameni anti-canabis (majoritatea populatiei) care citesc revista si care au avut ceva de spus au spus, si in consecinta s-a realizat. Societatea democratica nu functioneaza dupa reguli impuse de o clica de oameni batrani, sclerozati si ipocriti, care de-ai dracului ce sunt ei, ne interzic noua sa crestem si sa fumam iarba. Societatea democratica functioneaza dupa reguli impuse de majoritate. Faptul ca noi, prin gandirea noastra si valorile noastre, nu facem parte din acea majoritate care face regulile, este doar un fapt divers. Dar asa functioneaza sistemul democratic, iar alternativa este dictatura. Dintre cele doua, raul mai mic este totusi democratia. In democratie, problema este de "mentalitatea majoritatii versus mentalitatea minoritatii (a noastra)", sau "sistemul de valori al majoritatii versus sistemul nostru de valori". D.p.d.v. istoric, oamenii s-au inmultit in general pe criterii fiziologice: aspect fizic bun = sanatate, adica copii sanatosi, specie perpetuata. Din pacate, mai putin s-au inmultit pe criterii de inteligenta. Asadar, logica si biologia spun ca in orice populatie, majoritatea nu are cum sa aiba mentalitatea cea superioara. In orice populatie, prostii vor fi mai multi decat desteptii, deci Prostii = Majoritatea. Asadar, in democratie (desi mai bine decat in dictatura) este inevitabil ca prostii sa faca legea. Pentru ca ei sunt majoritatea!: 1. Ei sunt cei care isi gasesc fericirea in "cantitate versus calitate". Ei sunt cei care prefera sa se indoape cu mancare ieftina, nesanatoasa dar multa(!). 2. Ei sunt cei care (dupa ce s-au indopat bine) prefera sa se urce intr-o masina si sa polueze in loc sa mearga cu bicicleta sa arda afluenta de calorii ieftine. 3. Ei sunt cei care in loc sa gaseasca satisfactie in gradinarit (cultivandu-si propria mancare de calitate), prefera sa-si foloseasca timpul liber facand tiraj celor mai ipocrtite show-uri de la TV! 4. Ei sunt cei care in loc sa se uite la National Geo, se uita la ProTV! 5. Ei sunt cei care in loc sa se uite la un stand-up inteligent, se uita la "Trazniti in Nato"! 6. Ei sunt cei care in loc sa exploreze orizonturi cognitive pe muzica de Pink Floyd prefera sa isi bata nevasta pe "Am bani de dat, am datorii la stat..". 7. Ei sunt cei care se uita urat si lung la tine cand le dai un sincer "buna dimineata" in metrou si ei nu te cunosc in prealabil. 8. Ei sunt cei care au facut posibil ca femei cu aspect fizic extra dar complet lipsite de inteligenta sa poata ajunge la nivele f inalte in sistemul LOR social! 9. Ei sunt cei care au inventat cafeaua fara cofeina, berea fara alcool, rahatul de plastic, si hartia igienica parfumata (de parca gaura c*rului are afinitati olfactive..) 10. Ei sunt......, ei sunt...., ei sunt........., etc... Pe scurt: ei sunt cei care fac legea! Intelegi? Pentru a putea schimba legile, singura modalitate este sa ajungem noi candva sa fim majoritatea.Avand in vedere ca suntem indivizi unici prin existenta, gandire...etc... nu avem mare influenta sociala decat poate daca suntem oameni extrem de importanti, influenti sau facem ceva extrem care sa ii influenteze pe ceilalti destul cat sa faca o schimbare. Majoritatea au cam facut regulile in timp. Poate candva au fost bune dar e nevoie de schimbare. Problema cu schimbarea este ca aceasta ii sperie pe oameni, la fel ca o discutie care este contrar realitatii percepute de ei (ceea ce stiu si cred...felul in care vad ei lucrurile), schimbarea (si mai ales una radicala ce necesita o schimbare majora in gandirea si perceptia lor) se va lovi de ei care se vor opune. Pentru a produce schimbarea in acest sistem - cica democratic (in care alegerile sunt furate si populatia dezinformata) - va trebui ca vechea generatie sa moara, iar vechile obiceiuri sa fie schimbate. Dar cum la noi politicienii au influenta necesara, suportul cui trebuie si din pacate sunt cam longevivi...cred ca va mai dura putin...

Indoor Ce este cannabisul? Cannabisul este cea mai revolutionara planta de pe Terra, cunoscuta si sub numele de: marijuana, maria, maria-ioana, mary jane sau iarba. Aceasta se imparte in trei subspecii: -cannabis indica -cannabis sativa -cannabis ruderalis Plantele care fac parte din familia Cannabaceae contin o substanta chimica numita THC (tetrahydro-cannabinol) care provoaca persoanei care o consuma (fumat sau mestecat) o stare de relaxare mentala si fizica. Cannabisul este cel mai intalnit si cel mai consumat drog ilegal din lume. Cannabis indica (Indian Hemp, Canepa indiana) originala nordul indiei si foarte des intalnita in tarile producatoare de hash: Afganistan, Maroc, Tibet etc. Este o planta mica si deasa cu frunze mari, ajunsa la maturitate capata o culoare verde inchis. Dupa inflorire mai dureaza aproximativ 6-8 saptamani pana ce ajunge matura. Mugurii sunt lipiciosi si desi, aroma variaza in functie de tipul plantei, fumul plantei Indica te lasa impietrit, relaxant si lejer preferata de artisti pentru inspiratia in muzica,poezii etc. ajuta la diferite probleme medicale. Cantitatea scoasa de o planta Indica este mai mare decat Sativa,preferata de cultivatorii care vor sa creasca indoor. Cannabis Sativa este opusul la Indica, sunt plante inalte si subtiri cu frunze inguste crescand au o culoare verde deschis, cresc foarte repede pot sa ajunga la o inaltime de peste 3 metri intr-un singur sezon. Sativa original provine din Columbia, Mexic, Thailanda si Orientul Mijlociu, cand a inceput inflorirea dureaza aproximativ intre 10-16 saptamani ca sa ajunga mature. Savoarea lor difera de la o aroma dulcie la o aroma de fructe, plantele Sativa cu o mare putere de THC stimuleaza creierul si produc halucinatii. Sativa au mai putina clorofila si mai multi pigmenti (pigmentii protejeaza planta de razele directe ale soarelui) sunt preferate pentru cresterea outdoor. Cannabis Ruderalis este canepa salbatica care o gasiti de obicei pe marginea drumului, intalnita cel mai des in estul europei si rusia. Ruderalis nu se compara cu proprietatiile celorlalte 2 subspecii, cu toate acestea are un proces genetic Autoflowering care nu se gaseste la sativa sau indica, adica infloresta in functie de varsta ei cronologica si nu in functie de lumina/zi. Cum se utilizeaza ? Marijuana se fumeaza cel mai frecvent sub forma de tigari, mai rar n pipa. Unii folosesc tigarile obisnuite pe care le golesc de tutun si le umplu cu muguri faramititi, adaugnd uneori si alte droguri care i cresc efectele halucinogene. Marijuana se mai administreaza si sub forma lichida, sau n amestec n prajituri sau alte dulciuri. Cum ar trebui sa imi aleg spatiul de crestere ? In primul rand nu ar trebui sa ii puneti si pe altii in pericol, fara ca acestia sa stie. De obicei politia cand prinde o plantatie, toata lumea infunda puscaria. Fiti sigur ca spatiul este ferit si sigur (care poate fi inchis sau ascuns). Spatiul de crestere trebuie sa aiba curent si ventilatie adecvata. Dulapul este in general cel mai bun loc de crestere dar caldura este cea mai ridicata problema. Un ventilator mic, un sistem cu tubulatura sau un odorizant pentru a elimina mirosul neplacut produs de plante. "Joint" e probabil cel mai comun termen pentru o igar care conine canabis. n Occident sunt rulate n general cu foie de igar, dar n rile mai puin dezvoltate se mai folosesc i ziare, igri cu tutunul scos, sau hrtie maronie. Recent, o inovaie n rularea joint-urilor a fost introducerea foielor transparente pe baz de celuloz. Exist n vnzare i foie de rulat fcute chiar din cnep.

Dei toate joint-urile conin prin definiie cannabis, metodele de preparare difer n funcie de regiune. n Europa, i ntr-o msur mai mic n Canada, joint-urile sau spliff-urile se ruleaz adesea cu un amestec de tutun i cannabis, i ncorporeaz un filtru de hrtie sau carton. Acesta din urm nu este un filtru propriu-zis, permind doar rcirea fumului i prevenirea inhalrii coninutului, dar fr a filtra fumul. n America de Nord, joint-urile se ruleaz n general fr tutun. Unii fumtori amestec hai cu tutun sau ierburi naturale lipsite de nicotin. Cuvntul joint este de provenien francez, unde reprezint participiul verbului joindre, derivat la rndul sau din latinescul iunctus. n jurul anului 1821, joint devenise un termen anglo-irlandez pentru o camer anex, sau separeu. n 1935, cuvntul se referea adesea la seringi folosite pentru heroin i alte droguri. Prima dat cnd a fost folosit cu sensul de igar de marijuana a fost n 1938. Exist numeroase alte cuvinte care se refer la igri din cannabis, precum bifta, jay, "reefer","doobie" sau, n Romnia, cui sau johnny etc. Cum s rulezi un joint? S rulezi igri bune cu marijuana este relativ uor, dar e nevoie totui de ceva ndemnare. Unii oameni pot s o fac doar cu o mn ntr-o cabin telefonic n vnt; alii nu nva niciodat. Ca orice altceva, devine mai uor dac exersezi. i exist oricnd alternativa pipei sau a aparatului de rulat. Jointul european (i se mai spune i spliff) nseamn n primul rnd un joint mai mare i uor conic. Originar din Jamaica, acum este rspndit n ntreag lume. n Marea Britanie i Europa continental, "jointul european" clasic, din hai i tutun, a evoluat spre asemnarea cu spliff-ul jamaican, att datorit similitudinii fundamentale, ct i datorit influenei culturii reggae. De obicei, europenii ruleaz jointurile cu un mic tub de carton la un capt, pentru a fi mai uor de fumat.

Pentru ca jointurile s ard bine, mugurii trebuie frmai bine. Nu trebuie s fie ca o pudr, ns bucile trebuie s fie mai mici dect capul unui chibrit. Dac amestecul de iarb este prea ngrmdit, jointul se va stinge, va fi imposibil de fumat sau va arde ca o "canoe" - inegal, pe o parte, dar nu i pe cealalt (dac se umezete puin, cu saliva de exemplu, partea ce arde mai repede, se poate corecta problema, practic numit "lecuirea jointului"). Este ironic ns cea mai bun iarb este de obicei prea lipicioas pentru a fi frmat uor. E util s avei n acest caz o mic rni (n englez grinder). Dac fumai frunze, problematica frmirii dispare. n cazul spliff-urilor bucile mai mrioare de iarb nu mai sunt o problem. - Haiul trebuie s fie mcinat n bucele foarte mici. Deoarece arde mai greu dect marijuana, haiul trebuie s fie mult mai fin dect iarba obinuit pentru un joint. Haiul prfos este mai uor de frmat; ns nu este la fel de uor cu haiul negru mai dens, cum este cel afgan sau nepalez. Trebuie frmat n bucele de mrimea unei gmlii de ac. Ajut dac nclzim puin haiul cu un chibrit sau o brichet. - Foiele de rulat se vnd n mai multe mrimi - normale, 1-1/4, 1-1/2, duble i XL. Mrimea pe care o foloseti - unii lipesc dou foie mpreun - depinde de ct de mare vrei s faci jointul i ct de bine te pricepi s rulezi. Este mai uor s rulezi cu mai mult hrtie, ns nimeni n-ar vrea s fumeze cartea de telefoane. - La prepararea ierbii pentru joint seminele i tulpiniele vor fi nlturate. Seminele fie trosnesc, fie nu ard, iar tulpinile sunt tari i pot perfora hrtia, i n plus nici una dintre ele nu te face high. - Dac fumai n amestec cu tutun este important ca tutunul i canabisul s fie distribuite uniform astfel ca fiecare din cei ce fumeaz s prind mcar puin iarb sau hai cnd trag un fum. - Avei grij cum rulai. Dac igara este prea slab rulat, se va desface sau va arde ca o canoe, ns dac este prea strans nu poi s tragi din ea. - n rest, putei da un search pe google "how to role a joint" i sntate! Care sunt greselile incepatorului ? Umezesc la exces plantele . Plantele se umezesc aproape la 2-3 zile . Supra-hranire cu ingrasament . Ingrasamantu se foloseste odata la 3 saptamani.(vezi pe etichema de pe sticla ) Supra estimeaza productia. Prima productie este ca un nou nascut : esti atent la fiecare nou mm crescut . E bine sa avetzi grija de planta dumneavoastra dar nu in exces . Isi lauda productie. Nu impartiti acest subiect sensibil cu nimeni . Cum credeti ca ei ar putea sa tina un secret pe care dumneavoastra nu puteti ?? Ce specie ar trebui sa cresc ? Sunt mai multi factori care pot determina soiul dorit, mediul de crestere, spatiul ales [...] Indoor indica & Outdoor sativa Indica creste Mica. Cat de mica? de la 50 cm la 1.5 metri. Indica infloreste repede. Cat de repede? intre 6 si 7 saptamani. Sativa creste MARE. Cat de Mare? de la 2.5 Metri in sus. Sativa infloreste Greu. Cat de Greu? de la 10 saptamani la 20.

Specii de cannabis (sativa, indica si ruderalis) n ultimele trei secole, au fost descrise peste 20 de specii i subspecii diferite de canabis, cu toate c unii botaniti insist pe ideea c-ar exista o singur specie - Cannabis sativa. n general se consider c sunt trei specii de canabis: Cannabis sativa, Cannabis indica i Cannabis ruderalis. Cannabis sativa, descris de taxonomistul suedez Carolus Linnaeus n 1753 este cea mai mare dintre cele trei, atingnd 1,5 pn la 5,5 metri la maturitate. Are ramurile rare i se cultiv cel mai bine pentru producerea de marijuana, n regiunile tropicale - Mexic, Columbia, Jamaica, Africa i Thailanda - fiind cultivat i pentru fibre n zonele temperate Din Europa i America de Nord. Cannabis indica, descris de biologul francez Jean-Baptiste Lamarck n 1783, este mult mai mic, de obicei are la maturitate ntre 0,9 i 1,2 metri i are ramurile mult mai dese. Nativ n Orientul Mijlociu i Asia Central, la nceput a fost folosit n Afganistan i Pakistan fiind cultivat n mod tradiional pentru hai. Cannabis ruderalis, clasificat de botanitii sovietici n 1924, crete n Rusia i Europa de Est. Este mic - 30 pn la 60 cm nlime - i srac, avnd doar cteva ramuri sau niciuna, iar THC aproape deloc. Deoarece statura mic i maturizarea timpurie sunt caracteristici foarte apreciate la marijuana, civa cultivatori au ncruciat-o cu alte specii. Totui, este greu s faci o ncruciare reuit, fiind sigur c vei menine i tria. De aceea, dup cum scrie i Robert Connell Clarke n introducerea crii sale The Cannabible, hibrizii de ruderalis sunt utili numai pentru "cultivatorii n aer liber i din vecintatea regiunilor polare, unde altceva nu prea crete." Diferenele ntre specii au fost eseniale pentru dezvoltarea culturii de marijuana n Vest, n special pentru culturile de interior. Cnd nord-americanii s-au apucat s cultive semine din Mexic, Jamaica i Columbia n anii '70, rezultatele au fost de multe ori dezmgitoare. Pentru c varietatea tropical de sativa avea nevoie de soare intens i de perioade lungi de cretere - cinci pn la ase luni pentru cea mexican i apte pn la opt luni pentru varietatea ecuatorial columbian - se ntmpl mai mereu ca primul nghe (sau poliia) s vin nainte ca plantele s apuce s nfloreasc. Culturile din Pacificul de nord-vest i cele din Amsterdam i-au luat avnt abia odat cu achiziia de semine de indica din Afganistan, pe la sfritul anilor '70. Cannabis indica ajunge mai repede la maturitate i produce plante mai mici cu inflorescene mai mari. De asemenea, plantele nfloresc aproape sigur dac stau cel puin 12 ore pe noapte continuu n ntuneric, indiferent dac se intmpl din cauza echinociului de toamn sau a faptului c sunt crescute n interior i li se stinge lumina. Acestea sunt date foarte importante pentru cultivatorii din Statele Unite, Canada i Europa, care sunt condiionai de un sezon mai scurt de cretere n aer liber dect la tropice, sunt nevoii s evite poliia i vor s aib productivitate mare la culturile de interior. Astzi, majoritatea marijuanei care se cultiv n America de Nord i Europa este fie indica fie un hibrid indica-sativa. Puini vestici au fumat sativa pur n ultimii 20 de ani, spune reporterul Kyle Kushman de la High Times. n ciuda produciei mici pe care o dau plantele de sativa, muli cunosctori o prefer n defavoarea varietii indica, deoarece se crede c are un efect mai cerebral i mai psihedelic.

Sativa sau indica? Jason King, autorul crii Cannabible, scria c fumatul de sativa l face "mai vorbre, creativ, iar adesea foarte activ", pe cnd indica l face s se simt "greu i letargic". Pentru muli cultivatori, idealul este o plant cu puterea de euforie pe care o are sativa i caracteristicile de cretere pe care le are indica. Un exemplu clasic este Skunk #1, 75% sativa, noteaz King.

Seminte Cum faci rost de seminte

Ok, deci acum ca ti-ai gasit locul in care vrei sa cresti (indoor sau outdoor), trebuie sa stii Cum sa faci rost de seminte si aici ai mai multe optiuni: 1. Folosesti seminte din ceea ce ai mai fumat. Unii cumpara de la dealeripractica ce ar trebui sistata din motive prezentate in prealabilsi daca ceea ce ai fumat ti-a placutatunci mai mult ca sigur o sa iti placa si mai tare cand o sa fumezi ceva crescut de tine. Problema este ca nu poti fi sigur de ce soi este si cat de mult ii va lua sa termine cu perioada de floare. 2. Cumperi seminte de pe net. Site-uri sigure: un site de unde sa cumparat de mai multi cunoscuti cu succes este: Nu am voie sa postez link, scrieti seed bank pe google 3. Este adevarat ca poti obtine seminte si participand la diferite concursuri, devenind voluntar pt testarea unor seminte sau le poti primi de la altcineva. TOTUSI! Fiecare concurs are regulile lui si cateodata trebuie ca tu insuti sa indeplinesti anumite conditii de participare. Daca vrei sa devii voluntar te asigur ca nimeni nu iti va da nimic daca apari de nicaieri cu absolut nici o dovada a faptului ca ai unde sa cresti sa ca macar ai cunostintele sau abilitatile necesare. Acelasi lucru se aplica si cu obtinerea semintelor de la alti crescatori. Nimanui nu ii place un cersetor asa ca nu vei primi nimic. In schimb daca ai numeroase posturi dovedind abilitatile si cunostintele tale, si pe langa asta cineva te si place atunci ai o mica sansadar nu te baza pe asta. Daca vrei seminte REPEDE / ACUM cel mai bine e sa le comanzi de pe net. Cum comand seminte de pe net? Este o procedura extrem de simpla dar te taxeaza la nervi rau de tot. Intai alegi o suma pe care esti dispus sa o investesti sau sa o pierzi da se mai intampla, rar dar se intampla. Suma in cauza este undeva la 20 de Euro pt 10 seminte. Deja aud ca unii bieti stoneri se crizeaza, ca vai ca e prea mult, ca vai ca nu am bani, ca vai ca e criza. NO DUTEN PULA!!! Daca iti permiti sa stai pe net si sa ai un celularatunci nu e mult deloc. Si daca ai bani sa ii dai dealerului pt un joint amarat sau pt un gram jalnic de iarba necunoscuta, probabil crescuta cu chimicale in conditii mizere si poate si imbunatatita cu spray de gandacisi nu te gandesti ca aceeasi suma si ceva munca iti poate oferi chiar si 1 KG de bud curatdaca inca mai vrei sa apelezi la dealeratunci esti un idiot. Si ultima scuza: e criza motiv in plus sa iti cresti propria iarba pt ca sunt sigur ca ti-ai auzit dealerul folosind aceeasi scuza cand ti-a saltat preturile de ai crezut ca te lasa inima. Deci ai suma pe care doresti sa o investesti si stii de la ce seedbank vrei sa comanzi. Majoritatea au diferite sisteme de plata a produselor comandate. Am sa prezint cum sa comanzi prin plic. Faci rost de un plic si niste pamflete care pot intra acolo sau o felicitare, tiparesti comanda ta pe o foaie de hartie, si alaturi de bani le bagi toate in plic. Apoi scrii adresele, pui timbrele eu am mers la posta si am pus timbre dupa ce mi le-a cantarit. Apoi bagi plicul la cutie si astepti cu morcovul in fund o saptamana sau douasau chiar 3.

FOARTE IMPORTANT! Vezi unde ceri sa iti fie trimise semintele. Poti folosi cutia aia postala a vecinului care e plecat pt urmatoarele saptamani, la fel de buna este casuta postala a unui prienten in a carui maini ti-ai pune si viata. Eu am folosit ambele variante + inca una: cand stai in chirie poti folosi numele proprietarului plus inca unul: al tau. E riscant dar functioneaza. In orice caz ar fi bine sa stii ora la care trece postasul pe la acea casuta ca sa fii acolo imediat dupa ce a lasat plicul. SI MAI IMPORTANT Ai grija ca banca sa iti trimita regular mail sau ceva similar, adica sa ti le trimita intr-un plic simplu. E important pt ca daca iti trimite semintele si trebuie sa semnezi pt elepoate ca nu iti va veni bine. Daca postasul ti-o aduce acasa sa semnezi pt ea poti sa faci pe miratul ca nu asteptai nimic dar daca tot a venit ceva si e gratis acum esti curios si e dreptul tau sa vezi ce ai primit. Daca trebuie sa te duci la mama draku sa semnezi pt un pachet sau ceva similar nu te duce pt ca vei avea probleme. Acolo mai sta cate un agarici in uniforma care se va uita in cutia ta. Nu stiu de ce opc-ul le permite un asemenea abuz. Violarea intimitatii e ceva grav. ***Am aflat de ce se uita pulitzaiu in cutie: se pare ca trebuie sa verifice ce ai primit pentru a putea determina daca pentru ce ai primit se poate percepe un impozit. Din cate am aflat de la un tip care avea o afacere cu seminte, expeditorul poate declara valoarea ca fiind ZERO si cica asa nu se uita garcelul. Dar nu stiu, nu am verificat. Pt mine, daca vine mandat postal imi bag piciorul in ele de seminte si ma bucur de libertate*** ***Ce se intampla daca il ridici si se uita garcelul? Dosar penal, urmarire si verificari dese si lungi de la baietii de la antidrog*** Pt. siguranta ta, comanda de sarbatori. Posta e atunci inundata de multe hartioante. Pe de o parte unele companii folosesc aceasta metoda pt ca e ceva mai intim decat un e-mail steril, pe de alta parte unii au rude si prieteni si una dintre parti nu are e-mail sau un pc, sau internet. Sau pur si simplu isi trimit cadouri, plicuri cu bani, felicitari si/sau scrisori. Este momentul perfect ca sa trimiti o comanda si sa primesti una. Noile pachete:

1. Insigna Medicinal Cannabis Herb 2. Sigiliul de calitate garanteaz autenticitatea fiecrui pachet de semine Sensi Seed Bank. Ar trebui s fie deschise prin utilizarea unui obiect ascuit (cum ar fi varful unui creion) pentru a mpinge uor n centrul de interior sigiliu. Acest lucru va lasa o gaura care permite semine care urmeaz s fie scoase din un pachet la un moment dat. 3. Invelisul , carcasa semintelor este fabricat din plastic dur A-PET i ofer cea mai bun protecie posibil pentru semintele din interior.

Pachetele cele vechi:

1. Aceast pictogram indic faptul c ca semintele sunt de asemenea potrivite pentru cultivarea afara in climate calde i nsorite. Nu doar indoor 2. Numele soiului 3. Indoor Indoor/ growbox-growhouse Outdoor 4. Invelisul , carcasa semintelor este fabricat din plastic dur A-PET i ofer cea mai bun protecie posibil pentru semintele din interior. 5. Un pret de peste 55 arata ca au fost acordate premii caracteristice. (insigna folie de aur Cup Winner ) 6. Semintele au fost premiate la Cannabis Cup 7. Insigna Medicinal Cannabis Herb

1. Mini istoric despre genetica, un ghid simplu despre soi. 2. 3. 4. Inaltimea Greutatea Cat dureaza pana infloreste plante si face muguri/seminte.

5. Perioada de floare, nlime i randament pentru growbox/ser. 6. Sigiliul de calitate garanteaz autenticitatea fiecrui pachet de semine Sensi Seed Bank. Ar trebui s fie deschise prin utilizarea unui obiect ascuit (cum ar fi varful unui creion) pentru a mpinge uor n centrul de interior sigiliu. Acest lucru va lasa o gaura care permite semine care urmeaz s fie scoase din un pachet la un moment dat.

#2 Indoor Germinarea Semintelor Am sa va prezint cateva dintre cele mai cunoscute si folosite metode de germinare! Prima metoda Germinarea in servetele: - 4 batiste de hartie simple (neparfumate) sau 2 prosoape de hartie (din alea de bucatarie, la sul) - uzi batistele sau prosoapele si le storci USOR (doar atat incat sa nu curga apa din ele daca le tii atarnand, e foarte important sa NU BALTEASCA) - iei o casoleta de mancare (preferabil mai plata, nu inalta), cu capac, CURATA (sterilizata sub jet de apa fierbinte, dar nu cu alcool, pentru ca alcoolul poate dauna semintelor) - pui 2 batiste umede (sau un prosop umed, indoit) pe fundul casoletei, asezi semintele si le acoperi USOR (astfel incat sa mai ramana si un pic de aer intre servetele) cu celelalte 2 batiste umede (prosop umed) - inchizi casoleta ETANS cu capacul - o pui undeva unde temperatura e 24 26 grade C. E adevarat, temperatura mai mare de 26 C accelereaza germinarea, dar poate intensifica si activitatea microbiana, riscul de putrezire a semintelor fiind mai mare, mai ales daca umiditatea e excesiva - verifici evolutia semintelor din 8 in 8 ore, dezvelind stratul de servetele de deasupra semintelor. Daca servetelele s-au uscat prea mult, mai pulverizezi apa pe servetele. Daca pe fundul casoletei balteste apa, scurgi apa - I mod normal, germinarea completa a semintelor (radacini de 1 cm minim) n-ar trebui sa dureze mai mult de 3 zile (72 de ore) De ce avem nevoi: seminte, 4 servetele, putina apa si o casoleta (caserola) de bucatarie.

Ud 2 servetele si pun semintele deasupra.

Pun inca 2 servetele umede peste seminte si inchid casoleta.

Astept cateva zile unde casoleta a stat pe frigider, mai in spate pe unde se ridica calduradar nu destul cat sa se coaca (aici cam o saptamana pt ca am fost mai ocupat.) si cam aceasta a fost prima metoda de germinare.

A doua metoda de germinare: De ce avem nevoie pentru a germina semintele cu succes: - Seminte (de preferat de calitate, pregatite, ambalate si pastrate cat mai bine.) - Pamant sau Mix soilless sau orice alt mediu de crestere care permite o aerare buna si o retinere a apei suficienta. (la alegere.) - pahare de plastic (cu gauri date in fund.) sau ghivece mici de rasaduri. (la alegere.) - scobitoare sau orice instrument de taiat/ gaurit aveti la indemana. - pulverizator pentru udarea plantelor cat sunt tinere si fragile. (optional) - recipient cu apa. - hartii / stickere / plant markers pentru marcajul diferitelor strainuri si crossuri (in cazul in care exista.) Se ia ghiveciul pentru rasaduri (sau paharul de plastic cu gauri date..) si se umple 2/3 cu mediul de crestere, dupa care se uda din abundenta pana curge suficienta apa pe gaurile recipientului. Se mai aplica cativa cm de mediu de crestere (pana la marginea superioara a recipientului ar trebui sa ramana cel putin 2-3 cm spatiu.), apoi se stropeste / pulverizeaza bine cu apa si apoi se lasa un timp la temperatura camerei. Se pune samanta la o adancime de maxim 1 cm si se pulverizeaza inca putina apa, fara a presa mediul peste samanta. Din acest moment orice udare se face doar daca mediul se usuca la suprafata si doar usor pe marginea ghiveciului sau prin picurare/pulverizare. Asta pentru a nu ingropa samanta mai mult cand uzi peste. Se pune folia peste recipient (se poate prinde cu elastice de bani, ca si asa nu prea mai sunt multe de prins cu elasticele in ultimul timp.. sau cu sfoara/ sarma de gradinarit subtire) si se foloseste o scobitoare sau ceva de taiat/gaurit pentru a da multe gauri fine pe toata suprafata foliei. Se lasa in loc caldut (20-25 grade) /de preferat peste 22 grade pana rasar. Pana in acel moment nu este inca nevoie de lumina. Dupa ce plantele scot cotiledoanele din pamant folia se poate scoate.

