DESFĂŞURAREA OREI

Evenimentul didactic Conţinutul ştiinţific Metode, strategii, mijloace Evaluare

didactice
Organizarea clasei Pregătirea materialelor. Explicaţia.
Prezentarea obiectivelor lecţiei.
Reactualizarea Cauzele marilor călătorii Activitate frontală: Evaluarea
cunoştinţelor conversaţia – întrebări ce răspunsu-
vizează esenţializarea rilor
conţinuturilor şi folosirea
corectă a termenilor şi
conceptelor;
Discuţia premergătoare - Problematizare: marile călătorii au avut doar consecinţe comerciale? Exprima-
dobândirii noilor rea orală
cunoştinţe
Dobândirea noilor 1. Portugalia Identificarea pe hartă a Capacitatea
cunoştinţe - Henric Navigatorul, regele Portugaliei, a avut un rol important în traseelor maritime. de analiză şi
organizarea expediţiilor de-a lungul coastelor vest-africane; Identificarea rolului avut interpretare
- 1487: Bartolomeu Diaz ajunge la Capul Furtunilor (Bunei de Infantele Henric
Speranţe); Navigatorul din
- 1497 – 1499, Vasco da Gama ajunge în India (Calicut); document. Analiza
- 1500: Cabral descoperă Brazilia; acţiunii lui da Gama în
2. Spania India. Desprinderea din
- Cristofor Columb: 1492 descoperă America; numele documente a modelului
continentului dat de geograful german Martin Waldseemuller comportamental al
după Amerigo Vespucci. Conchistadorii: Herman Cortes europenilor faţă de
cucereşte în 1521 Imperiul aztec (Mexic); 1533, Francisco băştinaşi.
Pizzaro a cucerit Imperiul incaş (Peru).
- Fernando Magellan: 1519-1522 – prima circumnavigaţie terestră
3. Franţa
- Jacques Cartier – Quebec;
4. Anglia
 Evenimentul didactic Conţinutul ştiinţific Metode, strategii, mijloace Evaluare
didactice
- John Cabot: explorează ţărmurile Canadei;
- Francis Drake: a doua circumnavigaţie, 1578-1580
5. Olanda
- William Barents, trei călătorii la nord de Siberia, 1594-1597
Consecinţe: Elevii identifică Apreciere
1 nouă axă comercială: Oc. Atlantic; se dezvoltă noi oraşe: Sevilla, consecinţele. abilităţii de
Cadix, Lisabona, Londra, Amsterdam. Îşi exprimă opinia exprimare
2 revoluţia preţurilor; referitor la cea mai
3 dezvoltarea navigaţiei şi a comerţului; importantă consecinţă.
4 noi plante: porumb, cartof, fasole, tomate, vanilia, ananas, cacao;
5 începutul mondializării economiei;
6 formarea imperiilor coloniale; dispariţia unor vechi civilizaţii;
genocidul populaţiei indigene: în Espaniola, din 1.200.000 de băştinaşi au
rămas la câţiva ani de la descoperirea ei 15.000. Răspândirea bolilor:
vărsatul de vânt.
7 răspândirea religiei creştine;
8 o nouă imagine asupra lumii.
Fixarea cunoştinţelor Exprimarea unei opinii personale faţă de marile călătorii. Activitate frontală
Evaluarea activităţii
 T2. Marile călătorii

1. Portugalia
- Henric Navigatorul, regele Portugaliei, a avut un rol important în organizarea
expediţiilor de-a lungul coastelor vest-africane;
- 1487: Bartolomeu Diaz ajunge la Capul Furtunilor (Bunei Speranţe);
- 1497 – 1499, Vasco da Gama ajunge în India (Calicut);
- 1500: Cabral descoperă Brazilia;
2. Spania
- Cristofor Columb: 1492 descoperă America; numele continentului dat de geograful
german Martin Waldseemuller după Amerigo Vespucci. Conchistadorii: Herman
Cortes cucereşte în 1521 Imperiul aztec (Mexic); 1533, Francisco Pizzaro a cucerit
Imperiul incaş (Peru).
- Fernando Magellan: 1519-1522 – prima circumnavigaţie terestră
3. Franţa
- Jacques Cartier – Quebec;
4. Anglia
- John Cabot: explorează ţărmurile Canadei;
- Francis Drake: a doua circumnavigaţie, 1578-1580
5. Olanda
- William Barents, trei călătorii la nord de Siberia, 1594-1597

