2. În ceea ce privește subiectele 1, 2, 3, 4, 5 se revine asupra textului pentru a se da răspunsul corect. Atenție pot exista cuvinte care să vă încurce. (o simplă prepoziție/conjuncție vă schimbă sensul) sau pot exista asemănări. 3. Tiparele textuale: Tiparul primul fragment este.... Tiparul celui de-al fragment este...(se formulează enunț)-narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, monologul liric. 4. La exercițiul cu asemănarea: O legătură care se stabilește, la nivelul conținutului, celor două texte este....(tema sau un cuvânt cheie) În primul text, autorul prezintă... În al doilea text se evidențiază/se accentuează/se aduce la cunoștință... 5. Exprimarea opiniei. Consider că...(reiei cerința) În primul rând, ....(justifici), așa cum reiese și din textul....(dai exemplu din text, dacă este o secvență sugestivă) În al doilea rând, .....(justifici) Așadar, ...(reiei ipoteza)-nu e obligatorie concluzia. 6. Compararea textele: Ideea acestui text mă trimite cu gândul la opera...,de...care pune în valoare...(care este tema textului ales/ideea acestuia) Asemănarea o constituie...(tema, o trăsătură de caracter, un eveniment, un autor, un mod de expunere, un sentiment, acțiunea, ideea. Deosebirea o reprezintă faptul că...(ipostazierea textuală a eului creator/perspectiva narativă/tipul de narator/incipitul/finalul/sentimentele/tipurile diferite ale personajelor/contextul/indicii de spațiu și de timp) 7. Se poate cere interpretarea unei figuri de stil/ a unei imagini artistice: Atenție! Întregul limbaj al poeziei frapează prin originalitate, dar de o expresivitate aparte este...(ce figură de stil/imagine?) ce sugerează/accentuează/profilează/sensibilizează/creionează...(ideea) întrucât vocea poetică îl determină pe cititor să își imagineze...(ce?) Utilizarea II-urilor FII-Eu am doi fii. Să fii liniștit! Să nu fii îngrijorat! Fii atent la cerință! O să fii aici la ora 9:00. FI-Nu fi dezordonat! A fi optimist e bine. Vom fi mulțumiți toți. Ar fi venit și el cu voi. Ar fi bine și așa. Să fi știut, nu mai luam pachetele. VII-Erau două plantații de vii. Vii pe la mine? Nu vii acum? Peștii erau încă vii. Vrei să vii mai devreme? VI-Vi l-am dat ieri. VIII-Viii peștișori se zbenguiau în acvariu. STI-A ști engleză ajută mult. Vom ști/Nu vom ști rezultatul. Eu aș ști/Tu ai ști/El ar ști... ȘTII-Tu știi adevărul./Tu nu știi nimic. Să știi că minte! Prefer să nu știi ce a zis apoi... VENI-A veni la timp e bine. Dacă ar veni și el, ar fi grozav. Veți veni și voi? El veni/Ea veni pe la noi. VENII-Eu venii acasă și luai repede banii. (perfectul simplu) Obs. Eu sosii, eu citii, eu jumulii VS. el sosi, el citi, el jumuli. Acordul articolului genitival cu pronumele relativ (acord prin încrucișare) Ei sunt elevii AI CĂROR părinți s-au revoltat. El e băiatul AL CĂRUI telefon s-a pierdut. Ea e femeia AL CĂREI portofel s-a găsit. Eu sunt cel AI CĂRUI câini scăpaseră. Ana ALE CĂREI note sunt mari, ne uimește! Copacul ALE CĂRUI frunze au căzut, s-a uscat. Animalele A CĂROR blană se caută, sunt victime. Băieții AL CĂROR joc se derulează acum, sunt