Nota 1: Daca semintele au fost stocate la alta temperatura decat cea de germinare, aducerea lor la temperatura mediului se face treptat. Nota 2: Inainte de plantarea semintelor tot excesul de apa din recipient ar trebui sa fie eliminat. Nota 3: Se poate renunta la folie daca semintele se tin pentru 6-12 ore in apa inainte de a le planta. Nota 4: Semintele nu au o pozitie speciala in care trebuiesc puse in pamant, natura le-a facut putin ovaloide special pentru a se aseza pe laterala cand cad pe pamant. Dar indiferent de pozitie, radacina mereu va gasi directia potrivita. Nota finala: A se citi cat sunteti cat de cat sober, poate fi destul de incurcat ce am scris aici daca sunteti prea veseli. Succes! A treia metoda de germinare: Germinarea semintelor de cannabis depinde de mai multi factori interni si externi. Cei mai importanti factori externi sunt: apa, oxigen, temperatura, lumina si substrat. Sativele au nevoie de o temperatura de pana la 5 grade celsius mai mare pentru ca provin dintr-un climat mai cald decat indicele. In timpul germinarii samanta de marijuana se trezeste din inactivitate. Factorii care influenteaza desfacerea semintei si iesirea din aceasta inactivitate sunt apa si temperatura camerei. apa este esentiala; In momentul in care samanta a absorbit o cantitate suficienta de apa incepe sa formeze sistemul de radacini. Oxigenul este deasemeni necesar pentru o germinare cu succes, de aceea semintele nu trebuie lasate scufundate in apa prea mult timp fara oxigenare. Pasul urmator este iesirea din carapace. Odata ce carapacea s-a desfacut, samanta proaspat germinata are nevoie de oxigen. daca samanta este pusa direct in pamant si pamantul nu are drenajul bun sau este udat in exces, este posibil ca oxigenul sa fie intrerupt. Intreruperea oxigenului impiedica germinarea semintei; respiratia aeroba, care este principala sursa pentru energia plantutei, pana la fotosinteza, este intrerupta prin lipsa oxigenului. In momentul in care planta a iesit din carapace si este vizibil primul set de frunzulite (cotiledoanele), are nevoie de lumina si substrat pentru o germinatie sanatoasa.

Indoor Germination Pre inmuiere: Se pun cateva servetele sau hartie igienica pe o farfurie (de preferat necolorata si fara mirosuri, contin chimicale care pot afecta o germinare sanatoasa). Se umezesc cu un spray folial, o singura aplicare e suficienta, apoi se pun semintele pe servetele si se acopera cu alt set de servetele umezite. Se acopera farfuria cu o alta farfurie intoarsa. Semintele trebuie sa stea in intuneric, deci e bine sa folositi farfurii opace (lumina afecteaza negativ radacinile, nu lasati niciodata radacinile plantei in lumina pe o perioada lunga de timp). Cu cele doua farfurii se creaza un mediu ideal pentru germinare dar ca germinarea sa aiba succes mai este nevoie si de o sursa de caldura (21 grade celsius) care sa ridice umiditatea din interiorul acelui mediu. Semintele trebuie verificate zilnic, iar daca servetelele incep sa se usuce mai pulverizati apa peste ele astfel incat sa nu balteasca. In momentul in care carapacea s-a desfacut si varful radacinii este vizibil trebuie transplantate cu grija intr-un mediu de crestere (pamant, rockwool etc). In sol plantele ar trebui transplantate intr-un recipient cu o adancime de cel putin 10cm astfel: umpleti recipientul cu sol, masurati 2 lungimi de samanta cu un pix sau creion, infigeti creionul in pamant pana la dimensiunea marcata, in gropita formata impingeti usor samanta cu degetul sau cu ajutorul unei pensete (cu foarte mare grija sa nu rupeti radacina fragila). samanta poate fi pusa in pamant cu radacina in sus sau cu radacina in jos, nu prea conteaza, singura diferenta este ca daca o puneti cu radacina in sus e mai scazut pericolul sa se rupa la transplantare si mai usor de bagat in sol (radacina nu trebuie sa iasa la suprafata din sol). daca o puneti cu radacina in jos, gaura in care o infigeti ar trebui sa fie putin mai adanca astfel incat sa acomodeze bine radacina. Insamantare direct in mediul de crestere (sol sau rockwool): infigeti samanta de marijuana sub suprafata mediului in care cresteti la o adancime de aproximativ marimea ei. Udati regulat mediul cu apa, dar aveti grija sa nu il inundati. Plantuta se foloseste de o rezerva de hrana stocata in samanta pentru a iesi de sub carapace si a creste. Aerul este foarte important pentru metabolismul ei, asa ca aveti grija ca mediul in care cresteti sa fie suficient de aerisit. Aveti grija ca mediul in care cresteti sa fie drenat bine. Rockwool-ul este un mediu excelent pentru germinare. Vasul in care plantati ar trebui sa aiba o adancime minima de 10cm si ar trebui acoperit cu celofan sau o punga transparenta pentru a se pastra umiditatea si a putea vedea momentul in care plantuta iese din pamant. In momentul in care plantuta a iesit din pamant trebuie scos celofanul sau punga si pusa sub lumina. Temperatura este de asemeni un factor important. Din momentul in care ati pus-o in pamant si pana iese la suprafata ar trebui sa stea intr-un climat cu temperatura de 21-25 grade celsius si cu umiditate mare.

Outdoor Germination Desi este posibil sa germinati semintele direct afara, acestea sunt prea scumpe ca sa va permiteti acest risc si probabilitatea de a germina mai repede este mai mare indoor. Conditiile de temperatura din tara noastra nu sunt prea ideale pentru perioada de crestere outdoor (aprilie, mai, iunie variatii de temperatura extreme) si este foarte posibil sa pierdeti multe seminte daca germinati direct afara. Puteti insa sa obisnuiti plantele proaspat germinate indoors cu conditiile de afara, punandu-le treptat in locuri unde se pot obisnui. Daca totusi vreti sa experimentati germinarea outdoor puteti sa o faceti in felul urmator: dupa ce gasiti locatia cea mai secreta si cu conditiile ideale de crestere outdoor, schimbati pamantul cu unul optim pentru crestere si creati un dig circular din pamant in jurul zonelor unde vreti sa rasaditi (sau faceti o gropita nu prea adanca, in forma de calota sferica in felul acesta apa de la ploi este captata mai bine si tinuta mai mult timp). Inainte sa plantati samanta trebuie sa udati pamantul ca la metoda de insamantare direct in mediul de crestere. Urmatorii pasi sunt asemanatori. Trebuie sa aveti grija de conditiile de temperatura si sa le plantati intr-un loc umbros dar care sa primeasca suficienta lumina. Faceti o gaurica cu un creion sau pix, puneti samanta in gaurica, acoperiti usor cu pamant, nu presati pamantul cu degetele, doar impingeti usor putin pamant deasupra, acoperiti cu un geam sau un fund de sticla pentru a se pastra umiditatea ridicata. in general germinarea nu se face outdoor din multe motive. O parte le-am prezentat mai sus, cealalta parte ar mai fi pasarile, animalele, insectele care pot ataca semintele, lumina insuficienta, vremea nefavorabila, ploile in exces, toate pot afecta negativ samanta. Cea mai buna metoda este germinarea indoor dupa metodele de mai sus, apoi sub un CFL plasat la 10cm departare de planta proaspat iesita de sub pamant. Lumina de CFL (neon sau bec) este ideala pentru plantutele proaspete. Plantele tinere: plantele tinere sunt foarte delicate, de aceea nu trebuie sa aiba contact direct cu o sursa puternica de lumina cum ar fi soarele intens sau lumina unei lampe de 400w. Acestea pot sa le arda. Tinerele plante, in primele saptamani de viata, isi iau din pamant toata hrana necesara. Nu este nevoie de ingrasamant in aceasta perioada, ingrasamantul poate sa le distruga. In momentul in care le apare al doilea set de frunze se poate incepe fertilizarea solului. La inceput pot fi udate cu o solutie slaba care sa contina un mix de oase de peste si alge. Se poate administra prin pulverizare sau udare direct la radacina si are rolul de intarire a radacinilor. Puteti sa striviti usor cu degetele varful tulpinei cand planta a dezvoltat 3 seturi de frunze (cotiledoanele nu intra in aceasta categorie). Aceasta metoda incurajeaza dezvoltarea mai viguroasa si ingrosarea tulpinii. Siguranta germinarii la incepatori: germinati semintele in grupuri mici, de cate 2 seminte. In felul asta daca faceti o greseala in procedura de germinare pierdeti doar o cantitate mica de seminte. In timp o sa invatati din greseli si o sa aveti seminte suficiente pentru urmatoarea germinare, care probabil va fi cu succes. aceasta metoda se numeste managementul riscului de germinare la incepatori si functioneaza foarte bine.

#3 Indoor Viata plantei Prima etapa este germinare, dupa care urmeaza o perioada de pre-vegetatie, apoi perioada de vegetatie, pre-inflorire si inflorire. Perioada de pre-vegetatie este cea de 2 saptamani dupa germinare, in care se formeaza radacinile. Aceasta etapa este foarte importanta, deoarece in acest timp se dezvolta cel mai repede radacinile. Cu cat ai o masa de radacini mai mare cu atat vei vedea mai mult progres pe perioada de crestere pentru ca planta va avea capacitatea de a asimila nutrienti mai multi si mai rapid. Pe aceasta perioada nu ar trebui sa se dea azot, deoarece azotul stagneaza cresterea radacinilor, in schimb, plantele se pot uda cu o solutie formata din extrase din alge de mare si stimulanti biologigi de crestere. Acesti aditivi intaresc si rezistenta plantei. Aceste substante se folosesc si pe perioada de vegetatie in procente mai mici. Daca am trage o linie si am face o medie intre toate speciile de cannabis, am putea spune ca urmatorul plan este cel mai urmarit de majoritatea crescatorilor: -pre-vegetatie 2 sapt -vegetatie 8 saptamani (dar in momentul in care au aparut florile de pre-inflorire este un semn ca planta poate sa treaca la urmatorul stadiu, inflorirea; aceste flori, la unele plante, pot sa apara mai devreme, la altele mai tarziu si la altele de loc) -inflorire - 8 saptamani (perioada de inflorire difera la fiecare specie de cannabis). Perioada de vegetatie a plantei incepe inca de cand germineaza. Din momentul in care iese din pamant si incepe sa faca fotosinteza putem spune ca planta este in perioada de vegetatie. Totusi primele 2 saptamani planta este mai sensibila atat la lumina cat si la fertilizatori,astfel ca orice schimbare de mediu ii poate dauna. In primele 2 saptamani planta nu trebuie supusa la cantitati mari de lumina un siblu cfl de 40 w tinut la 6 cm de planta este suficient..sau 2 neoane de 18 w fiecare. In nici intr-un caz sa nu bagat planta sub o lampa hps..acesta fiind prea puternic si avand spectrul de lumina nepotrivit pentru primele 3 sapatamani de viatza a plantei,aceasta nevazund acest tip de lumina pana la 3 saptamani..apoi e ok. Dupa primele 2 saptamani in functie de cum sa dezvoltat si planta puteti sa ii aplicati fertilizatori si sa ii puneti o sursa de lumina mai puternica, Starea de vegetatie este direct conditionata de timpul in care este expusa la lumina. Astfel daca o tineti timp de 18 ore sub lumina si doar 6 sub intuneric planta nu va inflori. De indata ce veti schimba orarul de iluminare la 12 ore lumina /12 intuneric plata isi va schimba metabolismul si va incepe sa infloreasca. O planta poate fi bagata la flowering (12lumina /12 intuneric) si de la o luna insa cel mai indicat este sa faceti asta cand ajunge la varsta de 2 luni sau chiar mai mult. Va fac un program simplu de iluminare: ziua 1-2 saptamani> 24 ore lumina (fara fertilizatori sa surse puternice de lumina) 2 sapt-2 luni>18 ore lumina/6 intuneric( cu fertilizatori si surse puternice de lumina (hps dupa a 3 sapt) ) 2 luni-ultima zi>12 ore lumina/12 intuneric( fertilizatori de inflorire si indicat lampa hps) De precizat ca o planta poate fi tinuta in starea de veg chiar si ani intregi in cazul in care aveti o planta potenta din care taiati clone asa este si indicat! din momentul in care planta este pusa la inflorire aceasta isi va termina ciclul de viata in minim 45 zile si maxim 90 (depinde de strain(specie)

#4 Indoor Lumina Soarele produce un spectru destul de mare de culori. Ai fi surprins sa afli ca produce si verde? Nu ai vazut niciodata lumina verde venind dinspre soare. Nici nu o sa o vezi astfel. Totusi, plantele din jurul tau o reflecta si nu o pot absorbi. Cu ce te ajuta asta? Daca esti un gradinar nebun care simte ca TREBUIE sa verifice starea plantelor ora de ora, chiar si cand plantele dorm dar nu vrei sa le deranjezi, atunci baga un bec cu lumina verde. Acum inapoi la restul spectrului. Lumina solara e cuprinsa din cateva tipuri de radiatii si o particica mai mica de lumina pe care ochii tai o pot percepe si pe care creierul tau o poate interpreta sub forma de culori. Dar cele 2 culori ce ne intereseaza pe noi, anume albastru si rosu, tzin de cu totul altceva: atmosfera si forma planetei. Aerul curat din atmosfera functioneaza ca un filtru, si cu cat mai multa lumina trece prin el, cu atat mai albastru devine cerul. Nu ma crezi? Cerul noaptea e total negru. De ce?? Ah da! Partea ta din planeta nu e expusa soarelui in acel moment. Si cum ramane cu forma planetei? Noi ne invartim in jurul axei si in jurul soarelui, dar ca indivizi percepem miscarea soarelui pe bolta cereasca, ca un arc de cerc. Soarele apare la un capat al orizontului si dispare la celalalt. Dar atunci cand unghiul este mai mic, sau aproape de 180, atunci partea noastra a planetei este expusa la mai putina lumina. Atunci spectrul Rosu este cel mai puternic si poate fi perceput cu ochiul liber. Nu ma crezi? Baga un rasarit si un asfintzit si mai vorbim. Perioada de veg a plantei este de obicei marcata in natura de expunerea la un numar foarte mare de ore de lumina albastra, putina rosie si nopti scurte. In schimb in cea de floare ai mai putine ore de lumina albastra, mai multe de rosie si nopti si mai lungi. In timpul cresterii se foloseste lumina alba, zisa RECE. Are 2700 K. La inflorire se foloseste lumina CALDA. Are 5700 K. Becurile economice au scrise pe ele 2 puteri. De exemplu 21 w => 120 w. Cand socotesti puterea pentru cresterea plantelor te iei dupa cifra mai mica. Adica faci 300 600 w pe metru patrat din cate becuri de 20 w e nevoie. Calculul de putere este valabil si pentru neoane d-alea lungi. Pentru crestere se folosesc becuri MH , metal halide pe englezeste. Se socoteste cu 400w pe metru patrat. Pentru inflorire se folosesc becuri HPS , high pressure sodium pe englezeste. Se socoteste 600 w pe metru patrat. Ca sa cresti randamentul becului, deasupra se pune un reflector ca in poza. Acesta apara si tavanul dulapului de caldura becului. Becurile MH si HPS au nevoie de balast pentru a functiona. Fiecare tip de bec cu balastul sau. Acesta se incalzeste tare in timpul functionarii becului. Cele clasice sunt electromagnetice, ca la neoane. Cele moderne sunt electronice, se zice ca prelungesc durata de viatza a becului. Atentie la fire, curentul electric si apa nu fac casa buna. Becurile MH si HPS se incing puternic cand ard. Si te pot arde pe tine sau plantele, daca se produc apropieri prea mari. Becul incins nu trebuie stropit cu apa deoarece poate exploda urat. Atentie la firele instalatiei, sunt puteri destul de mari si legaturile prost facute se incing si iti pot da foc la dulapul / cutia in care cresti.

Ghid Ok.vrei sa cresti nu? E foarte simplu: ai nevoie de un loc sigur (daca stai cu parintii sau alte persoanemai bine nuiti pot da numeroase motive dar ca un copil incapatzanat ai sa te agati de si daca?) NU! inca o data: NU CRESTE DACA LOCUIESTI CU PARINTII! Risti mult pt ambele parti. The END. Apoi iti trebuiesc seminte (pt mai multe informatii da click pe linkul din semnatura mea) Semintele vor trebui germinate (alt link in semnatura mea) si crescute. Cum cresti? Ai nevoie de un loc, iar indoor poti folosi un loc inchis: cutie, dulap, camera. Ideea e sa ai destul loc atat pt ghivece, lumini cat si pt plante. Cu cat mai mult cu atat mai bine. Ai nevoie de ventilatie ca sa schimbi aerul si sa scapi de caldura generata de lumini si in unele cazuri si de un filtru de aer ca sa nu iti puta casa ca un cofeeshop olandez. Ok, ai germinat semintele. Ce urmeaza? Faci rost de niste pamant. Cu cat mai curat si mai fluffy cu atat mai bine. Nu are nevoie de compost sau de ingrasaminte acum. Daca esti cunoscut pt crimele tale la adresa regnului vegetal, contacteaza cea mai apropiata sera sau florarie profesionista si cere pamant pt rasaduri. Foloseste ghivece cu gauri de scurgere. Cat de des ud / fertilizez ? Regula de baza: BELESTE OCHII ! Daca planta cere ii dai. Udat: Poti astepta ca boul sa se usuce putin, oricum cateodata putina sete nu ii face rau. SAU, Pui mana pe ghiveci si il ridici putin. E greu? Are destula apa. E usor, adauga ceva apa. Plantele mici au nevoie de putina apa, plantele mari de mai multa. Lasa planta sa faca putina sete ca sa stii cam cat de usor e ghiveciul cand nu e pamantul plin de apa. Fertilizare: Cand planta va avea deficiente (nu mai creste, frunze moarte etc) o sa o ajuti. Nu ii da pana nu cere. In rest ii dai lumina, o feresti de temperaturi joase si te asiguri ca are aer proaspat. Plantele in timpul noptii nu produc oxigen ci il consuma. Micro Istorie a Soiurilor: In SUA cannabisul a fost adus de mexicani. Americanii au preluat ideea dar prohibtia i-a fortzat sa creasca indoors si sa se bazeze mai mult pe importuri pt ca iarba de indoors era proasta. Nu e usor sa cresti o planta tropicala indoorsiar americanii erau incepatori in cresterea mariei. Sativele cresc mari si au nevoie de foarte multe saptamani ca sa infloreasca asa ca iarna le omora cu mult timp inainte ca acestea sa fie gata de recoltat, Asa ca multi hipioti au facut vizite in majoritatea tarilor cu o istorie a cannabisului: India, Nepal, Tarile Arabe. Si bafta lor e ca au gasit marioare mici si compacte cu un high nou si, mai important de atat, infloreau intr-un timp mult mai scurt. Crescute indoors, plantele s-au descurcat de minune. Apoi baietii au facut tot felul de polenizari din care au reiesit hibrizi noi, cu high-uri noi, ce dadeau mai mult bud, cresteau mai mari si infloreau mult mai repede ca sativele. In acest moment mai toate soiurile sunt mixuri obtinute din soiuri old-school si, cateodata, din adaugari de soiuri noi (landrace) descoperite recent de groweri care vor sa ofere ceva nou clientilor, si poate si faima, mai ales daca gasesc ceva ce sa sparga gura targului la concursuri. Sativa creste MARE. Cat de Mare? de la 2.5 Metri in sus. Sativa infloreste Greu. Cat de Greu? de la 10 saptamani la 20. Indica creste Mica. Cat de mica? de la 50 cm la 1.5 metri. Indica infloreste repede. Cat de repede? intre 6 si 7 saptamani. AFARA Ideal ar fi sa cresti un hibrid in mare parte indica. De ce? Pt ca la noi toamna (anotimpul cand infloreste) ajunge sa fie destul de ploioasa si rece incat sa iti omoare planta. Apoi vine iarna si frigul SIGUR o omoara. Adica??? Creste soiuri care infloresc in maximum 8 saptamani sau mai putin In CASA creste ce vrei, depinde cat spatiu ai si cat esti dispus sa astepti

Vrei sa cresti si nu stii ce bec sa folosesti? incandescente ? NU cu vapori de mercur? NU halogenuri? NU neoane de discoteca? NU De ce nu? Spectrul nu e bun pt plante. CFL-uri? DA Neoane? DA HPS? DA MH? DA Leduri? Dar nu merge orice tip de led si sistemele sunt SCUMPE Planta Mare= Genetica + Soare + Apa + Nutrienti Da, si pamantul conteaza dar am vazut plante crescand imense in pamant de cacat si fara nici un supliment de nutrienti. Ghid de obtinere a plantelor mari la outdoor: Faci groapa adanca intr-o zona unde bate soarele toata ziua, o umpli cu pamant de calitate sau mixul tau preferat, adaugi niste nutrienti, plantezi o planta in mare parte sativa si o uzi din 2 in 2 zile cu cate o galeata de apa. De preferat ar fi sa fie sativa si sa o ferminezi in casa si sa o pui primele 2 saptamani la lumina artificiala dupa care sa o plantezi in padure. Cand sa scot planteleafara? Cand ai destule grade afara noaptea cat sa nu inghetze. Vrei o data calendaristica? Oricand dupa mijlocul lui Aprilie. Da, 20 Aprilie e ok. Si da, poti sa le scoti si pe timp de vara. Cat de tarziu? Am scos afara plante de cativa centimetri era Iulie. Si cred ca daca le scoteam si in August, tot ar fi mers. Haide sa iti explic: GERMINEZ semintele din timp si dupa ce planta s-a prins bine in pamant, SCOT planta afara.

Outdoor Motivatie Trei motive ca sa cresti outdoor : Cea mai ieftina i cea mai simpla metod de a crete Cannabis este creterea Outdoor. De ce? Hai s enumerm cteva motive: 1. Este ieftin. Soarele este cea mai puternica sursa de lumina din universul cunoscut omenirii. Pe lng faptul ca are exact spectrul necesar creterii armonioase a tuturor plantelor, este GRATIS. Daca voi gsii o oferta mai bun sa m anunai i pe mine. 2. Cannabisul crete de mii de ani afar i se pare ca a dat roade nu gluma. Crete aproape oriunde i cteodat n medii mai puin ospitaliere. 3. Dac eti prins cu plante n cas e o problema grav. Dar nimeni nu poate dovedi ca plantele din pdurea X sau de pe cmpul Y sau din nu tiu ce loc, i aparin. Chiar daca eti gsit pe lng ele poi s zici ca ai dat accidental de ele. De ce s cresc iarb cnd pot s o cumpr? (tiu un tip care tie un tip) Preul. Iarba costa mult. Uneori PREA MULT i ne ntrebm de ce?. S creti Canabis este relativ riscant. La fel de riscant poate fi i mersul pe strad. Dar pentru c poliia prinde groweri neateni i dealeri, preul ierbii este sltat automat. Nu noi, cei care cretem pentru noi i fumm cu responsabilitate, ci poliia. Ei anun capturi incredibile de iarb, de cele mai multe ori pentru c ei cntresc plante verzi, i fac nite evaluri economice colosale. De ce ai vrea s aduci bani pe piaa neagr? Disprnd cererea, dispare i oferta. Poate atunci poliia i va vedea de treab i i va prinde pe dealeri i lumea va fi un loc mai fericit. Cnd i creti propria iarb descoperi c investeti relativ puin i primeti napoi mai mult dect sperai (dac totul merge bine). i cnd te uii la propriul stash realizezi c ai economisit destul de mult. Nu doar asta, dar primul grow i returneaz banii investii i i d material de fumat GRATIS pentru o bun perioad. Sntate. Bud-ul pe care tocmai l-ai cumpratcum a fost crescut? Aceast informaie este ntotdeauna fals. Dealerului nu ii pas de sntatea ta. Crezi c lui i pas c tu vei fuma bud pe care el nsui l-a dat cu insecticid ca s l fac mai tare? Mai tare te asigur c nu o s fie, dar va fi extrem de nociv. Gndete-te c poi fuma otrav pentru gndaci. Plmnii i creierul tu iubesc otrvurile. Dar s zicem c nu a dato cu nimic. Bud-ul este verde dar bine uscat, acoperit cu firioare armii i este plin de cristale. Arat bine nu? Dac omul a crescut planta pe marginea unui drum. Canabisul autohton crete i el de cele mai multe ori pe marginea drumului deci e posibil ca lumea s cread c e doar cnep i s o lase n pace. Nu muli tiu c Tutunul i Canabisul sunt 2 plante care absorb tot ce gsesc n pmnt: metale, toxine, elemente radioactive i chiar i bacterii care pot cauza boli transmisibile la om. Acel bud pe care dealerul i-l vinde, se prea poate s fi crescut pe o plant care a absorbit plumbul lsat n urm de maini. Ce altceva se afla n pmntul acela nici nu i poi imagina. Poate c a crescuto lng groapa de gunoi. Sau poate lng tomberonul unde dispensarul satului a aruncat nc 2 pubele pline de bandaje i ace folosite. Dealerului nu i pas. Dar dac tu i-ai crete propria iarb atunci ai ti ce fumezi. Ai avea grij de sntatea ta i a celor cu care mpari aceast plcere. Securitate. Ai cumprat 1 gram de iarba sau de hash de la amicul tu dealerul. A doua zi poliia l salt. Crezi c gura lui nu va ncepe s turuie? Nu i pas de tine. Credeai c suntei prieteni doar pentru c mai venea pe la tine, i vindea nite iarb i apoi fumai 1 joint (fcut din iarba pe care ai cumprato)? Dac erai prieteni nu i cerea bani pe iarb. Dealerului nu i pas dect s fac bani. Dac e prins va da pe oricine n gt ca s i salveze pielea. Dar dac tu nu ai nici o legtur cu el, nimeni nu i va bate la u s te ntrebe de tanti Mrioara. Plcere. Pentru mine este o plcere s cresc canabis. Planta asta crete uimitor de repede iar mirosul ei este mbttor. M simt bine cnd mi umplu pipa i fumez puin din recolta proaspt uscat. Gndul c fac ceva ilegal i chiar ideea c am scpat cu asta basma curat, e doar un bonus. Nevermind the president, lets overgrow the government!!! De ce s nu cresc iarb? Legea. Din pcate trim ntr-o ar condus de nite idioi care au decis c dac ei nu au voie s fumeze, atunci nici alii s nu o poat face. i vedem tot timpul la TV. Ba i prinde bei, ba c au

lovit cu maina pe cineva. i au pit ceva? Nu. nsui preedintele s-a urcat but la volan. Da stai ca cic legea nu se aplic pentru el, DOMNULE!!! De ce s ai tu voie s fumezi? Nu le pas ca ai abandonat ideologia cretin i c acum cochetezi cu rastafarianismul i c fumatul de canabis este sacramentul tu zilnic. Sau poate c fumezi din motive medicale. Cum Grcel nu a auzit de existena unor asemenea studii, darmite s poat citi ntr-o limb strin ca s neleag, cum ar putea el s simt mil sau compasiune pentru tine care eti bolnav, cnd el tie de la coal c ceea ce faci e ru i dac nu ii dai pagi nc mult, vei fi futut pe via. Exact!!! FUTUT pe via pentru c n Romnia dac ai dosar penal poi s te caci n toi anii de studenie i n toi anii de experien acumulai n nu-tiu-ce-domeniu. Rareori scapi cu o amenda, dar nici aia nu i vine bine cnd vezi c suma aia e ntreinerea ta pe cteva luni (de iarn). Partea rea e c dup asta, pe lng faptul c te las fr iarb i fr bani, te mai i urmresc o vremem rog ei i spun supraveghere. Adio intimitate, Hello Big-Brother! Societatea. S nu i imaginezi c sraca mam, care te-a susinut toi aceti ani n tot ce ai fcut, te va aclama pentru noul tu hobby. Familia i prietenii rareori vad lucrurile cum le vezi tu. Ba mai ru. Uneori te critic i chiar iau msuri mpotriva acestor apucturi pentru c nu le convine lor. Trebuie s realizezi c aa au crescut ei. Aa au fost nvai. Aceasta este realitatea lor. Pentru ei iarba = ru. Cnd apari tu i le zici c se neal, realitatea lor este compromis i ei atunci reacioneaz puternic i negativ (ca i n cazul lui Galileo Galilei). S fumezi iarb hai c nu e chiar aa de ru. Dar dac te afl ca tu creti? Deja aud cum murmur vecinii. i cum femeile au mai ntotdeauna gura proast deja eti teroristul / dealerul / drogatul din blocul de alturi. Puini sunt oamenii care s-au adaptat n societate. Toi zic c societatea i-a acceptat. Rahat pe b! Societatea funcioneaz pe reguli la care tu nu ai nimic de spus. Nite reguli stupide care sunt impuse de nite oameni btrni i cu mintea pe duc, care ncearc din rsputeri s se in cu degetele lor scheletice, de un sistem nvechit, bolnav i muribund, numit de ei realitate. Sntatea. Cine a crezut c e 100% uor s creti iarb se nela. i poate duna serios sntii. Nu e uor s cari prin pdure pmnt sau ap pe poteci ascunse, pe dealuri departe de civilizaie, prin tufiuri cu ghimpi, prin lanuri de urzici, prin mlatini sau mocirle. Haic s cari cteva zeci de kilograme de pmnt pe distane mari nu e chiar sfritul lumii. S vezi cum e cu apa. Plantele au nevoie de ap. Odat cu nlimea cresc i nevoile plantei. O surs de ap n apropiere te scutete de ceva munc. Per total crescutul te macin mai mult psihic dect fizic. Gsirea unui loc este crucial. Trebuie s investeti mult timp n asta. Securitatea la fel. Sunt plantele OK? Te-a vzut cineva? Poate trece cineva pe acolo? Dac ti le mnnc un animal? Dac cineva i le taie? Dac cineva i le ia nainte de recolt? Dac sezonul merge aiurea? Dac ploile cauzeaz apariia mucegaiului n budul tu? Dac nu poi ajunge la timp la ele? Dac? Dac? Dac? ntrebrile pot continua, dar nu i au rostul. Cnd eti in preajma plantelor fiecare sunet este un factor de stres. Este un lucru cu care va trebui ori s te obinuieti, ori s iei msuri ca s te asiguri c nu vei avea surprize.

