Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARIA CURRICULARĂ
OM ŞI SOCIETATE
GEOGRAFIE
Clasa a IV-a
Manual: Geografie
Autori: Cleopatra Mihăilescu, Tudora Piţilă
Editura: Aramis, Bucureşti, 2021
Proiectarea unităţilor de
învăţare
Unitatea I –
"Orizontul local şi
cel apropiat"
Nr. de ore: 8
Nr. Conţinuturi Activităţi de învăţare Resurse/Activităţi Evaluare Nr.
crt. ( detalieri ) integrate instrumente ore
Data
- exerciţii de definire a orizontului Materiale: - observare 1
1 Lecția 1 – şi a liniei orizontului - manual sistematică
Orizontul. - precizarea punctelor cardinale şi a - imagini - proba orală
Linia modului cum se pot determina - fişe de observaţie - proba
orizontului. acestea - fotografii practică
Puncte - stabilirea, cu ajutorul imaginilor, a - ilustrate - aprecierea
cardinale locului de unde răsare Soarele și verbală
unde apune Soarele Procedurale:
- compararea, în imagini, a - conversaţia -portofoliul
umbrelor lăsate pe pământ de - explicaţia
corpuri (lungime, orientare) în - exerciţiul
diferite momente ale zilei - demonstraţia
- explicarea modificărilor - jocul didactic
intervenite în poziția Soarelui în -“Brainstormingul”
timpul unei zile - “Ciorchinele”
- raportarea spaţială a unui alpinist - ,,Ştiu, vreau să ştiu, am
ajuns în vârful muntelui faţă de linia învăţat!"
orizontului
- deplasarea în curtea școlii sau - activitate frontală
organizarea unei excursii la - activitate pe grupe
marginea localității pentru - activitate individuală
prezentarea şi explicarea unor
elemente observabile din mediul Portofoliu:
înconjurător: orizontul, linia -o fișă cu fotografii
orizontului, punctele cardinale, sau ilustrate care
mărimea corpurilor aflate în înfățișează răsăritul
apropiere sau în depărtare, mărimea și apusul Soarelui.
orizontului cuprins cu privirea de
copilul aflat pe deal față de
orizontul observat de copilul din Joc
vale,
- realizarea unei fișe cu fotografii
sau ilustrate care înfățișează
răsăritul și apusul Soarelui
- realizarea unor jocuri de stabilire a
punctelor cardinale
- exprimarea poziției obiectelor
identificate, cu ajutorul punctelor
cardinale sau prin raportare
reciprocă
2 - exerciţii de definire a orizontului Materiale: 1
Lecția 2 – apropiat şi de precizare a reperelor - manual - observare
Orizontul de orientare în acesta - imagini sistematică
apropiat - enumerarea instrumentelor de - busolă
(clasa, școala, orientare în diferite spaţii - ac, magnet,dop de plută, - proba orală
cartierul, - numirea spaţiilor illustrate şi vas cu apă - proba
localitatea) descrierea fiecărui spaţiu practică
Orientarea în identificat, precizând: mărimea; Procedurale:
orizontul importanţa pentru activitatea zilnică - conversaţia - aprecierea
apropiat - discutarea, în perechi, despre - explicaţia verbală
modul în care se deplasează până la - exerciţiul
şcoală/în cartierul/în localitatea - demonstraţia autoevaluarea
unde locuiesc - jocul didactic
- numirea reperelor faţă de care se -“Brainstormingul” - proba scrisă
orientează în cartierul/în localitatea - “Ciorchinele”
natală - ,,Ştiu, vreau să ştiu, am
- orientarea în spaţiu liber după învăţat!"
poziţia Soarelui şi repere naturale
- stabilirea cu ajutorul unei busole a - activitate frontală
punctelor cardinale spre care - activitate pe grupe
sunt așezate, față de școală, biserica, - activitate individuală
dispensarul, primăria, parcul
- recunoaşterea, în textul de la Activităţi practice
rubrica „Citim“, a termenului care
face referire la un mijloc de
orientare în spaţiu şi formularea NE JUCĂM!
unui enunţ cu ajutorul acestuia .
- realizarea unor perechi de cuvinte
formate din denumirea punctului
cardinal și cea a părții de orizont
care îi corespunde: nord, sud, est,
vest, miazăzi, miazănoapte, apus,
răsărit
- găsirea șirului ce conține doar
cuvinte care denumesc mijloace
de orientare în natură
- numirea punctelor cardinale și
intercardinale pe care le indică
săgețile din schemele/imaginile date
- realizarea unor jocuri de orientare
- orientarea în orizontul apropiat cu
ajutorul busolei
- exerciţii de orientare după Steaua
Polară
- confecţionarea unei busole
- explorarea unor surse de
informare noi și alternative pentru
lărgirea orizontului de cunoaștere
(drumeţie, Radu Tudoran – “Toate
pânzele sus!”;)
3 - exerciţii de definire a planului şi Materiale: - observare 1
Lecția 3 – precizarea etapelor întocmirii unui - manual sistematică
Planul. plan - imagini
Distanțele în - precizarea modului de redare în - hărţi - proba orală
orizontul plan a obiectelor aflate în orizontul - jetoane cu semne
apropiat apropiat și a distanțelor dintre convenţionale - proba
acestea - cutii de chibrituri practică
- realizarea unor planuri simple ale - carton colorat
clasei și ale școlii, utilizând forme - aprecierea
geometrice simple Procedurale: verbală
- identificarea poziției obiectelor pe - conversaţia
planul clasei, planul școlii și al - explicaţia autoevaluarea
localității - exerciţiul
- construirea planului clasei, al - demonstraţia - proba scrisă
locuinţei, al şcolii şi al cartierului -“Brainstormingul”
- observarea și numirea încăperilor - “Ciorchinele” - proiectul
din planul școlii desenat
- compararea pozițiilor încăperilor - activitate frontală - expoziţia
dintr-o figură dată cu cele din școală - activitate pe grupe
- stabilirea asemănărilor și - activitate individuală
deosebirilor între desenele date, cu
referiri la detaliile surprinse, la
semnele folosite pentru Activităţi practice
reprezentarea obiectelor
