1

V."

9* fc*
_ _ •| _
• - r a n

• •

I
i I

t1 DECEMBRIE 1957
NUMĂRUL 2 3
 Colea Răutu şi Constantin Upovan într-o scenă din noul film romînesc

Coperta I . Teatrul Naţional din Cluj va prezenta fn sala Comedia piesa Luciei Deme­
trius „Arborele genealogic", lată o scenă din spectacol: Viorica Dimitrlu în rolul
Suzana Manea — Volneştl şl Octavian Cosmuţă în rolul Dragoş Manea — Volneştt,
 € e g$Ie&& n e şsp&i§ă 11 îi
A p i a i u d înd s e a r ă d e s e a r ă j o c u 1 a c t o r i 1 o r c a r e i n i e r p r e t e a z ă tot m a i
n u m e r o a s e şi t o t m a i i n t e r e s a n t e p i e s e o r i g i n a l e , s p e c t a t o r i i sînt d o r n i c i
să cunoască şi p r o i e c t e l e d r a m a t u r g i l o r noştri vîirstnici şi m a i t i n e r i .
Sîntem bucuroşi să l e s a t i s f a c e m c u r i o z i t a t e a , „dînd c u v l n t u l " tov.
H o r i a L o v i n e s c u , L u c i a D e m e t r i u s , N i c o l a e Tăutu, A n a N o v a k , A l . M i r o d a n ,
şi S i d o n i a D r ă g u ş a n u .

şi Ecranul" mi-a cerut o declara-

/
/ / ~ ţie de 15 rinduri asupra lucrului meu
în curs. E prea puţin sau prea mult. îmi iau
libertatea să reduc acest text Ia o frază: lu­
crez la un scenariu cinematografic în care
e vorba de dragoste şi la o fabulaţie dra­
matică („Omul caire şi-a p i e r d u t o m e n i a " ) ,
în care, pornind de la pretextul legendarului
Manole, e vorba de cîteva idei şi probleme
foarte actuale şi generale. Sper că pînă la
sfîrşitul anului să fiu gata cu amîndouă.

HORIA
LOVINESCU

/ ucrez în clipa de faţă la o piesă sortită

Teatrului Municipal.- Aşi putea-o socoti
sfîrşită, dacă demonul care ne roade pe toţi
nu m-ar chinui tndemntndu-mă s-o refac
mereu pe ici colo, în aşa chip în cît să pot
crede eu înaintea celorlalţi că îşi va atinge
ţelul. Şi ţelul ei e să convingă pe toţi oa­
menii care merită să trăiască, că pentru a
trăi trebuie să lupte cu toate puterile lor
împotriva tendinţelor războinice care ar pu­
tea într-o zi, dacă ar fi lăsate sâ-şi facă
de cap, să desfigureze şi să altereze toate
marile şi micile noastre fericiri omeneşti.

LUCIA
DEMETRIUS

IC.XSOtjilf

/ ^ î n d [purcezi să scrii o piesă de
teatru, e ca şi cum ai urca un
drum de munte anevoios şi necu-
x
\F-ctşi putea spune nimic în ceea
* * ce priveşte intenţiile mele de
viitor. Mai multe proiecte îmi reţin
atenţia, mă gîndesc în 'acelaşi timp
(şi destul de dezorganizat...) la
noscut... Mai faci un pas, doi... şi
apoi te prăbuşeşti zece paşi pe
calea întortochiată şi strîmbă... O
iei de la început şi nu ştii precis
cînd vei ajunge sus, pe creastă,
unde te sfredelesc ochii de vulturi
(cu sau fără ochelari fumurii...)
ai criticilor.
Comedia pe care o scriu e abia
la începutul pantei şi se întitu­
44
lează ,,AI cincilea anotimp . Dacă
panta (sau poanta) nu va V prea
abruptă şi alunecoasă, sper că pe­
4
ste „două anotimpuri' să atingă
creasta: în caz contrariu nu-mi
vor ajunge nici „cinci anotimpuri"
lungi şi bogate ca toamna acestui
an... , ' C . . .
NICOLAE
; TAUTU
toate, şi nu ştiu care din ele va
lua cel dintîi conturul unei piese
de teatru.
In acest an, am lucrat — după
terminarea piesei „Ce fel de om
eşti tu T — la pregătirea pentru
tipar a unui volum cuprinzlnd pa­
tru din piesele mele. Am mai scris
clteva schiţe, care formează punc­
tul de plecare pentru un volum de
proză pe care-l plănuiesc mai de
mult.
Şi adevărul e că atenţia mea a
fost în ultimul timp aproape în
întregime concentrată asupra re­
petiţiilor piesei „Ce fel de om eşti
tu ?". Piesa a fost de la început
întîmpinată în chipul cel mai în­
curajator de către colectivul şi
conducerea Teatrului Municipal şi
nădăjduiesc că spectacolul va răs­
plăti munca depusă de teatru.
ANA
NOVAK
V
oi preda în cîteva zile o piesă in
trei personaje. Ea, el şi... Radu Bell-
gan. După toate aparenţele e vorba în
această piesă, de dragoste.
Mai lucrez şl la altele. De pildă, aşi
dori să scriu o piesă Hifăţlşînd lupta
partidului în 1939-40 împotriva şovinis­
mului şl rasismului. S-ar numi această
piesă (o dramă) ,,Numerus clausus".
Voi scrie pentru E.S.P.L.A. o proză
despic generaţia noastră de după eli­
berare şi mă voi strădui — dacă, pînâ
la urmă, nu mă vor strivi confraţii —
să Iscălesc un fel de cronică sportivă,
la „Contemporanul" şl nişte reportaje
sau însemnări la „Dragonll" (ca s ă
fie citite) şl la Radio (ca să fiu auzit).
In sfîrşit, aşi dori să vizitez... In­
sulele Celebe.
AL.
MIRODAN

P ersonajele viitoarei mele piese

de teatru — care nu are încă
Pot să vă mai spun că piesa fa
care lucrez tratează o problemă
titlu — s-au născut în urmă cu cî­ socială din actualitate — cu re-
teva luni, odată cu conflictul care percursiuni în viaţa de familie —
le uneşte şi Ie dezbină. Nădăjduiesc să fie gata pînă la
Am avut mult de furcă cu aceste sfîrşitul acestui an.
personaje în perioada cînd erau
încă în faşe. Ca toţi noii născuţi SIDONIA
DRĂGUŞANU
turburau adesea somnul mamei
lor! Apoi a urmat perioada de cre­
ştere, de educaţie — dacă vreţi —
care iarăşi a fost destul de difi­
cilă : personajele mele încercau
uneori să se emancipeze de sub
controlul meu — să-şi afirme, aşa
mici, aşa de neexperimentate cum
erau — personalitatea lor.
In sfîrşit - am izbutit să ne
înţelegem, să ne cunoaştem şi să
ne obişnuim să stăm foarte mult
de vorbă.
Am ajuns astăzi să aflu despre
ele tot ce mi-a fost necesar.
Iată de ce pot afirma că tot ce a
fost mai greu de făcut din piesa
mea — s-a făcut.
 T E A T R U L NAŢIONAL „I. L. C A R A G I A L E "

*
vu, pitore at
*

1 ... personaje
m tice prind viaţă, îeară ^Jseară,
pe scenele Te aţional
J. L . Caragiale" in interpretarea
impres^mmtâ, pmjund realista a
colectivului de interpreţi.
Operele dramatice ale scriitorilor
romîni consacraţi, „Apus d e s o a r e "
de B. St. Delavrancea, „Ovidiu"
de V. Alecsandri, „O s c r i s o a r e
pierdută" de I . L . Caragiale sau
Suzana Manea Voineşti (Aura „Steaua fără n u m e " de Mihail
Buzescu) mîndra mlădiţă a „Ar- Sebastian se prezintă alternativ
UHr e l u i g e n e a l o g i c " aşa cum ni-l cu lucrările dramaturgilor contem-
înfăţişează Lucia Demetrius, va oorani, „Ziariştii" de AL Mirodan,
„Judecata f o c u l u i " de Al. Adames-
putea oare să stea în calea feri­ cu, „Reţeta f e r i c i r i i " de Aurel Ba-
cirii băiatului ei, savantul Dra- ranga, într-o necontenită înflorire
qoş Manea Voineşti ? a teatrului romînesc oglindită mai
cu deosebire în zilele „Lunii Cul-
turir.