#2 Outdoor Cele 10 porunci pentru outdoor 1. S nu spui NIMNUI, NICIODAT c tu creti Marijuana sau c ai vreo legtur direct sau indirect cu aceasta! 2. Nu crete n locuri unde lumea le-ar gsi cu uurin. Evit locurile frecventate de oameni i care au semne cum c oamenii au fost pe acolo. 3. Nu crete mai multe plante dect ai nevoie. Sincer! Chiar dac ai putea s ai grij de 20 de plante care s zicem c i dau pe puin 100 gr de bud uscat fiecare, ce faci tu cu atta iarb? Unde o usuci i unde o pstrezi? Cum explici cantitatea dac eti prins? 4. Asigura-te c nu ai fost vzut la plante. Cum spunea i Bart Simpson: Nu m-a vzut nimeni! Nu poi dovedi nimic! Dac eti vzut nu te mai ntoarce la plante. Libertatea e mai important. 5. Canabisului i place lumina. Ofer-i ct mai mult! Tricomii apr planta de radiaiile solare deci da-i plantei motive s produc ct mai muli tricomi! 6. Canabisul are nevoie de ap i aer ca s supravieuiasc. Nu i neca plantele. Dac foloseti ghivece, asigura-i guri pentru drenaj i nu i da prea mult ap cci vei srci solul de nutrieni. 7. Nu hrni plantele tale cu ngrminte care nu sunt bune pentru recolte de consum. Amintete-i c acestea vor ajunge n organismul tu! Evit chimicalele! 8. O recolt mare crete pe o plant mare. O plant mare va avea ntotdeauna un sistem rdcinos marecare va trebui udat mult si des. 9. Ai rbdare i verific zona nainte de a merge la plante. E mai bine s stai pe un deal 15-30 minute i s te asiguri c prin zon nu trece nimeni, dect s riti. 10. Nu fuma prea mult cnd eti pe lng plante. Lor nu le place i probabil vei deveni paranoic i vei face vreo tmpenie.

#3 Outdoor Locaie Probabil nu sunt singurul care afirm c cea mai important parte a unui grow de succes este locaia. Poi s ai pmnt de super calitate, nutrieni de sute de dolari i un anotimp excelent pentru a crete orice soi de canabis, dar dac nu ei un loc unde s i creti plantelela ce bun? Locul este cel mai important. Recunosc c muli vor zice: Dar tipule! Marijuana este o buruian. Va crete oriunde. De ce s m muncesc s gsesc un loc? Sunt de acord cu voi oameni buni. Mrioara este adesea numit buruian pentru c ea chiar se dezvolt la un ritm alarmant, exact ca o buruian. De crescut va crete oriunde are pmnt, ap, aer i lumin. Dar dac noi chiar vrem s avem material de prim calitate la ndemn cnd vrem s fumm, atunci va trebui s i asigurm condiii pentru ca aceasta s isi poat dezvolta ntregul sau potential genetic. Vrem plante mari, acoperite de tricomi cum sunt munii iarna i tulpini mpovrate de buzi groi ca ncheietura minii i tari ca piatra. Dac vrei toate cele de mai sus atunci va trebui s muncii. Recolta este proporional cu banii, timpul i munca investit n acel grow. Asta ce ar trebui s nsemne? se ntreab unii. Pi e simplu. Dac ai ales un loc oarecare, ai bgat nite semine n pmnt i te ntorci n septembrie octombrie i te atepi la o recolt bogat dar nu gseti nimic, atunci nu ar trebui s te mire acest fapt. n schimb dac ai ales cu grij un loc cu avantaje ca izolarea, accesibilitate dificil, expunere solar direct, i i asiguri plantei pmnt de calitate, nutrieni i ap, atunci i merii din plin o gleat dou de bud. S creti n propria grdin i d anse de 50%-50%. Dar dac iei n considerare vecinii curioi, prietenii i rudele care vin n vizit la un grtar i familia care nu ar privi cu ochi buni noul tu hobby, atunci recomand din tot sufletul gsirea unui loc n afara proprietii tale. Asta i d o cale de scpare n caz c lucrurile nu merg conform planurilor tale. Poi fugi de lng plantele tale din natur dac te vede cine nu trebuie i poi zice c mergi la pescuit, te plimbi n natur, faci poze, culegi fructe sau ierburi medicinale, faci parte din nu tiu ce club columbofil sau pur i simplu ai oprit de o parte a drumului ca s i faci nevoile (din acest motiv eu car hartie igienica in rucsac si daca aud ceva trag pantalonii jos si ma las pe vineatentie la urzici). Dar, s fim serioi, chiar crezi c poi s fugi din propria cas cnd stai la bloc, poliia e la u cu mandat i tu ai un growbox sau un growroom plin de plante? Deci cum gsim aceste locuri? Trebuie s le cutm. Eu personal recomand s avei la ndemn o hart a regiunii. Google Earth e bun i el. Aa vei vedea aezrile umane, geografia zonei i posibilele locuri cu acces la ap. Apoi facem cteva notie i pe cai c se filmeaz. Locurile e bine s le caui toamna. Astfel vei vedea cum arat locul mai ales la timpul recoltei. Vara este i el un anotimp bun de cutat pentru simplu fapt c ai o scuz (mici, bere, cort, canicul) si cu ocazia asta studiezi expunerea solaraunghiuri etc ncercai s evitai locurile cu semne ale prezenei omului. Sticlele de bere, pungile, casoletele de carne i alte elemente similare intr n aceast categorie. Urmele de cauciucuri sunt i ele un indicator la ct de mult trafic are zona. Plumbul nu e bun pentru organismul tu i unii au avantajul mainilor nalte de unde vezi orice. Zonele cu semne ale prezenei animalelor domestice nu sunt nici ele recomandate. Sunt muli oameni care au turme de capre, oi sau vaci i care angajeaz pe vreun ran s le plimbe prin zon. Aceste blnde animale sunt maini de mncat iar plantele tale nu au nici un sistem de aprare mpotriva acestora. Cutai bariere umane ca: Tufiuri cu epi (evitai ctina e o plant cutat) Zone pline de urzici (dei sunt comestibile i cutate) Teren accidentat unde nici o main de teren i nici vreun mountainbike nu s-ar descurca prea bine Zone cu acces ngreunat Zone care nu prezint nici un interespentru nimeniever Zone prsitetotal. Evitai:

 Zonele de pune (beeemuuuu) Zonele agro-turistice (uite tati ce am gsit) Zonele agricole (ranul taie tot ce consider buruian) Drumurile (plumb bleah!) Zonele inundabile (Mrioara se neac i ea) Zonele cu prea mult cnep prin preajm (vrei sinsemilla nu?) Zonele ntunecoase (parc iubea soarele nu?) Zonele industriale (cine tie ce prafuri vin de la combinat) Zonele poluate (i gunoiul e o form de poluare) Lanurile de porumb (toamna porumbul e galben, nu verde si nu toate soiurile termina in August) As mai adauga o smecherie mica care ajuta la alegerea locului: daca cresti in sol e bine sa dai gaurile inaitea sezonului si sa lasi o bancnota pe joc sub o piatra legata sau ceva astfel sti sigur daca a trecut cineva pe acolo sau nu. Unii lasa banieu am lasat suc, bere, o punga de Joe. Dar daca e vorba de animale asta e mai dificil pt ca folosesti plante. 2-3 anul asta si daca totul merge bine bagi 5-7 anul urmator. Totusi prefer sa ma asigur ca nimeni nu o sa fie acolo in urmatoarele 8 luni pt ca asa pot sa bag un gard de sarma si am terminat cu grijile. Faza asta cu bancnota ma salvat odata sa nu fac o mare greseala si cat ma costat 5 lei de altfel e buna si cand ai grow-ul deja pus acolo vei stii cand un om a trecut pe acolo.. Foarte important si sa ai cat mai multe locatii.. eu unul nu ma limitez doar la 2-3 locatii, folosesc mai multe si imprastii strainurile cat mai diferit intre locatii ca in cazul in care pierd un spot.. sa am strainurile care le-am pierdut si in alte locatii.

#4 Outdoor Expunere & Subterfugii Odat gsite aceste posibile zone e bine s scoatem busola din buzunar i s ne uitm spre Sud. 6 8 ore de expunere solar direct e okdar, cu ct este mai lung expunerea solar direct, cu att mai bine. O or n plus sau n minus de expunere va decide dac recolta ta e mai bogat sau mai srac cu cteva zeci de grame. Dac ai copaci prin zon i ai destul tupeu, pune mna pe drujb sau pe topor i taie civa. Nu recomand asta pentru c sunt sigur c nenea Gic Pduraru nu va fi prea fericit i va pndi zona. Atta timp ct i lai pomii n pace io zic c o s te lase i el n pace pe tine. Pdurea, chiar dac este proprietatea statului, trebuie respectat i ocrotit. Mai multe informatii despre expunerea la soare si unghiul de expunere are Backcoutry. Recomand threadurile omului. Sunt pline de inspiratie si dupa destul stres l-am convins sa construiasca o varianta de Earthbox si acum de abea astept sa vad rezultatele din toamna. Totusi am o smecherie pt cei ce vor sa stie cate ore de lumina vor avea in acea zona. Sa zicem ca esti into padure intr-un luminis si mai ai si idee cam care este traiectoria soarelui. Cum stii cate ore de lumina ai acolo? simplu: cu pumnul. Am invatat metoda de la un cercetas si expert in supravietuire: intinzi bratul si strangi pumnul. Fiecare deget are o valoare de 15 minute. 4 degete: 1 ora. si te uiti la pumn, apoi pumnul se misca si lasa un pumn imaginar in urma sacontinuand va ajunge la un anumit numar de pumnisau ore. asa poti sa iti dai seama cam cat e ceasul dar si cam cate ore de lumina primeste acel loc. Subterfugii: vrem ca plantele noastre s creasc mari i sntoase pentru ca apoi s le omorm i s le lum bud-ul. Ghici ce? i alii vor acelai lucru. Aa c este crucial ca plantele s nu fie gsite. E bine ca plantele s fie ascunse de privirile indiscrete ale curioilor. Evit s pari suspicios i jumtate din problemele tale sunt rezolvate. tii unde sunt plantele tale? Atunci ai face bine s ai mai multe drumuri ctre acel loc. Dac alegi acelai drum atunci vei face o potec. Lumea curioas face multe drumeii pe poteci strine. De ce? O potec nseamn c cineva a trecut de foarte multe ori pe acolo, drumul e sigur i probabil vor vedea ceva interesant. Plantele tale sunt nalte? Atunci leag-le i schimb-le forma. O piatr (nu prea grea) legat de o sfoar iar sfoara legat de vrful plantei va trage uor vrful plantei n jos i in timp i va schimba forma. Dac este ntr-o gleat (lucru pe care l recomand, mai ales dac trebuie s le mui) atunci sap o groap i bag gleata (fundul sa fie foarte bine gaurit) n ea, astfel vei mai lua ceva din nlimea acesteia. Orice ai face, de la training la fim, f orice numai schimb forma clasic de brad a plantei. Dar cea mai ingenioas metod este camuflajul. ntr-o zon cu mult vegetaie de diferite tonuri de verde planta ta este aproape invizibil. Lumina soarelui lovete vegetaia din jur i schimb forma vizibil a frunzei. De la distan nici nu o observi. O alta varianta ar fi sa faci rost de soiuri care nu seamana la frunza cu marioara, gen: Duckfoot sau Maple Leaf Indica. Am mentionat ca cea mai buna metoda este camuflajul. Unii ar spune ca daca pui plante care seamana asa, ai sa camuflezi iarba. Ideea de camuflaj include si asta. Dar sunt probleme. Daca ai plante care seamana intre ele, oare nu se va lasa careva pacalit? Cum? Pai nu-i asta ideea? Ba da, asta e ideea. Dar nu vrem sa creada lumea ca avem 15 marioare intr-un loc in loc de 4-5. Cum adica? Sa zicem ca ai in curte sau in orice alt loc 5 plante si le camuflezi cu alte plante care seamana cu marioara si intamplator vede unu plantele si zice. MOOOAAAAA ce de iarbapt ca vezi tuseamana a iarba. Se apropie, fie nu isi da seama ca nu e iarba si le ia pe toate, inclusiv marioara ta. Fie isi da seama ca nu e iarba si deodata observa care e iarba si care nu e, pt ca el este acum destul de aproape incat sa faca diferenta. Ideea e sa il faci sa creada ca sunt alte plante si nu iarba. De la distanta e mai usor sa pacalesti ochiul uman decat de aproape. Daca tot va laudati ca ati vazut filmele lui Jorje atunci ati ratat cateva elemente din materialul de outdoor. Cel mai bine este ca o planta sa fie ascunsa intre alte plante de culori similare. Pentru ca frunzele sunt in spatele mai multor tipuri de frunze, tulpini si poate si flori, bogatia de detalii, unghiul din care bate soarele, umbrele si multe alte alemente din jur, il fac pe cel ce se uita in acea

directie sa nu isi dea seama ce e acolo. De ce? Treaba cu camuflajul se bazeaza pe faptul ca oamenii nu au o vedere prea buna, in comparatie cu alte specii, de cele mai multe ori daca sunt de la oras si merg la padure sau in alte locuri, multe lucruri de acolo le sunt straine si mai este si un fenomen ciudat numit orbire perceptuala (wikipedia). E cam acelasi lucru ca in jocurile de la BigFishGames in care trebuie sa cauti 15 obiecte si in imaginea din fatza ai peste 150. Sunt atat de multe informatii si nici nu esti sigur cum arata ceea ce cauti, incat nici nu iti dai seama ca le vezi. Asta e exact ceea ce ar trebui sa incerci pt plantele tale. Omul nici nu ar trebui sa constientizeze faptul ca acolo ar putea fi o marioara. Am cunoscut pe OG un bucurestean. Baiatu crestea de mai multi ani in mijlocul bucurestiului. Cum? Unde? Langa tomberon . Ewwwwgunoi, boschetari.. Da stiu, dar plantele lui erau ascunse intre alte marioare. Erau ele ruderici dar cand esti baiat destept si poti face diferenta intre BigBud si Haldan trebuie doar sa elimini masculii si plantele tale dispar ca prin minune. Apoi duci gunoiul, le uzi, mirosul le camufleaza vara, iar toamna recoltezi lejer. Acum metoda nu mai merge pt ca primaria la el trimite oameni sa mai taie ierburi de acest gen si pt ca lumea a inceput sa stie cam ce e aia marijuana (chiar daca ochiometric tot Cannabisul e la fel). Baiatu a facut o chestie inteligenta pt ca s-a bazat pe ignoranta oamenilor. Toti stiau ca acolo creste canepa chioara si ii durea in cot de ea. Chiar daca s-ar fi uitat direct la un bud gros de Big Bud creierul lor le-ar fi spus acelasi lucru: e canepa chioara. Incerc sa simplific ce am la indemanadar daca decid sa imbunatatesc va anunt.

#5 Outdoor Cultivare Daca stii ce vei face din momentul taierii si pana se usuca toata marioararestul va fi ceva mai usor. Locul il stii deja si va trebui sa gasesti o cale sa aduci tot ce vei avea nevoie: pamant, unelte, ingrasaminte, bidoane cu apaorice consideri ca iti va fi folositor acolo. Uneltele vor fi greu de adus pt ca sunt mari. pt asta te ajuta un rucksack mare si putina ingeniozitate. O lopata mare poate incape inauntru daca o desfaci in doua componente si folosesti un surub cu piulitza ca sa imbini cele doua bucati. Coada prea mare poate fi oricand taiata. Daca nu te omoara spatele ai putea folosi o lopata de campanie, se strange, se face mica si este usor de folosit. Sfat: Sapa in genunchi. Cel mai bine e sa sapi in genunchi cu o lopata de campanie pt ca altfel o sa iti omori spinarea. O lopata de campanie buna este modelul militar din lemn si fier. Ce gasesti facut din plastic e un rahat care nu te va tine mult, iti garantez. Pamantul este de cele mai multe ori plin de radacini si insecte. E pamant bun si bogat in nutrienti si mai mult ca sigur ai putea sa il folosesti ca sa cresti. Dar daca vrei mai mult control iti aduci propriul pamant. Pamanturile din comert sunt de toate felurile. Cauta ceva cu un ph 6.5 6.7. Cu cat mai aproape cu atat mai bine. La acesta poti adauga fie ingrasaminte chimice care se raspandesc usor in timp, fie mergi cu alternativa bio si folosesti balegar sau alte excremente de la ierbivore, excremente care au stat 2-3 ani de o parte si bacteriile au descompus tot. Cel mai uso e sa gasesti un maldar mare de balegar pe langa ferme sau hergehlii si sa sapi pana ajungi la partea care arata mai mult a pamant decat a balegar. Pe langa astea e bine sa mai adaugi ceva pt ca solul sa fie ceva mai aerat. De ce e important aerul? Radacinile respira si cand au acces la mai mult aer ele se dezvolta mai bine si mai repede. Radacini mari = planta mare si de cele mai multe ori si foarte sanatoasa. Pt aeratie e bun pelita / perlitul daca il gasesti in comert, si fibra de cocos / cocopeat / neopeat sau sub orice nume il gasesti. Vine in forme compacte si arata ca niste caramizi. Se expandeaza il apa si pot fi folosite si ca medium hidro. Dar atentie ca unii producatori in timpul procesarii nu au mare grija cu el si poate fi plin de saruri si nutrientri in concentratii mortale pt plantele tale. Asa ca mai bine il speli bine de tot ca sa nu ai vreo surpriza neplacuta. Metoda ce imi place mie e sa iei o caramida de coco si una de constructie, sa le pui pe amandoua in o fata de perna mai veche care are fermoar / sau intr-un sac legat la gura si sa le arunci intr-o apa curgatoare. Te introrci a doua sau a treia zi si voyla coco-peatul e curat, expandat, si cantareste o tona. La fel ca si pamantul nu vrei sa il transporti plin de apa asa ca daca il lasi la soare sa va mai usca. Apa este vitala. Daca ai in apropierea grow-ului o sursa naturala de apa care nu va seca in timpul verii norocul tau. Daca in zona ta ploua des varasi mai bine dar ma tem sa nu ai o toamna ploioasa si bud mucegait. In orice caz: planta ta va avea nevoie de apa, iar daca mama ei de natura refuza sa te ajute, atunci va trebui sa fii mai ingenios sau mai harnic ca ea. Poti aduce fie un cos mare de plastic, fie un butoi de plastic pe care sa le umpli in primavara cand ploua de rupe. Intinzi o prelata pe langa copaci si faci in asa fel ca orice apa care o loveste sa se scurga in butoi. Apoi faci dansul ploii sau astepti sa ploua bine si vei avea destula apa pt cateva saptamani. Apa poate fi pastrata acolo, dar ai grija sa nu intre frunze, crengi sau insecte pt ca se va imputi. Sau poti face un earthbox/earthtainer/earthhole sau o variatie a unui sistem cu irigatie subterana permanenta. O alta optiune pt cei mai fortzosi dintre noi este sa care apa in spinare, partea proasta e ca fiecare litru de apa cantareste cam 1kg, Asa ca daca obisnuiesti sa mergi prin padure cam 15-20 de minute cu vreo 20-30 kg de apa in spinare, de 2-3 ori pe saptamanain toamna vei descoperi muschi pe care nu stiai ca ii ai. O mica smecherie: Sapa o groapa in care poti lasa un bidon/ o canistra de apa si acopero cu un placaj mai gros pe care poti lipi cu silicon muschi de padure. Daca te temi ca se vor decolora poti folosi vopsea sprai ca sa ii dai un look mai natural si chiar viu. Transportarea tuturor acestor provizii se poate face in numeroase feluri. La fel ca mine o poti face noaptea daca vrei sau si mai bine in momente in care oamenii normali nu ar avea ce sa caute acolo: in timpul saptamanii cand trebuie sa fie la munca nu la gratar, pe timp urat ce nebun umbla prin ploaie mai ales cand ploua cu galeata? Asta daca prin zona mai trec oameni, dar daca ai acel loc in care stii ca nu vei intalni pe nimeni EVERatunci te poti duce oricand linistit. Dar vezi unde iti lasi masina ca sa nu atragi atentie. Daca poti merge acolo pe bicicletasi mai bine! As mai adauga

cateva detalii in privinta cultivarii outdoor. majoritatea cultivatorilor au fost prinsi din cauza ca mergeau prea des la locul respectiv si fie au fost vazuti de padurari/angajati forestieri care credeau ca oamenii merg sa taie copaci sau de ciobani/oieri care din plictiseala vazand de la distanta oameni in camp mergeau sa vada ce gasesc la locul respectiv si dupa ce vedeau anuntau politia, locul era pus in urmarire de jandarmi care stateau in boscheti pana la urmatoarea aparitie a growerilor dupa care ii prindeau. Plimbarile prea dese la spot sunt datorate din cauza necesitatii udarii a plantelor. aceste plimbari se pot diminua pana la cel mult 1 data/luna (depinde de cate plante ai). Sa recapitulam: 1. Ai semintele 2. Ai locul 3. Ai uneltele 4. Ai pamant si nutrienti/compost sau ce mai vrei sa pui tu in mix Si vrei sa incepicand? Septembrie ar fi un moment bun. De ce? Una la mana: vei vedea cam cum arata locul toamna si iti vei face o idee doua despre el. A doua la mana: daca vremea e infecta si mai si ploua, ai putea sa iti cari multe materiale la locul tau, daca alegi sa faci acest lucru. Scoate din ghiozdan un pahar de iaurt e gol si il baga in pamantul din groapa. Este un pahar oarecare. In primavara va veni, va scoate din pamant paharul si din ghiozdanul sau va iesi alt pahar de iaurt, numai ca acesta va avea o planta in eliar aceasta tehnica ii permite sa planteze chiar si 10 plante in 2-3 minute si sa dispara imediat. Secretul tehnicii? Paharul lasa o gaura in pamant(genial nu?) iar cand scoti planta sa o transplantezi, radacinile vor iesi cu tot cu pamantul in care au crescutsi ghici ce forma vor avea?

Recoltarea Produsul final Pregatirea pt anul care urmeaza: trebuie sa stiti ca un grow de succes nu se face cu una cu doua. Ca si pt examenele importante in viata trebuie sa te pregatesti temeinic. Acumularea de informatii este unul dintre pasi. Este important ca tu sa stii din timp in ce te bagi si ce te astepta. De aceea trebuie sa it faci un plansi unul foarte minutios. Poate ca ma complic dar eu ma simt mult mai bine si dorm mult mai linistit daca stiu ca fiecare element al micului meu plan va merge perfect. Contrar asteptarilor nu comandarea semintelor, gasirea locului, pregatirea locului sau ingrijirea plantelor este partea cea mai dificila. Partea ceea mai grea este recoltare si uscarea/procesarea. De ce? Pt ca atunci te expui cel ma imult pericolului. Daca esti gasit in camp/ padure umbland de nebun e treba ta ce faci acolo pt ca poti gasi o scuza chiar si daca esti gasit langa plantemergeai linistit si ai dat de ele deodata si te-ai gandita sa suni la politiebine ca ai dat de vanatorsau ceva de genul asta. Dar cum explici un rucksack plin de bud???eu nu pot De aceea trebuie sa stii ce se intampla din momentul in care le tai si pana cand vei putea sa iti aprinzi linistit un joint. Transportarea o poti face si ziua si noaptea dar vezi ca maria miroase rau dupa ce e taiata asa ca daca ai o masina vezi ca opririle la stop sunt periculoase si la fel si daca te opreste politia pt orice motiv. Asa ca mai bine, daca ai masina, o poti transporta noaptea pt siguranta si daca o faci ziua vezi ca totul la masina sa fie in regula: farurile, inspectia, rovinieta, asigurarea, TOT. Ca masura suplimentara nu depasi viteza legala sub nici o forma si poarta un tricou alb sau o camasa ca sa te vada de la distanta ca porti centura. Apoi vine uscarea. Vezi ca marioara miroase puternic rau de tot,urat de tot. Iti trebuie un loc ferit de lumina (daca e bezna e si mai bine) cu umezeala scazuta si ventilatie foarte buna. Daca ai acces si la un filtru pt mirosuriacum e momentul sa il folosesti, daca nu.sper ca stai la ultimul etaj unde bate vantulsau ca nu ai vecini prea aproape de tinesau mult prea curiosi Nu ai nevoi de incalzire pt ca incalzirea, desi ar grabi uscarea, ar deteriora produsul in sine. umezeala si lumina sunt inamicul tau principal. deci foloseste un loc intunecat si uscat, adauga la asta un ventilator care sa miste aerul si inca unul care sa il scoata de acolo pt ca altul proaspat sa intre si apoi trebuie doar sa asteptiIncalzirea nu este neaparat ceva necesar, dar temperaturile scazute din noiembrie, intr-o incinta fara incalzire ingreuneaza uscarea in mod adecvat. Temperatura ideala de uscare este undeva la 18-19 C. Problemele mai importante in cazul uscarii sunt ventilatia si umiditatea. O ventilatie adecvata asigura si o umiditate ok, daca nu vine un sezon ploios, si tu usuci iarba in pod (din punctul asta de vedere e mai bine sa o usuci in casa, incalzirea asigura si nivel redus de umiditate). Insa ventilatia la uscare e tricky.. iarba nu tre sa se usuce nici prea repede, nici prea incet. 1. Daca e curent prea mare (circulatie prea intensa de aer), iarba uscata repede tinde sa aiba un gust foarte naspa si sa fie grebla in gat. In cazul asta nici curingul de luni de zile nu schimba cu usurinta gustul innecacios al budului. 2. Daca nu e destula circulatie de aer in camera de uscare, iar iarba este si una f rasinoasa, se va usca fff greu, nu exagerez cand spun ca poa sa dureze si 2 luni ca sa se usuce corect. Aici devine tricky treaba. Multi nu fac testul cu tulpina ca sa vada daca e uscata bine. Iarba este uscata indestul de bine NUMAI SI NUMAI atunci cand indoi tulpina si ea se rupe in 2! (deci tulpina nu trebuie sa se indoaie ci sa se rupa relativ cu usurinta, facand specificul sunet CRACK). Asta este testul. Daca nu faci testul, partea inselatoare este ca inflorescentele pot fi uscate, dar tulpinutzele buzilor sa contina umezeala, iar atunci cand pui buzii la borcan, umezeala sa se transfere innapoi in buzi si sa nu se matureze calumea. In acest caz se observa o maronire relativ timpurie a buzilor pusi la borcan fara a fi uscati destul de bine. Budul uscat bine si pus la borcan va fi verde si dupa 2 ani de maturare!

Mancatul marijuanei
"S mnnci canabis este de asemenea mai sntos dect s-l fumezi i te poate face high pentru o perioad lung de timp. Este cea mai bun cale de a lua doz mare i este recomandat mai ales pentru cei ce-l folosesc n scop medical, dac nu au nevoie ns de efect imediat. Este de asemenea o bun metod pentru a folosi frunzele i plantele mascule, care nu sunt prea puternice dac sunt fumate, ns tot conin ceva THC.