- numirea elementelor reprezentate Expoziție
în planul localității
- explicarea (în imagini) a raportului Proiect – macheta clasei
dintre mărimea suprafețelor reale și
mărimea planurilor prezentate
- interpretarea, în formulări proprii,
a unor scări de proporție din figuri
date
- realizarea unei machete a clasei,
utilizând lucruri asemănătoare
obiectelor din clasă (exemplu: cutii
de chibrituri) sau confecționarea
corpurilor respective din carton
colorat
- citirea și înțelegerea semnelor și a
altor reprezentări convenționale
utilizate
- utilizarea semnelor convenționale
în realizarea machetei
- explicarea, în cuvinte proprii, a
legăturii dintre un element și
semnul convențional
corespunzător
- utilizarea unor algoritmi de
prezentare structurată a realității, la
diferite scări
- măsurarea distanțelor în clasă,
în școală, în orizontul local și
apropiat cu instrumente de
măsură adecvate (riglă, ruletă,
compas etc., exprimate în unități
standard și nonstandard)
- utilizarea scării de proporție
4 - recunoașterea şi definirea unor Materiale: - observare 1
Lecția 4 – termeni ( hartă, tipuri de hărţi, - manual sistematică
Harta. Hărți semne convenţionale, legenda) care - imagini
ale orizontului reflectă realitatea observabilă în - hărţi - proba orală
local. texte din manual/texte
Caracteristici complementare ( “Buchetul de Procedurale: - proba
generale flori”, de Ana Blandiana; - conversaţia practică
observabile la “Învăţăm”) - explicaţia
orizontul local -notarea și explicarea unor termeni - exerciţiul - aprecierea
citiți sau desprinși dintr-un mesaj - demonstraţia verbală
oral - jocul didactic
- citirea și înțelegerea semnelor și a -“Brainstormingul” autoevaluarea
altor reprezentări convenționale - “Ciorchinele”
utilizate pe hărți ale orizontului - ,,Ştiu, vreau să ştiu, am - proba scrisă
local, localității și regiunii învăţat!"
- utilizarea semnelor convenționale
utilizate pe hărți ale orizontului - activitate frontală
local - activitate pe grupe
- explicarea, în cuvinte proprii, a - activitate individuală
legăturii dintre un element și
semnul convențional corespunzător Activitate practică în
- realizarea unui text cu conținut echipă
geografic pe baza citirii hărții și a
semnelor convenționale
- precizarea poziției școlii pe hărți
ale localității
- precizarea poziției localității în
cadrul regiunii și al țării
- identificarea elementelor
reprezentate pe hărți la scări diferite
- localizarea unor elemente pe hărți
de contur, la diferite scări
- descrierea localităţii indicată
- alcătuirea, împreună cu profesorul
sau învățătorul, a unei analize
geografice a localității natale
- identificarea elementelor din
natură care pot fi reprezentate pe o
hartă, folosind culori convenționale
- precizarea simbolurilor folosite la
întocmirea unei harţi a orizontului
local referitoare la plantele și
animalele care trăiesc în regiunea
respectivă.
- caracterizarea regiunii ilustrată pe
baza elementelor reprezentate
- explicarea legăturii dintre
elementele existente în realitate și
semnele convenționale utilizate
5 - utilizarea termenilor geografici de Materiale: - observare 1
Lecția 5 – De bază în enunțuri proprii referitoare - manual sistematică
la orizontul la elemente observate - imagini
local la țară - calcularea unor distanțe pe hărți la - hărţi - proba orală
scări diferite
- identificarea poziției unor - proba
elemente naturale și socio- Procedurale: practică
economice pe harta regiunii, a - conversaţia
României, Europei sau pe planiglob - explicaţia - aprecierea
- utilizarea semnelor convenționale - exerciţiul verbală
utilizate pe hărți ale orizontului - demonstraţia
local, ale țării, ale Europei și ale - jocul didactic autoevaluarea
lumii -“Brainstormingul”
- precizarea poziției localității în - “Ciorchinele” - proba scrisă
cadrul regiunii și al țării - ,,Ştiu, vreau să ştiu, am
- precizarea poziției țării pe hărți ale învăţat!" - portofoliul
Europei și ale lumii
- identificarea poziției țărilor - activitate frontală
vecine, pe hărți diferite - activitate pe grupe
- citirea scării unor hărți date - activitate individuală
- interpretarea informațiilor pe
care le oferă scara fiecărei hărți.
- realizarea, în perechi, a unei hărţi Portofoliu
simple
- întocmirea legendei hărții
- completarea enunțurilor date cu Joc
informațiile potrivite
Unitatea a II-a
"România –
Elemente de
geografie
generală"
Nr. de ore: 9
Nr. Conţinuturi Activităţi de învăţare Resurse/Activităţi Evaluare Nr.
crt. ( detalieri ) integrate instrumente ore
Data
- notarea, în caiet, și explicarea Materiale: - observare 1
1 Lecția 1 – termenilor subliniați la rubrica - manual sistematică
România – „Învățăm!“ - hartă
așezare, limite, - precizarea, pe hartă, a poziției - imagini - proba orală
vecini geografice a României în Europa - Atlas geografic
- numirea țările învecinate cu - planșetă de lemn sau de - proba
România, stabilind poziția acestora plastic practică
cu ajutorul punctelor cardinale - plastilină
- stabilirea tipului hotarelor țării - cartonaşe - aprecierea
noastre, folosind legenda hărții verbală
- localizarea pe hartă a localităţii Procedurale:
natale şi stabilirea poziției acesteia - conversaţia -portofoliul
față de Munții Carpați, Dunăre, - explicaţia
Marea Neagră - exerciţiul
- explicarea importanței pentru țara - demonstraţia
noastră a celor trei repere - joc de rol
geografice, folosind și cunoștințele -“Brainstormingul”
de la ora de istorie - “Ciorchinele”
- realizarea unei machete cu titlul - ,,Ştiu, vreau să ştiu, am
„Țara mea“ învăţat!"