Doamna Maria (Elvira Go-

deanu): ,,Se năruie un tron din
slava lui trecută şi un altul se
ridică... Intre aceste două măriri
inima mea de femeie nu găseşte
mîngiiere".
„Apus d e s o a r e " de B. St.
Delavrancea, actul III.
 luîla (Maria Botta): Nepoată
sunt de Cezar! Mai mult, eu sini
romană.
Şi nu dau astă mină pe-o pace
de pomană".
„Ovidiu" de V. Alecsandri.

Trufaşa contesă Magdalena de

Torcuna (Irina Răchiţean-u-Şi-
rianu) îşi va vedea oare felurile
realizate, în lumea pe care scriito­
rul AL Adamescu ne-o înfăţişează
in drama sa „Judecata f o c u l u i " î

Mona (Marietta De-

culescu) necunoscuta din
„Steaua fără n u m e " de
Mihail Sebastian apare in
viaţa profesorului Miroiu
pentru a-i împărtăşi taina
dragostei...
 5 MINUTE
cu

Şi

C u t o a t e că s - a s c u r s c t t v a t i m p d e cînd M i c h e l e M o r g a n şi H e n r i V i d a i n e - a u
părăsit, s o c o t i m că n u e s t e l i p s i t d e i n t e r e s să publicăm cîteva d i n i m p r e s i i l e p e c a r e ,
aceşti d o i oaspeţi d r a g i s p e c t a t o r i l o r romîni, l e - a u împărtăşit r e v i s t e i n o a s t r e .

Fermecătoare n u n u m a i ,pe e - sînt d e a l t f e l s e n t i m e n t e l e întregii

• c r a n , c i deopotrivă şi în v i a t a d e n o a s t r e delegaţii. P e r s o n a l p o t s a
t o a t e z i l e l e , a i p r e c i a t a actriţă f r a n ­ vă mărturisesc că d e cînd a m v e ­
ceză aştepta într-una d i n s e r i , în- n i t în Romînia mă s i m t c a l a m i n e
tîlnirea c u p u b l i c u l n o s t r u . acasă...
— Vă r o g să n e spuineţi c u ris­ Cineaştii f r a n c e z i , şi-au e x p r i ­
c u l d e a f i . . . i n d i s c r e t — i a c e a- m a t în d i f e r i t e rînduri m a r e a l o r
n u r n e vă gîndLţi a c u m . . . admiraţie fată d e v a l o a r e a artiş­
— Dorifi c u alte cuvinte... U n t i l o r romîni. M i c h e l e M o r g a n a
m i n u t de adevăr? f o s t d e - a d r e i p t u l entuziasmată d e
— Exact. f e l u l în c a r e G e o r g e V r a c a a fă­
— E i b i n e , mă gîndeam l a p u ­ cut prezentarea oagpetilor fran­
b l i c u l D v s . m i n u n a t . Seară d e s e a ­ c e z i în s e a r a reprezentaţiei o f i c i a l e
ră, încerc u n s e n t i m e n t d e aidîncă a f i l m u l u i „Porte d e s L i l a s * * .
satisfacţie întîlnindu-mă c u a c e s t — George Vraca este u n m a r e
p u b l i c c a l d , s i n c e r şi d e o s e b i t d e artist, u n foarte mare artist.
ospitalier. Sentimentele acestea — D a r c u m aţi p u t u t să vă daţi
s e a m a d e acest lucru?
cioa,r n u l-aţi văzut
jucînd, a întrebat c i ¬
' neva.
— Ascultîndu-1, a t n
simţit c u m datorită
celor ce spune, sala
întreagă vibrează p u ­
• t e r n i c ; a m înţeles a¬
tunci c u m de a reu­
şit să stabilească în­
tre n o i c e i d e pe sce­
n a şi c e i d i n f o t o l i i ,
o puternică a f i n i t a t e .
Foarte comunicati­
vă, n e - a v o r b i t a p o i

Dina Cocea, Michele

Morgan şl Marietta
Sadova.
 Se poate bea vermut
si — în acelaşi timp, —
da autografe ? se întrea­
bă Henri Vidai. Dovadă
că se poate este autogra­
ful oferit revistei noastre.

de$pre ifrumusâţile
C a p i t a l e i , în c a r e a
remarcat că „peste
t o t e c e n t r u " , şi d e d o ­
rinţa sinceră p e c a r e o
are d e a m a i v e n i c u
alt prilej, l a B u c u ­
reşti.
— Şi a c u m o u l t i ­
mă întrebare: C e f i l ­ :
";-J:=:3

m e veţi t u r m a l a îna­
p o i e r e a D v . în F r a n ţ a ?
— „Maxim" în c a r e
v o i j u c a alături d e
C h a r l e s B o y e r şi ,»La
liult et le j o u r " .
Henri Vidai arede
asemenea cuvinte pli­
n e d e admiraţie p e n ­
tru ospitalitatea po­ — L 1

p o r u l u i n o s t r u şi e
încîntat că a a v u t p o ­
s i b i l i t a t e a să c u n o a ­
scă mulţi artişti r o ­ l
mîni.
14
— ( P e c i n e aţi c u ­
noscut m a i bine ?
t
— P e R a d u Beligan pentru care Zîmbetul de pe feţele Mariettei Sa-
a m o m a r e s i m p a t i e . S e gîndeşte dova, . Soranel Coroamă şl Sandinet
o clipă şi a p o i continuă : Stan, ne asigură că gluma regizorului
Henry Verneuil a fost — ca de obicei —
— L a Institutul Dvs. de teatru izbutită.
— p e c a r e l - a m v i z i t a t şi u n d e
am aflat imulte lucruri interesante p r i n t r e alţii c u M a r i e t t a S a d o v a
c a r e a lăsat asupră-mî o i m p r e s i e
d e s p r e m e t o d e l e D v s . d e învăţă- excelentă.
mînt a r t i s t i c — m - a m întreţinut SANDU NAUMESCU
 T E A T R U L ARMATEI
ie în 3 acte de V. Kataev
Deşi din toamna lui 1948 şi
pînă în aceste zile de început de
iarnă a trecut aproape un deceniu»
cei care l-au văzut atunci pe re­
gretatul Gh. Timică în Zaiţev din
t,0 zi de odihnă" nu au putut ui­
ta— desigur — succesul obţinut
de marele nostru artist în rolul
acelui bătrîior şi prea zelos func­
ţionar...
Dar, nu numai Gh. Timică, cî
şi Silvia Dumitrescu-Jimică, Cella
Dîma Mişu Fotino, Mimi Enăcea-
t
nu, Elena Sereda, C. Morţun, pre­
cum şi deţinătorii celorlalte ro­
luri, au găsit în personajele farsei
cunoscutului scriitor sovietic posi­
bilitatea unor interpretări de un
categoric succes. Faptul îşi are o
explicaţie firească. In osatura ti­
pică a acestui gen dramatic —
farsa — Kataev a pus sub înve­
lişul amuzant, plin de haz al ce­
lor mat nostime încurcături de si­
tuaţii, un mănunchi de savuroase
idei şi mult „miez" satiric şi mo­
ralizator. De la Zaiţev şi pînă Ia
şoferul Iui, Dudkin, personajele
din „O zi de odihnă" au consis­
tenţa realului, a autenticităţii,
structura oamenilor desprinşi din
viaţa obişnuită, cotidiană. Angre­
nate într-o serie întreagă de peri­
peţii (situaţii născute din dispera­
rea cu care bietul responsabil cu
aprovizionarea, Zaiţev, caută să
obţină aprobarea directorului de­
pozitului central de , materiale)
personajele farsei lui Kataev îşi
dezvăluie pe scenă adevăratele
trăsături ale firii lor. Ele îşi atrag
astfel din partea spectatorului a¬
probarea sau oprobiul, dragostea
sau rîsul dispreţuitor.
Desfăşurarea celor trei acte are
un ritm vin, spumos, antrenant,
care nu lîncezeşte nici un mo-
ment. Comicul neprevăzutului pe
care îl aduce fiecare tablou în
este valorificat de dialogul
al, plin de umor suculent.
ic nu este poate mai ne la
lui, decît povestirea subiec-
unei farse. De aceea nu vă
L.
vom spune ce se va întîmpla în
acea duminică, în casa de odihnă
„între brazi" şi nici nu vă vom
prezenta pe fiecare dintre cei ve­
niţi să petreacă o zi agreabilă în
confortul, liniştea şi ospitalitatea
asigurată de personalul acestei in­
stituţii.
Vă vom lăsa să pătrundeţi în
casa de odihnă singuri — odată
cu Zaiţev — şi să trăiţi alături
de el tot ce îi va fi dat să păti­
mească pînă ce va avea pe cere­
rea lui pentru vopsea, apostila di­ George
rectorului Miusov. Constanin
Şi dacă după tot zbuciumul,
după toată emoţia, panica şi groa­
za lui Zaiţev, după toată goana a¬
ceea înnebunitoare, dusă numai
între pereţii casei, plină de piedi­
cile şi comicul neprevăzutului- nu
veţi spune odată cu e l : „Ah în
sfîrşit 1 ! C r e d e a m că n u m a i a¬
p u c să văd a p r o b a r e a . . . Eşti u n o m
de v o p s e a , tovarăşe d i r e c t o r , m i - a i
d a t o inimă d e primă c a l i t a t e ! !"...
atunci să nu ne spuneţi pe nume.
Vă invităm deci să petreceţi a¬
lături de: Gh. Trestian. (Zaiţev),