Deoarece THC-ul nu este hidrosolubil, trebuie combinat cu alcool sau grsime pentru a fi absorbit de organism. Reetele clasice sunt brownies (negrese) i alte prjiturele, ns canabisul poate fi gtit n aproape orice fel [se mai face i unt, ulei i chiar lichior din cnep]. Dureaz cel putin o or-dou pn ce canabisul ngurgitat i face efectul, poate chiar trei dac stomacul e plin. Consumatorii trebuie s fie ateni la sindromul "Nu simt mare lucru, deci mai mnnc una". Multe cafenele din Amsterdam au ncetat s mai vnd "prjituri spaiale" dup ce prea muli turiti s-au fcut pratie. "

Cannabis in bucatarie
Retete si ingrediente primare THC nu este solubil in apa ci doar in grasime. Canabisul crugd nu contine THC ci acizi canabinoizi care se transforma in THC sub influenta caldurii. Gatitul este o buna ocazie pentru a recupera THC din frunze. Cele mai indicate sunt cele cu concentratie relativ mare, situate in preajma inflorescentelor. Dar cu rabdare si folosind cantitati mai mari de ingrediente primare putem recupera THC si din frunzele de Masculi sau din florile de canepa salbatica, Ruderalis ori Industriala salbaticita. Desigur, rezultatul acestor metode nu va produce un produs finit cu aceeasi savoare ca cel obtinut din inflorescente = buzi. Cantitatile sunt greu de prevazut si trebuie gasite de fiecare individ consumator prin incercare si eroare. Un bun inceput este sa folosesti putin mai mult decat cantitatea pe care o persoana ar fuma-o intr-o sedinta, insa rezultatele variaza in functie de puterea (concentratia) ierbii originale si de modul in care este absorbita de organism. Daca faceti prajiturele cin care elementul activ este Untul de Canabis, faceti multe si identice, pentru a putea sa faceti dozaj ad-hoc. Mare atentie la sindromul turistului grabit, poate dura 2 3 ore pana ce efectele canabisului mancat sa se faca simtite. Cei ce nu mananca suficient irosesc Iarba si timpul, insa cei nerabdatori care mananca prea mult vor ajunge prea daramati. Efectul canabisului mancat dureaza mai mult decat al celui fumat, inainte de a manca asigura-te ca ai suficient timp pentru TRIPP, ca in urmatoarele 6 8 ore nu ai obligatii presante si solicitante, cum este de exemplu condusul masinii. De asemenea este bine sa ai imprejur Prieteni care cu care sa imparti Bucuria Tripp-ului. UNT DE CANABIS CanaButter Reteta aceasta este baza pentru majoritatea retelor care vor urma. Untul este cea mai buna grasime pentru extragerea THC, dar la fel de bine se poate folosi Ulei de Masline sau de Floarea-soarelui. Dozare 1.5 7 grame de boboci ( 1,5 in cazul soiurilor etichetate, 7 in cazul salbaticiunilor sau al hibrizilor slabi) sau 15 50 grame de frunze ( 15 in cazul frunzelor provenite de la tunderea buzilor de soi, 40-50 grame in cazul frunzelor de masculi sau a celor provenite din zonele de inflorescenta a hibrizilor slabi sau a ruderalisului matur.) la 11 grame de unt. Din aceste cantitati rezulta o doza. La preparare cantitatea mai scade, in plus exista pierderi, cu atat mai mari cu cat materialul vegetal este de calitate mai proasta (si implicit mai mult) Deci cand facem prajitura, daca avem 500 grame de unt cu care am facut CanaButter, avem grija sa rezulte in final in jur de 45 portii de prajitura. (mai putine in cazul materiei prime de slaba calitate).

METODA1 1.Bobocii uscati sau frunzele se sfarama in bucatele mici sau pudra. 2.Iarba si untul sau uleiul sunt puse intr-o Bain Marine adica se pun intr-un vas mai mic introdus intr-un vas mai mare, plin cu apa, care la randul lui se pune pe foc. Acest sistem previne arderea amestecului, fenomen care compromite rezultatul final. Cei care au experienta in ale gatitului, daca fac cantitati mari, pot lucra direct pe foc, dat la minimum, dar trebuie sa amestece tot timpul si periodic sa adauge mici cantitati de apa. Dureaza 25 45 de minute de cand amestecul de unt si planta incepe sa iarba ushor pana cand transformarea si extractia THC este gata. 3.Cand este gata, amestecul de planta si unt trebuie strecurat cat este inca fierbinte printr-o sita de ceai, cu gauri cat mai fine. 4. Lichidul curat se pune la racit intr-un vas asezat in apa rece, pentru a se inchega. Dupa intarire, untul se scoate din vas incalzindu-l un pic, doar cat sa se dezlipeasca bucata. 5.Untul de canabis se poate folosi pe loc sau se poate pastra in frigider cca o saptamana (in vas acoperit)sau in congelator cca 3 luni. METODA2 se foloseste mai ales cand materia prima este formata din frunze si flori de Ruderalis sau canepa industriala. In acest caz se pot folosi frunze si flori proaspete. 1.Se pun frunzele sau florile intr-o oala de supa, se acopera cu apa si se pune deasupra o cantitate de unt corespunzatoare dozajului (cam 10 grame de unt la 50 grame de frunze/flori uscate. Daca sunt neuscate se apreciaza cantitatea de iarba dupa volum.) 2.Se fierb bine la foc mic timp de 2-3 ore. 3.Se racesc in ala rece si apoi in frigider. Untul se va solidifica in partea de sus a vasului. Se face o gaura in stratul de unt si se scurge bine apa (care este urit-mirositoare). Se topeste untul punand vazul pe foc si se scurge printr-o sita fina (de ceai) separand astfel plantele de unt. Untul lichid este iarasi racit si solidificat, putandu-se folosi sau pastra la rece. Atentie, CanaButer are culoare vrede, si deci se recunoaste de untul normal in frigider sau in congelator. Milky Way = Lapte de mama 1. Reteta DIN CARTE Ingrediente: * 2 linguri cu varf de frunze din zona bobocilor, uscate * 500 grame de lapte integral. (nedegresat) Frunzulitele de MJ bine uscate se macina pana ajung pudra. Se amesteca cu laptele. Amestecul se fierbe la foc mic sau in sistemul Bain-Marie timp de cel putin 2 ore. pentru cantitati mari se poate fierbe si 6 ore. Doza este in jur de un sfert de ceasca, dar variaza foarte mult in functie de calitatea frunzelor si cea a laptelui. Ceea ce ramane neconsumat se poate pastra in frigider cateva zile sau mai mult timp in congelator. Se poate consuma ca atare, dar este gretos. Mai bine se foloseste in retete de inghetata sau prajituri. 2. Reteta ROMANEASCA, empirica Ingrediente: * Frunze de marijuana tocate. Daca se folosesc frunzulitele din jurul bobocilor, laptele va iesi tare, dozajul este in jur de un sfert de ceasca. Daca se folosesc inflorescente de Ruderalis sau de Canepa Industriala, ori frunze de la Masculi, laptele va iesi mai slab, dozajul este intre jumatate de ceasca si o cana. Frunzele nu trebuie sa fie uscate, pot fi si verzi. Se toaca pentru a usura extractia. * Lapte integral sau cat mai gras ( 3.5 % minimum ) . * Daca nu avem lapte integral, il reconstituim, adica adaugam 15 grame de unt la fiecare litru de lapte. Sau adaugam 25 de grame de smantana la fiecare litru de lapte. Frunzele tocate se pun intr-o oala, se preseaza bine si se acopera cu lapte. Se pun pe un foc mic si se fierb 4 8 ore. Dupa primul clocot mai putem adauga frunze, acestea se lasa foarte mult. Laptele va scadea in timpul fierberii. Daca scade prea mult se poate completa cu mici cantitati de apa. Este important ca amestecul sa nu se prinda de oala. Pentru asta amestecul trebuie amestecat tot timpul si oala sa fie din cea cu fund dublu sau se va folosi cuptorul dupa ce amestecul a dat primul clocot si

nu mai are tendinta de a da in foc. Daca se foloseste si unt sau smantana, acestea se adauga odata cu frunzele, se vor topi si se omogenizeaza treptat, odata cu amestecatrea. Ruderalis-ul si canepa Industriala, ca si frunzele de masculi nu prea au tricomi si trebuie extras THC din structura plantei. Deci necesita timpi de fierbere mai lungi. Dupa fierbere se strecoara amestecul prin o sita, separand frunzele fierte de lapte, care se consuma dupa racire. Frunzele se arunca. Este important ca amestecul sa nu se arda pentru a micsora din gustul gretos. Chiar daca utilizati cuptorul pentru a fierbe amestecul, nu uitati sa amestecati pentru ca toate frunzele sa vina in contact cu grasimea din lapte/unt, care altfel se separa si ramane sus. Se recomanda ca doza sa fie bauta pe nerasuflate, dupa expiratia aerului din plamani, pentru a nu simti gustul nu prea placut. O lingura cu varf de cacao la o cana de Milky Way anihileaza in mare masura gustul neplacut ramas de la Iarba Ceai de ganja Ingrediente pentru o portie: * o ceasca de apa (atentie, apa va scadea la fiert) * o lingurita de unt * un boboc (nu prea mare) * arome: fructe de padure uscate, ceai verde, lamaie sau menta (optional) Se pune apa si untul la fiert si se adauga bobocul cand amestecul incepe sa fiarba. Se fierbe intre 15 minute si 2 ore. Cu cat durata fierberii este mai lunga, cu atat ceaiul va fi mai tare. Pentru aroma se poate adauga orice alt amestec pentru ceai, apreciate fiind cele de fructe de padure, de coaja de lamaie sau de menta. Aromele se pun la sfarsit, dupa fierberea bobocului de MJ. Ceaiul se pune in ceasca prin sita, retinandu-se plantele. De regula se consuma cu piscoturi sau fursecuri. Atentie, trebuie consumata si grasimea care ramane la suprafata apei din ceasca (similar ceaiului tibetan). Negrese cu ganja Reteta de fatza constituie o corectare si o adaptare la conditiile practice a retetei din carte. (acolo lipseste apa si nu se poate face fara, cine a facut vreodata prajitura negresa isi da seama imediat). Reteta este pentru o tava mare si destul de inalta (iese inalta de 46 cm). Recomand lucrul a jumatate de masura prima data. De test sau/si pentru camuflaj se poate face si o masura de negresa identica dar folosind unt obisniuit. Singura diferenta notabila intre cele doua va fi efectul asupra celui care le mananca Astfel aveti si cu ce servi eventualii musafiri inopinati, inainte de le ura o seara placutain alta parte. Ingrediente pentru aluat *200 gr. cacao pudra sau 250 grame ciocolata menaj (neindulcita) *300 gr. canabutter *9 oua mari / 10 mici *500 gr. zahar *300 gr. apa *1/2 lingura extract de vanilie sau 2-3 pliculete de zahar vanilat *1 lingurita sare *1 plic praf de copt sau o lingura rasa de amoniac pt prajituri stins cu zeama de lamaie *600 gr. faina *200 gr. nuci macinate (optional) *1 lingura rasa nes (optional) *2-3 linguri de Martini (optional) ingrediente pentru glazura: 3 linguri apa, 3 linguri zahar, 3 linguri cacao, 3 linguri canabutter, 50 grame nuci-bucati mari Se pun zaharul, zaharul vanilat, pudra de cacao si apa intr-o cratita la foc mic. Se amesteca pana se

dizolva zaharul, se adauga nessul (daca doriti). Stingem focul de sub cratita si adaugam canabutterul taiat bucatele pentru a se dizolva mai usor. Amestecam pana se omogenizeaza. Daca folosim ciocolata de menaj, aceasta trebuie topita prima, apoi se adauga apa si untul. Atentie sa nu se supra-incalzeasca si sa nu se prinda de cratita. Dupa aceea stingem focul si adaugam zaharul. Lasam compozitia sa se raceasca cel putin pana nu mai este fierbinte. Separam galbenusurile de albusuri. Albusurile se pun la rece. Peste galbenusuri se adauga cu lingura compozitie de cacao si se amesteca. Apoi se adauga faina in ploaie si praful de copt/amoniacul stins, amestecand bine sa se omogenizeze. Adaugam nucile macinate, extractul de vanilie si Martini, amestecand bine compozitia. Daca punem nuci dar nu vrem sa punem Martini, se poate sa fie necesar sa punem 2-3 linguri de apa in loc. Albusurile se bat spuma si se adauga peste compozitie, amestecand usor, sa se incorporeze (dar nu se bate energic) In prealabil se incalzeste cuptorul la 150-180 grade si tapetam o tava cu margarina si faina. Punem apoi compozitia in tava si o introducem in cuptor. Dupa ce am incorporat albusurile, compozitia nu este bine sa fie lasata sa stea in vasul de amestec. Se coace la foc moderat cca 30 de minute, apoi se intoarce tava cu 180 de grade si se mai coace inca 15 minute. In acest timp pregatim glazura. Amestecam toate componentele, punem putin pe foc pentru omogeniare, continuind sa amestecam. Dupa ce a disparut aspectul de taiat scoatem tava cu prajitura, turnam repede deasupra glazura si o mai lasam in cuptor inca cca 5 minute. Se incearca cu o scobitoare daca este coapta, respectiv intepam prajitura si urmarim ca aluatul sa nu adere la aceasta. (atentie, glazura poate sa adere la scobitoare) Cand este coapta se scoate din cuptor si se taie cubulete in tava (30 36 buc = 6 * 5-6 randuri), inainte de a se raci de tot. Prajiturile se pot pastra cateva zile acoperite cu un servet sau pana la 10 zile in frigider. Friptura de porc A la Dixie reteta originara din Carolina de Nord Ingrediente: *4 bucati de carne de porc *1 lingura de unt de canabis *sare,mirodenii, dupa gust Carnea de porc trebuie sa fie limpezita si scursa bine. Este preferabil ca bucatile sa fie mai subtiri de 1 cm. Tigaia se va incalzi potrivit, apoi se adauga untul de canabis. Acesta trebuie sa se topeasca incet, fara sa sfaraie. Daca bucata de unt incepe sa sfaraie in timpul topirii, se va ridica tigaia de pe foc. Bucatile de carne se prajesc pana ajung de culoare maro deschis, apoi se intorc pe partea cealalta. Dupa prajire se vor pune condimentele. Atentie, nu prajiti prea mult carnea, va deveni tare. Atentie, friptura se sareaza dupa ce se scoate din tigaie, altfel carnea se va intari. Atentie, focul nu trebuie sa fie prea iute, prajirea trebuie sa dureze in jur de 10 minute. Se consuma de preferinta proaspata, imediat dupa prajire, dar la nevoie se poate pastra in frigider 13 zile in vas acoperit. Crutoane sau omleta cu ulei de ganja Reteta de la un non-conformist din Long Island Ingrediente *1/2 1 gram marijuana *2-3 linguri de ulei (preferabil ulei de masline) *usturoi tocat si oregano dupa gust Pentru Crutoane Se caleste marijuana in ulei, la foc mic, suficient de mult pentru a activa iarba. Se adauga usturoi tocat si oregano dupa gust.

Se rumenesc cubulete de paine in ulei. Acestea trebuie sa ramana aurii, sa nu se arda. OBS. Reteta se poate face tot atat de bine si cu CanaButter, o lingura la 1-2 portii. Pentru Omleta Se iau 2-3 oua, se sparg intr-o farfurie adanca, se bat cu furculita, se adauga un praf de sare. Optional se pot adauga cubulete de salam sau de costita afumata, ceafa afumata, etc. Se mai poate adauga cartof fiert sau marar tocat fin. Amestecul din farfurie se pune peste untul de canabis topit in prealabil in tigaie (la topirea canabutter se va avea grija sa nu sfaraie) sau peste uleiul in care a fost activata floarea de MJ. Crutoanele , respectiv omleta trebuie sa absoarba untul / uleiul. Se consuma proaspete, calde, dupa prajire. Nascocire cu hasis Reteta din cartea lui Alice B. Toklas, este un fel de cocolos din fructe, nuci si mirodenii si nu o negresa. ingrediente * 1 lingurita de boabe de piper negru * 1 nucsoara inteaga * 4 betze mijlocii de scortisoara * 1 lingurita de coriandru * 1 mana de curmale * 1 mana de smochine uscate * 1 mana de migdale crude * 1 mana de arahide * 1 legatura de cannabis sativa * 1 ceasca de zahar * 1 bucata de unt Boabele de piper, nucsoara, scortisoara si coriandrul sunt sfaramate intr-un mojar. Curmalele, smochinele uscate si arahidele sunt tocate si amestecate. O legatura de cannabis SATIVA este macinata sau maruntita bine intr-un mojar. Se dizolva cam o ceasca de zahar intr-o bucata de unt. Mirodeniile si canabisul facute pudra sunt presarate peste fructe si nuci si framantate impreuna cu amestecul de unt si zahar. Amestecul rezultat se ruleaza si se taie in bucati mici sau se fac bile de marimea unei nuci. Nascocirile cu hasis trebuie mancate cu atentie. In general doua bile sunt de ajuns. ****************** In acest caz am copiat identic reteta din carte. Din pacate nu va pot ajuta cu cantitati mai clare, (totul este scris cu mana si cu legatura-> probabil ca acolo se vindeau pe undeva inflorescentze de Sativa la legatura cum se vinde pe aici Mararul de toamna, cel pentru muraturi!!!) Un alt semn de intrebare este legat de titlul retetei Probabil ca prajitura se poate face si cu hash din Sativa Fursecuri Ingrediente: * 1 ceasca cu Unt de Canabis * 1/2 ceasca de zahar (preferabil pudra) * 2 cesti faina alba * 1 pliculet de praf de copt * 1 lingurita extract de vanilie sau doua pliculete de zahar vanilat. * 1 ceasca de nuca de cocos rasa fin (optional) Zaharul se amesteca cu zaharul vanilat si faina se amesteca cu praful de copt. Untul si zaharul se amesteca bine. Se adauga apoi celelalte ingrediente si amestecul rezultat se framanta cu degetele, ca orice aluat. Aluatul se intinde intr-un strat de cca 1 cm intr-o tava groasa. Cu o furculita se dau gauri in aluat, pentru a nu se face umflaturi in timpul coacerii. Se coace in cuptor la foc potrivit, pana cand capata o nuanta aurie. (cca 25-30 minute). Se incearca

cu o scobitoare, aluatul este copt cand nu se mai lipeste. Se taie in forme de dreprtunghi sau de romb imediat dupa scoaterea din cuptor, dar prajiturelele se scot din tava doar cand se racesc si se mai intaresc. Se consuma proaspete, dar se pot pastra cateva zile acoperite cu un servet sau pana la 2 saptamani in frigider. Doza uzuala este de 2-3 prajiturele de persoana. Sos Guacamole Ingrediente * 1 avocado mare * 1 rosie mare * 1 ceapa verde tocata * 1 catel de usturoi zdrobit * 1-2 boboci faramitati coriandru tocat marunt suc de lamaie, preferabil proaspat chimen dupa gust o jumatate de ardei iute 1 mango (optional) 1 varf de cutit sare (optional) Pentru a curata coaja rosiei, o oparim prin imersare 10-20 secunde in apa fierbinte. O scoatem, tragem coaja cu un cutit si apoi o taiem cubulete, eliminand cu acest prilej si semintele. Avocado se taie in jumatati, se scot semintele si cu o lingurita se extrage miezul din coaja. Se freaca Avocado cu bobocii de ganja cu o lingura de lemn pana devine ca o pasta. Se poate folosi un blender. THC se va lipi de uleiul continut de Avocado. Se adauga zeama de lamaie, continand sa amestecam. Dupa aceea adaugam ceapa taiata foarte marunt, usturoiul zdrobit si coriandrul. Se amesteca totul foarte bine, adaugam ardeiul iute taiat foarte marunt si continuam amestecarea dupa care adaugam rosiile. Se amesteca usor pentru a nu zdrobi rosiile si se da la frigider 1 ora. Toate ingredientele sunt amestecate impreuna dupa gust, asha ca proportiile nu sunt foarte stricte. Se serveste cu chips. Sos Pesto Ingrediente * 200 de grame de ulei de masline pre-imbogatit cu Canabis intocmai ca la reteta de Unt de Canabis * 400 grame de busuioc uscat (macinat) * 200 grame Migdale (sau Seminte de pin sau Mahon) * 400 grame parmezan (sau branza Romano) * 5 lamai * 10-15 catei mari de usturoi (sau mai mult) * Piper dupa gust Se zdrobesc cateii de usturoi, se storc lamaile, se rade parmezanul si se taie marunt migdalele; Se amesteca intr-un blender uleiul de masline, usturoiul, busuiocul, alunele si zeama de la lamai pana se obtine o pasta omogena; La sfarsit se adauga parmezanul si piperul. Acest sos verde si puternic aromat se poate conserva la frigider pana la doua saptamani. Se consuma cu paste (macaroane), se pune peste Pizza sau poate fi intins pe paine. Paste Rasta Reteta preluata din carte, pare complicata, dar multe din componente sunt optionale sau se pot inlocui in functie de ce avem la dispozitie. De asemenea cantitatile se pot modifica dupa gust, in limite destul de largi. Ingrediente * 7 grame de ganja de buna calitate * 100 grame de unt, preferabil sarat * 1 mana mica de faina * 2-3 cesti de smantana

* 2 linguri de parmezan ras * 2 linguri de branza Romano rasa * 7 catei de usturoi tocati * 1 legatura de ceapa verde tocata * 3 gogosari (galben, rosu, verde), copti sau prajiti si apoi taiati felii subtiri * piper negru, boia iute(cayenne sau chipotle), patrunjel si busuioc dupa gust * 1-2 linguri ulei de masline * Paste Rotini tricolore (cca 200-250 grame de paste uscate-se pot folosi orice fel de paste[macaroane]) Din ganja si unt se prepara Unt de Canabis conform primei retete din acest thread. Desigur, putem avea cana-butter gata=facut la congelator, scutim o groaza de timp Gogosarii sunt taiati fisii subtiri care sunt prajite sau coapte la foc potrivit, cu putin ulei de masline Pastele se fierb bine intr-o cratita. Untul de ganja se topeste la foc mic intr-o tigaie, cu usturoiul si ceapa verde tocate marunt. Dupa prajirea acestora, se adauga treptat o mana mica de faina care se amesteca cu untul pana obtinem o pasta groasa si omogena. Se adauga apoi smantana, pana ce stabilizam consistenta in mod convenabil. Trebuie amestecat tot timpul pentru a nu se prinde de tigaie. Apoi adaugam branza si parmezanul rase, cate putin si cu focul cat mai mic. Daca sosul devine prea gros il mai subtiem cu smantana. Se adauga apoi piperul si boiaua, busuiocul si patrunjelul. Se mai lasa pe foc cateva minute, amestecand continuu si adaugandu-se smantana daca e nevoie. Pastele fierte si scurse bine sunt acoperite cu gogosari, apoi peste toate se pune sosul de ganja. Fructe Saute Ingrediente * 1 lingura shake * 2-3 linguri Unt de Canabis * 1-2 cesti de fructe taiate sau fructe mici intregi. (Pot fi si din compot) * 1 lingura zahar (alb sau brun) * 30 60 ml rom Se amesteca shake-ul si untul. Apoi se incalzesc la foc mic, cu grija sa nu se arda. Se adauga fructele si zaharul si apoi se calesc, amestecand sa nu se prinda, pana cand amestecul devine moale. Se da focul mai tare, iar cand se incinge bine se adauga cu grija rom-ul. Se va aprinde. Dupa ce va arde tot, fructele vor ramane dulci si aromate cu gust de Marihuana si de Rom. Se mananca ca atare sau poate fi turnat ca toping peste un alt desert, de exemplu inghetata sau cereale. Sos pentru salata a la Brownie Mary ingrediente * 1 ceasca ulei de masline * 1/2 ceasca zahar * 1/2 ceasca otet * 1 lingura seminte de canepa zdrobite * 1 lingura de ceapa tocata marunt * 1/2 lingurita de sare * 1 lingurita mustar * 1/2 ceasca vin rosu * 7-14 grame de frunze uscate de marijuana faramitate sau 1-3 grame de boboci fara seminte Se adauga marijuana peste ulei, se acopera si se lasa la foc foarte mic pentru 20 de minute, amestecand din timp in timp. Atentie, nu are voie sa se supraincinga sau sa se arda MJ pe tigaie. Recomand una din procedurile procedura mai lungi dar mai sigure descrise pe larg la reteta de Unt de canabis. Dupa racire, se pune uleiul intr-un mixer impreuna cu celelalte ingrediente si se amesteca pana se omogenizeaza. (In reteta din carte nu scrie ca frunzele sau bobocii s-ar scoate, desi cred ca e mai

bine fara ele/ei). Amestecul se poate pastra in frigider, intr-un borcan bine inchis. Tinctura de Canabis ingrediente * vodca sau alt alcool la fel de tare. * marihuana proaspata sau uscata (preferabil frunzulite de la tunderea buzilor sau buzi mici. Daca se folosesc buzi de calitate rezulta o tinctura extrem de puternica. Reteta nu functioneaza cu frunze mari sau frunze de masculi) O parte vodca se amesteca cu 5 parti de marijuana proaspata. Pentru Canabis uscat proportiile sunt 1 parte de vodca la 10 parti de iarba. Amestecul trebuie pastrat intr-un loc caldutz, in vase de sticla sau de pamant ars timp de cel putin doua saptamani, timp necesar pentru extragerea elementelor active din planta. Dupa trecerea acestui timp, se strecoara planta de lichid, printr-o sita foarte fina. Tinctura se poate pastra indefinit, in vase de sticla bine inchise si ferite de actiunea luminii. Tinctura poate fi bauta, administrata sublingual sau aplicata local, pe zona dureroasa. Ciocolata cu Canabis ingrediente 150 grame de ciocolata, preferabil ciocolata de menaj pentru prajituri 3.5 grame buds de buna calitate doua vase care intra unul in celalalt, si prin introducerea de apa intre ele sa rezulte un sistem BainMarie Se pune sistemul Bain-Marie pe foc mic. Se rupe sau taie ciocolata in bucatele, si se pun in vasul interior. Ciocolata se va topi incet. Nu trebuie sa incalziti nici prea mult, deobicei nici nu trebuie ca apa sa fiarba. Mugurele de iarba se va marunti cu o rasnita de cafea pana ajunge ca un praf si se pune peste ciocolata topita. Se amesteca bine, pentru omogenizarea Ierbii in toata ciocolata. Se toarna intr-o caserola metalica pentru cuburi de gheatza si se pune la frigider. Dupa solidificare se desprind pastilele de ciocolata incalzind un pic caserola. Ciocolata cu Canabis se poate pastra in staniol, ca si ciocolata obisniuita, de preferinta in frigider. Obs: La topirea ciocolatei de menaj e bine de pus o lingura si jumatate de lapte sau o lingura de apa impreuna cu ciocolata si cu praful de iarba. In felul acesta noua ciocolata va ramane cremoasa, altfel va fi tare (fizic) . Tinctura de Canabis in Alcool Extractia la cald Ingrediente: 6 grame canabis bun (buds) 55 grame de rom Bacardi Procesul pe scurt : 1. Maruntiti canabisul foarte fin (se poate folosi o rasnita de cafea) 2. Se pune ntr-o tigaie putin adanca si se coace la 160 C timp de 4-5 minute pentru activarea canabisului 3. Se scoate tigaia din cuptor si se aduga romul peste canabisul activat. 4. Se pune apoi in bain-marie si se mentine amestecul la o temperatura de 65 70 grade C timp de 20 minute 5. Se strecoara amestecul si se depoziteaza intr-o sticla bine inchisa. Dozare: Se foloseste o pipeta. Cu o picatura va veti simti bine. Doua picaturi in general sunt sufiuciente pentru un tripp usor Efectul apare dupa aproximativ o ora si dureaza cateva ore (de la 4 pana la 8 ore) detalii si optimizari: 1. Pentru o mai bina extractie este bine de maruntit canabisul daca acesta este uscat. Daca utilizati canabis verde, acesta trebuie tocat fin cu un cutit foarte ascutit. In acest caz nu trebuie utilizata rasnita sau grinder-ul. Si in cazul canabisului uscat imi exprim rezerve fatza de rasnita electrica,

daca nu sunteti grabit, maruntiti buzii folosind procedee mai blande. 2. Coaceti canabisul. Cand canabisul este verde, coninutul de THC este exprimat ca THCA (acid tetrahydrocannabolic) Acesta prin decarboxilare se transforma in THC. Procesul necesita incalzire, deci are loc atunci canabisul este incalzit in timpul gatitului, fumatului sau vaporizarii. THCA este o substanta usor analgezica si antiinflamatoare, dar nu are afinitate bun cu receptorii CB1 din Sistemul nostru nervos, deci pentru a face o tinctura bogata in THC, care are multe din efectele terapeutice produse de ingerarea de THC trebuie convertit THCA din plante in THC inainte de a il extrage cu alcool. THC se vaporizeaza la aproximativ 190 C. Trebuie sa avem grija la temperatura, deoarece vrem sa incalzim canabisul pentru a converti THCA la THC, fara a-l pierde prin vaporizare. Deci trebuie pastrata temperatura sub 190 C. Acesta este motivul pentru care se foloseste o temperatura de 160 C in cadrul metodei. Intre patru si cinci minute in cuptor si in bucatarie va incepe sa miroasa foarte puternic. Acesta este momentul pentru a scoate canabisul din cuptor. 3. Utilizai alcool cat mai concentrat disponibil. Cu cat alcoolul este mai concentrat, cu atat extractia va fi mai eficienta. 4. Fierbe amestecul daca vrei un proces rapid si eficient. Atentie, alcoolul este inflamabil. Si NU trebuie flambat. pentru a evita aprinderea lui, utilizati sistemul Bain Marie folosind un vas mare de apa. Atentie, alcoolul fierbe la 78 grade C , deci mult inainte de fierberea apei ( 100 grade C ) Cu un termometru putem mentine temperatura sub cea de fierbere a alcoolului, de exemplu in jur de 65-70 grade C. Se va observa miscarea de convectie rapida in alcool. Daca incepe fierberea, micsorati focul sau luati vasul exterior cu apa de pe foc. 5. Pastrare si folosire Cand ati terminat extractia, vor fi ramas cca 30 grame de tinctura. Restul este alcool care s-a evaporat Picatura de pipeta are in general cu putin sub 1 gram. Lichidul trebuie s fie de culoare verde inchis si miros ca de canabis. 6. Doze. Oamenii sunt diferiti. Este nevoie de 1 1.5 ore s se simta efectele de canabis in cazul ingerarii.Acest lucru este valabil si pentru tinctura. 1 picatura produce un efect de spiritualitate care dureaza 4-6 ore, 2 picaturi produc un tripp placut care dureaza 4-8 ore. Persoanele care au dezvoltat o oarecare obisniuinta la canabis vor necesita doze mai mari.