colegii mei. Azi bunicul era bine dispus/binedispus. Era al optelea/optălea/optulea absent. Vrei să afli/să aflii adevărul? Săru-mâna/Sărut mâna/Sărut-mâna! Urmările certei/cerții lor s-au văzut. Balonul s-a desumflat/dezumflat. Mi-e dor de vremurile deodată/de o dată/de odată... Dacă te vei pripii/pripi să răspunzi, vei greșii/vei greși. Nu mai fi/Nu mai fii așa indiferent! Fii/Fi mai responsabil! Haiducii se ascundeau în codri/codrii. În codri/codrii deși de brad, nu-i găsea nimeni. Desfaceți/Desface-ți cu grijă cutiile! Nu-mi zi/Nu-mi zice că ai uitat! Nu-l desfă/Nu-l desface fără mine! Nu te duce/Nu te du acolo iar! Cred c-ar găsi/c-ar găsii răspunsul și singur. A plecat dintr-o-dată/dintr-odată/dintr o dată/dintrodată. Dintotdeauna/ Din totdeauna mi-au plăcut caii. Nu le pot știi/ști pe toate, dar mă voi strădui/străduii mai mult. Eu mă ferii/mă feri să-i văd privirea, dar și ea se feri/se ferii să-mi răspundă la întrebare. La fel/Lafel a procedat și el, din nou/din-nou/dinou/dinnou. Se repezi/se repezii ca un uliu. Să ști/Să știi, mamă, că nu-i simplu a ști/a știi adevărul aici... Se acceptă formele: Tăieței/tăiței jersee/jerseuri Așază businessul Spaghete, nu are singular (spaghetă-NU) Te aștept la METROU! Erbicid voiaje/voiajuri Hangiii aceia trendul Pioneză/piuneză ev/evi/evuri Ce-i cu astea? Râpă/râpi/râpe Rucsacuri weekend/weekendul tontălău maiou votcă/vodcă festivaluri milieu confortabil prim-ministru crenvurști hobby-ul crenvurst show-ul sindroame bleu-ul ultimele aragaze bărbați chei știa pe dinafară știa pe de rost Frază Atenție la AT intercalată în regentă: Domnul/ care a venit/(AT) m-a lămurit/. Tot/ ce spune el/(AT) este fals. Atenție la CD intercalată: Văzând/ că nu-l cred/ a renunțat/. Desenând/ ce i-au dat/ nu s-a plictisit./ (Verbele la gerunziu nu sunt predicate, dar pot fi elemente regente pentru C.D.) Atenție la FALSELE C.D., care-s de fapt C.P.: Mă gândeam/ că-l sun/. (la ce mă gândeam?)-la ceva Mi-am dat seama/ că nu știe/. (de ce mi-am dat seama?)-de ceva Nu era capabil/ să participe/.(de ce nu era capabil?)-de ceva Atenție la verbele la infinitiv/gerunziu/ participiu și supin-NU le subliniem ca predicate în frază. Am mers pentru a-i arăta locul/ unde am copilărit/. (care loc?-AT)-copilăriei-At Citind mult, spre a pătrunde tainele universului meu, am simțit/ că prind aripi/. (ce am simțit?-CD)- prinsul –Cd Ce trebuie să încercuim ca elemente de relație în frază? -la elementele coordonatoare: CONJUNCȚIILE COORDONATOARE: copulative-și, nici; -adversative-dar, iar, însă, ci (înaintea lor punem virgulă); -disjunctive: sau, ba, ori, fie; -concluzive: deci, așadar. -VIRGULA cea de la juxtapunere/enumerarea de propoziții. (Vreau/ să cânt, să dansez, să alerg/C.D.) (Cânt, dansez, alerg) -la elementele subordonatoare: CONJUNCȚIILE SUBORDONATOARE: că, să, dacă, ca să, ca...să, căci, fiindcă, deoarece, încât; LOCUȚIUNI CONJUNCȚIONALE SUBORDONATOARE: cum că, măcar să, de parcă, pentru că, pentru ca să, fără să, ca și cum, în vreme ce PRONUME RELATIVE-care, cine, ce, ceea ce, câți, câte, cui PRONUME NEHOTĂRÂTE: oricare, orice, oricâți, oricui, oricine ADVERBE RELATIVE-unde, când, cum, cât ADVERBE NEHOTĂRÂTE-oriunde, oricând, oricum Atenție la pronumele reflexive/personale: mă, te, ne, vă, îmi, îți Mă îmbrac. (reflexiv, atât pronumele, cât și verbul sunt la persoane și numere identice) Mă îmbracă. (personal) Pronumele personale, de politețe, reflexive, nu devin adjective pronominale, niciodată. Copilul lui a venit. Cartea dumnealui e frumoasă. (pronume, A.P.G.) Pronumele demonstrative, posesive, nehotărâte, relative, interogative, negative și de întărire devin adjective pronominale, dacă stau pe lângă un substantiv și se acordă în gen, număr și caz, având funcția sintactică de atribut adjectival. Cartea aceasta este frumoasă.(adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere, A.A.) Cartea acestuia este frumoasă. (cartea-N, acestuia-G, A.P.G.) A văzut/ ce carte a citit/. (adjectiv pronominal relativ, atribut adjectival) Adjectivele pronominale au funcția sintactică de atribut adjectival!!!! PENTRU-prepoziție simplă PENTRU CĂ-locuțiune conjuncțională subordonatoare LUI, EI, LOR-pronume personale, chiar dacă arată posesia!!!!!-funcția sintactică de atribut pronominal genitival/N.P.,C.I., C.P. Cartea lui este frumoasă. (A.P.G.) Cartea este a lui. (N.P.) NU CONFUNDĂM DATIVUL CU GENITIVUL!!!!!!! G-a, ai, al, ale cui? (determină un substantiv!) Cartea mamei este frumoasă. D-cui? (determină un verb)-Îi dau lui Andrei un cadou. Nu confundăm enunțul exclamativ cu cel imperativ (ordin, poruncă, îndemn, ENUNȚUL TREBUIE SĂ AIBĂ UN VERB LA IMPERATIV) Ce frumos ai scris! (exclamativ) Stai potolit, nepoate! (imperativ) Nu confundăm imperativul (mod personal al verbului) cu vocativul (cazul substantivului)!!! Vino aici! (verb la imperativ!) Ioane, șterge tabla! (substantiv în cazul vocativ!) Nu confundăm substantivul în Nominativ cu substantivul în vocativ (fiind delimitat prin virgulă!) Ion a cântat frumos. (Subst în N). Ioane, ai cântat frumos! (Substantiv în vocativ!) La fonetică, falsele grupuri de sunete: diftong, triftong, hiat! Ceai-ai-diftong Grupurile CE, CI, GE, GI, GHE, GHI, CHE, CHI nu formează diftong, triftong, hiat!!!!!! Ce-i cu tine? (nu avem grup de sunet!) Mi-ai-i-ai-triftong Eu-ieu-triftong El-iel-diftong Ești-iești-diftong Eram-ieram-diftong Doua-do-ua (diftong) Erai-ierai-dublu diftong La transcrierea literelor și a sunetelor: x-cs/gz (două sunete) examen-6 l, 7 sunete, xerox-5 litere, 7 sunete chiar-5 litere, 3 sunete; China-5 litere, 4 sunete, munceau-7 litere, 6 sunete (diftongul AU) Conjugările: I-a, II-ea, III-e, IV-i, V-î-SE TRECE VERBUL LA INFINITIV. A fi-fui,fuși, fu, furăm, furăți, fură (perfectul simplu) Fusesem, fuseseși, fusese, fuseserăm, fuseserăți, fuseseră (m.m.c.p.) Am dat-perfectul compus; am da-condițional-optativ, prezent, am să dau-indicativ, viitor standard, am fi dat-condițional-optativ-, perfect. Să zici- conjunctiv prezent, o să zici-indicativ viitor standard, să fi zis-conjunctiv perfect, ai să zici- indicativ viitor standard, Să zici tot!