Gărdescu

(Clava Igna-
Constantin (Costia),
(directoarea), N.
lusov), Măricel Lau-
in), Lilly Cutava
Dudkina), Atena Marcopol-Sion
Roza Eremievna), Elena Chiosa
(medicul şef), Nucu Păunescu
(portarul), Mariana Oprescu (Su­
ra) — cîteva ore dintr-o „O zi
de odihnă", „organizată" la Tea­
trul C.C.A. (fost Modern) şi „di­
rijată" de Lucian Pintilie.

restlan Caricaturi d e Drăgulescu-Drag

 Peste cîteva zile, pe scenele teatrelor din Capitală, publicul bucureştean va avea
prilejul să aplaude — în cadrul „Lunii Culturii" — spectacolele unor teatre din tară
cu lucrări din literatura dramatică şi lirică originală şi universală. Tuturor acestor
colective, spectatorii Bucureştiulul le adresează o tradiţională sinceră şl caldă urare
v
de „Succes şi bun sosit 1"
Intre 21—24 decembrie pe scena sălii Comedia, Teatrul Naţional din Cluj va re­
prezenta cîteva din realizările lor.

T E A T R U L NAŢIONAL DIN C L U J

S-ar spune „o scenă de familie" : Alecu Băleanu (George Damian) Du-

ki Băleanu (Daia Andron), Rene Vardari (Titus Croitorii), Mariana Var-
dar) (Rodica Daminescu) şi Suzana Manea-Voineşti (Viorica Dimitriu) o
cercetează cu atenţie şi „bunăvoinţă" pe tînăra Laura Ciobanu (Ileana
Ploscaru), care a pătruns în aristocraticul clan datorită soţului ei, Dra-
goş Manea-Voineşti (Octavian Cosmuţă).

Piesă în 3 acte de Lucia Demetrius

 Maria Cupcea, deţinătoarea rolului titu
Iar într-o scenă din spectacol.

Tragedie în 5 acte de Friederich Schiller

 Tragedie în 3 acte
de Euripide

'Sfîşlată de durere, Hecuba (Magda Til van) îşi apără fiica, Pollxenla
(Maria Ungur), sortită morţii.
T E A T R U L S E C U I E S C D E STAT
DIN T G . MUREŞ

Colectivul Teatrului Secuiesc din

Tg. Mureş va prezenta în Bucu­
reşti între 17-20 decembrie piesele:
„Refugiul" de Szabo Lajos, „Ul­
timul tren" de Eugen Mirea şi Ko-
vacs Gyorgy (lucrări originale),
„Vasa Jeleznova" de Maxim Gorki
şi „Cavalerul mut" de Heltai Jeno.

Lohlnszky L6rănd şl Ta-

nai Bella într-o scenă din
actul I I al piesei „REFU­
G I U L - de Szabo Lajos.

Nagy Zolân, Tath Er-

za£bet, Tanal Bella şl
Szabo Duci într-o scenă
din actul I I I al piesei
„Cavalerul mut** de Hel­
tai Jeno
O P E R A D E STAT DIN C L U J
Operă în 4 tablouri de Karl
Există compozitori d e operă
c a r e a u o soartă m a i puţin d a r n i ­
că. Dacă o m e n i r e a l e recunoaşte
m a r e a contribuţie l a înnoirea g e ­
n u l u i , n u e m a i puţin adevărat că
sălile d e s p e c t a c o l l e adăpostesc
lucrările c u m u l t m a i r a r decît
în c a z u I , , c l a s i c i 1 o r " maeştri a i
o p e r e l o r italiene. G l i i c k este u n u l
d i n c e i c a r e a i u a v u t d e înfruntat
o asemenea ingratitudine; aproape
u n s e c o l m a i tîrziu, W e b e r s - a a¬
f l a t în aceeaşi s i t u a ţ i e ; cîiteva u -
v e n i t u r i , „Invitaţia l a v a l s " , şi încă
cîteva m i c i lucrări sînt t a p r o a p e
u n i c e l e creaţii c u n o s c u t e i d e i u b i t o ­
rii d e muzica.
Şi senzaţia a c e s t e i nedreptăţi —
în c u r s d e îndreptare iîn z i l e l e n o a ­
s t r e — o încerci c u deosebită a c u i ­
t a t e a i t u i n c i cînd asculţi o operă
întreagă d e K a r l M a r i a v o n W e ­
b e r ; îţi d a i s e a m a a l u n e i că în­
t r e a g a dramă muzicală romantică
germană, că W a g n e r şi m a i tîrziu
R i c h a r d S t r a u s s n u a r f i p u t u t să
n e 1 a s e c e e a c e n e- a u lăsat în
d o m e n i u l o p e r e i , dacă c u d e c e n i i
înaintea l o r , W e b e r n - a r f i s c r i s
„Euryant'he", „Qberon", şi în s p e ­
cial, oapodopera s a „Freisdiutz".
întîlnim i a c i , în g e r m e n e şi m a r i l e
s c e n e d r a m a t ice a l e m u z ici i r o -
m a n t i c e , şi forţa impresionantă a
a r i i l o r , c a r e a u făcut f a i m a o p e r e i
g e r m a n e , în t r a t a r e a orchestrală
v a r i a t ă , plină d e n o u t a t e şi de
i n e d i t . i D a r lîntîlnim c e v a m a i m u l t
— şi în această privinţă e g r e u
să s p u i că W e b e r a f o s t e g a l a t
vreodată d e urmaşii i l u i : f a r m e ­
c u l m e l o d i i l o r şi d a n s u r i l o r d e o¬
r i g i nă p o p u 1 ară g e r m a nă, f r u m u -
Maria v o n Weber
seţea tradiţiilor ţărăneşti şi vî-
nătoreşti, dragostea pasionată
p e n t r u natură. T o a t e a c e s t e a d a u
o p e r e i „Freischtitz", u n c o l o r i t şi
o semnificaţie şi m a i l a l e s o c u ­
l o a r e c u t o t u l deosebită.
L e g e n d a c a r e a d a t naştere o p e ­
r e i l u i W e b e r s - a născut în e p o c a
medievală, în pădurile germane.
I n aparenţă e a e s t e simplă şi d e ­
s t u l d e maivă : vînătorul M a x , e¬
x a s p e r a t d e f a p t u l că în u l t i m u l
t i m p glonţul său n u m a i n i m e ­
reşte p r a d a , — c e e a c e p o a t e d e ­
t e r m i n a pierderea l o g o d n i c e i sale
A g a t h a — e s t e g a t a să s e pună
în s l u j b a - d e m o n u l u i Săniei, către
c a r e îl c o n d u c e d e t r a c a t u l vînător
K a s p a r . P r i m i n d c e l e şapte g l o a n ­
ţe vrăjite d e K a s p a r , M a x s e află
în p r i m e j d i a d e a-şi u c i d e c u u l ­
t i m u l glonţ, înşelător, l o g o d n i c a ;
d a r u n p u s t n i c , c a r e a înţeles d r a ­
ma vînătoruilui M a x , îndreaptă
glonţul vrăjit împotriva l u i K a s ­
p a r , eliberînd a s t f e l o a m e n i i c i n ­
stiţi d e v r a j a demonică...
I n esenţa e i , l e g e n d a l u i „Frei-
s c h u t z " n u e a l t c e v a decît c l a s i c a
opoziţie între b i n e şi rău, căreia
G o e t h e i - a d a t în „ F a u s t " s e m n i ­
ficaţii f i l o z o f i c e m a i a d i n e i . D a r
c e e a c e impresionează m a i c u d e ­
o s e b i r e în „Freitschutz" e s t e p u ­
t e r n i c u l răsunet u m a n a i i c o n f l i c ­
t u l u i ; p e n t r u că M a x n u r e p r e ­
zintă a l t c e v a decît t i p u l o m u l u i
o b s e d a t d e p r o p r ' a s a neputinţă,
care poate deveni prada slujitori­
l o r răului. I a r p e r s o n a j e l e „demo­
n i c e " a u o puternică a s e m ă n a r e
c u t i p u r i l e atît d e f r e c v e n t întîlnite
în viaţa obişnuită, a l e detracaţilor
c i n i c i şi necruţători, împotriva că­
r o r a — m a i m u l t s a u m a i puţin
— luptă toţi o a m e n i i , aşa c u m o
f a c A g a t h a şi M a x .
C a d r u l feeric a l acestei opere,
c a r e n e poartă d i n s p l e n d o r i l e pă­
d u r i i , în d e c o r u l i n f e r n a l a l „pră-
p a s t i e i l u p i l o r " , , conlilîctu'l u m a n
a d i n e şi i m p r e s i o n a n t , a u f o s t r e ­
date la Opera de Stat d ' n Cluj
în v i z i u n e a regizorală a l u i J e a n
Rînzescu. S p e c t a c o l u l e s t e d i r i j a t
d e L u c i a n i Lurilaşiu. „Freischutz"
v a p u t e a f i văzut p e s c e n a T e a t r u ­
l u i d e Operă şi B a l e t , în c a d r u l
turneului colectivului clujean.