Produse ale plantei de cannabis

Produsele plantei de canabis (cnep) pot fi mprite n trei categorii: cele preparate din semine i tulpini, care nu au efecte euforizante; frunzele i florile, cu proprieti halucinogene; i acelea fcute din rin, cele mai puternice. CNEPA INDUSTRIAL Din cnepa industrial se obin produsele care nu sunt folosite n scopuri psihoactive, preparate din seminele i fibrele plantei. n aceast categorie intr sfoara, hainele, hrtia, dar i unele produse mai exotice ca: fina, amponul sau materialele de construcie. Cnepa are o poveste lung - de la vikingi pn n secolul XX, corbiile au navigat cu pnze din cnep. Seminele, dac sunt sterile cu siguran, sunt folosite ca hran pentru psri. Uleiul de semine de cnep poate fi ars drept combustibil sau folosit n salate. Nu poi fuma cnep industrial ca s fii high, rezultatul e doar iritarea gtului. Plantele de canabis crescute n scop industrial au n general foarte puin THC, principalul ingredient psihoactiv al plantei, i sunt cultivate n principal pentru a produce tulpini i semine, acestea fiind prile plantei care au cel mai mic coninut THC. Nici mncarea din semine de cnep nu te poart n al noulea cer. MARIJUANA Marijuana reprezint frunzele i florile uscate ale plantei. Frunzele i plantele mascule conin ceva THC, ns nu foarte mult. Ceea ce se comercializeaz de obicei sub numele de marijuana este inflorescena femel, cea mai potent parte a plantei. Florile femele au glande care secret o rin lipicioas pentru a capta granulele de polen; aceasta conine o cantitate mare de THC. Dac nu sunt polenizate, ele continu s produc rin i cresc fr semine - sinsemilla n spaniol. De obicei, marijuana este verde deschis sau verde nchis, n funcie de felul n care este uscat. Unele varieti au nuane de rou aprins, auriu sau purpuriu. Cuvntul marocan pentru canabis este kif, la fel se numesc i produsele pentru fumat fcute din el. Un proverb zice: "Kif-ul este ca focul - puin nclzete, mult arde". HAIUL Haiul se obine prin colectarea particulelor de rin de pe inflorescena cnepei i presarea lor ntr-un bloc compact. De obicei este mai puternic dect orice produs din canabis, exceptnd poate cea mai puternic marijuana. De multe ori contrafcut, haiul marocan numit "calup de spun" este vndut peste tot n Europa. Poate fi negru, maro auriu, verde glbui, aramiu sau maro roiatic, sau negru pe dinafar i msliniu pe dinuntru. nca din vechime, haiul a fost preparat n aria care se ntinde din Africa de Nord pn n Himalaya, n principal n Maroc, Liban, Afganistan, Pakistan, Nepal i India (unde se numete charas). Recent, preparatul de hai a aprut i n centrele de cultivare a canabisului din Vest, de la nederhash n Olanda pn la water hash i bubble hash, caz n care materialul vegetal de canabis este plasat n apa cu ghea, particulele de rin fiind filtrate cu ajutorul unor "pungi poroase de bule" microscopice. TRIHOMII Trihomii sunt glande filiforme ce produc rin. Sunt mici, cam de dimensiunea unui vrf de ac i atunci cnd sunt colectai apar pe inflorescen fie ca nite cristale de zahr, fie ca o pudr albglbuie. Sunt foarte puternici. ULEIUL DE HAI Uleiul de hai arat ca un nmol gros i lipicios, extras printr-un proces complicat de macerare a canabisului n alcool sau n alt solvent, urmnd apoi distilarea sau evaporarea amestecului. Uleiul de hai i trihomii sunt cele mai tari produse din cnep.

Povestea despre Sinsemilla

Sinsemilla nseamn n spaniol "fr semine" i este marijuana special cultivat pentru a crete fr semine. Motivul pentru acest lucru este acela c plantele femele produc o rin ce conine THC pentru a capta granulele de polen ale masculilor. Odat ce sunt fertilizate, femelele i dirijeaz toata energia spre producia de semine. ns dac plantele mascule sunt ndeprtate i nu mai este alt surs de polen care s afecteze plantaia, femelele continu s-i dezvolte inflorescene mai mari i s secrete mai mult rin, rezultnd n final o iarb mult mai potent. Tehnica a fost dezvoltat n India, undeva nainte de 1800, conform botanistului Robert Connell Clarke, i a ajuns n Mexic prin 1960. Un fost traficant i spunea scriitorului Paul Krassner c sinsemilla mexican era n acelai timp foarte puternic i stimulent, ns de asemenea foarte scump; n 1961, cnd iarba era vndut n Mexic pentru 8$ kilogramul, el pltea 80$ pentru 250 grame de "sinueso", iarb "fr oase". Pn la sfritul anilor '60 i nceputul anilor '70, odat ce fumtorii de canabis nord-americani deveneau tot mai cunosctori, sinsemilla din Michoacan i Oaxaca a nceput s apar ocazional pe piaa Statelor Unite, mpreun cu legende despre cum este crescut doar de femei n munii nali din Oaxaca. Marijuana thailandez era de asemenea fr semine. Expertul n cultivare Jorge Cervantes, care a fumat pentru prima dat sinsemilla n Mexic n 1975 "Popo blue", care se presupune c era cultivat n mltinile din vulcanul Popocatepetl - a numit-o "revelaia" i "un dar de la Dumnezeu". Singura problem, a adugat el, a fost aceea c "mexicanii i-au dat seama c abia aveau suficient pentru ei i rareori au mai scos-o din ar." ns acest fapt s-a schimbat rapid. Cultivatorii din California i din Nord-Vest au nvat tehnica pentru sinsemilla pn la jumtatea anilor '70, n scurt timp aceasta s-a mpmntenit peste tot. n Humboldt County, cultivatorii "eliminau masculii cu fervoarea unor lesbiene futuriste", cum scria Steve Chapple n Outlaws in Babylon. Introdus n Olanda n jurul anului 1979, sinsemilla a ajuns acolo cam n acelai timp n care cultura local de iarb era n expansiune. n 1980, Tom i Nancy Alexander, un cuplu din Oregon care a deschis un magazin cu produse de grdinrit dup ce au fost arestai pentru cultivare, au fondat revista Sinsemilla Tips, care va ajunge cunoscut ca "revista comercial a industriei domestice de marijuana". Artitii reggae jamaicani au cntat imnuri pentru sinsemilla, cum este Under Mi Sensi al lui Barrington Levy, iar n 1987, MC-ul britanic Pato Banton a tras linia ntre marijuana i emblematicul drog al deceniului (cocaina), prin versurile "I do not sniff the coke, I only smoke sinsemilla". Dealerii de pe strzile New York-ului le uierau trectorilor: "sinse, sinse". Astzi, cu excepia ierbii cultivate special pentru semine. majoritatea covritoare a marijuanei cultivate n lumea vestic i practic toate culturile de interior sunt sinsemilla. Cultivatorii care planteaz clone folosesc doar plante femele - vorbind adesea de ele cu termenii "doamnele" sau "fetele mele". (Trebuie ns s fie ateni la plantele care se dovedesc a fi hermafrodite). Aceasta este o problem de logic a economiei. Cumprtorii de iarb nu vor s plteasc 350$ pentru 30 de grame din care jumtate s fie semine i s piard timpul alegndu-le. Iar dac cultivatorii fac toat treaba i-i asum riscurile cultivrii ilegale, vor s fie recompensai cu cel mai bun pre, cei mai mari "boboci" i cel mai tare fum.

O scurta istorie a canepei

Cultivarea cnepei este una dintre cele mai vechi ramuri ale industriei umane i cea mai veche direct atestat. 8000 .Ch. - Conform Columbia History of the World, cea mai veche dovad a industriei umane este o bucat de estur de cnep, datnd de la aproximativ 8.000 .Ch. Dei provine din Asia Central, se crede c a fost rspndit prin China, India i Europa. 2.700 .Ch. - Legendarul mprat chinez Shennong ("Fermierul divin") include cnepa n scrierea sa, considerat a fi primul text medical al lumii, unde sunt enumerate diferitele plante medicinale descoperite de Shennong, n funcie de soi i raritate. Cnepa este numit "o plant superioar" i pe bun dreptate! Chinezii foloseau planta n ntregime, din vrf i pn la rdcini, n industria textil, medicin i alimentaie. 1400 .Ch. - ntrebuinarea cnepei este atestat n India, n ceremoniile cultural-religioase i certificat n scris, n texte n sanscrit datnd din aceast perioad. n opera medical Sushruta, alctuit nainte de 1000 .Ch., se spune c planta ar putea vindeca lepra. 800 .Ch. - Se crede c sciii ar fi adus cnepa n Europa din Asia Central i c tot ei ar fi inventat coasa. n secolul al V-lea .Ch., istoricul grec Herodot descrie vemintele din estur fin de cnep din portul grecilor. 563 .Ch. - Multe dintre sectele budiste cred c Gautama Buddha (563 .Ch. - 483 .Ch.) n-ar fi mncat altceva dect semine de cnep i cnep vreme de 6 ani. Cu siguran ns este adevrat c planta era pe atunci intensiv cultivat n nordul Indiei, unde se crede c el i-a petrecut cea mai mare parte a vieii. 300 .Ch. - Sunt construite apeductele romane, care transport apa n orae i n zonele industriale. Se pare c aceste uimitoare realizri ale ingineriei au fost construite folosindu-se mortar de cnep. 100 .Ch. - Chinezii fabric hrtie din materiale fibroase precum lemnul de dud, cnepa, crpa, scoara .a. Anul 105 .Ch. este adesea citat ca fiind anul descoperirii hrtiei de ctre un oficial al Curii Chineze, Tsai Lun, dei istoricii consider astzi c de fapt s-ar fi ntmplat cu 200 de ani mai devreme. Adugarea cnepei la pulpa de lemn de dud a dus la fabricarea unei hrtii de o calitate mult mai bun, invenie care s-a rspndit n restul lumii pe Drumul Mtsii. 70 d.Ch. - Cnepa este cultivat pentru prima dat n Anglia. n jurul anului 400, cnepa este o cultur bine statornicit. 100 d.Ch. - n vremea Romei lui Nero, chirurgul grec Pedanius Dioscorides numete planta Cannabis Sativa i i descrie variatele ntrebuinri medicinale n opera lui de pionierat n 5 volume, De Materia Medica. i atrag atenia att fibrele ei deosebit de puternice, ct i proprietile medicinale. Gaius plinius Secundus (23 79 d.Ch.) scrie Naturalis Historia, unde vorbete despre ntrebuinrile industriale ale cnepei, explicnd i cum trebuie cultivat. 565 d.Ch. - Dinastia Merovingieni, care a domnit n Frana i Germania de astzi, o nmormnteaz pe regina Adelgunde ntr-o estura de cnep deosebit de rafinat. 600 d.Ch. - n sudul Franei este construit un pod fcut din coji de cnep n amestec cu var. Podul a fost pietrificat i este solid chiar i n ziua de azi. 800 d.Ch. - Carol cel Mare, fondatorul Sfntului Imperiu Roman, nainteaz o lege privind cultivarea de cnep.

1009 d.Ch. - Hrtia pe baz de cnep ajunge, n sfrit, i n Europa, prin cultura arab. Prima fabric ded hrtie este ridicat n Xativa, Spania. Fabricarea hrtiei continu aici sub dominaia maur pn n anul 1244 d.Ch., cnd armatele europene i alung pe mauri. Pentru urmtorii 850 de ani, hrtia ca fi fabricat ami ales din cnep. 1100 d.Ch. - cavalerii din Evul Mediu beau bere de cnep. 1215 d.Ch. - Magna Carta, primul pas ctre legiferarea constituional, este scris pe hrtie de cnep. 1492 d.Ch. - Sforile i velatura folosite de Columb la traversarea Atlanticului sunt confecionate din cele mai solide i lungi fibre, pe care numai cnepa le poate produce. Dac alte materiale ar fi folosite, nu ar fi rezistat de-a lungul acestei lungi i epuizante cltorii. 1535 d.Ch. - Henric al VIII-lea, cel mai puternic dintre toi monarhii britanici, nainteaz un document care prevede c toi proprietarii de pmnt trebuie s cultive acru de cnep, n caz contrar vor fi sancionai. 1564 d.Ch. - Regele Filip al Spaniei ordon cultivarea cnepei pe tot teritoriul imperiului, din Argentina zilelor noastre i pn n Oregon, urmnd exemplul Reginei Elisabeta I, care promulgase o lege similar n Anglia. 1600 d.Ch. - Galileo, "printele astronomiei moderne", i face nsemnrile tiinifice pe hrtie de cnep. 1791 d.Ch. - Preedintele Washington stabilete taxe de import pentru cnep pentru a ncuraja industria autohton. Jefferson numete cnepa "o necesitate" i le recomand fermierilor s cultive cnep n loc de tutun. "Bucurai-v din plin de smna de cnep. Cultivai-o peste tot." - George Washington "Cnepa este de prim necesitate pentru bunstarea i prosperitatea unei naiuni." - Thomas Jefferson 1941-1945 d.Ch. - Campania "Cnep pentru Victorie" este iniiat n SUA din cauza crizei rezervelor de cnep din Japonia din timpul celui de-al doilea Rzboi Mondial. Fiind folosit pentru articole militare vitale (sfoar, pnz, textile), se ofer subvenii fermierilor care cultiv cnep, ba chiar sunt scutii de serviciul militar, mpreun cu fiii lor. Se produc filme promoionale ca "Hemp for Victory" ("Cnep pentru Victorie"), care s ilustreze importana aa-numitelor "Grdini ale Victoriei". Ca urmare, cultivarea cnepei a crescut cu cteva mii de procente. 2001 d.Ch. - "Maina-cnep" traverseaz America de Nord, folosind drept combustibil bio-diesel din cnep. Maina a pornit din Washington D.C. la data de 4 iulie 2001 i s-a ntors acas pe 2 octombrie 2001, dup ce a strbtut 10.000 de mile n scopul de a promova folosirea cnepei ca surs alternativ de combustibil.

Arestati-i pe Ion Creanga si pe matusa Marioara!

"... Atunci eu m dau iute pe-o creang, mai spre poale, i odat fac zup! n nite cnep, care se ntindea de la cire nainte i era crud i pn la bru de nalt. i nebuna de mtua Mrioara, dup mine, i eu fuga iepurete prin cnep, i ea pe urma mea, pn la gardul din fundul grdinii, pe care neavnd vreme s-l sar, o cotigeam napoi, iar prin cnep, fugind tot iepurete, i ea dup mine pn-n dreptul ocolului pe unde-mi era iar greu de srit; pe de lturi iar gard, i hrsita de mtu nu m slbea din fug nici n ruptul capului! Ct pe ce s pun mna pe mine! i eu fuga, i ea fuga, i eu fuga, i ea fuga, pn ce dm cnepa toat palanc la pmnt; cci, s nu spun minciuni, erau vro zece-dousprezece prjini de cnep, frumoas i deas cum i peria, de care nu s-a ales nimica. i dup ce facem noi trebuoara asta, mtua, nu tiu cum, se nclcete prin cnep, ori se mpiedic de ceva, i cade jos. Eu, atunci, iute m rsucesc ntr-un picior, fac vro dou srituri mai potrivite, m azvrl peste gard, de parc nici nu l-am atins, i-mi pierd urma, ducndu-m acas i fiind foarte cuminte n ziua aceea..." Ion Creanga, "Amintiri din copilrie", Al doilea capitol, "La ciree" Poate ar trebui s scoatei Amintirile din copilrie ale lui Creang din curriculum colar?

Fumuri in istorie
Pipele au fost foarte apreciate nc din antichitate, fiind umplute la nceput cu frunze i alte materiale organice arse, apoi, n scopuri medicinale sau haluginogene. Dei tutunul a fost descoperit o dat cu Lumea Nou, n secolul al XV-lea, obiceiul fumatului era deja cunoscut cu cel puin 1.500 de ani n urm. Se spune c primele obiecte asemntoare unor pipe au fost gsite n morminte egiptene datnd din jurul anului 2.000 .Hr., dei arheologii nu au confirmat nc vechimea obiectelor. Ce se tie cu siguran este faptul c Herodot (484 .Hr. 425 .Hr.) spunea despre scii c inhaleaz fumul unor plante arse, ierburi care ar fi putut fi marijuana. Indienii americani construiau pipe numite calumet pstrate pn n zilele noastre sub denumirea de pipa pcii pe care le foloseau n cadrul ritualurilor magice i al ceremoniilor. Pipa, construit n general dintr-o argil specific, sub form de tub, trecea pe la fiecare membru al tribului n cadrul ntlnirilor care aveau ca scop stabilirea pcii sau a unui acord comercial ntre triburi, o cstorie sau trecerea unui adolescent n rndul adulilor. Arheologii au descoperit intrumente asemntoare i n Africa, dimensiunile acestora ajungnd pn la aproximativ opt metri. Pe de alt parte, indienii americani aveau convingerea c, n cadrul ritualurilor magice, fumul expirat duce ctre cer i gndurile, astfel reuind s comunice cu zeul lor, Pasrea Tunetului sau Zeul Preriei. Un alt model de pip, tot la indienii americani, era construit din lemn, n form de Y, fumul, care provenea dintr-o movil de tutun aprins, fiind tras pe nas. Peste ocean. Ct despre aducerea plantei de tutun n Europa, exist o poveste care spune c primul european care a fumat a fost un membru al echipajului condus de Cristofor Columb, pe numele su Rodrigo de Jerez. El ar fi fost denunat Inchiziiei de ctre soia sa, pe motiv c nghiea foc, expira fum i sigur era posedat de diavol. n 1603, regele James al Angliei pornea o adevrat campanie mpotriva fumatului, iar 30 de ani mai trziu toi vnztorii de tutun nu mai puteau s comercializeze aceast plant fr a avea licen, n caz contrar aplicndu-li-se amenzi. n secolul al XVIII-lea europenii au nceput s inhaleze tutunul pe nas, dar obiceiul aprinderii pipei nc exista n America. Apoi pipa s-a rspndit n Europa n timpul domniei reginei Victoria, ntre 1837 i 1901, activitatea de a fuma pip fiind considerat un act intim personal. La nceputul celui de-al doilea rzboi mondial, pipele erau deja asociate cu clasele nalte, ofieri sau filosofi, banala igaret fiind destinat doar maselor. STIL. n timp ce europenii descopereau America, n Asia i Golful Persic se rspndea obiceiul fumatului cu narghileaua, n forma n care este cunoscut ea astzi. Narghileaua primitiv, originar din India, era construit din coaj de nuc de cocos. Aspectul su a fost mbuntit pe parcursul rspndirii sale n Iran i apoi n toat lumea arab. Fumatul narghilelei a devenit un adevrat ritual n Turcia, n timpul domniei lui Murat al IV-lea (1623 - 1640), crendu-se reguli pn i pentru modul de aprindere al crbunilor acesteia. Pe parcursul anilor, pentru narghilea au fost inventate diferite tipuri de tutun aromat, fumat pentru simpla plcere a gustului i mirosului. Iniial, cu ajutorul acestui obiect se fuma hai, perii, de exemplu, fiind foarte meticuloi n respectarea acestui ritual. nainte de a folosi narghileaua, brbaii i puneau soiile s fumeze cteva porii bune de hai pentru ca fumul s fie, apoi, perfect pentru ei. Narghileaua are patru componente: Agizlik (mutiucul), Lle (partea de sus), Marpu (pipa) i Gvde (corpul narghilelei, umplut cu ap).

Cultura cafenelelor olandeze

Cafenelele cu canabis din Olanda, n care orice adult poate s intre i s comande marijuana sau hai din meniu ca i cum ar comanda o butura ntr-un bar, sunt unice n lume. Vnzarea de maxim cinci grame unui client este tolerat oficial, iar astzi ara are cam 800 cafenele, care se adreseaz turitilor i localnicilor, servind mii de varieti de iarba i "hasj" pe muzic techno, reggae i rock clasic. Printre ele se numr Greenhouse, Global Chillage i Lucky Mothers din Amsterdam, Sensi Smile Cafe din Rotterdam i lanul Willie Wortel din Haarlem. Acestea vnd de asemenea mncare, cum sunt "tostis", sndviuri la grtar, i de obicei au i o mas de biliard sau fotbal. Scena canabisului n Amsterdam s-a dezvoltat din contracultura anilor '60, cnd un grup numit Provos a propus ca oraul s cumpere mii de biciclete albe pentru ca oricine s se poat plimba gratis. n 1969, doi foti membri Provos, Kees Hoekert i Robert Jasper Grootveld, au fondat Lowlans Weed Company (Compania de iarb a rilor de Jos), vnznd 30 000 de plante cu 1 gulden bucata (cam 35 ceni americani), cultivate n casa lor plutitoare. Invadat de un sfert de milion de turiti hippie pe an la nceputul anilor '70, Olanda a aplicat canabisului tradiionalul ei libertinism social-pragmatic. Amsterdamul a tolerat fumatul liber de hai n Vondelpark, parcul principal al oraului i a deschis un hotel de 1$ pe noapte camera, care avea un dealer neoficial. Cluburi hippie i centre comunitare ca Melkweg i Paradiso aveau pancarte pe care scria "Roken Ja - Dealing Nee" (Fumat Da - Vnzare Nu). Prima cafenea, Mellow Yellow, a fost deschis n 1972 ntr-o brutrie prsit locuit de Wernard Bruining i prietenii si i a fost pictat s arate ca un submarin galben cu hublouri. A fost urmat de Rusland n 1974 i Bulldog, un sex-shop modificat din cartierul cu felinare roii, n 1975. Acestea au stabilit principiile funcionarii cafenelelor: "fr droguri tari, fr violen". Guvernul olandez a decriminalizat canabisul n 1976. Consumul de heroin fiind n cretere, guvernul a decis c tolerarea cafenelelor i nepedepsirea posesiei unei cantiti mai mici de 30 grame va duce la separarea pieei de droguri slabe de cea de droguri tari. La nceput, cafenelele vindeau mai mult hai de import, ns n timp au evoluat spre cultivarea local dezvoltat n anii '80. Bruining s-a asociat cu un cultivator american refugiat numit Old Ed pentru o cultur de sinsemilla n 1980 i a fondat Lowlands Seed Company (Compania de semine a rilor de Jos), prima companie de semine, mpreun cu Kees Hoekert. Pn n 1995, iarba cultivat n Olanda, "nederwiet", depea haiul ca vnzri. Regulile au rmas incerte pn la nceputul anilor '90, cnd guverul i-a anunat politica "AHOJG": fr reclam, fr droguri tari, fr deranjarea linitii publice i nu mai mult de 500 de grame n local. Regulile au crescut de asemenea vrsta permis pentru fumat de la 16 la 18 ani - ceea ce l-a fcut pe Nol van Schaik, proprietarul lanului Willie Wortel, s strng petiii de protest de la prini, care se temeau ca aceast lege i va trimite pe copii la dealerii de droguri tari. Cultivarea rmne ilegal, ns n general poliia "nchide ochii" la proviziile din "spate". "Aceast toleran face ca sistemul s funcioneze", declar un oficial al poliiei din Haarlem pentru revista Travel and Leisure n 2000. Se pare c politica de toleran pentru canabis a funcionat. Majoritatea olandezilor care consum heroin au acum peste 35 de ani, iar adolescenii din Olanda fumeaz canabis mai puin dect semenii lor britanici sau americani - totui, ca i n restul Europei de Vest, exist o cultura rave, larg rspndit, a consumului de Ecstasy. n orice caz, guvernul olandez tinde spre desfiinarea culturilor i reducerea numrului de cafenele, mai ales n oraele de grani, unde atrag mai ales "turiti pentru droguri" din Germania i Frana.

Marijuana si migrenele
Efectele benefice ale canabisului pentru tratarea migrenelor, dureri cumplite de cap care pot dura timp de cteva zile i care sunt uneori asociate cu stri de vom, sunt cunoscute de mult vreme. Migrenele afecteaz milioane de oameni. Cauza lor poate fi o "tulburare psihic" asemntoare crizelor de epilepsie, cu importante modificri ale neurotransmitorilor, n special ale serotoninei. Prima utilizare a canabisului mpotriva migrenelor se pare c-a avut loc n medicina ayurvedic din India secolului al VI-lea. n epoca victorian, tinctura de canabis era frecvent prescris. ntr-una dintre primele cri de medicin modern, aprut n 1915, Dr. William Osler, consider canabisul "probabil cel mai satisfctor remediu". Neurologul britanic Sir William R. Gowers recomand tinctur de canabis i "repausul total", dndu-i seama prin ncercri i greeli dac tratamentul funciona, care era doza necesar i la ce interval de timp trebuia administrat. n 1877, eminentul neurolog Dr. E. C. Seguin din New York ndemna la prevenirea migrenelor prin folosirea profilactic a canabisului, meninnd astfel sistemul nervos "sub influena uoar i constant de canabis, pe o perioad lung de timp", strategie recomandat i de Dr. Ethan Russo din Montana, specializat n migrene i canabis. Cercetrile actuale asupra migrenelor se concentreaz pe neurotransmitorul numit serotonin i folosesc medicamente pe baz de triptan care acioneaz la nivelul receptorilor pentru serotonin stopnd durerile. S-a dovedit c marijuana i anandamida, canabinoidul endogen al creierului, stimuleaz unii receptori ai serotoninei n timp ce-i inhib pe alii, inclusiv pe acela care mediaz greaa i durerea. "Stimularea subtipului de receptor pentru serotonin 1A ajut n cazul migrenei acute, n timp ce antagonismul cu subtipul de receptor 2A ajut la prevenirea migrenei", explic Dr. Russo. "Aproape nici un alt medicament nu are ambele aciuni. Este, de asemenea, anti-inflamator i neuroprotector." n 1996, s-a constatat efectul antinociceptiv al canabinoizilor. Acetia diminueaz rspunsurile la stimuli dureroi n substana cenuie periapeductal a creierului - o zon care suprim durerea i care se crede c este implicat n migrene. Aceast poriune din creier conine o mare concentraie de receptori canabinoizi endogeni. Canabisul are, de asemenea, un efect analgezic i lucreaz n sinergie cu analgezicele opioide cum este codeina. Asemenea codeinei i medicamentelor pe baz de triptan, canabisul este mai eficient dac este folosit devreme - ns nu prea devreme - naintea atacului. "Multe victime ale acestei maladii i-au inut n fru durerea lund cnep n momentul n care au simit apropierea unui atac sau chiar la nceputul acestuia" scria Dr. J. R. Reynolds, medicul care prescria tinctur de canabis Reginei Victoria n 1890. Deoarece migrenele sunt un sindrom psihofiziologic complex care variaz de la un individ la altul, sfaturile de tratament prin ncercare i eroare ale doctorului Gowers sunt nc valabile.