- indicarea variantei corecte de
răspuns în enunțuri date - activitate frontală
- completarea enunțurilor date cu - activitate pe grupe
informațiile potrivite - activitate individuală
- localizarea țării noastre pe o hartă
a Europei (dintr-un Atlas geografic) Aplicație practică
- compararea mărimii României cu
cea a țărilor vecine Portofoliu:
- numirea unei țări europene cu o
suprafață mai mare decât a Expert Geo:
României
- exerciţii de calculare a unor
lungimi date
- precizarea poziției fiecărei țări
indicate față de România, folosind
roza vânturilor
- colecționarea unor ilustrații și
informații despre țările vecine
României
- utilizarea unor termeni
geografici în contexte cunoscute
- implicarea în alegerea
modalităţilor de lucru (individual/
în grup)
2 - notarea, în caiet, și explicarea Materiale: 1
Lecția 2 - termenilor subliniați la rubrica - manual - observare
Relieful: „Învățăm!“ - imagini sistematică
caracteristici - utilizarea unor termeni - hărţi
generale și geografici în contexte cunoscute - Atlas geografic - proba orală
trepte de relief - citirea și localizarea, pe hartă, a - planșetă de lemn sau de - proba
marilor unități de relief plastic practică
- precizarea poziției a trei unități de - plastilină
relief în raport cu punctele cardinale - cartonaşe - aprecierea
- gruparea unităților majore de relief verbală
după treptele de relief Procedurale:
- completarea machetei „Țara - conversaţia autoevaluarea
mea“, modelând și poziționând - explicaţia
formele de relief - exerciţiul - proba scrisă
- numirea părților componente ale - demonstraţia
unui munte. - jocul didactic
- prezentarea caracteristicilor -“Brainstormingul” - portofoliul
fiecărei trepte de relief - “Ciorchinele”
- compararea depresiunii cu podișul - ,,Ştiu, vreau să ştiu, am
- precizarea formei de relief care învăţat!"
corespunde zonei locale
- denumirea formei de relief - activitate frontală
descrisă în fragmente date - activitate pe grupe
- realizarea unui colaj cu imagini - activitate individuală
reprezentative pentru formele de
relief și lipirea lui pe o planșă, în Machetă: “Ţara mea”
interiorul conturului României
- implicarea în alegerea Joc de rol:
modalităţilor de lucru (individual/ „Ghidul și turistul”
în grup)
Portofoliu:
3 - notarea, în caiet, și explicarea Materiale: - observare 1
Lecția 3 – termenilor subliniați la rubrica - manual sistematică
Apele „Învățăm!“ - imagini
- exerciţii de definire a termenilor - hărţi - proba orală
de apă curgătoare şi apă stătătoare - Atlas geografic
- enumerarea apelor curgătoare din - hârtie creponată sau - proba
România material textile practică
- precizarea importanței Dunării - fişe de prezentare
pentru țara noastră - aprecierea
- clasificarea apelor stătătoare Procedurale: verbală
- precizarea caracteristicilor Mării - conversaţia
Negre - explicaţia autoevaluarea
- precizarea unităţii de relief din - exerciţiul
care izvorăște majoritatea râurilor - demonstraţia - proba scrisă
– denumirea fluviului unde se - “Ciorchinele”
varsă majoritatea râurilor - ,,Ştiu, vreau să ştiu, am - portofoliul
- identificarea, pe hartă, a direcției învăţat!"
de curgere a râurilor din țara noastră
- localizarea, pe hartă, a câte unui - activitate frontală
râu din fiecare grupă şi descrierea - activitate pe grupe
cursului acestuia, precizând izvorul, - activitate individuală
afluenții, treptele de relief
străbătute, locul de vărsare Expert Geo
- precizarea utilizărilor apei
- indicarea unui râu care traversează Machetă: “Ţara mea”
regiunea natală şi marcarea,
pe harta simplă a orizontului local, a Portofoliu
cursului acestui râu
- îmbogățirea machetei „Țara
mea“, adăugând ape curgătoare,
câteva lacuri și Marea Neagră,
folosind hârtie creponată sau
material textil
- descrierea, în formulări proprii, a
circuitului apei în natură, precizând
numele fenomenelor ce se produc
- numirea lacurilor: de munte, de
deal, de câmpie; artificiale și
naturale
- exerciţii de calculare a unor
lungimi date
- numirea unei ape stătătoare din
regiunea locală şi plasarea ei pe
harta orizontului local
- precizarea țărilor vecine Mării
Negre
-realizarea unui pliant de prezentare
a unei stațiuni de pe litoral, folosind
imagini și scurte texte din reviste de
specialitate.
- utilizarea unor termeni
geografici în contexte cunoscute
4 - notarea, în caiet, și explicarea Materiale: - observare 1
Lecția 4 – termenilor subliniați la rubrica - manual sistematică
Clima, „Învățăm!“ - imagini
solurile, - utilizarea unor termeni - hărţi - proba orală
vegetaţia geografici în contexte cunoscute - Atlas geografic
naturală şi - precizarea caracteristicilor climei - fişe de prezentare - proba
animalele țării noastre practică
sălbatice - identificarea tipurilor de sol Procedurale:
corespunzătoare fiecărei trepte de - conversaţia - aprecierea
relief - explicaţia verbală
- enumerarea etajelor de vegetație și - exerciţiul
a animalelor sălbatice - demonstraţia autoevaluarea
-prezentarea treptelor de relief din - jocul didactic
țara noastră -“Cadranele” - proba scrisă
- localizarea etajelor de vegetație - “Ciorchinele”
- numirea plantelor spontane și a - ,,Ştiu, vreau să ştiu, am - concurs
animalelor sălbatice specifice învăţat!"
fiecărei trepte de relief
- indicarea direcției și a acțiunii - activitate frontală
vânturilor care bat în România - activitate pe grupe
- localizarea, pe o hartă dată, a - activitate individuală
regiunii locale
- completarea cadranelor date, Concurs:
utilizând informațiile de pe hartă „Ghici, cine e?“
- precizarea particularităților climei
pentru fiecare formă de relief
- realizarea unei fișe de prezentare a
unei specii pe cale de dispariție din
țara noastră.