-conjunctiv prezent (cu valoare de imperativ!) Ai avut-indicativ, perfect compus, ai avea-conditional-optativ, prezent; ai să ai-indicativ, viitor standard, ai fi avut-condițional-optativ, perfect Maxim/minim-adjective. Sonorul maxim m-a deranjat. Tonul minim m-a enervat. Maximum-minimum-adverbe. M-am enervat la maximum. Dă la minimum sonorul. Substantivele epicene: girafă, balenă, furnică, libelulă, albină, bursuc. Substantivele mobile: leu-leoaică, rege-regină, profesor-profesoară. Pădure-A.S.G. Copacul pădurii este frumos.(care copac?) C.I. I-am dat un cadou pădurii.(cui am dat?) Toți-A.P.G.-Creionul tuturor mi-a plăcut. (al cui creion?) C.I.-Le-am mulțumit tuturor. (cui am mulțumit?) Alții-A.P.G.-Stiloul altora mi-a plăcut. (al cui stilou?) C.I. –Altora nu le spun. (cui nu le spun?) NU CONFUNDĂM: altul/alta/alții/altele-pronume nehotărâte; celălalt, cealaltă, ceilalți, celelalte- pronume demonstrative de diferențiere. Pronume demonstrative de identitate-același, aceiași, aceeași. O altă ciudățenie a pronumelui relativ este aceea că poate fi subiect în ACUZATIV, DATIV și GENITIV. Vorbesc/cu cine mă ascultă. (el mă ascultă-Ac) Vorbesc/cui mă ascultă. (ei/Ana mă ascultă-D) Banul este/ al cui îl muncește. (Omul îl muncește-G) Care-pronume relativ-Știu care vine. Adjectiv pronominal relativ-Știu care băiat vine. Pronume interogativ-Care este pe bancă? Adjectiv pronominal interogativ-Care fată este pe bancă? Substantiv comun-Bunicul are cinci care. Verb predicativ-Vrea să care lemne. DE-prepoziție-Fața de masă s-a rupt. -pronume relativ, formă populară-Omul/ de a venit/ e tata/. -conjuncție- De pleci, mă supăr! (dacă) Ambii, ambele, amândoi, amândouă, ambilor, ambelor, amândurora, tustrei, tustrele, câteșitrei, câteșitrele-pronume nehotărâte A.T- care? ce fel de? a, ai, al, ale cui? Elemente regente (determină) substantiv-Copilul/ pe care l-am văzut/ e fratele meu/. (care copil?) Pronume-Acesta/ care a venit/ e tata/. (care acesta?) Numeral-Cei doi/ care au venit/ sunt frații mei/. (care cei doi?) C.D. (pe cine?, ce?) Elemente regente-verb la mod personal/nepersonal: Văd/ ce a făcut/. (ce văd?) Vâzând/ ce a făcut/, a plecat/. (ce văzând?) -locuțiune verbală-A băgat de seamă/ ce a făcut. (ce a băgat de seamă) -interjecție predicativă-Uite/ ce a făcut/. (ce uite?) C.I. cui? Elemente regente: Dau/ cui vreau/.(cui dau?) C.P. de ce? la ce? pentru ce? pentru cine? despre ce? despre cine? etc. Și-a dat seama că a greșit. (de ce și-a dat seama?) Cum transcriem o subordonată? ,,că a greșit’’-propoziție subordonată completivă prepozițională ,,ce a făcut’’-propoziție subordonată completivă directă ,,pe care l-am văzut’’-propoziție subordonată atributivă Atenție la DERIVARE: formele de plural și articolele hotărâte nu sunt sufixe. Derivare parasintetică: (PREFIX+RADICAL+SUFIX)-reîncepere-prefixul RE+sufixul RE Numeralele sunt formate prin compunere prin subordonare: treizeci și șase, șaptezeci și trei. Conversiune: în general căutăm pronume care stau pe lângă un substantiv și care au devenit adjective pronominale. (Casa mea este frumoasă) sau adjective provenite din verb la participiu (Copacul tăiat m-a întristat)