LEGALIZAREA CNEPEI Mai tii ce prostie am fcut, semnnd conveniile privind interzicerea cultivrii cnepei, pe cnd alte ri se dezvolt prin aceast industrie? La noi cnepa e drog, iar n Olanda i Belgia se vinde liber. Cnepa e o marf strategic, care-i asigur o industrie textil, alimentar i cosmetic nemaipomenit. De dragul luptei cu drogurile, noi am fost lsai cu saci de plastic i haine sintetice, produse n alte ri (Anatol Plugaru, ex-Ministru al Securitatii Naionale a RM, ntr-un interviu din ziarul Timpul, 2009) Nu e nimic mai nspimnttor dect ignorana n aciune. (Goethe) Unde este problema? n droguri? Ce este un drog? Ce este o substan narcotic? V-ai ntrebat vreodat de ce ne apar, de fapt, legile anti-drog? Sau nu cutai rspunsuri singurei i mncai ce vi se d pe tava deja gtit n ignoranta i ipocrita buctrie a propagandei statale? Conform Codului Penal al RM prin substan narcotic sau psihotrop se nelege substana de origine natural sau sintetic i preparatul coninnd o astfel de substan, care provoac dereglri psihice i dependen fizic la consumul lor abuziv. ALCOOLUL ESTE DROG, TUTUNUL ESTE DROG, ASPIRINA ESTE DROG! etc. tiai, nu? n Romnia, n Ardeal, farmaciei i se spune Drogherie. tiai, nu? ATENIE: Cafeaua pe care o bei n fiecare diminea conine cofein, care este un drog, este substan psihoactiv. La fel i ceaiul. i unde s mai punem ciocolata e drog! Cu toii suntem narcomani! S tragem cu ochiul la datele statistice ale Ministerului Sntii al Republicii Moldova: la noi, mor, anual, n mediu, 6000 de oameni din cauza alcoolului (i aici s nu includem i crimele, violurile, accidentele rutiere fcute sub influena alcoolului; ai vzut/ auzit la tiri vreo crim fcut de un infractor care nu a fost n stare de ebrietate? Eu nu prea). S nu mai vorbim de tutun, cel mai uciga drog. Dependena fizic de nicotin din igrile de astzi e comparabil cu dependena

de heroin i cocain (conform cercetrilor American Heart Association). tiai c nimeni nu a murit niciodat de la cnep? i atunci, vine ntrebarea logic, de ce cnepa (marijuana, i alte produse ale cnepei) sunt ilegale iar alte droguri (care au demonstrat ct de duntoare i periculoase sunt) s perfect legale? De ce un consumator de cnep este ncarcerat iar un consumator de alcool i tutun promovat? Ce este marijuana? E partea cnepei care se fumeaz de obicei (florile sau frunzele). tiai c cultivarea cnepei este una dintre cele mai vechi ramuri ale industriei umane i cea mai veche direct atestat? Ce este haiul? E rin de cnep (femel). Noam Chomsky a presupus odat: Cineva ar putea s ntrebe de ce tutunul e legal iar marijuana nu. Un posibil rspuns este sugerat de natura recoltei. Marijuana poate fi crescut practic oriunde, cu puin dificultate. Ea nu ar putea fi uor vandabil de corporaiile mari. Tutunul e cu totul alt poveste... Cnepa este o plant tradiional pe aceste meleaguri, folosit de mii de ani n scopuri medicinale, textile i alimentare. Recent, la insistena Statelor Unite ale Americii (prin Convenia Unic ONU din 1961), aceasta a fost interzis aproape n toat lumea. Totui, nimeni nu poate gsi o justificare viabil a prohibiiei acestei plante, fiind cunoscut faptul c alcoolul i tutunul sunt mult mai duntoare dect cnepa i, totui, sunt legale. Mai mult, e tiut faptul c, n consum, cnepa nu provoac dependen fizic la om i nu s-a nregistrat niciodat vreun deces n urma consumului ei. Mai multe ri dezvoltate (n frunte cu Olanda) au nceput s renune la legislaia sever, schimbnd radical percepia legislativ-politic asupra plantei de cnep. Folosirea marijuanei n scopuri medicinale este legalizat n majoritatea statelor dezvoltate din lume. P.S.: Atta timp ct eti un om matur i nu deranjezi nici ntr-un fel pe cei din jur, oare nu ai avea tu dreptul s consumi ce-i poftete inima? Corpul tu aparine statului sau cui.. pn la urm? P.S.S.: O televiziune din Republica Moldova (Jurnal TV) a fcut public un caz strigtor la cer. Acum un an, Doamna Olga Vladimir n vrst

de 75 de ani, locuitoare a satului Teleeuca, a fost condamnat la 4 ani de pucrie pentru c a crescut n ograda sa cnep n scopuri personale terapeutice. Olga Vladimir nu consider c a comis o crim, tiind nc de la prini i bunei despre efectele terapeutice ale plantei de cnep. Ea a trimis o petiie preedintelui interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu. Cu lacrimi n ochi l-a rugat s o graieze i s-i permit s moar acas i nu n pucrie... Sunt sigur c nu este un caz unic n Republica Moldova.

Razboi contra drogurilor

Susintorii rzboiului contra drogurilor snt oameni bine intenionai i avnd credina c salveaz oamenii de la comarul dependenei de droguri, fcnd astfel lumea mai sigur. Aceasta imagine a devenit ns o simpl credin, o religie, i ca orice religie, nu poate fi meninut dect prin manipulare, dezinformare i ascunderea realitii. Recentul scandal cauzat de decizia guvernului britanic de a-l demite pe prof. David Nutt, consilier sef pe probleme de droguri a esuat sa puna punctul pe i. Intr-adevar, este socant ca aceasta persoana a fost data la o parte pentru simplul motiv ca a expus adevarul matematic conform caruia consumul de ecstasy este mai putin periculos decit calaritul, si ca fumatul de marijuana este mai putin periculos decit consumul de alcool. Dar exact cu aceste arme s-a dus pina acum razboiul contra drogurilor. Pentru multa vreme, sloganul neoficial, secret al prohibitionistilor a fost ca faptele, realitatile nu fac decit sa submineze razboiul, deci inventati date care sa arate cit de mult succes am avut de fapt. Sa luam exemplul SUA, tara care a inceput acest razboi si care a utilizat si utilizeaza inca armata si diplomatia pentru a obliga practic si restul lumii sa urmeze aceeasi politica. In 1998, Congresul SUA a obligat Oficiul National pentru controlul drogurilor (ONDCP)sa stopeze finantarea oricarui studiu stiintific care ar putea da impresia ca fondurile banesti ar trebui redirectionate catre tratamentul medical al dependentilor, sau care ar putea gasi argumente care sa sustina efectele medicale ale consumului de droguri sau care sa fie in favoarea legalizarii sau reglementarii consumului. Este ceea ce s-a intimplat in cazul David Nutt, la puterea a treia. Ca exemplu, ONDCP a cheltuit 14 miliarde de dolari pe campanii anticannabis, orientate catre tineri, si 43 de milioane de dolari pentru a afla efectele acestor campanii. Concluziile au fost ca tinerii ce au urmarit aceste campanii publicitare erau mult mai dispusi sa incerce marijuana, astfel ca aceste concluzii au fost cenzurate, iar campaniile au mers inainte. Ce-ar fi daca am incepe sa ne cladim politicile legate de droguri in functie de adevaruri, fapte, realitati, si nu in functie de simpla dorinta a unora de a se simti bine cu sine insusi? Prof. David Nutt a facut un mic pas in aceasta directie, si imediat a fost dat afara. Argumentele sale au fost ca drogurile ar trebui clasificate in functie de raul produs, si nu in functie de isteria publica. Acum ca scandalul pe tema demiterii sale s-a stins, vedem de fapt cit de conservator era in afirmatiile sale. Un studiu publicat saptamina aceasta, intitulat After The War on Drugs: Blueprint for Regulation , merge atit de departe pe cit ne permit adevarurile stiintifice si arata ca solutia rationala este sa luam piata neagra a drogurilor din mina gruparilor criminale si sa o punem in mina statului, prin farmacii, unitati licentiate si doctori, ce activeaza in cadrul legal si in economia de suprafata. Pentru a vedea de ce acest lucru este necesar, va trebui sa ne uitam la niste adevaruri pe care politicienii nostri refuza sa le accepte: 1. ) Razboiul contra drogurilor pune o adevarata industrie la dispozitia gruparilor criminale organizate, care la rindul lor dezlantuie criminalitate si violenta pe intreg cuprinsul tarii. Cind alcoolul a fost interzis in SUA, in anii 1920, acesta nu a disparut. Nu: infractori periculosi ca Al Capone au intervenit imediat si au preluat vinzarea, asasinind pe oricine le statea in cale. Cu toate acestea, in prezent, Wine Rack (un distribuitor de vinuri din SUA) nu se impusca cu Threshers (alt distribuitor, la fel cum in Romania, Murfatlar nu se ia la bataie cu Jidvei, n.n.). La fel cum Oddbins (alt distribuitor de vinuri) nu ameninta cu moartea pe nimeni. De ce? Pentru ca nu alcoolul a fost cel ce a cauzat infractionalitate, ci prohibitia lui. Odata ce comertul cu alcool a redevenit o afacere legala, violentele cauzate de fostii traficanti au incetat brusc.

Acolo unde exista o oportunitate de a obtine un profit imens in jur de 3000% in cazul drogurilor , oamenii se vor lupta si vor ucide pentru controlul acestui profit. Arestam un traficant si nu facem decit sa declansam un nou razboi pentru bucatica de piata detinuta de acel traficant. In anul 1986, Milton Friedman, cistigator al premiului Nobel pentru economie, a calculat ca in SUA, 10.000 de crime se petrec anual, doar din acest motiv. Legalizati, si astfel falimentati peste noapte majoritatea gruparilor criminale. Vazindu-si profiturile eliminate, infractorii nu devin dintr-odata oameni de bine, dar imensa motivare financiara pentru continuarea activitatii infractionale se va disipa rapid. Este chiar razboiul contra drogurilor cel ce-i tine in viata, si legalizarea cea ce poate sa-i elimine. Asa cum spunea Friedman : Prohibitia este prietenul cel mai bun al traficantului (Prohibition is the drug dealers best friend). 2. ) Ca urmare a prohibitiei, consumul de droguri grele se intensifica. Inainte de interzicerea alcoolului, majoritatea americanilor consumau doar bere si vin. Dupa prohibitie, cea mai populara bautura a devenit alcoolul distilat artizanal (cunoscut si ca Moonshine, pentru ca era traficat noaptea, la lumina lunii, n.n.), cu 150% mai concentrat. De ce? Scriitorul Richard Cowan a denumit acest efect ca legea de fier a prohibitiei: ori de cite ori interzici o substanta, ea devine mai puternica. Pentru ca traficantii erau obligati sa-si condenseze produsul, sa-l faca cit mai puternic, si in acelasi timp acelasi produs sa ocupe cit mai putin spatiu, pentru ca traficul sa fie mai usor. Este ceea ce se intimpla si in prezent. Este motivul pentru care traficantii au inventat cocaina crack in anii 80. Cercetatorii Matthew Robinson si Renee Scherlen au concluzionat ca Prezenta tot mai mare a drogurilor grele in timpul prohibitiei a dus la 15.000 de decese in anul 2000, doar in SUA, decese ce nu ar fi survenit daca prohibitia nu ar fi determinat aparitia de droguri din ce in ce mai puternice. 3. ) Razboiul contra drogurilor nu reduce consumul de droguri - in schimb alternativele la acest razboi, da. Unii cred ca cele doua efecte negative aratate anterior sint un pret justificat, daca astfel se reduce numarul de oameni care se hotarasc sa consume droguri. Intr-o vreme, aceasta afirmatie era credibila, pina cind evidenta a aratat contrariul: este vorba de tarile care au incetat razboiul contra drogurilor. La data de 1 iulie 2001, Portugalia a dezincriminat posesia tuturor drogurilor, inclusiv a heroinei si a cocainei. In Portugalia poti asadar sa detii si sa consumi cit doresti, iar daca esti prins, vei fi indrumat catre un program de dezintoxicare, dar fara a fi supus vreunor pedepse penale. (Vinzarea ramine insa ilegala). Prohibitionistii au prevazut o crestere catastrofica a numarului dependentilor, si chiar si eu eram tentat sa cred asta. Acum insa vedem efectele: consumul global de droguri a scazut. Asa cum s-a aratat intr-un studiu amplu al Institutului Cato, scaderea a fost resimtita cu precadere in rindul tinerilor portughezi: minorii de 13 ani sint cu 4% mai putin inclinati sa consume droguri, iar cei de 16 ani cu 6% mai putini. Asa cum prezice si legea de fier a prohibitiei, consumul de droguri grele a scazut semnificativ: consumul de heroina a scazut cu 50%, iar Portugalia a redirectionat miliardele folosite in acuzarea si incarcerarea dependentilor catre programe de tratament. Numarul celor aflati in tratament a crescut cu 147%, si aproape niciun portughez nu mai doreste reincriminarea. Ba chiar, multi portughezi doresc sa se treaca la urmatoarea faza: legalizarea, si spargerea gruparilor criminale. Portugalia nu este vreo exceptie. Se pare ca oriunde in lume a fost relaxata legislatia, consumul a ramas la fel, iar unde fondurile au fost redirectionate catre tratament, consumul a scazut. Intre 1972 si 1978, 11 state din SUA au dezincriminat posesia de marijuana. National Research Council a aratat ca in aceste state numarul consumatorilor de marijuana a ramas constant. In Elvetia, acum mai bine de 10 ani, guvernul a inceput un proiect prin care furnizeaza in mod legal heroina dependentilor, in centre special amenajate. Numarul de furturi a scazut cu 60%, iar persoanele fara adapost practic au disparut. Un studiu efectuat de respectabila revista medicala Lancet a concluzionat ca numarul dependentilor de heroina a scazut cu 82%.

De ce? Pentru ca dependentii de heroina nu mai aveau nevoie de a recruta si alti consumatori viitori dependenti pentru a avea cui sa vinda heroina, in scopul obtinerii de bani pentru propria doza. Structura piramidala a distributiei de heroina a fost astfel sparta. Asadar, razboiul contra drogurilor nu isi atinge scopul propus, acela de a reduce dependenta de droguri. Tot ceea ce reuseste este sa creeze violenta si infractionalitate iar in unele cazuri, cartelurile de droguri punind stapinire pe tari intregi, ca Mexic si Afganistan. Reuseste sa forteze oamenii sa consume droguri din ce in ce mai grele si mai periculoase, si in acelasi timp reuseste sa risipeasca zeci de miliarde de dolari care ar putea sa ajute in mod real dependentii de droguri, prin tratamentul lor. Prohibitionistii se confrunta astfel cu o contradictie intre mesajul lor si realitatile inconjuratoare. Ei pot or sa-si schimbe mesajul, or sa incerce sa nege si sa cenzureze evidenta. Saptamina trecuta, guvernul britanic a ales a doua optiune. Dar cit timp mai poate fi aparata aceasta atitudine? Prin intentiile si motivele lor benigne, prohibitionistii nu reusesc decit sa dezlantuie o catastrofa. Oamenii au gasit modalitati de a-si altera starea mentala din vremurile in care traiau in pesteri. In incercarea de a suprima acest impuls natural, am creat o problema mai grava decit insusi consumul de droguri. Exista o alta cale. Imaginati-va o tara in care nu exista traficanti de droguri nevoiti sa ucida pentru a-si proteja interesele. Imaginati-va o tara unde furturile ar fi cu 60% mai putine. Imaginati-va o Mare Britanie in care am cheltui miliarde pe tratamentul dependentilor, ca bolnavi ce au nevoie de ajutor, si nu pe vinatoarea, acuzarea si incarcerarea lor ca infractori. Putem fi acea tara. Trebuie doar sa renuntam sa alergam dupa himera unei lumi fara droguri, si sa incepem sa analizam cu seriozitate adevarurile.

Legalizarea, singura ieire din rzboiul drogurilor

n timp ce alte state iau n calcul dezincriminarea consumului i comerului cu droguri uoare, ca singur soluie pentru oprirea traficului, politicienii romni rateaz nc o dezbatere serioas. Miile de victime din Mexic din ultimul an, din care cteva sute de poliiti ucii de traficani, sunt prea departe de Bucureti pentru ca politicienii s aduc n discuie efectele dezastruoase i eecul total al modului n care s-a purtat pn acum rzboiul mpotriva dr n timp ce alte state iau n calcul dezincriminarea consumului i comerului cu droguri uoare, ca singur soluie pentru oprirea traficului, politicienii romni rateaz nc o dezbatere serioas. Miile de victime din Mexic din ultimul an, din care cteva sute de poliiti ucii de traficani, sunt prea departe de Bucureti pentru ca politicienii s aduc n discuie efectele dezastruoase i eecul total al modului n care s-a purtat pn acum rzboiul mpotriva drogurilor. Un rzboi care, asemeni prohibiiei alcoolului din SUA, nu a reuit s stopeze consumul, ci doar a mpins afacerea ctre reele de crim organizat, a generat corupie, a determinat apariia unor droguri de sintez tot mai periculoase. n plus, a nghiit, n vntoarea inutil de consumatori i comerciani, resurse umane i sume uriae din banii contribuabililor, care ar fi putut fi folosite mai eficient n tratarea problemelor reale de sntate, dac domeniul ar fi fost scos la lumin, prin legalizare, sau n lupta cu alte infraciuni mult mai grave. Preul incriminriii Departe de a fi confruntat cu violena extrem asociat traficului de droguri din alte state, dar i fr a purta pn acum un rzboi real mpotriva acestuia, n care s fie blocate definitiv rute de transport sau s fie descoperite legturi de corupie la nivel oficial, Romnia ncepe s resimt tot mai puternic efectele negative ale incriminrii. Odat afectat o rut, se deschide imediat una nou, odat lovit o reea de traficani se ridic rapid alta i mai puternic, odat ngreunat accesul unui drog clasic apare imediat altul nou, mult mai periculos, n timp ce consumul crete n loc s scad. Mii de oameni prini cu o igar de marijuana (nu cu mult mai periculoas pentru sntate dect una cu tutun, potrivit chiar unor studii oficiale) i continu viaa cu cazier, alii surprini cu cantiti ceva mai mari asupra lor stau, pe banii celorlali contribuabili, n pucrie, alturi de mult mai puini traficani. Lsat n zona economiei subterane, piaa drogurilor i racoleaz consumatorii din zona n care i poate atinge rapid pe cei mai vulnerabili, fr ca legile s poat interzice i controla mcar vnzarea ctre minori, aa cum se ntmpl n cazul alcoolului sau igrilor. Realiznd c dezincriminarea este rul cel mai mic, SUA i mai multe state europene au fcut deja pai ctre legalizarea consumului i comerului cu droguri uoare. Ctigului principal obinut prin reducerea violenei n domeniu i a costurilor suportate de societate, i se poate aduga, ca bonus, creterea veniturilor la buget, prin taxare, i, n unele cazuri, a ncasrilor din turism. Capital ncearc s deschid o dezbatere asupra unor probleme serioase, care in inclusiv de respectul legii pentru libertatea i responsabilitatea individual, ignorate sau tratate neserios i demagogic de politicieni, cutnd argumente n mediul academic i n cel de afaceri.

0(zero) este numrul cazurilor de deces cauzate direct de consumul de canabis, constatate de Agenia Naional Antidrog, inexistente fiind i cazurile de internare la urgen 42% dintre bucureteni au declarat, n 2007, c i pot procura uor droguri n 24 de ore, chiar dac sunt ilegale, potrivit unui studiu ANA/DORDT. Accesul facil a fost recunoscut i de o treime din tinerii din toat ara 1.430 de romni au fost cercetai n 2007 doar pentru consum propriu de droguri (majoritatea consum de canabis), aproape 60% din totalul celor cercetai pentru activiti ilegale cu droguri Dup o sut de ani n care nu reuit s opreasc traficul i consumul de droguri, mai multe ri neleg c legalizarea este cea mai dur lovitur pentru aceast industrie. Dou proiecte de lege pentru legalizarea marijuanei au fost introduse n dezbatere, luna aceasta, de un congresman american. Acesta a artat c tratnd consumatorii ca infractori se risipesc resurse care pot fi folosite n cazul unor crime serioase. SUA cheltuiete doar pentru aplicarea legii mpotriva consumului de droguri 13 miliarde de dolari, a fcut cele mai multe arestri legate de marijuana din lume 20 de milioane de persoane din anii 60 pn n prezent, majoritatea consumatori, ntr-un singur an fiind reinui mai muli fumtori de iarb dect arestai pentru toate infraciunile violente (crim, viol, tlhrie etc.). Rzboiul purtat cu costuri uriae nu a mpuinat nici consumatorii, nici producia, reuind doar, pe msur ce devenea mai dur, s mping afacerea drogurilor spre organizaii din ce n ce mai violente dispuse s-i asume riscul. De curnd, i procurorul general al SUA, Eric Holder, a anunat c guvernul federal va nceta s vneze distribuitorii de marijuana n statele n care vnzarea n scop medical a fost deja legalizat, dup referendum. Americanii au votat pn acum n 13 state pentru legalizarea vnzrilor de marijuana cu prescripie medical, planta fiind folosit n tratamentul cataractei, artritei sau ca analgezic pentru bolnavii de cancer, care erau nevoii s i-o procure ilegal. n California, guvernatorul Arnold Schwarzenegger merge i mai departe. A deschis dezbaterea pentru legalizarea comerului cu marijuana n scop recreativ, nu doar medical, anticipnd c va ncasa din taxe circa 1,3 miliarde de dolari pe an. Toleran mai mare n Europa Pai pentru legalizare au fcut deja i mai multe state europene, nemaipedepsind deinerea unor cantiti mici de droguri. n Olanda, ara cu cea mai tolerant atitudine, dup promisiunile politice de reducere a numrului de coffee-shopuri i bordeluri, autoritile din Eindhoven au realizat c problemele legate de droguri pot fi rezolvate de fapt printr-o i mai ampl legalizare. Primria dorete, nici mai mult nici mai puin, dect s nfiineze propriile culturi de marijuana, astfel nct s scoat din pia reelele de trafic. Acestea nu au putut fi eliminate din cauz c vnzarea unor cantiti mari de droguri uoare i cultivarea au rmas ilegale, furnizorii coffee shopurilor vnzndu-le acestora canabis de peste 100 de milioane de euro pe an, pentru care nu pltesc taxe. n Elveia, ar deja tolerant cu consumatorii, n care 44% din tineri spun c au fumat cel puin o dat n via marijuana, populaia a acceptat la ultimul referendum administrarea de heroin dependenilor, respingnd ns la limit legalizarea comerului cu marijuana n scop recreativ, pentru a nu nlocui modelul actual de turism, cu cel mai dificil de gestionat din Amsterdam. Indiferen n Romnia Cu pai mai mult sau mai puin avansai spre legalizarea drogurilor, rile amintite au avut parte cel puin de dezbateri publice serioase legate de necesitatea unei astfel de soluii, pe care politicienii romni le resping din start sau le ngroap n ironii electorale. Mai mici dect n alte state care poart de muli ani un rzboi dur mpotriva drogurilor, consecinele negative ale prohibiiei nu lipsesc n Romnia doar pentru c autoritile le ignor. Potrivit Raportului mondial privind drogurile 2009 (date pentru 2007), lansat sptmna trecut de Biroul Naiunilor Unite pentru

Combaterea Drogurilor i a Criminalitii (UNODC), Romnia nu se numr printre statele cu cele mai ridicate niveluri ale consumului sau traficului. Datele comparative privind preurile i evoluia consumului n timp dau ns motive de ngrijorare. Dac pentru drogurile uoare preul pltit de consumatorii romni este cel mai mare din sud-estul Europei i printre cele mai mari din lume la grade de puritate comparabile (ntre 8,2 i 9,6 dolari gramul de canabis, mai mult dect dublu fa de ri ca Turcia, Spania sau Grecia i triplu fa de Croaia sau Serbia), heroina, care creeaz dependen fizic i prezint un risc ridicat de deces prin supradoz, este mult mai accesibil dect n alte ri. Consumatorul romn putea cumpra un gram de heroin, n 2006, potrivit UNODC, cu 50 de euro, mai ieftin dect n aproape toate rile Europei Occidentale. Lsat n zona economiei subterane, piaa drogurilor i racoleaz consumatorii n zona n care i poate atinge rapid pe cei mai vulnerabili, riscul activitii ilegale determinnd traficanii s stimuleze vnzarea substanelor care creeaz cea mai mare dependen, deci cea mai mare cerere sigur viitoare. n plus, orice intenie a autoritilor de a avertiza publicul asupra riscurilor diferite pe care le prezint diversele droguri sau substanele n care acestea sunt dizolvate (adesea mai periculoase dect drogul n sine, ca benzocaina folosit n amestec cu cocaina) ar fi zdrnicit, atta timp ct obligaia de a pedepsi consumul oricrui drog nu las loc pentru protecia consumatorului. Vnztorul legal de marijuana din coffee shopul olandez, care recomand clientului nceptor iarba cu cea mai mic trie, este departe de traficantul ilegal de la colul strzii. Ilegal nu nseamn inaccesibil Incriminarea anumitor substane ncurajeaz i crearea altora noi, de sintez, pe care autoritile nu le descoper imediat, i ale cror consecine consumatorii le afl cnd este prea trziu. Luna trecut, poliitii au anunat o noutate absolut i pentru piaa romneasc: intrarea unui nou drog halucinogen. Legile dure mpotriva consumului nu reuesc s opreasc sau s controleze vnzarea ctre minori, aa cum se ntmpl n cazul alcoolului sau igrilor. Un sondaj recent realizat printre elevii de general i liceu (coli din judeul Buzu)arat c, n ilegalitate, piaa drogurilor i caut clienii i printre grupele vulnerabile de vrst. Potrivit sondajului, singurele droguri oferite gratuit minorilor, chiar la coal, sunt cele ilegale (de la marijuana sau hai pn la mult mai periculoasa heroin). Comercianii de alcool i tutun nu au nevoie s fac un astfel de sampling ilegal, atta timp ct i gsesc suficieni clieni aflai la vrsta la care au discernmnt. Potrivit Ageniei Nationale Antidrog (ANA), prevalena consumului de droguri ilegale de-a lungul vieii n rndul elevilor de 16 ani a crescut n ultimii ani, ajungnd la 14,5% n 2007. Iar ilegalitatea nu a fcut automat drogurile i in-accesibile, o treime din tinerii din ar (i 40% din bucureteni) afirmnd c i le pot procura uor n 24 de ore. Singurul succes pentru reducerea consumului de canabis vine dintr-o zon surprinztoare, cea a unei substane rmase legale, dar pentru care campaniile de informare i educare au nceput s aib efect: tutunul. Att UNODC, ct i Observatorul European pentru Droguri i Toxicomanie (OEDT) au constatat o scdere a consumului de canabis n statele dezvoltate, OEDT gsind i o explicaie: scderea consumului de tutun, cu care marijuana este adesea amestecat. O schimbare de atitudine obinut la nivel cultural, care arat o destinaie mai eficient ce poate fi dat, prin programe de educaie i sntate, fondurilor uriae cheltuite acum n vntoarea inutil de consumatori i comerciani de droguri. n Romnia, sunt cercetate doar pentru consum n fiecare an peste 1.400 de persoane, dar nu exist o evaluare a cheltuielilor publice totale angrenate de incriminarea drogurilor. Ct de mari pot fi acestea o arat estimrile unor state mai interesate de statistici. OETD apreciaz la 28-40 miliarde de euro cheltuielile publice anuale din UE, adic 60 de euro din banii fiecrui cetean al Uniunii. Statul britanic cheltuiete peste 20 miliarde de euro, cel italian, 6,4 miliarde de euro, pentru a opri o pia pe care consumatorii consum de numai patru miliarde de euro.