1
K
•

4L

SE
•v

_V-

Stella Simonetti (Agatha), Llvla Llseanu (Anchen), Teo­

dor Carabiberl (Max) şi George Busuioc (Kuno) în tabloul
final.
 •

Stingă : Elena Vătafu (Venus) şl Teodor Carabiberl

(Tannhauser) într-o scenă din actul I ,

Dreapta : grup de pelerini (actul I ) .

tă de amintirile vieţii curate pe care o dusese altă dată, şi pe care o pără­

sise. Această dilemă însă, depăşeşte cu mult semnificaţiile unei opoziţii între
lumea „păcatului" şi cea a „purităţii" aşa cum erau ele concepute în vremu­
rile îndepărtate în care a luat naştere legenda bardului german.
Frămîntările >şi aspiraţiile eroului au Iun puternic ecou omenesc iar
drama sa este îm fond drama acelora pe care neînţelegerea şi asprimea in­
transigentă a celor din jur îi împinge pe căile de care se tem ei însăşi. Exis­
tă în această lucrare un simbol emoţionant: cînd Tannhauser cere indul­
genţă Papei, acesta îi răspunde că i-o va da numai atunci cînd bastonul
său, lipsit de viaţă, va înmuguri. Şi bastonul înmugureşte într-adevăr, dar...
după moartea eroului. Tragicul final al operei nu este în fond decît o ple­
Dramă muzicală în 3 acte de Richard Wagner doarie, caldă şi persistentă pentru înţelegerea oamenilor şi omenescului.
Perioada primelor reprezentaţii ale operei „Tannhauser" este deosebit de
lată-ne, în pragul reprezentării. uneia f"^ S l e 7S !:n
dramatică în viaţa llui Richard Wagner. Participant direct al revoluţiei din
1848 la Dresda, compozitorul este condamnat la moarte, fiind nevoit să
fugă la Weimar, de unde urmăreşte, furişat în loja oferită de Liszt, nevă­
zut de inimenî, premiera operei sale. Şi pentru Wagner „bastonul papal" a¬
vea să înflorească prea tîrziu... In creaţia din a doua perioadă a vieţii com­
pozitorului, cînd elementele mistice sau obscurantiste aveau să apară tot mai
des, s-a păstrat totuşi filonul adevăratei atitudini de om şi de artist a lui
Wagner, care s-a afirmat cu mare forţă şi curaj în primele lucrări, printre
Impreunfcu Î X c K S Opirei lor de Stat (romîne) celebra lucrare wagne- care şi „Tannhauser".
Această capodoperă wagneriană va putea fi ascultată de publicul bucu-
nana. reştean pe scena Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R. în seara zilei de 15
Subiectu. lui Tannhauser a «^^^iJ^JZLXÎ^'. decembrie 1957, cînd în cadrul „Lunii culturii'* colectivul Operei de Stat
din Cluj, va fi oaspetele oraşului nostru. A
J r î l r f m l H Î r " M u l u l captivat de farmecele lui Venus, dar ros totoda-
 Operă în 3 a c t e d e R i c h a r d
I u b i t o r u l d e muzică wagneriană,
desfătat d e s u b t i l e l e a c o r d u r i a l e
o p e r e i „Tristan şi I z o l d a " şi a l e
„Tetralogiei" urmăreşte c u u n d e ­
o s e b i t i n t e r e s p r i m e l e lucrări d e
m a r i proporţii a l e g e n i a l u l u i c o m ­
p o z i t o r , în c a r e s - a făurit t r e p t a t
a r t a s a , c e a v e a să revoluţioneze
limbajul muzical universal. Iar
p r i n t r e lucrări d e început, s i m p a ­
t i a s a s e v a / a d r e s a fără îndoială
c e l e b r u l u i „Olandez zburător", o¬
peră o a r e poartă d e a s e m e n e a , t i t ­
l u l , m a i c u n o s c u t l a n o i , d e „Va­
s u l fantomă".
Dacă ( p r i m a operă importantă a
l u i W a g n e r , J R i e n z i " , m a l i pă­
s t r a încă văd iţele infiluienţe a l e
p r e d e c e s o r i l o r săi i t a l i e n i şi f r a n ­
c e z i , „Vasul fantomă" afirmă p e n ­
t r u p r i m a oară, c u m a r e forţă, g e -
Wagner
n i u l c o m p o z i t o r u l u i . Născută, c a
şi m u l t e a l t e o p e r e a l e „titanului
d e La B a y r e u t h " d i n t r - o v e c h e l e ­
gendă, această l u c r a r e vădeşte o
puternică inspiraţie muzicală, o
ţesătură dramatică c e depăşea c u
m u l t m a n i e r a obişnuită a c o n t e m ­
p o r a n i l o r săi, o n o u t a t e a l i m b a j u ­
lui muzical care impunea r e n u n ­
ţarea l a v e c h e a împărt're a „arii­
l o r " şi „recitativelor", l a a c e a a r t i ­
ficială c o m p a r t i m e n t a r e existentă
în s p e c t a c o l e l e d e operă a l e s e c o ­
l u l u i a l X I X - I e a , l a u n e l e succe­
s i u n i c o n v e n t i o n a l e şi f r a g m e n t a r e
de m o m e n t e muzicale, pe placul u ¬
n u i p u b l i c dezobişnuit d e m a r i l e
creaţii a r t i s t i c e .
D e s i g u r că m a i e s t e încă m u l t
d r u m d e p a r c u r s d e i a „Vasul f a n ­
tomă" l a a c e a vestită .,dra.mă m u -
zicală" c a r e a f o s t creiată şi i m ­ H -V.
mm
pusă d e R i c h a r d W a g n e r . D a r d e
p e a c u m s e p o t v e d e a m u g u r i i a¬
c e s t e i d r a m e , a l cărei f i n a l p r e v e ­
steşte p r i n forţa şi t r a g i s m u l său,
i m p r es i o n a n t e l e d e z n o d a m i n t e a l e
„Amurgullui z e i l o r " .
P o v e s t e a e r o i l o r „Vasului f a n ­
t o m ă " e s t e îndeobşte c u n o s c u t ă :
d i n milă p e n t r u m a t e l o t u l b l e s t e ­
m a t c a r e cutreeră mările p e u n Aft