- implicarea în alegerea
modalităţilor de lucru (individual/
în grup)
5 - notarea, în caiet, și explicarea Materiale: - observare 1
Lecția 5 – termenilor subliniați la rubrica - manual sistematică
Locuitorii şi „Învățăm!“ - imagini
aşezările - utilizarea unor termeni - hărţi - proba orală
omeneşti geografici în contexte cunoscute - Atlas geografic
- precizarea numărului de locuitori - fişe de prezentare - proba
care trăiesc în România practică
- identificarea modului de Procedurale:
răspândire a așezărilor omenești pe - conversaţia - aprecierea
teritoriul țării noastre - explicaţia verbală
- enumerarea tipurilor de așezări - exerciţiul
care există pe teritoriul țării noastre - demonstraţia autoevaluarea
şi a minorităţilor naţionale - jocul didactic
- observarea unei hărţi date şi -“Brainstormingul” - proba scrisă
localizarea zonei cu populație foarte - “Ciorchinele”
numeroasă/numeroasă/puțin - ,,Ştiu, vreau să ştiu, am -portofoliul
numeroasă învăţat!"
- numirea unor oraşe date:
orașe cu populație de peste 300.000 - activitate frontală
de locuitori; - activitate pe grupe
orașe cu populație cuprinsă între - activitate individuală
100.000 și 300.000 de locuitori
- gruparea orașelor cu populație Portofoliu
numeroasă, după treptele de relief
- indicarea zonelor cu populație
foarte numeroasă şi explicarea
existenţei numărului mare de
locuitori din aceste zone
- gruparea marilor orașe ale
României după poziția geografică
(N, S, E, V)
- localizarea, pe o hartă dată, a
regiunii locale
- numirea celui mai apropiat oraș,
indicând poziția acestuia față de
propria localitate
- compararea satelor cu orașele,
după următoarele criterii:
• densitatea populației;
• tipul locuințelor;
• ocupațiile locuitorilor;
• amenajări locale.
- notarea, pe o fișă, a unor
informații despre un oraș cunoscut
şi adăugare de imagini
semnificative
6 - notarea, în caiet, și explicarea Materiale: - observare 1
Lecția 6 – termenilor subliniați la rubrica - manual sistematică
Activităţi „Învățăm!“ - imagini
economice. -utilizarea unor termeni - hărţi - proba orală
Resursele și geografici în contexte cunoscute - Atlas geografic
activităţile - identificarea principalelor resurse - fişe de prezentare - proba
industriale ale României şi a produselor practică
obţinute Procedurale:
- precizarea ramurilor industriale şi - conversaţia - aprecierea
a marilor centre industriale ale țării - explicaţia verbală
- enumerarea principalelor resurse - exerciţiul
de subsol ale României şi gruparea - demonstraţia autoevaluarea
lor pe trepte de relief - jocul didactic
- indicarea celor mai mari centre -“Brainstormingul” - proba scrisă
industriale ale țării - ,,Ştiu, vreau să ştiu, am
- observarea unei hărţi date şi învăţat!" -portofoliul
identificarea denumirilor de produse
obținute prin prelucrarea - activitate frontală
materialelor naturale - activitate pe grupe
-precizarea resurselor naturale - activitate individuală
existente în orizontul local şi
indicarea, cu ajutorul hărții date, a
celor mai apropiate centre
industriale față de propria localitate Portofoliu
- gruparea pe două coloane a
materialelor naturale (resurse) și
materialelor prelucrate (produse)
din următorul șir: petrol, mașină,
sticlă, vopsea, benzină, sare, fier,
sârmă, cărbune, dulap, haină,
vioară, lemn, nisip, copac, apă,
medicamente.
- discuţii despre produsele
industriale uzate (deșeuri)
- realizarea unui poster prin care să
ilustreze produse industrial obținute
de o anumită ramură industrială
(la alegere)
7 - identificarea resurselor de Materiale: - observare
Lecția 7 – suprafață ale României - manual sistematică
Principalele - enumerarea produselor agricole - imagini
produse obținute în țara noastră - hărţi - proba orală
agricole - precizarea zonelor preponderent - Atlas geografic
agricole ale României - fişe de prezentare - proba
- enumerarea principalelor plante practică
cultivate în România Procedurale:
- asocierea fiecărui tip de plantă cu - conversaţia - aprecierea
treapta de relief corespunzătoare - explicaţia verbală
- numirea animalelor crescute la noi - exerciţiul
în țară - demonstraţia autoevaluarea
- denumirea plantelor cultivate, pe - jocul didactic
harta dată, și a animalelor -“Brainstormingul” - proba scrisă
care se cresc în zona locală, - ,,Ştiu, vreau să ştiu, am
explicând legătura dintre învăţat!"