Ctig pentru buget i economie Posibilitii de a direciona aceste sume n programe mai eficiente sau n lupta cu infraciuni violente contra persoanei i proprietii, legalizarea i-ar aduga ncasarea unor sume suplimentare la buget. n 2007, s-au confiscat n Romnia 2,12 tone de canabis i sute de kilograme de droguri de sintez. La buget au intrat ns mai puin de 33.000 de euro din valorificarea altor bunuri confiscate de la traficani. Statele care iau n calcul legalizarea anticipeaz, din taxare, venituri de ordinul sutelor de milioane sau miliardelor de dolari, dup mrimea pieelor. Un ctig suplimentar l poate aduce n turism atitudinea tolerant fa de droguri. Pentru a deveni oportunitate pentru un turism civilizat nu este ns suficient simpla legalizare. Ca s atragi turiti de calitate, ca n Amsterdam, nu ca n America de Sud, unde ai acces uor i la droguri i la prostituie la orice col de strad, e nevoie de integrarea ntr-un concept de imagine bine structurat, spune Ciprian Enea, consultant Best Turism, preciznd c e necesar o infrastructur special, greu de obinut ntr-o ar care se descurc greu i cu modele de turism mai puin sofisticate, de genul pe urmele lui Dracula. Pentru Olanda, tradiia unui astfel de concept turistic, asociat valorilor de libertate individual preuite de populaie, nseamn o cifr de afaceri de aproape 380 milioane de euro pe an pentru cele peste 700 de coffee shopuri (pot vinde legal maximum cinci grame de canabis unui client i pot pstra stocuri de cel mult 500 de grame), plus miliarde de euro cheltuielite suplimentar de turiti n ar. 45% din consumatorii de canabis fumeaz doar ocazional, potrivit datelor folosite de UNODC n estimarea cererii globale, folosind 0,6 grame pe an, din care pot pregti maximum 2-3 igarete 71mil. de europeni, adic circa 22% din populaia adult, au consumat canabis cel puin o dat de-a lungul vieii, potrivit OEDT. n ultimul an, au consumat canabis 23 de milioane de europeni aduli 190 mil. de persoane din ntreaga lume au consumat canabis n ultimul an, adic 4,4 % din populaia total a globului cu vrste ntre 15 i 64 de ani, potrivit celei mai mari estimri UNODC Consecinele prohibiiei, efectele legalizrii Radu Nechita, Lector dr. Universitatea Babe-Bolyai, Facultatea de Studii Europene Legalizarea producerii, comercializrii i consumului ar fi cea mai dur lovitur dat acestei industrii. Libertatea de intrare pe pia ar duce la prbuirea preurilor pn aproape de costul de producie, care reprezint un procent infim din preul de vnzare ctre consumatorul final. Resursele baronilor drogurilor s-ar diminua i, odat cu ele, capacitatea de a corupe societile n care opereaz. Este probabil i reorientarea consumatorilor ctre drogurile mai uoare i naturale de la cele concentrate i/sau chimice. Exist riscul ca preul mai redus s conduc la creterea consumului, supraestimat ns n dezbaterea public: n SUA, ponderea consumatorilor de cocain e azi similar cu cea de dinaintea interzicerii. Pentru a contracara riscul, e obligatorie educaia antidrog i programe medicale. Costul ar fi mai mic dect cele 40 mld. dolari cheltuite anual doar de SUA n interminabilul i ineficientul rzboi mpotriva drogurilor. Mihail Radu Solcan, Prof. dr. Facultatea de Filosofie, Catedra de Filosofie Politic i Moral Pot fi tratai indivizii maturi precum copiii mici? Trebuie s le fie supravegheate i corijate modurile de a se distra? Dac admitem c indivizii maturi sunt liberi i responsabili pentru aciunile lor, atunci statul nu are cum s fie pus n postura de pedagog. Orict ru i-ar face siei cineva consumnd narcotice pentru a se distra, nu exist temeiuri pentru a-l trata ca o fiin imatur. Ceilali pot s-i interzic s se urce la volan, s manevreze macarale sub influena drogurilor .a.m.d., dar nu s se distreze pur i simplu. Este perspectiva unui liberal, dar nici pentru un democrat statul-pedagog nu poate fi justificat. Pentru democrat, statul trebuie s fie sub controlul indivizilor, nu indivizii sub controlul statului. Or, statul-pedagog presupune un sistem de supraveghere i intervenie care nu urmrete s sesizeze starea opiniei publice pentru a-i da ascultare -, ci starea de spirit a populaiei, pentru a o ndrepta.

Octavian-Dragomir Jora, Lector Univ. ASE, Facultatea de Relaii Economice Internaionale Dac (prin prohibiie n.r.) autoritatea public amestec potirele moralei i dreptii, provoac un multiplu stres social: a) alimenteaz un climat de infracionalitate care nu ar fi avut aceeai magnitudine n absena aparent necesarei prohibiii; b) pentru a aplica prohibiia (i combate infracionalitatea autentic provocat de ea), mobilizeaz coercitiv resurse suplimentare din economia productiv, mpovrnd-o, i n loc s fie folosite doar n aprarea integritii persoanelor i proprietilor, le irosete n aciuni ce alimenteaz cercul vicios al infracionalitii (ridic bariere, traficanii se repliaz, canalele de distribuie se adapteaz, cresc riscurile i deci i costurile dejucrii prohibiiei, dependenii au o factur mai mare de pltit i unii aleg s devin infractori pentru a o achita). Funcia legii este de a pune ordine ntre oameni, nu n oameni. n societate, nu drogurile sunt rul paradigmatic, ci frauda, tlhria, violul, omuciderea. Cosmin Marinescu, Conf. Univ. Dr. , Catedra de economie ASE Bucureti, Coordonator al Centrului pentru Economie i Libertate (ECOL) Cnd drogurile sunt aduse n legalitate are loc eliminarea riscurilor cu producia i contrabanda, a costurilor cu mituirea oficialilor din poliie i politic. Preurile drogurilor vor fi semnificativ mai mici, i tot mai mici vor fi i faptele antisociale ale dependenei. Muli se tem s vad n jurul lor oameni a cror judecat i ale cror aciuni sunt alterate de prafurile interzise. Liberul arbitru i aciunile oamenilor sunt ns alterate continuu i prin diverse alte bunuri: alcool, tutun, jocuri de noroc, dragoste, oboseal etc. De aici nu rezult c acestea ar trebui, ori ar putea fi, interzise. Faptul c, avnd un cuit n posesie, oricnd cineva ar putea deveni infractor nu ne poate folosi, sub nicio form, pentru a interzice producia i comercializarea cuitelor. i cu att mai puin pentru a-l aresta pe acest cineva traficant, consumator de droguri ori purttor de cuit pentru pericolul potenial pe care l reprezint. Bogdan Glvan, Conf. Univ. Dr. Universitatea Romno-American, membru fondator ECOL, deintor site www.logec.ro Un mare numr de economiti, inclusiv laureai Nobel, s-au pronunat pentru legalizarea drogurilor. Principalele efecte ar fi: Scderea preului acestora i, n consecin, scderea criminalitii asociate n prezent cu traficul de droguri. Creterea transparenei comerului i atenuarea sensibil a problemelor informaionale cu care se confrunt consumatorii. Printre altele, mbuntirea calitii drogurilor (prin certificare) ar elimina o serie de riscuri la care se expun cumprtorii, precum riscul de supradoz sau problema puritii incerte. Reducerea cheltuielilor publice asociate cu combaterea traficului de droguri, eliberndu-se astfel fonduri pentru educarea publicului i pentru asigurarea tratamentului medical n cazul celor dependeni.

Magic Mushrooms
Ciupercile magice aka Magic Mushrooms

Sub influenta acestor ciuperci: Apar halucinatii puternice , calatorii mintale. Informatii : Sunt cunoscute doua tipuri de magic mushrooms salbatice n Marea Britanie. Palaria libertatii este o ciuperca mica si maron cu o palarie mai nchisa la culoare n vrf. Are un picior lung, cu un guler mic la nivelul palariei. Agarul zburator este o ciuperca foarte frumoasa , cu palaria rosie si cu pete albe (ca acelea care se gasesc si in cartile ilustrate cu povesti pentru copii). Cum sunt consumate: Palaria libertatii poate fi mancata cruda dar si uscata (20-30 fiind doza ntreaga), infuzate ori gatite. Agarul zburator este de obicei gatita dar poate fi consumata si uscata (1-3 palarii pentru o doza). Efecte si riscuri ale consumului de ciuperci halucinogene: Efectele ciupercilor halucinogene sunt similare cu efectele LSD-ului, dar calatoriile pot fi mult mai intense. Consumate n cantitati mici ele pot genera o stare de bine,de euforie, marirea pupilelor si a ritmului cardiac. Dozele mari produc halucinatii foarte puternice. Daca consumatorul nu este experimentat in consumul de pshyhedelice sau este anxios , tripurile pot fi extrem de neplacute, caracterizate prin frica intensa , iar acestea pot evolua in timp catre un episod psihotic. Ambele tipuri de ciuperci pot produce dupa consumare ameteli , dureri de stomac puternice , stari de voma de aceea trebuie consumate cu atentie. ATENTIE! Exista multe tipuri de ciuperci si mai ales ciuperci cu palaria rosie ca si Agarul zburator, care sunt asemanatoare cu magic mushrooms, dar care sunt otravitoare. Diferenta dintre magic mushrooms si ciupercile otravitoare este foarte mica si de aceea de multe ori se pot face confuzii. Daca ciupercile culese sunt otravitoare , consescintele pot fi grave sau chiar letale. Consumata n cantitati mari Agarul zburator poate fi otravitoare. Stiati ca: Ciupercile halucinogene, ca si LSD, folosite de multe ori nu mai au efectul halucinogen organismul capata toleranta. Specfic pentru acest tip de substante , este instalarea rapida a tolerantei in organism astfel ca nici macar la doze foarte mari nu mai apare efectul halucinogen. Pentru a avea acelasi efect intre consumari trebuie sa treaca, un interval de timp, in care persona sa nu mai consume deloc aceste substante si de abia dupa aceea pot experimenta din nou efectele lor.

Obs. Nu consumati fara sa aveti o persoana treaza ciuperci gen agaru zburator ca nu se stie cum ajungeti sa va taiati doua degete.

Amanita muscaria, cunoscut i ca buretele mutelor sau buretele pestri este o ciuperc otravitoare i psihoactiv din genul Amanita. Iniial rspandit n regiunile temperate i nordice ale emisferei boreale, Amanita muscaria a fost neintenionat rspndit i n unele regiuni din emisfera sudic, devenind astfel o specie cosmopolit. Este frecvent n pdurile de conifere, fiind extrem de uor de recunoscut datorit plriei roii-purpurii (cu un diametru de pana la 20 cm), cu puncte albe. Cunoscut ca ciuperc otrvitoare Amanita muscaria e faimoas i pentru proprietile sale halucinogene i psihoactive datorate n special muscimolului. Cea mai importanta toxina nu este muscarina, ci acidul ibotenic si produsul sau de decarboxilare muscimolul. Acestia pot fi considerati inruditi structural cu 2 neurotransmitatori majori ai SNC, acidul glutamic si respectiv GABA . De altfel, muscimolul este un agonist puternic al GABAA, consecinta fiind deprimarea sistemului nervos central. Sindromul muscarian Consumul de Amanita muscaria provoac intoxicaii ale sistemului nervos. n acest caz, simptomele otrvirii apar brusc, la 1 pn la 3 ore dup ingestie. Se constat tulburri gastrointestinale, care duc la evacuarea rapid a unei pari din ciupercile ingerate, dar n general acestea sunt urmate de tulburri nervoase, delir (delir muscarian), vesel sau furios, halucinaii. Intoxicaiile cu aceast ciuperc nu sunt mortale. Substanele toxice din aceast ciuperc sunt: muscarina, muscaridina, micoatropina i micotoxina. Intoxicatia acuta Intoxicatia survine in urma ingestiei deliberate de Amanita muscaria pentru a obtine efecte psihoactive, simptomele aparand in 20-180 minute. In acest caz apar somnolenta si vertijul, urmate de buna dispozitie, cresterea activitatii motorii, tremor, agitatie si halucinatii (efectele care apar se pot manifesta de la agitatie pana la coma). Din punct de vedere fizic principalele semne si simptome sunt cele neurologice. Efectele tipice apar dupa 30-90 minute, cu un peak atins dupa aproape 3 ore, dar efectele pot sa dureze pana la cateva zile. Mortalitatea este redusa. Intoxicatia cronica Amanita muscaria este consumata rar in scoprecreational. Se foloseste atat in ritualurile shamanilor, cat si decatre populatia din Siberia. Efectele care apar in urma consumului prelungit din aceste ciuperci, cunoscute pentru efectele halucinogene sunt: buna dispozitie, cresterea activitatii motorii, tremor, agitatie si halucinatii. Tratamentul intoxicatiei acute In cazul muscimolului nu exista antidot specific, iar recuperarea este completa dupa trezire. Se practica mai intai o decontaminare gastrointestinala. Aceasta vizeaza indepartarea toxicului de la nivelul tubului digestiv si/sau impiedicarea absorbtiei de la acest nivel. Masurile de decontaminare digestiva presupun: - producerea vomei; - spalatura gastrica; - administrarea carbunelui activat; - administrarea de purgative osmotice. Eficienta acestor masuri creste cu cat ele sunt aplicate mai precoce dupa ingestie. Se admite ca eficienta poate ramane semnificativa pana la maxim 4 ore postingestie. Producerea emezei (varsaturii) compusul practic unanim acceptat in acest scop este siropul de ipeca. Emeza este produsa prin mecanism mixt (central si periferic). Efectul se instaleaza in 15-30

minute de la administrare. Precautii la bolnavii cu diateza hemoragica, in cazul sarcinii avansate, in caz de hipertensiune. Este contraindicata producerea vomei in cazul copiilor sub 6 luni, in cazul celor in stare comatoasa. Spalatura gastrica aceasta metoda ramane utila mai ales la pacientii la care nu este indicata emeza. Protectia cailor respiratorii se realizeaza prin sonda orotraheala sau nasotraheala. Daca pacientul este constient, cu reflexe pastrate, nu se practica intubarea si se asaza in decubit lateral stang cu capul in pozitie decliva. se insera un tub orogastric, pe care se introduc 200-250 ml solutie salina calda, care se lasa in stomac 1 minut, dupa care se dreneaza pasiv. lavajul complet se efectueaza cu circa 2 litri de lichid. Administrarea carbunelui activat dupa emeza, spalatura gastrica sau in locul acestora, se recomanda carbunele activat care, prin remarcabila sa proprietate de a adsorbi un numar important de toxice, previne absorbtia digestiva a acestora. Retinem importanta remarcabila a administrarii precoce dupa ingestia toxicelor, optimal in prima ora si nu mai tarziu de 4-6 ore, cand eficienta este insa indoielnica. Doza uzuala de carbune activat este cuprinsa intre 30-100 g sub forma de suspensie apoasa de cel putin 1/4. Administrarea de purgative osmotice pentru incheierea procedurilor de decontaminare digestiva se recomanda purgative saline sau sorbitol, dupa carbunele activat. Purgativele mentionate nu interfera cu proprietatile adsorbante ale carbunelui activat. Scopul terapiei medicamentoase este: - reducerea morbiditatii; - prevenirea complicatiilor; - neutralizarea toxinelor. Benzodiazepinele sunt folosite pentru a stopa crizele epileptice si a preveni recurenta acestora. Dintre benzodiazepinele folosite pot fi enumerate: diazepam, lorazepam, midazolam. Dupa stabilizare, pacientii se recupereaza complet in 6-8 ore si pot parasi terapia intensiva, daca nu apar alte complicatii. Consultul si evaluarea psihiatrica pot fi necesare daca simptomele psihotice persista. Posibila complicatie ce poate aparea (in afara sechelelor de la nivelul sistemului nervos central) este toxicitatea cardiaca. Obs. De fapt pe la noi ii zice palaria sarpelui. Este rosie cu pete albe si se gaseste in padurile de brad sau alte conifere, pe langa copaci. In toate anotimpurile mai putin iarna. Oficial e interzise de domnul boc boc dar se gaseste in natura. La munte. Shamanii recomandau sa fie prajita usor pana devine complet uscata (crocanta). Daca e incalzita bine(uscata) acidul ibotenic(sau iboteric nu mai stiu) devine muscimol(partea distractiva). Altfel acest acid te va face sa-ti doresti moartea(greata rau).

CRESTEREA CIUPERCILOR Ciupercile au nevoie de un suport organic pe care sa creasca si din care sa isi procure hrana. Spre deosebire de alte plante ciupercile nu au nevoie de lumina dupa cum lipsa luminii nu este necesara. Ciupercile au nevoie de o incapere care se fie termic izolata si bine aerisita. Dar partea cresterii efective a ciupercilor in aceste incaperi este partea usoara din toata afacerea, partea grea consta in prelucrarea compostului. Prelucrarea compostului e un proces destul de lent: dureaza cam o luna si necesita multa munca si materie prima. Odata ce avem compostul este asezat pe niste rafturi sau saci de plastic in care se presara si miceliul pentru ca dupa 10-12 zile sa apara primii muguri sau primordiile de fructificare, dupa alte 6 zile sa apara butonii de fructificare. Dupa 3 saptamani de insamantare va aparea primul val de ciuperci gata de recoltare. Perioada de recoltare tine cam 40-45 zile si la fiecare 2 zile apare o noua recolta. Astfel de pe 1mp se culeg cam 10 kg de ciuperci Agaricus pe un ciclu. La sfarsitul ciclului se sterilizeaza incaperea pentru ca sporii generatiei precedente sa nu imbolnaveasca cu virusi si bacterii urmatoarea generatie de ciuperci. Urmatorul ciclu se incepe imediat dupa sterilizare. In dependenta de conditiile de temperatura pe timpul iernii pe care le oferiti se pot creste 2-3 cicluri pe an.

Compostul. Metode de prelucrare

Prelucrarea compostului Produsele reziduale din complexele de crestere a animalelor se folosesc la pregatirea compostului. Compostarea, prin definitie, este un proces de transformare biochimica, fizico-chimica si microbiana a reziduurilor organice. Aceasta transformare dureaza cam o luna si necesita multa munca din partea producatorului. Pentru producerea compostului sunt necesare urmatoarele materiale: * paie de grau, orz sau orez, * balegar de cal pe baza de paie care sa fie proaspat de maximum o luna, nefermentat, de culoare galbena * gainat solid * balegar de porc uscat Necesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata care dorim sa o insamantam. In medie se foloseste 80-100 kg de compost pe metru patrat de cultivare. In continuare vom presupune ca dorim sa cultivam pe o suprafata de 10 mp, adica vom pregati compost de 800 kg 1 tona. Pentru o tona de compost avem nevoie de 500 kg de material initial uscat, adica paie, balegar si gaienat in proportie de: 50% balegar de cal si porc, 20% gaienat si 30% paie. Se recomanda pregatirea unei cantitati mai mari de o tona de compost, altfel s-ar putea ca materia prima sa nu treaca prin procesul de fermentare. Pregatirea compostului se face in apropierea ciupercariei pe o platforma de cel putin 10 mp pentru o tona de compost care sa fie de beton pentru ca lichidul ce iese din balegar sa nu fie absorbit de pamant. Platforma ar trebui sa fie inclinata putin spre mijloc si sa aiba un acoperis pentru a feri de uscaciune sau de spalare din cauza precipitatiilor. Daca se doreste pregatirea compostului si in perioada iernii ar trebui sa gasiti o modalitate de a inchide platforma pentru ca temperatura sa nu scada sub 0 gr C. Deasemenea se poate prevedea platforma cu mici jgheaburi pe margini pentru a retine lichidul ce iese din balegar. Materiale auxiliare pe langa deseurile organice se folosesc: ipsos (pentru constructii), malt (de la fabrica de bere), sulfat de cupru, uree tehnica.

Odata ce avem totul pregatit incepem preinmuierea care dureaza 12 zile. In aceasta faza paiele se vor aseza gramada pe platforma pentru ca pe parcursul a 6 zile sa fie udate si tasate zilnic. Apoi paiele vor fi amestecate cu balegarul si gaienatul si tot amestecul va fi udat si tasat alte 6 zile. In cea de-a 13-a zi se adauga 2 kg uree si se afaneaza materialul dandu-i forma dreptunghiulara cam de 2-3 m inaltime. Apoi la fiecare 3-4 zile, cam de 3-4 ori, se adauga la material cate 24 kg ipsos si se intoarce. Declansarea procesului de compostare ar trebui sa fie semnalizat printr-o temperatura ridicata de 60-65 gr C la cateva zile dupa cea de-a 13-a zi. Temperatura ar trebui sa fie verificata in mod regulat. Daca temperatura stationeaza la 40-45 gr C atunci se necesita o mica afanare pentru ca sa patrunda mai mult aer in interiorul gramezii. Daca temperatura depaseste 70 gr C riscati sa ardeti paiele si atunci rearanjati gramada astfel incat sa cresteti inaltimea si tasati putin gramada. Daca scade umiditatea se cer cateva stropiri a gramezii. Procesul de pasteurizare se face prin evacuarea aerului incalzit din interior. Pentru aceasta introduceti sub gramada niste jgheaburi perforate. Apoi acoperiti gramada cu politilena timp de 48 ore. Verificati temperatura dinauntru, ar trebui sa fie de 21-25 gr C. ALTE METODE DE PREGATIRE A COMPOSTULUI Metoda II: Aceasta metoda, bazata pe paie este recomandata incepatorilor pentru usurinta cu care se prepara. Alegeti paie fara urme de mucegai pentru a nu compromite cultura de ciuperci. Aveti nevoie de un butoi metalic bine spalat si dezinfectat. Asezati o sita metalica cam la 10-15 cm de la fundul butoiului. Paiele puteti sa le folositi intregi sau tocate cam de 5-10 cm, desi se prefera paiele tocate pentru usurinta cu care imbiba apa. Dupa ce ati pus paiele in butoi asezati o alta sita deasupra paielor si o greutate peste sita. Umpleti butoiul pana la fara o palma de la marginea butoiului. Acoperiti butoiul cu un capac si incalziti apa pana la 75-80 gr C. Pastrati temperatura de 80 gr C timp de 4-5 ore. Stingeti focul si lasati totul pe a doua zi cand veti varsa continutul butoiului pe o platforma de beton putin inclinata. Imprastiati paiele astfel incat sa fie intr-un strat de 15 cm. Dupa cateva zile puteti folosi compostul astfel obtinut. Metoda III: Acest compost se face doar din paie si gunoi de pasare solid. Aveti nevoie de: 1000 kg paie grau, 400 kg gunoi de pasari solid, 200 kg malt, 60 kg ipsos, 20 kg uree tehnica. Faceti o preinmuiere a paielor timp de 6 zile, apoi amestecati gunoiul de pasare si ureea si lasati alte 6 zile. Executati 4-5 intoarceri de 4-5 ori adaugand malt si ipsos la fiecare intoarcere.

Amenajarea spatiului pentru cresterea ciupercilor

Pentru cresterea efectiva a ciupercilor aveti nevoie de un spatiu inchis care poate fi un subsol, cladire veche, magazie, depozit, grajd, garaj, sera sau sopron. Sub nici o forma sa nu cresteti ciuperci intr-un spatiu locuibil deoarece sporii emanati de ciuperci sunt daunatori plamanilor cauzand probleme de respiratie. Spatiu, in mod ideal, ar trebui sa fie dotat cu ventilatoare plasate la nivelul culturii de ciuperci. Altfel asigurati niste aerisiri manevrabile, niste mici ferestre, care totusi sa nu faca curent la nivelul culturii. Deasemenea ar trebui sa aveti acces la o sursa de apa in interiorul incaperii sau in apropiere. Incaperea ar trebui sa poata fi dezinfectata termic sau chimic in mod periodic. In plus spatiul ales ar trebui sa fie dotat cu o izolare termica ridicata, adica sa nu permita variatii de temperatura mai mari de 2-3 gr C intre ziua si noapte. Pentru o buna izolare termica asigurati-va ca aveti fie perne de aer intre plafon si acoperis, fie o camera tampon la intrare, fie tapetati pe exterior cu un strat izolator de polistiren, vata minerala sau un strat de paie sau trestie. Aceste metode de izolare asigura un ciclu, maxim doua cicluri de ciuperci pe an. Pentru o productie de 3 cicluri pe an ar trebui sa asigurati o ventilare permanenta cu aer cald.

Daca aveti ventilatoare cu aer cald, construiti niste tampoane din tifon cu un strat 1 cm de vata inauntru tifonului care vor fi plasate in fata ventilatorului pentru a retine sporii de miceliu. Tampoanele ar trebui sa fie schimbate o data pe luna. Insamantarea compostului cu miceliu Dupa introducerea compostului in local se va lasa 24-48 ore pentru a se raci. Temperatura in interiorul compostului nu trebuie sa depaseasca temperatura camerei. Pentru o racire mai grabnica puteti sa amestecati compostul cu mana sau cu furca. Aranjarea compostului in incapere poate fi facuta in doua moduri. Prima metoda ar fi sa asezati compostul pe niste rafturi astfle incat sa repartizati uniform pe un metru patrat cam 100 kg compost. Pentru a insamanta compostul aveti nevoie cam de 0,7-1 kg miceliu la 100 kg compost. Jumatate din cantitatea miceliului o imprastiati uniform deasupra stratului de compost si apoi sapati cu mana compostul, adica faceti mici intoarceri a compostului astfel incat miceliul sa cada in interior. Mai presarati o data miceliu deasupra stratului si mai sapati o data, de data asta pana la fundul stratului. Se taseaza usor stratul si se niveleaza, apoi mai imprastiati putin miceliu de control deasupra. Stratul de compost cu miceliu inauntru se va acoperi cu o mixtura din 50% pamant de telina, 17% nisip, 33% praf de carbune. O alta metoda de a aranja compostul este sa il puneti in pungi de politilena de 0.05-0.1 mm grosime cu diametru de 25-30 cm si inaltime de 70 cm. In acesti saci se va plasa compostul in straturi de 1012 cm peste care se va presa miceliu. Peste ultimul strat nu se va presara miceliu. Nu lasati aer in saci atat printre compost cat si in partea deasupra a sacului. Pentru asta tasati compostul cu o batere usoara cu palma. Pentru saci cu dimensiunile amintite se vor pune cam 15-18 kg de compost printre care se va presara 0,5 0,75 kg miceliu. Dupa umplerea sacilor se vor perfora cu niste gauri de diametru de 10-12 mm la distante de 12-15 cm intre gauri. Fundul sacului se va perfora cu niste gauri mici pentru a facilita evacuarea apei in surplus. Dupa insamantare temperatura in spatiu trebuie sa fie 20-24 gr C pentru a realiza incubarea miceliului. Diferentele dintre zi si noapte sa nu fie mai mari de 3-4 gr C. Umiditatea relativa a aerului sa fie de 85% prin mentinerea mixturii de acoperire si a pardoselii permanent umede. Ventilatia trebuie sa fie de 1-2 mc aer/ora/m.p. Cresterea si recoltarea ciupercilor Odata compostul insamantat si mentinute conditiile de mediu, dupa 10-15 zile ar trebui sa vedeti mici inele albe de miceliu care ies la suprafata. Peste alte cateva zile va incepe recoltarea. In faza in care incep primele fructificatii temperatura in incapere trebuie sa fie cea mentionata la prezentarea fiecarei specii de ciuperci. Daca nu este mentinuta temperatura in limitele accesibile speciei date atunci ciupercile aparute se inmoaie, pier, apar din ce in ce mai putine si intr-un final se compromite intreaga cultura. Temperatura de fructificare trebuie mentinuta pe parcursul intregii perioade de fructificare. Umiditatea sa fie 80-95%, ventilatia de 1-2 mc aer/ora/m.p cu viteza aerului nu mai mare de 3 m/sec (la viteza mai mica de 3 m/s flacara unei lumanari aprinse nu palpaie). In cazul in care ventilatia este insuficienta piciorul ciupercii se alungeste, palaria se micsoreaza si se deschide prematur astfel scazand valoarea comerciala. Deoarece compostul a fost prelucrat in mod clasic cu pasteurizare naturala pot aparea in cultura niste musculite negre (Phorideae) care se vor combate cu Dimilin in concentratie de 0,15-0,2% sau Karate de 0,2%. Pe perioada recoltarii sa aveti grija sa pliviti ciupercile bolnave cu varful unui cutit. Locul ramas liber se va acoperi cu mixtura de pamant de telina, nisip si praf de carbune in proportiile amintite mai sus.

Perioada recoltarii tine cam 40-45 zile, timp in care apar ciupercile in 5-6 valuri, fiecare val avand 3-5 recoltari in interval de 2-3 zile. Inainte de recoltare nu se fac stropiri. Momentul recoltarii ciupercilor apare cand voalul este destul de intins si nu a inceput sa se rupa iar marimea palariei este maxima. Se face o sortare a ciupercilor in dependenta de calitatile comerciale, deschiderea palariei, diametrul palariei si dimensiunile piciorului. O data rupte ciupercile nu se pastreaza mai mult de 4 zile la temperatura camerei. Pregatirea spatiului de cultura pentru un nou ciclu Inaintea golirii spatiulu de cultura se face o dezinfectare termica a compostului uzat prin injectarea aburului direct in incapere si mentinerea compostului uzat la 60-70 gr C timp de 12-24 ore urmat de o racire. Abia dupa aceasta se poate goli incaperea de compost. Compostul se transporta si se depoziteaza la distanta mare de incaperea in care se cresc ciupercile. Compostul poate fi folosit imediat pentru fertilizarea solului in camp. Daca se doreste folosirea compostului ca ingrasamant pentru sere se prefera sa se pastreze cel putin un an deoarece compostul proaspat folosit are multe saruri nocive plantelor verzi. In spatiile de cultura sezoniere, unde nu urmeaza imediat un alt ciclu de crestere a ciupercilor se recomanda o dezinfectare chimica prin stropirea cu o solutie de sulfat de cupru 4-5 % sau soda caustica 10% si abia dupa aia se evacueaza compostul. Camera golita de compost, bine aerisita si dezinfectata e gata pentru un nou ciclu de ciuperci.