v a p o r , c u u n e c h i p a j alcătuit d i n
f a n t o m e , s p r e a-şi răscumpăra a s t ­
f e l greşelile săvîrşite, f r u m o a s a f e ­
cioară S e n t a îşi părăşeşte l o g o d -
n t i c u l — p e vînătorul E r i k — şi §
e g a t a să-şi dăruiască i n i m a n e f e ­
VA
r i c i t u l u i „O l a n d e z zburător". A -
c e s t a n u primeşte d a r u l u n e i i u ­
b i r i m i l o s t i v e şi o porneşte d i n n o u
pe v a l u r i s p r e u n ţărm n e c u n o s c u t ,
s p r e izbăvirea tristeţelor s a l e n e ­
mărginite.
P e n t r u p u b l i c u l n o s t r u d e operă,
c a r e n u a a v u t în u l t i m u l t i m p
p r i l e j u l să p a r t i c i p e l a s p e c t a c o l e l e
w a g n e r i e n e , „Vasul fantomă" v a
însemna fără îndoială u n a d e m e ­ 1
n i t o r . ^ p r e l u d i u " . Strălucirea o r ­
c h e s t r e i , c a r e l a W a g n e r încetează
c u m u l t ide a m a i f i u n s i m p l u
acompaniator, transformiînd cîte
o d a t ă o p e r a , a şa cum s - a s p u s ,
într - o a d e v ărartă „s i m f o n ie c u
v o c i " , t r a t a r e a riguroasă şi sobră
a g l a s u r i l o r omeneşti s u p u s e c u
t o t u l concepţiei m u z i c a l e şi d r a ­
m a t i c e — a t m o s f e r a s t r a n i e şi i m ­ m
presionantă în c a r e s e desfăşoară
această aspră şi străveche legendă
născută p e c o a s t e l e n o r d i c e a l e
Europei — totul v a releva eveni­
mentul muzical remarcabil pe care
îl datorăm O p e r e i M a g h i a r e d i n Elisabeta Vancea (Senta) şl Otrok
Cluj. I n cadrul t u r n e u l u i acestuia Ferencz (Erik)
c e v a a v e a I o c între 1 6 şi 1 9 D e ­
c e m b r i e , o p e r a , , V a s u l Fantomă" d e
W a g n e r , v a f i reprezentată d e
două o r i , în r e g i a i l u i S . S z i m b e r -
ger. O P E R A MAGHIARĂ DIN C L U J
T E A T R U L GERMAN D E STAT DIN TIMIŞOARA

Tematica piesei reflectă aspecte ale vieţii

populaţiei muncitoare germane de azi, din mediul Johann Szekler
rural.
Ideia convieţuirii paşnice a naţionalităţilor conlocuitoare şi ideia în­
frăţirii poporului rotnîn cu naţionalităţile conlocuitoare formează canavaua
pe care se fese o intrigă vioaie, închegată, atrăgătoare. „După furtună"
aparţine genului pieselor populare, un gen dramatic cu rădăcini adînci în
•

tradifia teatrală din Banat. Autorul şi-a înzestrat lucrarea cu elemente din
folclorul şvăbesc, iar compozitorul — Richard Oschanitzki — a brodai pe
marginea textului o muzică specific populară germană. Pusă în scenă de
regizorul Ottmar Strasser, ,;După furtună" este interpretată de Peter
Schuck, Gerda Roth, Franz Keller, Julius Volbner, Hans Kehrer, Otto
Grassl, Elisabeth Kolhl, Elisabeth Kramer, Bella Sessler, Hans Mokke,
Rolf Andersen etc.

Piesă în trei acte de Lucia

Demetrius

Cunoscută s p e c t a t o r i l o r C a p i t a ­
lei în interpretarea colectivului
T e a t r u l u i M u n i c i p a l şi a c o l e c t i v e ­
l o r u n o r t e a t r e d i n ţară c a r e a u
prezentat-o de m a i m u l t e o r i pe
scena T e a t r u l u i C.C.S., lucrarea
Muţrur Mardan dramatică a L u c i e i D e m e t r i u s v a
f i jucată în p r i m a j u m ă t a t e a l u n i i
d e c e m b r i e , în faţa p u b l i c u l u i b u -
cureştean, d e d a t a a c e a s t a în i n ­
terpretarea actorilor T e a t r u l u i ger­
m a n d e S t a t d i n Timişoara. D i n ­
t r e interpreţi f a c p a r t e : Elisabet
Kolhl, Mar-got Gottlinger, Irmgard
Schati, Gerda Roth, Helga Sand-
bak, H e l l a SesSler, R o l f A n d e r s e n ,
Ernst Kraus, Rudolf Schati, E m -
merick Schaffler, F r a n z Keller, R u ­
dolf Krauser, Peter Schuch, Ale­
xander Ternovitch. Direcţia de
scenă: M u g u r M a r d a n . Decoruri
şi c o s t u m e : A l . Oîian.

Margot Gotttinger (Ruxandra)

Iff

Gerda Roth (Veronica) Irmgard Schati (EUza)

 1Mb 4 •

N i m i c n u poate f i m a i pasionant decit sălii C C S . , principalele ansambluri