caracteristicile orizontului local și
activitățile agricole desfășurate - activitate frontală
- realizarea unei scheme - activitate pe grupe
asemănătoare celei date pentru - activitate individuală
fiecare plantă cultivată în zona
locală
- notarea, în caiet, și explicarea Portofoliu
termenilor subliniați la rubrica
„Învățăm!“
- utilizarea unor termeni
geografici în contexte cunoscute
- stabilirea motivelor pentru care
vânătoarea și pescuitul sunt
interzise în anumite perioade din an
- realizarea unei colecții cu
eșantioane de soluri şi notarea, sub
fiecare eșantion, a următoarelor
elemente: tipul de sol, treapta de
relief de unde provine, culturi
favorizate
- participarea la o activitate de
conservare a naturii în orizontul
local şi notarea acțiunilor realizate
8 - precizarea căilor de comunicație Materiale: - observare
Lecția 8 – Căi şi a mijloacelor de transport - manual sistematică
de - enumerarea căilor de comunicație - imagini
comunicaţie specială şi a orașelor care dispun de - hărţi - proba orală
aeroporturi - Atlas geografic
- compararea traseului principalelor - fişe de prezentare - proba
șosele și căi ferate cu cel al liniilor practică
aeriene Procedurale:
- prezentarea modului în care se - conversaţia - aprecierea
deplasează în localitate - explicaţia verbală
- identificarea, în locuința proprie, a - exerciţiul
mijloacelor de telecomunicații - demonstraţia autoevaluarea
- realizarea corespondenței între - jocul didactic
căile și mijloacele de transport -“Brainstormingul” - proba scrisă
- notarea, în caiet, și explicarea - ,,Ştiu, vreau să ştiu, am
termenilor subliniați la rubrica învăţat!" - portofoliul
„Învățăm!“
- discuţii despre evoluția - activitate frontală
telecomunicațiilor, precizând felul - activitate pe grupe
în care acestea au influențat viața - activitate individuală
omului, având ca suport o schemă
dată Portofoliu
- realizarea unui scurt istoric al
mijloacelor de transport folosite Joc
de oameni, din cele mai vechi
timpuri până azi
- utilizarea unor termeni
geografici în contexte cunoscute
- implicarea în alegerea
modalităţilor de lucru (individual/
în grup)
9 Recapitulare – - numirea formelor de relief Materiale: - observare
descrise în fragmentele date - manual sistematică
- elaborarea unui scurt text despre - imagini
treapta de relief care nu a fost - jetoane - proba orală
prezentată, referindu-te la aspect, la - săculeţ
soluri, la vegetația naturală și - proba
animalele sălbatice, la resursele Procedurale: practică
naturale, la culturile agricole, la - conversaţia
așezările omenești, incluzând în text - exerciţiul - aprecierea
și termenii: altitudine, culme, floră, - demonstraţia verbală
faună, sat răsfirat, pășune, teren - jocul didactic
arabil autoevaluarea
- trasarea, pe caiet, a conturului - activitate frontală
hărții României - activitate pe grupe - proba scrisă
- plasarea și colorarea formelor de - activitate individuală
relief, folosind culorile
convenționale Expert Geo
- localizarea și colorarea Mării
Neagre și a sectorului românesc al – Jocuri și activități
Dunării didactice recapitulative –
- trasarea cursului a câte unui râu
din grupele: vestică, estică, sudică 1. SĂCULEȚUL CU
- marcarea poziției a câte unui mare SURPRIZE
oraș din N, S, E, V
- identificarea, în următoarea 2. ALFABETUL...
enumerare, doar a numelor GEOGRAFIC
afluenților Dunării: Oltul, Târnava
Mare, Bistrița, Argeș, Siret, Prut, 3. DESPRE CE SE
Prahova SPUNE CĂ ...?
- gruparea, într-un tabel, a
denumirilor plantelor și ale
animalelor după zona de relief unde
trăiesc
- selectarea coloanei care cuprinde
doar activități de protejare și
conservare a mediului înconjurător:
- realizarea corespondenței între
denumirea și tipul lacurilor date (lac
natural, lac artificial): Bicaz, Bâlea,
Amara, Vidraru, Porțile de Fier,
Razim, Snagov
- completarea spațiilor punctate cu
informațiile corespunzătoare
- precizarea variantei corecte de
răspuns:
- transcrierea, în caiet, doar a
afirmațiilor adevărate:
- completarea și discutarea unor
scheme date
- exerciţii de calculare a unei
temperaturi medii a unei săptămâni
sau a densităţii medii pe km²
- realizarea unor jocuri şi activităţi
didactice recapitulative
- utilizarea unor termeni
geografici în contexte cunoscute
10 Evaluare – - alegerea variantei corecte de - fişe de evaluare - proba scrisă 1
răspuns din enunțuri date - activitate individuală
- completarea enunțurilor date cu
informațiile potrivite
- stabilirea valorii de adevăr a
enunțurilor date (Adevărat sau
Fals).
- observarea hărţii şi rezolvarea
cerinţelor corespunzătoare
- formularea a câte unui enunț,
folosind termenii: relief; apă
curgătoare; populație rurală
Unitatea a III-a
România - elemente de geografie
regională
Nr. de ore: 9
Nr. Conţinuturi Activităţi de învăţare Resurse/Activităţi Evaluare Nr.
crt. ( detalieri ) integrate instrumente ore
Data
- definirea, în formulări proprii, şi Materiale: - observare 1
1 Lecția 1– însuşirea sensului termenilor geografici - manual sistematică
Munții Carpați întâlniţi: treaptă de relief, formă de relief, - imagini
depresiune, trecătoare, chei, peșteră, - hărţi - proba orală
dună, grind, eroziune, luncă, hartă - Atlas geografic
administrativă, unitate administrativ- - planșetă de lemn - proba
teritorială sau de plastic practică
- redarea, în formulări proprii, a - plastilină
semnificației termenilor identificați în - cartonaşe - aprecierea
manual/texte complementare/denumiți de verbală
profesor Procedurale:
- utilizarea termenilor geografici de bază - conversaţia -portofoliul
în enunțuri proprii referitoare la elemente - explicaţia
observate - exerciţiul
- precizarea așezării și a limitelor - demonstraţia
Carpaților românești -“Brainstormingul”
- identificarea modului de formare a - “Ciorchinele”
Munţilor Carpați - ,,Ştiu, vreau să ştiu,
- enumerarea caracteristicilor pe care le am învăţat!"