Consecinţe:
1. nouă axă comercială: Oc. Atlantic; se dezvoltă noi oraşe: Sevilla, Cadix,
Lisabona, Londra, Amsterdam.
2. revoluţia preţurilor;
3. dezvoltarea navigaţiei şi a comerţului;
4. noi plante: porumb, cartof, fasole, tomate, vanilia, ananas, cacao;
5. începutul mondializării economiei;
6. formarea imperiilor coloniale; dispariţia unor vechi civilizaţii; genocidul
populaţiei indigene: în Espaniola, din 1.200.000 de băştinaşi au rămas la
câţiva ani de la descoperirea ei 15.000. Răspândirea bolilor: vărsatul de
vânt.
7. răspândirea religiei creştine;
8. nouă imagine asupra lumii.
 Texte
1. „Henric Navigatorul, prinţ portughez, a fost iniţiator al expediţiilor şi expansiunii
coloniale în Africa. Deşi el personal nu a călătorit şi nu a explorat nimic, a fost supranumit
Navigatorul pentru că a organizat numeroase expediţii cu scopul explorării ţărmurilor vestice
africane şi descoperirii drumului maritim către India. Henric a fost unul din factorii care au
determinat emiterea celor două bule papale: Dum Diversas (1452), care acorda portughezilor
dreptul de a cuceri pământurile de sub stăpânirea duşmanilor lui Cristos, şi Romano Pontifex
(1455), prin care se donau portughezilor toate pământurile, insulele descoperite şi pe cale de a
fi descoperite, cu excluderea oricărui principe creştin şi interzicând altora să navigheze în
zona de la sud de Capul Bojador.” (Silviu Neguţ, Navigatori, călători, exploratori).
2. „În 1502 a pornit o nouă expediţie comandată de Vasco da Gama, fiind formată din
20 de nave. Actele de ferocitate ale lui Vasco da Gama au caracterizat această expediţie: o
corabie arabă ducând 400 de pelerini spre Mecca a fost prădată de preţioasa sa încărcătură;
după care amiralul a dat foc navei, murind în foc toţi pelerinii. Oraşul Calcutta a fost
bombardat, 38 de pescari nevinovaţi au fost spânzuraţi de catarge.” (O. Drîmba, Istoria
culturii şi civilizaţiei, vol. 9)
3. „Într-atât i-au aprins pe toţi aceştia poveştile fanteziste ale lui Columb – cum că în
ţările acelea trebuie să înfigi o sapă şi vezi strălucind bulgări de aur – încât cei înstăriţi îşi iau
servitori şi catâri, ca să care cu ei cât mai mult din metalul preţios. Aventurieri înrăiţi
echipează corăbii pe propria lor cheltuială, numai să ajungă mai repede dincolo, să pună mâna
pe cât mai mult aur. Dintr-o dată, Spania scapă de nenumărate elemente primejdioase, de toate
scursurile societăţii. Guvernatorul insulei Hispaniola (Haiti/Republica Dominicană) constată
cu groază cum aceşti oaspeţi nechemaţi inundă insula care i-a fost încredinţată. Hoardele
prădalnice, cărora li se scurg ochii după metalul galben, cutreieră locurile în lung şi în lat, spre
spaima bieţilor indieni şi a guvernatorului. În zadar încearcă acesta să-i prefacă în colonişti,
dându-le pământ şi vite din belşug, ba chiar şi vite umane – anume 60 până la 70 de indigeni
drept sclavi la fiecare: n-au străbătut doar oceanul ca să cultive cereale şi să păzească vite.”
(Ştefan Zweig, Orele astrale ale omenirii).
4. „ [...] şi într-o zi trecură la creştinism regele împreună cu 800 de oameni. De aceea
voi Magellan ca ceilalţi regi să se supună acestuia care se creştinase; aceştia nu voiră să se
supună. Ceea ce văzând, Magellan îşi pregăti bărcile şi merse într-acolo şi pârjoli aşezările
acelora care nu voiau să-i arate supunerea cerută. Şi 10 sau 12 zile după această faptă, ceru
unui ţinut care se afla la o depărtare de o jumătate de leghe de cel pe care-l pârjolise, care se
numeşte Matan şi e de asemenea insulă, ca îndată să-i trimită 3 capre, 3 porci, 3 măsuri de
orez şi 3 măsuri de mei pentru hrana corăbiilor; la care răspunseră că din fiecare fel de bucate
cerute ei voiau să trimită câte două, şi dacă se mulţumeau cu atât, îndată vor trimite, iar dacă
va rămâne cum cerea el, nu vor da. Atunci Magellan porunci să se pregătească trei bărci cu 50
sau 60 de oameni şi porni către ţinutul acela, în ziua de 28 a lunii aprilie dimineaţa, şi acolo
aflară mulţi oameni care să fi fost prea bine trei sau patru mii, şi care luptară cu atâta îndârjire
încât acolo fu omorât Magellan. ( Pigafetta, Cu Magellan în jurul lumii).
5. „Circumnavigaţia Africii a determinat deplasarea axei comerciale europene în
favoarea portughezilor, dând o lovitură de moarte comerţului veneţian. Până la descoperirea
acestui nou drum maritim, Veneţia deţinea monopolul comerţului de mirodenii, pe care le
procura din antrepozitele sale din Alexandria, vânzându-le apoi în toată Europa. După această
dată preţul piperului devine de 5 ori mai mic la Lisabona decât la Veneţia.” (O. Drîmba,
Istoria culturii şi civilizaţiei, vol. 9)
 PROIECT DIDACTIC

Profesor:
Clasa:
Data:
Titlul lecţiei: Calatoriile geografice
Tipul lecţiei: mixtă
Obiectivul fundamental: utilizarea surselor istorice, a metodelor şi tehnicilor adecvate
istoriei pentru rezolvarea de probleme.
Competenţe specifice:
- folosirea limbajului adecvat pentru a prezenta expansiunea europeană;
- construirea de afirmaţii pe baza surselor istorice;
- utilizarea adecvata a coordonatelor temporale şi spaţiale;
- formularea de opinii şi argumente despre marile călătorii.
Metode şi strategii didactice:
- explicaţia, conversaţia, investigaţia, descoperirea, problematizarea;
- scrierea liberă, organizatorul grafic;
- activităţi frontale, individuale, pe grupe.
Resurse:
materiale: documente, hărţi;
umane: elevii clasei a IX-a;
de timp: 50 de minute