să urmăreşti a r t a u n u i p o p o r , d e I a
p r i m i i sîmburi a i f o l c l o r u l u i pînă l a
f o r m e l e c e l e m a i e v o l u a t e şi m a i a m p l e
ale genurilor culte. S-a comparat arta
o m e n i r i i c u u n b u c h e t uriaş în c a r e
f i e c a r e f l o a r e reprezintă contribuţia u ¬
nui popor.
D a r în f o n d şi într-o singură ţară p o t i
aduna u n asemenea buchet strîngînd
laolaltă a r t a t u t u r o r naţionalităţilor c a r e
c o n l o c u i e s c frăţeşte p e pămîntul e i .
' A r t a romînească s e împleteşte strîns
c u a r t a u n g u r i l o r ,sîrbilor, g e r m a n i l o r ,
e v r e i l o r , tătarilor înflorind laolaltă p e
pămîntul R e p u b l i c i i P o p u l a r e , Şi c h i a r
o sumară t r e c e r e i n revistă n u p o a t e
decît să t e i m p r e s i o n e z e p r i n numărul
instituţiilor d e artă, p r o f e s i o n i s t e şl
amatoare, aparţinînd d i f e r i t e l o r naţio­
nalităţi c o n l o c u i t o a r e . I n Romînia d e
altă dată n u s - a p u t u t închega n i c i
(
u n m a r e a n s a m b l u d e muzică populară ;
şi iată că a c u m , alături d e z e c i l e d e
formaţii romîneşti d e v a l o a r e s e dez­
voltă l a T g . Mureş u n a n s a m b l u s e c u ­
i e s c , l a Timişoara u n a n s a m b l u sîrbesc,
l a C l u j u n c o r d e ţinută artistică —
î n afară d e n u m e r o a s e l e a n s a m b l u r i d e
a m a t o r i c a r e există în t o a t e r e g i u n i l e
ţării.
In cadrul „Decadei naţionalităţilor
c o n l o c u i t o a r e " v o m p u t e a cunoaşte I n
d e a p r o a p e o p a r t e însemnată d i n a c e s t e
a n s a m b l u r i , p r o f e s i o n i s t e şi a m a t o a r e ,
care s e vor manifesta p e scenele teatre­
l o r d i n Capitală. După c e , în „Săptă-
mîna m u z i c i i " a u , t r e c u t , p e s c e n a
ale Bucureşti u l u i , iată a c u m , i n z i ­
l e l e d e 14 şi 1 5 d e c e m b r i e în a c e a -
şi sală, s p e c t a c o l e l e d e v a l o a r e a r t i s ­
tică a l e „Ansamblului secuiesc". Alcă­
t u i t d i n f o l c l o r m a g h i a r şi romînesc d i n
Ardeal, repertoriul acestui ansamblu
ilustrează p u t e r n i c a legătură formată
d e v e a c u r i între a r t e l e c e l o r două p o ­
poare.
„Ansamblul sîrbesc",înfiinţat l a T i ­
mişoara, r e a d u c e de a s e m e n i p e aceeaşi
scenă, a r t a populară a romîni l o r şî
sîrbilor d i n B a n a t . S p e c t a c o l e l e a c e s t u i
a n s a m b l u a u l o c în s a l a d i n C a l e a V i c ­
t o r i e i 1 7 4 , l a 1 7 şi 1 8 d e c e m b r i e .
Intr-un spectacol comun. Ansamblu­
r i l e de amatori turco-tătar, lipovenesc
şl bulgăresc d i n r e g i u n e a Constanţa s e
v o r p r e z e n t a p u b l i c u l u i bucureştean l a
2 0 şi 2 1 d e c . a . c . t o t în s a l a d i n C a l e a
Victoriei 174.
Z i u a d e 16 d e c e m b r i e v a vedea r e ­
u n i t e p e s c e n a T e a t r u l u i C . C . S . , cîn-
t e c e şi d a n s u r i aparţinînd populaţiei
m a g h i a r e , g e r m a n e şi sîrbeşti d i n ţara
noastră. îşi v o r p r e z e n t a rînd p e rînd
cele m a ib u n e piese d i n r e p e r t o r i u l lor.
Ansamblul Secuesc din Tîrgu Mureş,
A n s a m b l u l sîrbesc din Timişoara, p r e ­
c u m şl un a n s a m b l u german de ama­
t o r i din Oraşul Stalin.
D e s p r e c o l e c t i v u l Operei Maghiare de
Stat c a r e n e v a v i z i t a dcasemenî în
zilele Decadei c u l t u r i i naţionalităţilor
c o n l o c u i t o a r e , p u b l i c u l C a p i t a l e i ştie m a i
multe lucruri, aflate' c u prilejul turneu-
 Investmîntate în pitoreşti costume naţionale, exprimînd
prin zîmbetul, prin graţia firească a mişcărilor, prin ritmul
neastîmpărat al jocului, bucuria unei vieţi noi şi în­
crederea în zorii zilei de mîine, dansatoarele Ansamblului
Secuiesc din Tg. Mureş vă invită parcă să dansaţi îm­
preună c u ele.

l u i aceleiaşi instituţii, d i n v a r a trecută.

2 3 d e c e m b r i e c i c l u l c o n c e r t e l o r „Deca­
D e d a t a a c e a s t a , în afară d e c l a s i c u l dei" interpretînd S i m f o n i a a 9-a d e
„Bank B a n " d e E r k e I , O p e r a Maghia­ Beethoven (cu concursul corului Filar­
ră d e S t a t n e m a i prezintă o nouă v e r ­ m o n i c e i d i n Bucureşti).
s i u n e , datorată l u i T i l d e U r s e a n u , a
In acelaşi c o n c e r t d e închidere a
b a l e t u l u i l u i A l f r e d M e n d e l s o n , „Călin".
..Decadei", A n s a m b l u l CCS. v a inter­
Spectacolele Operei M a g h i a r e de Stat din
p r e t a b a l a d a p e temă istorică „Gheor-
C l u j v o r a v e a I o c între 1 6 şi 1 9 d e c . în
ghe D o j a " d e Constantin Palade, care
s a l a T e a t r u l u i d e Operă şi B a l e t .
redă u n crîmpei d i n l u p t a unită a r o -
O r c h e s t r a filarmonică d e S t a t d i n Tg. mînilor şi u n g u r i l o r d e p e m e l e a g u r i l e
Mureş, u n a d i n c e l e m a i b u n e formaţii noastre...
s i m f o n i c e a l e ţării n o a s t r e , v a p a r t i c i p a
...De la ansamblurile folclorice l a
d e a s e m e n i l a „Decadă" interpretînd în
complexele colective a l eOperei Maghia­
cadrul concertului d i n 2 1 decembrie
r e şi O r c h e s t r e i F i l a r m o n i c e d i n C l u j
de l a A t e n e u u n p r o g r a m alcătuit d i n
— iată o măreaţă t r a i e c t o r i e c a r e indică
(

c o m p o z i t o r i a r d e l e n i , romîni şi m a g h i a r i .
înflorirea m u z i c i i naţionalităţilor con­
Şi aceeaşi filarmonică, v a încheia, l a
l o c u i t o a r e d i n ţara noastră.
LA C I R C U L DE STAT

i r o g r a m u l p e c a r e - i l •prezintă c i r c u l A e r o s în Bucureşti e atît d e c u ­

prinzător încît a r t r e b u i (şi zău, tovarăşe r e d a c t o r şef a r m e r i t a )
să-i consacrăm întreaga revistă. A t u n c i şi-ar găsi l o c u l şi p o n n e y - i i C o -
l o m b i n e i R e g h i n a şi jonglerul-bucătar şi senzaţionalul e c h i l i b r i s t F r e d
L o n y şi minunaţii acrobaţi P r i m l e t t y şi urşii i p o l a r i c u d r e s o r u l l o r H a n s
K e i l şi L u d o Paloş c u . p a n t e r e l e s a l e şi î n t r e g a n s a m b l u l c i r c u l u i , d i n rîn-
d u r i i l e cărora f a c p a r t e adevăraţi maeştri a i a r e n e i .
D a r c u m n u n e p u t e m îngădui această b u c u r i e , să s c r i m m u l t şi
substanţial d e s p r e f i e c a r e număr, şi c u m n u uităm că a c e s t r e p o r t a j e s t e
d e s t i n a t în p r i m u l rînd c e l o r m i c i — c a r e aşteaptă d e multă v r e m e u n c i r c
c u a n i m a l e sălbatice, n e c u n o s c u t e în ţara noastră, n e v o m r e s e m n a să
v o r b i m d e s p r e c e l e cîteva n u m e r e d e dresură, amînîndu-ile p e c e l e l a l t e .
D a r înainte d e a s t a , două c u v i n t e d e s p r e oaspeţii noştri : „Aeros"
e s t e c e l m a i m a r e c i r c d i n R . D . Germană şi a l u a t fiinţă după război, în
a n u l 1 9 4 5 . E s t e f o a r t e a p r e c i a t p e n t r u că îmbină e l e m e n t e l e m o d e r n e c u
v e c h i l e tradiţii a l e c i r c u l u i g e r m a n r e p r e z e n t a t p r i n formaţiile B u s c h , S a -
r a s a n i , s a u K r o n e ; . . . d a r n e o p r i m fiiindcă a i m e p u i z a t „cele două c u v i n t e " .
Şi c u s i g u r a n ţ ă că i m a g i n i l e d i n a c e s t e două p a g i n i v o r p r e z e n t a a n s a m b l u l
c i r c u l u i „A e r o s " c u m a i n u n Hă dibăcie.
LIA MARMELIUC

H a n n o C o l d a m n u eăste
ste â
i adiator u m a n t r i
4 !
piardă viaţa n l u
t a c u f i a r e l e * sălbatice,
aşa c u m î vestmîn-
t u l . D im p este prie-
6
t e n u i şi ,.stă,pkiul" c e l o r
1 8 o ^ f c a r e - l ascultă c u - o -
j m G J f P c a nişte şrolăriţe <^o
c W e * l i u b e s c a ş a d e m&QQ Q
încît s a r şi în f o c p e n l j ^ ^
 Urşii a l b i dresaţi
d e H a n s K e i l , n u sînt
n u m a i frumoşi c i şi
foarte cuminţi. Sînt
p o l i t i c o ^ L curaţi şi a s -
c u l t ă ' t o r f p i n e crescuţi
şi v o r t t s c nemţeşte.
Ferici(^>ărinţiî c u ast­
f e l d e c o p i i . Şi n i c i
măcar n u p r e t i n d hăi­
nuţe d e iarnă.