prezintă Carpaţii
- explicarea poziției și a orientării munților - activitate frontală
în țara noastră - activitate pe grupe
- identificarea subdiviziunilor Carpaților, - activitate
precizând așezarea și limitele acestora individuală
- localizarea, pe harta dată, și numirea
diviziunilor Carpaților Portofoliu
- denumirea unităţii de relief aflată în
interiorul arcului carpatic Machetă:
- completarea enunțurilor cu informațiile „Țara mea“
de la rubrica „Învățăm“:
- stabilirea valorii de adevăr a enunțurilor
date:
- precizarea variantei corecte de răspuns:
- completarea machetei „Țara mea“ cu
lanțul carpatic, folosind culoarea
convențională potrivită
- gruparea speciilor de plante și animale
enumerate într-un tabel asemănător celui
dat
- completarea, utilizând harta dată, a unui
tabel intitulat: „Carpații ...“, cu
următoarele informaţii: așezare, limite,
vârfuri importante, trecători , ape
- întocmirea unei mape, cu titlul
„Munții“, în care să adune ilustrații din
diferite zone, masive muntoaseEND
- identificarea poziției dealurilor și Materiale: 1
2 Lecția 2 – podișurilor la noi în țară şi precizarea - manual - observare
Dealurile și modului de formare - imagini sistematică
podișurile - enumerarea resurselor adăpostite de - hărţi
dealuri - Atlas geografic - proba orală
- precizarea unităților majore de relief - planșetă de lemn - proba
reprezentate de dealuri și podișuri sau de plastic practică
- identificarea zonelor de deal și de podiș, - plastilină
specificând poziția acestora - cartonaşe - aprecierea
- numirea resurselor naturale din zonele de verbală
deal și de podiș Procedurale:
- localizarea și numirea dealurilor și - conversaţia autoevaluarea
podișurilor României pe o hartă dată - explicaţia
- selectarea, din textul dat, a - exerciţiul - proba scrisă
caracteristicilor zonei de deal - demonstraţia
- compararea Subcarpaților cu Dealurile
de Vest, având în vedere: poziția față de - activitate frontală - portofoliul
Carpați, modul de formare, aspectul - activitate pe grupe
reliefului, resurse - activitate
- redactarea unei compuneri în care să se individuală
refere la frumusețile și bogățiile zonelor
de deal din țara noastră. Întocmirea unui Machetă:
plan de idei „Țara mea“
- selectarea, din volumul “Descrierea Portofoliu
Moldovei”, de Dimitrie Cantemir, a unor
fragmente care ilustrează frumusețea și
bogăția Podișului Moldovei
- localizarea, pe hartă, a poziției câmpiilor Materiale: - observare 1
3 Lecția 3 – din România - manual sistematică
Câmpiile - prezentarea caracteristicilor zonelor de - imagini
câmpie - hărţi - proba orală
- numirea câmpiilor din România şi - Atlas geografic
identificarea resurselor care se găsesc în - planșetă de lemn - proba
acestea sau de plastic practică
- enumerararea unităților de relief - plastilină
învecinate zonelor de câmpie, a apelor - aprecierea
care străbat aceste zone şi a orașelor din Procedurale: verbală
zonele de câmpie - conversaţia
- numirea câmpiilor descrise în - explicaţia autoevaluarea
fragmentele date - exerciţiul
- găsirea a cât mai multor argumente - demonstraţia - proba scrisă
pentru care Câmpia Română a fost numită - jocul didactic
„grânarul țării“ -“Brainstormingul” - portofoliul
- notarea, în caiet, a florei și faunei - ,,Ştiu, vreau să ştiu,
specifice zonei de câmpie am învăţat!"
- selectarea, din fragmentul dat, a
caracteristicilor zonei de câmpie - activitate frontală
- întocmirea unei mape cu fișe care să - activitate pe grupe
conțină imagini ale principalelor grupe de - activitate
plante cultivate la câmpie individuală
- completarea machetei „Țara mea“,
marcând câmpiile cu ajutorul culorii Joc de rol
convenționale corespunzătoare
- realizarea unui joc de rol, ce constă în Machetă
imaginarea unui dialog între cele trei
trepte de relief din ţara noastră Portofoliu
- definirea termenului de deltă Materiale: - observare 1
4 Lecția 4 – - enumerarea elementelor care compun - manual sistematică
Delta Dunării peisajul deltei - imagini
- identificarea poziției Deltei Dunării pe - hărţi - proba orală
harta României - Atlas geografic
- localizarea zonelelor învecinate deltei - planșetă de lemn - proba
- localizarea și numirea brațelor Dunării sau de plastic practică
între care se formează delta - plastilină
- identificarea vecinilor Deltei Dunării - hârtie creponată - aprecierea
- precizarea importanței Dunării și a Deltei - material textil verbală
Dunării pentru țara noastră
- discuţii despre căile de comunicație și Procedurale: autoevaluarea
mijloacele de transport din deltă - conversaţia
- scrierea unei liste cu măsuri de protejare - explicaţia - proba scrisă
a Deltei Dunării - exerciţiul
- completarea unor casete date cu termenii - demonstraţia - portofoliul
potriviți, pentru a caracteriza - “Ciorchinele”
Delta Dunării - ,,Ştiu, vreau să ştiu,
- citirea fragmentului dat, precizarea am învăţat!"