Salivia
Dorinta salviei este sa-i faca pe oameni nemuritori, se spunea in Evul Mediu. O credinta straveche, inscrisa chiar in numele plantei. Salvia vine din latinescul salvare a fi sanatos, a vindeca, a salva. La romani, era o planta sacra, culeasa cu protocol.

Despre aceasta planta extrem de aromata, cu frunze verzi, albicioase, si flori rozalbe si violete, se spunea in Antichitate ca este sacra, fiind adusa pe pamant chiar de zei. Cine are salvie in gradina nu lasa batranetea sa se apropie spune un vechi proverb chinezesc. Medicii greci si romani Galen, Plinius, Dioscoride elogiaza si ei salvia, considerand-o o regina a ierburilor tamaduitoare, cu efecte protectoare magice. In Roma antica, salvia era considerata o planta sacra, fiind adunata cu un intreg ritual. Cel care oficia ceremonialul aducea drept jertfa paine si vin, imbracat intr-o tunica alba.

Romanii interziceau folosirea obiectelor de metal, considerand ca devin otravitoare in contact cu salvia. Mai ales la trecerea dintre iarna si vara, salvia era un remediu nelipsit, fiind folosita ca detoxifiant, protector impotriva diverselor infectii care apar in aceasta perioada, tonic nervos si psihic, reintineritor. Se credea ca acela care va consuma salvie inca de la inceputul primaverii va intineri si el odata cu natura. Exista multe mituri terapeutice legate de aceasta planta sacra, mituri pe care stiinta moderna se straduieste sa le inteleaga si sa le dea o utilitate practica. Salvia este o planta cercetata intens, careia medicina ii descopera tot mai multe aplicatii practice. Ea nu este doar un medicament natural cu multiple aplicatii, ci si un leac excelent pentru mentinerea sanatatii. Si in medicina traditionala romaneasca, salvia are numeroase intrebuintari. Avand o mare sensibilitate la ingheturile din timpul iernii, ea este o planta care necesita ingrijiri speciale si, ca atare, nu creste spontan, ci doar cultivata, mai ales in zonele sudice ale tarii. De la ea se folosesc frunzele si partile aeriene inflorite, care sunt foarte bogate in uleiuri volatile, avand un gust puternic aromatic si astringent. Gasim aceasta planta sub forma de ceai in practic toate magazinele specializate de tip Plafar, la fel ca si anumite preparate pe baza de salvie, cum ar fi tinctura.

Ce ne intereseaza pe noi ? : Cuprinde circa 700-900 specii. Salvia divinorum este o plant-drog care poate induce halucinaii. Salvia divinorum este o plant care crete n munii din regiunea Oaxaca, Mexic. Face parte din familia mentei. Este o plant semitropical. Poate crete civa metri n nlime dac condiiile sunt favorabile. Face semine foarte rar chiar dac este polenizat cu grij, iar seminele nu sunt foarte fertile. Se nmulete prin butaci. Frunzele sunt destul de mari (pn la 23 cm), sunt acoperite cu periori fini, care dau aspect de catifea. Planta iubete apa, dar crete foarte bine n locuri umbroase, n sol foarte bine udat i drenat. Ea poate fi cultivat n climat semitropical. Salvia poate crete ca plant de apartament n orice clim. Nu tolereaz frigul i curentul. Salvia divinorum este utilizat pentru efectele ei psihoactive. Sunt mai multe specii de salvia, dar numai salvia divinorum are efecte psihoactive. Efectele sunt greu de obinut prin fumare de frunze uscate, dar extractul de frunze poate cauza efecte dramatice, uneori fric sau stare de captivitate- Muli oameni care au consumat Salvia divinorum nu au gsit-o plcut i nu au dorit s repete experiena. Frunzele de Salvia divinorum se consum prin mestecare sau fumare. Se folosesc de obicei frunze mbogite prin tratarea acestora cu extract de salvie. Frunzele uscate sunt vndute cu 50-100 USD/uncie Extractele cost 20-50 USD/gram Substana activ din Salvia divinorum este Salvinorin A, o substan chimic a crei molecul conine numai carbon, hidrogen i oxigen(nu conine azot, deci nu este un alcaloid). Nu este cunoscut dac Salvia divinorum produce dependen psihic sau fizic. Efectul pe care l produce este o stare de beie mult diferit de a alcoolului. Se consum prin fumare, mestecare sau se bea sub form de infuzie. Se fumeaz n pipe speciale pentru c fumul trebuie s fie cald. Se poate consuma i prin inhalare de vapori calzi (temperatura de vaporizare este de 277 grade Celsius). Cnd este fumat efectele intervin foarte rapid ntre 20-60 secunde dup fumare, uneori la maxim 12 minute. Primele efecte dureaz 5-15 minute, apoi urmeaz o perioad de linitire (calmare). La doze mari consumatorii au simit o distorsionare dramatic a timpului, halucinaii, cltorii n alte locuri, planete, timpuri, detaarea sufletului de corp, comunicri cu lumea spiritelor, rencarnri n alte persoane, schimbri de identitate. Cei mai muli indivizi rmn nemicai n timpul experienei, dar unii pot s se plimbe n stare de incontien (de somnambul). Muli consumatori consider aceast experien mai mult nfricotoare dect distractiv. Fumarea acestei plante produce iritri ale gtului, dureri de cap i o uoar iritabilitate.

Salvia divinorum nu este sub control. Pentru ca o substan s fie inclus n lista substanelor stupefiante sau psihotrope controlate trebuie s aib structura chimic asemntoare cu una din substanele controlate. Salvia divinorum este destul de diferit chimic de alte substane aflate sub control. Oricum n cele mai multe cazuri ea este mpachetat i inscripionat ca drog (Noul Ecstasy) i este considerat de ofierii DEA (structura guvernamental de lupt mpotriva traficului de droguri din SUA) un drog ilegal. S-a propus, n octombrie 2002, s fie trecut sub control. Dac este vndut pentru consum, salvia divinorum poate fi substan aflat sub control, fiind considerat Analog, datorit asemnrilor aciunii ei farmacologice cu ali compui halucinogeni (THC). Analitii DEA consider c pentru a fi Analog o substan trebuie s aib structura chimic asemntoare cu o substan i nu o aciune farmacologic asemntoare cu o substan aflat sub control. n Australia Salvia divinorum este sub control din iunie 2002. Prin urmare Salvia in fata politistilor este un produs etnobotanic ( Weed Shop, Spart Shop, Coffe Shop, Black Shop, Spice Shop, Magazin de vise etc )

Efectele salviei divinorum pot fi divine, infernale sau complet absente. Efectele pozitive apar de cele mai multe ori dupa ce se consuma in mod repetat. Particularitate !!! Alta calitate unica a salviei divinorum consta in faptul ca: Atunci cand este fumata, repetat in aceeasi perioada de timp , efectele sale cresc, pe masura ce cantitatea consumata creste, creste si efectul si se mentine mult timp. Acest lucru nu se regaseste si la alte Plante Etnobotanice, a mai fost raportat acelasi efect la Damiana (Turnera Difusa). Exemplu pentru frunze standard !!! Valabil si pentru concentrat, dar in alte cantitati- vezi info.site Etnoplant-shop salvia concentrat : Daca se fumeaza 1 gr. la : 12:30 h, apoi la urmatorul gr. la : 12:45h, efectul creste, si tot asa , efectul salviei creste si el si se amplifica in functie de cantitate.

Cum se obtine?

Dorim sa o crestem intr-un Grow Box exact precum cannabisul. Seminele nu sunt foarte fertile. Se nmulete prin butaci. Inmulirea prin butaci: O metod mult mai utilizat, ce permite reproducerea mai fidel a plantei mam i ntr-un timp mai scurt, este butirea, care se bazeaz pe nsuirea unor organe sau fragmente de a forma noi plante atunci cnd sunt detaate i puse n condiii favorabile de nrdcinare.Aceasta se utilizeaz n special la plantele de apartament care se nmulesc mai greu prin semine i se poate realiza fie ntre lunile martie i mai, cnd planta mam are creteri vegetative mai viguroase, iar butaii dispun de condiii mai bune de nrdcinare, fie la sfritul verii. Se prefer ns primvara, deoarece plantele cresc mai repede i butaii emit mai uor rdcini. Organele, care se recolteaz de la plante perfect sntoase, difer de la o specie la alta, putndu-se astfel realiza butai din frunze, lstari, rdcini sau tulpini. n general, la flori, butaii care dau cele mai bune rezultate sunt cei erbacei, iar la speciile arbustive mai uor se prind cei lemnificai. Concluzie Cumperi 100.000 de seminte si incerci pana iti iese, fie te chinui sa faci rost de o planta sa rupi un fir sa il bagi in apa. Sau continui sa o fumezi cumparand produsul deja uscat.

Opium ce este?
Istorie Theophrasus menioneaz n scrierile sale cte ceva despre opiu. Informaii despre opiu mai apar n documentele chinezeti, n perioada dinastiei Tang (anii 600700). n Grecia Antic i n Imperiul Roman se folosea ca analgezic, pentru diverse afeciuni. Parcelsius este cel care l-a introdus n Europa. Obinerea opiului Opiul se obine numai pe cale manual. Recoltarea are loc la circa 12 zile de la cderea petalelor florilor, atunci cnd capsulele ajung la dimensiunea maxim; ea se face prin intermediul scarificrii (capsulele de mac sunt incizate cu nite lame speciale numai pn la jumtatea capsulei), operaie desfurat numai pe timp frumos. Datorit inciziilor, latexul din capsulele de mac, alb la nceput se brunific i se coaguleaz. Astfel coagulat, se racleaz cu ajutorul unui rzuitor din lemn sau din metal. Latexul rezultat se usuc la soare cu atenie pn cnd capt consistena unei paste foarte dense i este brunifiact complet. Este strns n buci de dimensiuni variabile i presat n forme variabile. Conine circa 1012% alcaloizi, 1015 % ap, acizi organici, rezine etc. Prin nclzirea opiului baz la temperaturi sczute se obine o soluie de culoare maronie care supus filtrrii pentru ndeprtarea reziduurilor vegetale i apoi evaporrii are loc formarea unei pudre care reprezint forma opiului de fumat, cu un coninut mult mai mare de morfin fa de latex. Aciune farmacologic Principalul constituent al opiului este alcaloidul morfin, aflat de regul n raport de 10:1 cu codeina, alcaloid care imprim opiului o aciune analgezic; pe lng aceast aciune analgezic mai are i aciune antispastic (datorat papaverinei), antitusiv (datorat codeinei) dar i aciune narcotic.

Opium
Opium este obinut din capsule de mac, nainte ca planta s ajung la maturitate. Se nghite sau se fumeaz. Opiumul produce relaxare, linite contemplativ, o stare de fericire, de satisfacie calm cu o ascuire a simurilor i imaginaiei. Preparatele din opium (tot ceea ce se face din mac: opium - produsul brut si toate derivatele lui, de asemenea preparatele sintetice si medicamentele cu actiune asemanatoare: heroina, morfina, promedol-ul, omnopon-ul, dionina, codeina, fentanil-ul, fenadon-ul, metadon-ul, pentazocina si altele). Efectul euforic este insotit de dorinta de izolare. Bolnavul cade deseori in amortire si poate adormi in cele mai neobisnuite locuri. Pentru el este foarte important ca in aceasta stare sa nu-l tulbure nimeni. Strigarea brusca il intoarce la starea obisnuita si ii provoaca iritatie puternica. Principala primejdie o constituie reinnoirea dozei, care este destul de des intalnita in cadrul narcomaniei cu heroina. Multi oameni renumiti au murit tocmai din cauza reinnoirii dozei. Acest lucru se intampla des atunci cand bolnavul isi pregateste singur solutia pentru a o injecta intravenos. Doza fatala nu se deosebeste prea mult de cea obisnuita. Moartea incepe cu paralizia aparatului respirator. A doua primejdie este aceea a infectarii sangelui prin intermediul acului. Printre narcomani exista ingrozitorul obicei al fraternizarii cu ajutorul seringilor si poate tocmai din cauza acestui obicei regiuni intregi (de exemplu, Moscova) sunt astazi cuprinse de epidemia de SIDA.

Pericolele consumul plantelor etnobotanice(droguri legale)

Vreau sa inteleaga lumea ce sunt mai exact aceste plante si efectele lor. Exemple de plante etnobotanice:salvia,kratom-produsele legalele de pe piata nu contin asemnea plante. Deci drogurile legale din magazine nu au treaba cu plantele etnoboanice sau cu orice planta. Ce sunt defapt? In strainantate se vand sub forma de research chemical (adica substante noi concepute pentru a fi testate)-mai pe scurt droguri sintetice facute sa bata legea. Idei gresite despre drogurile legale(plante etnobotanice) Daca sunt legale sunt sigure,nu afecteaza sanatatea,nu ajungi dependent.Fals daca e legal nu inseamna ca este sigur,nu spun ca toate drogurile legale sunt nocive sau ca o sa mori etc.Aceste substante nu sunt testate pe oameni adica nimeni nu poate sti ce ti se intampla pe termen scurt,termen lung pe scurt esti cobai. Drogurile legale sunt mai sigure decat cele ilegale? Unele da altele nu...sunt foarte multe substante unele care imita cannabisul altele care imita cocaina,altele care imita heroina drogurilor legale Vs droguri ilegale - avantaj pe care pmi-ului poate sa il vada este ca nu ai avea probleme cu politia -dezavanataj,in cazul cosnumului de droguri ilegale medicii pot administra un tratament,pentru supradoza sau pentru dependenta,in cazul drogurilor legale poti sa dai doar cu presupusul. Perceptii gresite asurpa drogurilor legale -daca se fumeaza este ca marihuana,da majoritatea produselor in Romania de fumat sunt pe baza de JWH (canabinol sintetic) dar poti sa dai si peste alte substante -daca se trage pe nas are aceeleasi efecte ca,cocaina-Fals deobicei stimulenti sunt pe baza de derivati de amfetamina (nu au treaba cu cocaina) -"eu nu o sa ajung dependent consum cu cap"-nimeni nu vrea sa ajunga dependent si toti pornesc de la ideea aceasta Recomandari in cazul consumului Daca te supui acestor riscuri macar ar trebui sa ai in vedere: In Romania drogurile legale se vand sub forma de blend-uri , nu substanta propriu-zisa deci 1 consumi o substanta care nu stii ce efecte are 2 nici nu stii substanta Incearca sa iei ceva care a mai incercat cineva nu te lua dupa vanzatorul la magazin ca ala e cel mai bun etc Incearca sa afli o doza nu consuma un produs si apoi sa incerci acelas dozaj pentru altul Asta va suna ca reclama dar incearca sa cumperi de la distrbuitori mari,autorizatii pliculete etichetate(nu ca acestea ar fi safe) dar nu iti lua orice chestie de la oricine sa fi high este vorba de sanatatea ta. Intreaba cunostiinte de efectele acestora nu fa teste pe tine,deja esti cobai daca consumi macar fi un cobai destept Fabricile chineze producatoare de droguri legale vor sa mai pacaleasca inca odata autoritatile britanice in cazul interziceri mephedronei. Sky News descoperit lanul de aprovizionare de la fabrici la distribuitori britanici. Canalul de stiri a declarat ca a descoperit o generaie nou de droguri legale, inclusiv methylona, butylona i MDPV-ul. Toate acestea imitand efectele altor droguri precum ecstasy sau cocaina.

Holly Williams a contactat o astfel de companie din Shanghai i i s-a confirmat de catre un muncitor ca fabrica produce si mefedrona cat si methylona in loturi de 50kg 100 kg, 200 kg. Muncitorul a mai dezvaluit ca exista 5 clienti britanici, dintre care 2 mari.Unul din ei comanda in jur de 100 kg pe saptamana. Celalalt comanda 50 kg de mefedrona pe luna si 50 kg de methylona. Intrebat daca o eventuala interzicere a mefedronei in Marea Britanie le-ar afecta afacerea, el a spus ca sunt foarte pregatiti in materie de produse si substante. Lucram la cinci sau sase produse noi legale, cele mai multe sfaturi , idei vin din partea clientilor britanici. Dr. John Ramsey a declarat pentru Sky News: Vom vedea 10 sau 11 noi substante aparand anual. Industria chimica chinezeasca se pare ca poate asigura orice fel de substanta (legala) atata timp cat isi primesc banii. In caz ca primesc comenzi de noi droguri legale, ori sintetizeaza ori au pe stoc vor vinde acel produs indiferent de scopul in care el va fi folosit. Anglia doreste interzicerea mefedronei (Special Gold,Magic) dupa ce, in urma consumului in exces de mefedrona , au fost raportate o serie mare de decese in randul tinerilor. Aceste companii nu vand substantele pe post de droguri, le vand la preturi mici si clientul face ce vrea cu ele, odata ajunse in tara, ele isi primesc eticheta de droguri legale si se produce o crestere mare a valorii lor, implicit a pretului de vanzare. Asa ceva se intampla cu produsele nou venite pe piata,ex: Generation 2012 si PLATINIUM care, avand o cerere idicata si o oferta mica sunt supraevaluate, ca sa intelegeti mai usor 0.25 de special gold era inainte 30-60 RON, 0.5 de Generation nu se gaseste sub 100 RON Singurii care au de profitat de pe urma ilegalizarii si aparitia a unor noi substante pe piata sunt dealerii si statul. Dealerii pentru ca isi scot de cateva zeci de ori banii si statul prin impozitarea acestui fenomen.

Proiect de lege privind plantele etnobotanice droguri legale

M-am gandit sa pun acest proiect pentru ca dupa parerea mea este foarte bun adica in sfarsit vad si in Romania ceva facut cu cap in privinta acestor droguri legale. Proiectul a fost facut de deputatul psd Mugurel Surupaceanu si uitati cele mai importante articole din el Iat cele mai importante prevederi ale noii legi: Art. 3. Producia, importul, distribuia i utilizarea produselor aromatice sau de sintez sunt admise n Romnia numai dup autorizarea de punere pe pia de ctre ANPAS i numai n interes medical; autorizarea se certific prin eliberarea autorizaiei de punere pe pia. Art. 4. (1) Este interzis introducerea pe pia a produselor aromatice sau de sintez dac acestea nu ndeplinesc criteriile de clasificare, ambalare i etichetare. (2) ANPAS solicit persoanei responsabile de introducerea pe pia a produselor aromatice sau de sintez informaii legate de compoziia acestora i orice alte informaii utile n acest sens, cum sunt: a) datele utilizate pentru clasificarea i etichetarea produselor aromatice sau de sintez; b) datele referitoare la cerinele de ambalare, precum i certificatul de testare n laboratoare agreate de ANPAS. Art. 5. Pe orice ambalaj al produselor aromatice sau de sintez trebuie indicate lizibil, n mod clar i n aa fel nct s nu se poat terge urmtoarele informaii: a) denumirea comercial sau denumirea prin care furnizorul identific produsul aromatic sau de sintez; b) numele, adresa complet i numrul de telefon ale persoanei care rspunde de introducerea pe pia a preparatului, indiferent c este productor, importator sau distribuitor; c) denumirea chimic a substanei sau substanelor prezente n produsul aromatic sau de sintez; d) simbolurile i indicaiile de pericol pt snatatea uman; e) natura riscurilor specifice atribuite consumului uman; f) recomandri de pruden; g)cantitatea nominal masa nominal sau volumul nominal al coninutului n cazul produselor aromatice sau de sintez oferite sau vndute publicului larg. Art. 6. (1) Atunci cnd meniunile prevzute de art. 5 se gsesc pe o etichet, aceasta trebuie fixat bine pe una sau mai multe fee ale ambalajului, astfel nct aceste meniuni s poat fi citite orizontal n cazul n care ambalajul este depozitat n condiii normale. (2) Dimensiunile etichetei sunt stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, iar eticheta este destinat exclusiv informaiilor prevzute de prezenta lege i, dac este necesar, informaii suplimentare referitoare la sntate sau securitate. (3) Eticheta nu este obligatorie atunci cnd meniunile impuse conform modalitilor prevzute la alin. (1) i (2) sunt inscripionate n mod vizibil chiar pe ambalaj. (4) Eticheta se redacteaz n limba romn. Art. 7. Orice reclam pentru produsele aromatice sau de sintez, n sensul prezentei legi, care permite unei persoane din publicul larg s ncheie un contract de cumprare fr a vedea n prealabil eticheta acestora, trebuie s precizeze tipul sau tipurile de pericol indicate pe etichet, fr a aduce atingere prevederilor Ordonanei Guvernului nr.130/2000 privind protecia consumatorilor la ncheierea i executarea contractelor la distan, republicat, cu modificrile ulterioare. Art. 8. Operatorii economici care distribuie produsele aromatice sau de sintez sunt obligai s in, ntr-un registru special, evidena datelor de identificare ale fiecrui persoane fizice sau juridice care achiziioneaz astfel de produse, transmindu-le lunar, sub form de tabel, ctre ANPAS. (B.T.I.)

Pareri personale despre acest proiect: Multi care habar nu au ce sunt drogurile legale intreaba de ce nu le interzic ? Pai e simplu pentru ca nu potAmerica,Anglia,Germania se chinuie dinaintea Romaniei cu acest fenomen si nu au reusit sa le interzica deci nu mai aberati e vina politicenilor etc.Interzici o substanta mai apare alta a doua zi,interzici comertul cu plante etnobotanicese trec firmele pe vanzare de ingrasaminte.tamaie etc. Ca idei despre proiect: -daca se face institutia ANPAS si avand nevoie de autorizatii atunci pretul plantelor etnobotanice (drogurilor legale )va creste nu va mai putea orice roman sau aduca asemnea substante.Va acest lucru foarte bun de ce ? pentru ca nu vei mai putea sa iti iei cu banii de scoala sau de o bere un plic de droguri (preturile de acum sunt aberant de mici este mai scump sa fumezi sau sa bei 2-3 beri decat sa te droghezi) -produsele nu vor mai fi contrafacute asa usor-adica nu iti cumperi ceva si gasesti altceva de la care ajungi dependent sau mori -se va sti substanta si va fi recomandat un dozaj -acest lucru este cel mai bun din aceasta lege.Pe scurt macar sti ce bagi in tine

Alin Rotaru
Cel mai important distribuitor de plante etnobotanice, din ar, Alin Rotaru. n ceea ce privete nchiderea magazinelor de vise, Alin Rotaru afirm c nici nu se pune problema, dect n cazul ctorva dintre ele, neautorizate i c acele plante interzise vor fi scoase de pe pia, dar vor fi nlocuite, n maxim dou sptmni, cu altele. Magazinele care vor disprea sunt cele care se aprovizioneaz cu ierburi aduse din Anglia, cele mai multe regsindu-se pe list. Alin Rotaru are 24 ani. La 13 ani era pasionat de grafic pe calculator i design web. La 18 ani s-a apucat de afaceri. Are vreo 40 de magazine n toat ara, care vnd etnobotanice. Spune c va investi 10.000 de dolari pentru a-i face reclam pe Google, cu AddWords. Jurnalul Naional: Cum v-a venit ideea unui astfel de magazin? Alin Rotaru: Ideea era destul de veche. n Anglia se vindeau din 1998 i am zis s ncercm i pe piaa din Romnia. Am deschis primul un magazin, n Galai, n iunie 2008. Magazinul online l aveam dinainte. Acum are zilnic 400 de vizitatori i aduce 2.500-3.000 lei. Ce ai fcut cu pliculeele care conineau substane devenite interzise n februarie 2010? Am predat substanele care urmau s fie interzise dinainte la poliie, nu am rmas cu stocuri. Ct ctigai pe zi? Noi suntem francizorii. La Arad, un magazin vinde de 5.000 lei pe zi, la Trgu-Mure 600-700 lei. n Bucureti nu mai avem magazine, erau foarte multe i am renunat la ideea asta. n schimb, peste 50% din magazine folosesc marca noastr, ceea ce e furt intelectual. O s-mi spl puin imaginea, s-i dau n judecat pe cei care folosesc acest nume. Ct ai ctigat anul trecut? Anul trecut n-a fost un an cine tie ce. Cred c au fost undeva la 500.000 euro vnzri. De ce scriei pe ambalaje c nu este pentru consum uman?

Era simplu s trecem pe ambalaj este pentru consum uman, c nu ne interzicea nimeni. Unii fac n cas canabinolul, nu tiu ct s pun, dac e concentraia prea mare, ajunge lumea la spital. i n momentul la, dac scriam pentru consum uman, putea s-mi vin protecia consumatorului. Eu n 2008 aveam pe plic pot fi folosite la aromoterapie sau s le fumezi, pn ntr-un punct cnd m-am gndit s nu mai spun pentru fumat, c apare chestia asta cu OPC-ul. Spui Interzis consumului uman i te speli pe mn de orice problem. Dau dependen? V spun eu c nu dau dependen. Am fumat doi ani continuu, nu o igar, ci cte trei, i nu am ajuns la dezintoxicare. Dar de ce v-ai lsat atunci? Practic ce face chestia asta: i ngreuneaz din munc. Fumnd, fumnd, fumnd, eti mai moale, nu c nu mai poi gndi, cum sunt prezentate pe la televizor. ns nu mai aveam cheful la de munc. Practic, i termin memoria de scurt durat, dar la o sptmn dup ce ai consumat eti ca nou. Acum dezvoltm mai multe servicii i trebuie s am creierul curat. Nu dau dependen. Am zis c de mine nu mai fumez i n-am mai fumat. Miroase scrbos, nu neleg cum ai putea s devii dependent. Eu vd cnd le trimit la ambalare. Cel puin astea care se trag pe nas miros dezgusttor. Unii spun c miros a floricele. Nu mi se pare ok nici s consumi zilnic, dar acum, dac att de duce capul, atta faci. Cnd o s avei copil, o s-l lsai s consume? E complicat acum. N-o s-l las s consume la 13 ani. La 18, tie el ce face. Conteaz i ct consumi i ce consumi. V temei de momentul cnd vor fi ct mai multe substane din astea interzise? N-o s se ntmple asta niciodat, s se interzic de tot. n China e un laborator care produce numai pentru noi cteva substane, pe care e cam complicat s le interzic. De fapt, e cam complicat s-i dea seama despre ce e vorba. Foarte simplu, de la formula de baz faci alta. Sunt consilii locale care au interzis astfel de magazine. Sunt zece moduri de a pcli primria. Ne spunei i nou unul? V spun i dou, c am zece. De exemplu, spun c deschid un pet shop sau o florrie i nimeni n-o s-i spun c nu-i d aviz de funcionare. Sau, dac m interzice, pot s fac contestaie la decizia primriei i, ct m judec, doi ani, stau cu magazinul deschis. Bine, mai depinde i ce partid e prin zon, te mai verific i finanele pn te ia dracu. De ce le spunei etnobotanice? E impropriu spus. Am inventat prostia asta n 2008 i-acum toi tia de le televizor spun etnobotanice. Nu sunt etnobotanice. Nu poi s spui produs etnobotanic la o chimical pe care-o trage unu pe nas. Sunt plante care nu se mai folosesc deloc. Se foloseau nainte prin triburi, la incantaii. Sunt unele care se folosesc ca i ceai. i menta e o plant etnobotanic. De ce ai ales s facei afacerea asta i nu o fabric de pine, de exemplu? Prostituia i drogurile sunt de cnd lumea i vor merge. M-am gndit la un bussiness de ni. Nu mai fcea nimeni asta. Dac investeam cteva sute de mii la vremea respectiv, acum businessul sta nu era aa haotic n Romnia. Ce coal ai fcut? Facultate?

Profesional, apoi seral, la profil de filologie. Dup aia, am avut alte chestii pe cap i n-am mai apucat s dau nici bacalaureatul. Nu c nu mi-ar plcea coala, dar sunt multe lucruri pe care le-am nvat pentru c mi-am dorit s le nv. Am citit multe cri de programare. Prefer s m dezvolt aa. Mai ales la cum se fac facultile acum Sper s nu muncesc la altul niciodat. (Interviu)

CITAT
Bill Hicks
"De ce marijuana este contra legii? Ea crete natural pe planeta noastr. Ideea de a face natura contra legii nu vi se pare cam... nenatural?" Bill Hicks (1961-1994) - a fost un stand-up comedian american i critic social.

Charles Baudelair
"Haiul va fi, ntradevr, pentru impresiile i gndurile familiare ale omului, o oglind care amplific, dar nu mai mult dect o oglind." - ("Poemul Haiului")

Charles Pierre Baudelaire (1821-1867) - a fost un poet francez, dar i critic, translator. Este considerat poetul care a revoluionat ntreaga liric francez i european prin originalitatea volumului su controversat Les Fleurs du Mal ("Florile rului").