Parc£3;§e *dîagă c i -
titorul^cjfy*ar place
a 3
u n IC^STO & ^s* ?
Şi ft>fujr r>un r ă m ă ş a g
că mămica refuză să-ţi
c u m p e r e d o i elefanţi.

cioare. D a r poţi sa
înţelegi c u m a m a ? I i c e r i
elefanţi şi e a îţi cumpără
covrigi cu susan. I i ceri
l e i ş' e a - t i dă i r i n c i z e c i
d e b a n i să-ţi j ^ f y v , j a p o ­
neză".

Şi I a u r m a u r m e i t e ^ a i
mulţumi c h i a r c u u n p i ­
s o i d r ă g ă l a ş . I - a i d£ţîap-
t e , i - a i p u n e fundă Pa gît,
s e a r a ţi-ar t o a r c e I a p i -
 * 0 p a
O p r o d ucţi e 1 9 5 7 , în c u l o r i - a
studiourilor sovietice.
S c e n a r i u l : S . R a h m a n , după c o ­
m e d i a muzicală „Meşedi G u b a t ' *
de U . G a d j i b e k o v .
R e g i a : G Seid-Zade.
Muzica : U . Gadjibekov.
N u c r e d e m să i s e f i întîmplat
c u i v a , vreodată, în l u m e a a s t a c e
i s - a întîmplat b o g a t u l u i şi o n o ­
r a b i l u l u i n e g u s t o r Meşedi G u b a t .
Cînd a i a n i i c a r e - t i d a u d r e p t u l
I a . . . nepoţi, cînd o g l i n d a , c u t o t
c a d r u l e i a u r i t , îţi răsfrînge u n
c h i p . . . c u m să s p u n ? n u p r e a s e ­
ducător, e i b i n e , a t u n c i p e n t r u o
nevastă tîmără şi ameţitor d e f r u ­
moasă c u m e G h i u l u a z poţi să t e
l e p e z i şi d e - A l a h . Şi, făcînd m a i
;S5 uf
J
m u l t decî't p u t e a f a c e c h i a r d i a ­
v o l u l c a să-i d e v i e soţie, G u b a t aş­
teaptă t u l b u r a t d e a m o r în i a t a c
Nuntaşii îi . a d u c m i r e a s a , acoperită
d i n c a p pînă în p i c i o a r e d e vălul
•nupţial. Rămaşi s i n g u r i , p r e a f e r i ­
c i t u l n e g u s t o r înlătură c u mîini
t r e m u rînd d e n e r ă b d a r e vălul—
D a r itrăznetul c e r u l u i să f i că­
z u t şi u i m i r e şi groază m a i m a r e
n - a r f i f o s t p e b i e t u l G u b a l . Căci
i n l o c u l f r u m o a s e i G h i u l u a z . îi a¬
p a r e , punîndu-i s u b n a s u n r e v o l ­
ver, chiar...
L ăs ăm n e t er m i n a t ă p o v e s t i r ea
p e n t r u a n u vă răpi plăcerea d e a
f i surprinşi d e încurcăturile p l i n e
de h a z a l e a c e s t e i s a v u r o a s e c o m e ­
dii muzicale.
 O producţie a s t u d i o u r i l o r
iugoslave
Belgrad, 1942.
In faţa catedralei, o mînă de cu­
rioşi s-au adunat să privească m'-
reasa. E tînără şi frumoasă. Pă­
şeşte încet, tăcută, cu un aer pu­
ţin grav. E ceva aparte în atmos­
fera ceremoniei, sezizabil poate
numai de un ochi foarte atent şi
iscoditor. Cînd trece pragul, Elena,
mireasa, strecoară şoptit, abia auzit,
unui om din aprop'erea ei. între­
barea : ,.Şi cine îmi va fi gine­
rele ?" Omul roteşte în jur privi­
rea, iscoditor, apoi, arătîmd spre
scări, spune Î „Iată-1, vine cu ve­
righetele. E doctorul Mirkovici!"
Cur'oasă căsătorie n u ? Ce anu­
me poate „lega" astfel pe doi oa­
meni, care nici măcar nu se cu­
nosc ? Cum şi cine a atras atenţia
gestapoului asupra acestei căsă­
torii? Ce se va întîmpla în micuţa
vilă a doctorului Mirkovici, cuibul
tinerilor căsător'ţi? Există un tră­
dător? Cine-i misteriosul personaj
care salvează aproape întotdeauna
pe membrii grupului de patrioţi
care acţionează iîn oraş ? Ce legă­
tură poate fi între „omul înalt"
şi Stanko. investigatorul favorit al
şefului politiei spec'ale, intrate sub
comanda gestapoului ?

După evocările vieţilor r o m a n ­
ţate şi creaţiilor l u i V e r d i şi M a s -
c a g n i , c i n e m a t o g r a f i a italiană a¬
duce pe ecran u n n o u f i l m bio­
g r a f i c , închinat c e l e b r u l u i c o m p o ­
zitor austriac Franz Schubert.
I n m a r e a sală d e c o n c e r t e d i n
V i e n a , plină pînă l a r e f u z , s e înal­
ţă a c o r d u r i l e „Simfoniei în m i m i ­
n o r " , „neterminata", ...Intr-unul
d i n rîndurile p e r i f e r i c e a l e sălii,
bătrînul a c t o r a m b u l a n t Basilîo
C a l a f a t t i priveşte adînc i m p r e s i o ­
n a t mulţimea. V e d e a în e a . în e x -
O producţie în culori a studiou­
rilor italiene.
Regia: Glauco Pellegrini; ima­
ginea : Mario Montuori;
Muzica: Schubert, Beethoven,
Mozart, Paganini, Rossini, Weber.
Cu : Claude Laydu, Lucia Bose»
Marina Vlady Gino Bechi.
t
Cîntă: Gino Bechi, Rossana
Carteri şi Nicola Monti.
t a z u l e i , întîrziata d a r p r o f u n d a
admiraţie şi r e c u noaştere p e n t r u
m a r e l e t a l e n t nepreţuit în viaţa,
care a fost Schubert. A c u m , l a d o i
a n i d e l a m o a r t e a l u i , în această
sală, i s e cîntă p e n t r u p r i m a oară
m i n u n a t a operă. Răscolit d e a d u ­
c e r i l e a m i n t e , bătrinul C a l a f a i t t i
retrăieşte în m i n t e p o v e s t e a tristă
a nefericitului compozitor. I I vede
tînăr, c u s u f l e t u l încărcat d e s p e ­
r a n ţ a , s u b braţ c u „Messa în f a " ,
în căruţa c a r e - 1 d u c e s p r e V i e n a
m a r i l o r nădejdi... P r i m u l l u i c o n ­
c e r t , p f i m a amărăciune... Cîntă-
reaţa T e r e s a G r o b . . . S e r i l e f e r m e ­
cătoare în v e s e l u l P r a t e r . . . M i z e ­
r i a . . . L i d u r i i e c u c e r i t o a r e , vîndute
pe d o i b a n i . . . A p o i s e a r a m a r i i l u i
i u b i r i . . . C a r o l i n a . . . Revelaţia c u m ­
plită a prăpastiei c a r e - 1 d e s p a r t e
d e c e a c a r e a v e a să rămînă e t e r n a
l u i d r a g o s t e . . . Dureroasă seară a
c o n c e r t u l u i d a t i n s a l a goală... D e ­
căderea... Atîtea şi atîtea întîm-
plări d i n t r - o viaţă nefericită» în­
cheiată în aceeaşi căruţă c a r e - 1 d u ­
s e s e l a V i e n a şi în c a r e f a c e a c u m
d r u m d e întoarcere, u l t i m u l d r u m . . .
Producţie a cinematografiei franceze c u :
Pierre Braseur, Georges Brassens, Henri V i ­
dai, D a n y Carrel, R a y m o n d Bussieres. Scenariu
şi r e g i a : R e n e C l a i r .