caracteristicilor fiecărui braț al Dunării şi
identificarea expresiei prin care este - activitate frontală
prezentat aspectul deltei - activitate pe grupe
- alcătuirea unui text scurt despre Delta - activitate
Dunării, în care să utilizeze termenii și individuală
expresiile: brațe, canale, plante iubitoare
de apă, bălți, grinduri, dune de nisip, Machetă:
pescuit, paradis al păsărilor și al peștilor „Țara mea“
- îmbogățirea machetei „Țara mea“,
marcând Delta și brațele Dunării cu Portofoliu
ajutorul culorilor convenționale
- realizarea unui afiș cu titlul „Delta
Dunării – paradisul românesc“
- precizarea modului de organizare a Materiale: - observare 1
5 Lecția 5 – teritoriului României - manual sistematică
Organizarea - enumerarea instituțiilor care conduc - imagini
administrativă unitățile administrative-teritoriale - hărţi - proba orală
a României - identificarea județelor din zona de - Atlas geografic
munte, de deal, de câmpie, din deltă şi a - o cutie - proba
reședințelor de județ ale acestora - jetoane cu litere practică
- indicarea, pe o hartă dată, a județului din - jetoane colorate cu
care face parte localitatea natală judeţele ţării - aprecierea
- identificarea municipiului reședință de verbală
județ şi a județelor învecinate Procedurale:
- realizarea corespondenței dintre termeni - conversaţia autoevaluarea
(hartă administrativă, unitate - explicaţia
administrativ-teritorială, municipiu) și - exerciţiul - proba scrisă
definiția acestora - demonstraţia
- gruparea județelor după provinciile - jocul didactic - portofoliul
istorice - ,,Ştiu, vreau să ştiu,
-realizarea, pe o planșă de dimensiuni am învăţat!"
mari, a conturului țării și a liniilor de
demarcație a județelor - activitate frontală
-identificarea unui simbol al județului din - activitate pe grupe
care face parte localitatea natală (un - activitate
monument, un element de relief, un oraș individuală
etc.) şi suprapunerea imaginii conturului
județului Jocuri:
- descrierea unor trasee date a) “ABC”
-participarea la jocuri distractive, pe teme
geografice b) “Harta în bucăţele”
Portofoliu: “Judeţ
în imagini”
- precizarea suprafeței și a numărului Materiale: - observare 1
6 Lecția 6 – locuitorilor municipiului București - manual sistematică
București – - identificarea caracteristicilor generale ale - imagini
capitala regiunii în care se află Capitala şi a - hărţi - proba orală
României istoricului acestui oraş - Atlas geographic
- justificarea faptului că Bucureşti este cel - cartonaşe - proba
mai important oraș al României, - fişe de prezentare practică
observând o hartă dată
- indicarea poziției geografice a orașului Procedurale: - aprecierea
București, utilizând informațiile de la - conversaţia verbală
rubrica „Citim“ - explicaţia
- precizarea numărului sectoarelor - exerciţiul autoevaluarea
Bucureștiului, a numelor unor: cartiere, - demonstraţia
râuri care îl străbat, lacuri naturale -“Brainstormingul” - proba scrisă
- reformularea, în enunțuri proprii, a - jocul didactic
textului de la rubrica „Citim“, păstrând - ,,Ştiu, vreau să ştiu, - portofoliul
înțelesul termenilor utilizați am învăţat!"
- precizarea poziției geografice a Capitalei
față de localitatea natală - activitate frontală
- compararea orașului București cu alte - activitate pe grupe
două capitale europene - activitate
- localizarea, pe o hartă dată, a capitalei individuală
țării, precizând numele unității de relief în
care se află Bucureștiul şi caracteristicilor Joc de rol
geografice ale oraşului
- întocmirea unei liste cu obiective Activitate recreativă
culturale și turistice din București
- găsirea cât mai multor argumente pentru Portofoliu:
care Bucureștiul este considerat o “Primul oraș...”
metropolă
- participarea la un joc de rol: “Primarul
capitalei”
- completarea machetei “Ţara mea” cu
principalele oraşe şi capitala ţării
- colectarea de informaţii din ghiduri sau
reviste de specialitate despre istoricul
Bucureştiului
- notarea, pe o fișă, a unor acțiuni care
s-au desfășurat în premieră, de-a lungul
timpului, în București
- citirea lecturii “Legenda oraşului
Bucureşti, de Dumitru Almaş
- precizarea elementelor ce caracterizează Materiale: - observare 1
7 Lecția 7 – un județ sau o regiune - manual sistematică
Caracterizarea - identificarea modului de realizare a unei - imagini
geografică a prezentări a localității, a județului sau a - hărţi - proba orală
unei regiuni. regiunii natale - Atlas geografic
Regiunea, - enumerarea județelor componente ale - planșetă de lemn - proba
județul, fiecărei regiuni sau de plastic practică
localitatea - localizarea, pe o hartă dată, a localităţii - plastilină
natală natale şi completarea, pe caiet, a - cartonaşe - aprecierea
elementelor indicate verbală
- completarea unor enunțuri date cu Procedurale:
informații potrivite - conversaţia autoevaluarea
- identificarea, pe o hartă fizică, a celei - explicaţia
mai importante apă curgătoare/ - exerciţiul - proba scrisă
stătătoare din regiunea natală - demonstraţia
- realizarea unui inventar de plante și -“Brainstormingul”
animale care trăiesc în mediul natural al - ,,Ştiu, vreau să ştiu,
județului natal am învăţat!"
- realizarea unei compuneri despre
regiunea/județul natală/natal, valorificând - activitate frontală
informațiile identificate prin intermediul - activitate pe grupe
exercițiilor anterioare şi însoțind textul cu - activitate
imagini care să surprindă aspecte individuală
semnificative din viața regiunii/județului.