Un film ,Mene Clair", iadă un gir suficient

pentru cinefili. Personalitatea artistică a ma­
relui cineast francez şi-a pus în mod strălucit
pecetea asupra noii producţii.
...Trăieşte în cartierul Lilas un om, Juju.
Despre existenţa lui nu se poate spune nimic.
De fapt, Juju nici nu trăieşte. Trîndăveşte şi bea, AM. Felul ăsta de
a-şi toca zilele ascunde un mare gol, în viaţa acestui „bun de nimic w c «rHcm , o
u

cutremurătoare lipsă de ideal, de ţintă, de speranţă. Şi deodată ceva senza­

ţional se întîmplâ cu Juju. Un om periculos, vestit prin isprăvile sale ban­
diteşti, pe care toată poliţia Franţei îl caută, are nevoie de ajutorul lui.
Grija pentru acest om, salvarea şi întreţinerea lui îi dă lui Juju iluzia
unui sens al vieţii. Tot ce se petrece apoi este o înceată dar adînc impre­
sionantă metamorfoză, care-şi opreşte zguduitor cursul spre finalul filmului,
într-o noapte, bietul om râmîne cu imensa durere a iluziei lui sfârîmate.
Trei focuri de revolver sparg tăcerea întunericului şi un om cade... Juju
a rămas mai departe un om „bun de nimic"...

O producte a studiourilor
maghiare
Scenariul: Koiozsvari Andor şi
Szinter Gydrgy, după opereta
„Marea ducesă de Gerolstein" de
Jacques Offenbach; regia Zoltan
Farkas.
^ Cunoaşteţi, desigur, subiectul în-
clntătoarei operete a lui Jacques
Offenbach. Romantica poveste de
dragoste dintre Antonia şi Mar­
tin, situaţiile pline de haz, peri­
peţiile nostime prin care trec
aceştia şi celelalte personaje ale
operetei au inspirat cineaştilor
maghiari o izbutită transpunere
cin emaio grafică.
Ritmul antrenant, fastul şi at­
mosfera specifice operetei, dansu­
rile şi mai cu seamă cuceritoarele
melodii ale lui Offenbach, consti­
tuie cheia succesului acestui film.
„IntUnire la bal" se bucură şi
de interpretarea unui mănunchi de
actori talentaţi, din care desprin­
dem pe: Hazy Erzsebet, Darvas
Ivim, Kiss Many, Feleky Kamill,
Timar Jozef şi Lâzăr Maria.
 /

„Coordonatele sînt necunoscute"', v a r a a n u l u i 1 9 4 1 , în z i l e l e i z b u c ­

acesta este titlul f i l m u l u i care a n i r i i războiului. V a p o r u l s e gă­
f o s t d e curînd t e r m i n a t în s t u ­ seşte l a o depărtare d e m i i d e
diourile cinematografice d i n O¬ k i l o m e t r i d e p a t r i a sovietică şi r e ­
dessa, de r e g i z o r u l M . V i n a r s k i . întoarcerea s a în p o r t u l d i n c a r e
Acţiunea s e desfăşoară p e b o r d u l a p l e c a t s e efectueză după p e r i ­
u n u i v a s s o v i e t i c d e comerţ, în peţii c u adevărat d r a m a t i c e .
„Gavroche", „Copilul părăsit" şi „Examen de maturitate" s i m t t r e i f i l m e
c a r e l a t i m p u l l o r — a u f o s t preţuite d e s p e c t a t o r i i cinematografelor
n o a s t r e . R e a l i z a t o a r e a l o r e s t e tînăra r e g i z o a r e T a t i a n a L u c a k e v i c i c a r e
z i l e l l e a c e s t e a a t e r m i n a t în s t u d i o u r i l e „Mosfilm", o nouă producţie, „S-au
înttlnit de-a lungul drumului", o p o v e s t e a vieţii u n o r studenţi. Interpreţii
p r i n c i p a l i i a i f i l m u l u i n e sînt b i n e cunoscuţi căci a u f o s t oaspeţii ţării
n o a s t r e . E i sînt R o z a M a k a g o n o v a şi V . Avdhişko. A l t r e i l e a i n t e r p r e t
p r i n c i p a l , e d r e p t , pînă astăzi n u n e - a i f o s t încă c u n o s c u t . S e numeşte
N a t aşa I v a n o v a şi a împlinit d e curînd... 3 a n i .
• \

L a E r e v a n , î n s t u d i o u r i i l e „ A r m e n f i l m " r e g i z o r i i S . K e v r o v şi C .
K a r a m i a n i a u d a t „primul t u r d e manivelă" f i l m u l u i Ji cunoaştem per­
sonal" c a r e relatează e v e n i m e n t e l e p a s i o n a n t e şi a v e n t u r i l e p e r i c u l o a s e p r i n
c a r e a t r e c u t e r o u l l e g e n d a r a l p o p o r u l u i a r m e a n , luptătorul revoluţionar
Ter-Petrosian ( K a m o ) .

Regiizorul cehoslovac Karel

Z e m a n a r e a l i z a t f i l m u i „Cu
fafa la drapel" o e c r a n i z a r e a
u n u i a d i n r o m a n e l e l u i Ju'les
V e r n e . Z e m a n a îimbinat c u i n -
g e n i o z it a t e j o c u l ac t o r i i o r c u
cîteva n o i p r o c e d e e d e t r u c a j .
A s t f e l datorită c o s t u m e l o r şi
decorurile speciale, cadrele fil­
m u l u i p a r nişte g r a v u r i v e c h i ,
însufleţite.
•
„Omul care aduce
ploaie" p i e s a s c r i i t o r u l u i
american N . R i c h a r d
N a s h , a constituit pre­
textul unui film realizat
de r e g i z o r u l Ioseph A n ­
thony cu Katherine Hep­
b u r n şi B u r t Lancaster
în r o l u r i l e p r i n c i p a l e . Iată
o scenă d i n f i l m .
 EDITURA D E STAT P E N T R U I M P R I M A T E ŞI PUBLICAŢII
A d r e s a Redacţiei: S C E N A ŞI E C R A N U L , s t r . E l i e R a d u 5. ( T e l . 3 . 9 7 . 8 1 )

I. P . 2, c. 4130
 Scenă din „MICUL MUCK" de
Tudora Petruţ

,,Magdalena la gherghef" Scenă

din „POVESTEA PORCULUI" de
Veronica Porumbacu ?! Viorica FI-
ltpolu.

PĂPUŞARII ROMÎNI LA PRAGA

— Impresii despre turneul Tea­
trului Ţăndărică

Acest teatru, ieste pe drept

cuvînt, unul din teatrele de păpuşi
fruntaşe ale Europei, deşi Romînia
nu se poate mîndri nici pe depar­
te cu o tradiţie atît de veche şl
faimoasa, cum avem — de pilda
— noi In acest domeniu. Am fost
cu atît mai surprinşi, cu cit am­
bele spectacole (N. red. este vor­
ba de ,.Umor pe sfori" şi „Povestea
porcului") sînt jucate de mario­
nete, una din cele mai grele disci­
pline a teatrelor de păpuşi şi care
reprezinţ i o specialitate a noas­
tră... „Povestea porcului", care a¬
spirit şi umor, atît în ce priveşte
minteşte de unele motive din
basmul nostru „Luna., Soarele şi textul, cît şi regia, ambele semna­
Vîntul", ne-a arătat că Teatrul te de directoarea teatrului, Marga­
„Ţăndărică" ştie să aducă pe sce­ reta Niculescu. Toate spectacolele
nă, cu fineţe şi gust, dramatizarea au arătat, mai presus de ori ce,
unui basm liric, gen foarte apre­ că artiştii romîni mînuiesc mario­
ciat şi în teatrele noastre de pă­ netele în mod magistral...".
puşi. „Umor pe sfori", spectacol
pentru adulţi,... este o mostră de (Din ziarul „Lidova Demokracie")

Coperta IV. Actriţa franceză de cinema Michelle Morgan

x