- citirea textului dat și discutarea despre Acțiuni de protejare
acțiunile de protejare a mediului a mediului:
- citirea lecturii “Românii supt Mihai- “Micii ecologiști”
Voievod Viteazul”, după Nicolae Bălcescu
şi formularea unor răspunsuri la întrebările Lectură:
care au legătură cu textul citit “Românii supt
- întocmirea unui mic ghid de prezentare a Mihai-Voievod
obiectivelor turistice din județul natal Viteazul”,
- realizarea, în perechi, a unei machete a după Nicolae
județului natal, marcând: limitele Bălcescu
județului, elementele de relief, apele,
reședința de județ şi folosind culorile Portofoliu
convenționale Activitate practică
- transcrierea doar a variantei corecte de Materiale: - observare 1
8 Recapitulare – răspuns din enunțuri date - manual sistematică
- denumirea și localizarea, pe o hartă dată, - imagini
a trei unități majore de relief care aparțin - hărţi - proba orală
unor trepte de relief diferite - fişe de observaţie
- ordonarea denumirilor după înălțimea - proba
fiecărei unități de relief Procedurale: practică
- indicarea numelui a câte unui oraș - conversaţia
aparținând unor trepte de relief diferite - explicaţia - aprecierea
- completarea enunțurilor date cu - exerciţiul verbală
informațiile potrivite - demonstraţia
- realizarea unei scurte caracterizări a - jocul didactic autoevaluarea
regiunii căreia îi aparține Bucureștiul, - “Ciorchinele”
referindu-se la: - proba scrisă
• poziția geografică; - activitate frontală
• caracteristicile reliefului; - activitate pe grupe
• ape; - activitate
• climă; individuală
• vegetația naturală și animalele
sălbatice; Albumul „Pe
• așezări; cărările patriei“
• resurse.
- observarea unei hărţi date, numirea Fişă de observare
județelor aflate de-a lungul cursului
Dunării şi precizarea reședințelor acestora
- organizarea unei excursii într-o zonă
turistică apropiată localităţii natale,
întocmind o hartă simplă a traseului şi
folosind culorile convenţionale potrivite
- iniţierea unui concurs de fotografii ale
peisajelor celor mai reuşite din excursia
organizată
- completarea unei fişe de observare, cu
referire la excursia efectuată
9 Evaluare – - identificarea răspunsurilor la următoarele - fişe de evaluare - proba scrisă 1
întrebări, utilizând harta: - activitate
a) Cum se numește ramura vestică a independentă
Carpaților? b) În ce parte a țării se află
Câmpia Română? c) Ce podiș este
străbătut de râul Siret?
- stabilirea valorii de adevăr a enunţurilor
date:
• Capitala țării este municipiul București.
• România este împărțită în 40 de județe.
• Populația majoritară este reprezentată
de români.
- observând o hartă dată:
-exercițiu de imaginație: o călătorie
pornind din localitatea natală în județele
învecinate
- formularea unui text de maximum șase
enunțuri, în care să precizeze: •
denumirile județelor prin care trece; •
orașe/reședințe traversate
CUPRINS_PORTOFOLIU_CLASA A IV-A_2022-2023
Pagina
Argument…………………...................................................................................................................9
Structura portofoliului învăţătorului………………............................................................................10
CAPITOLUL II – CURRICULUM…………………………………............................................28
Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi folosit la clasa respectivă)…......581
Lista materialului didactic propus a fi procurat prin mijloace proprii, prin sponsorizări.......582
Bibliografie pentru lectura suplimentară ………………………………………………….....583
Îndrumări pentru citirea lecturilor...........................................................................................584
Fişă de lectură.........................................................................................................................585
DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ……………………………………………….....588
TESTE DE EVALUARE…………………………………………………….............................646
-LIMBA ROMÂNĂ...................................................................................................647
-MATEMATICA.......................................................................................................694
-ŞTIINŢE ALE NATURII........................................................................................738
-ISTORIE...................................................................................................................760
-GEOGRAFIE...........................................................................................................770
- EDUCAŢIE CIVICĂ…………………………………….......................................782
- EDUCAŢIE MUZICALĂ……………………………………................................788
CAPITOLUL IV – MANAGEMENTUL CLASEI................................................................797
ACTIVITĂŢILE CU PĂRINŢII:...............................................................................................865
Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar….866
Atribuţiile comitetului de părinţi.....................................................................................868
Tematica şedinţelor cu părinţii........................................................................................870
Lectorate cu părinţii:
1. Probleme organizatorice: septembrie ……..…………….........................873
2. Educaţia – de la greutăţi la reuşite: octombrie ……..………………........877
3. Importanţa relaţiei părinte - copil: noiembrie …….……………………...882
4. Cât de bine ne cunoaştem copiii: decembrie …….................................888
5. Ajutorul pe care familia trebuie să-l dea şcolii: ianuarie …….…….......892
6. Sănătatea şcolarului influenţată de regimul igienic de activitate
şi de odihnă: februarie …….………………............................................895
7. Influenţe educative exercitate de mass-media: martie …….………….....899
8. Forme şi cauze ale inadaptării şcolare: aprilie …….…………………….903
9. Elevul meu, copilul dumneavoastră, cetăţeanul de mâine: mai ………..907
10. Situaţia la învăţătură: iunie …….……………………………….................915
Modele de înştiinţări /comunicări adresate în scris părinţilor……………......................917
Scrisoare de felicitare..............................................................................................918
Înştiinţare cu privire la situaţia şcolară şi invitaţie la şcoală....................................919
Preaviz de exmatriculare..........................................................................................920
Situaţie neîncheiată/ corigenţă/ repetenţie la sfârşitul semestrului/ anului şcolar…921
Scrisoare informativă pentru părinţi........................................................................922
Forme de colaborare cu familia………………………………………………………….923
Situaţia vizitelor la domiciliu………………………………………………………........924
Diplome pentru părinţi....................................................................................................925
SERBĂRI ŞCOLARE………………………………………........................................…........944
- “Uite, vine Moş Crăciun!”.....................................................945
- “Daruri pentru mama!”.........................................................956
- “Inimioară pentru mama!”....................................................971
- “Adio, clasa a IV-a!”..............................................................973
- „Rămas bun, doamna învățătoare!”.....................................990
MODELE DE DIPLOME…………………………………………………………..................997
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………...................1006