„Biblioteca. Aici vine sufletul să se bucure, gândul să muncească, vederea să împrumute lumină.

”
Botnaru Lui Leo

Blioteca are un rol unic în comunitate, ea reprezintă un partener important pentru

dezvoltare, atât prin promovarea accesului la informaţie, cât şi oferirea serviciilor şi programelor
care corespund necesităţilor de informare într-o societate în continuă schimbare.
Oricine intră într-o bibliotecă are impresia că a păşit într-o altă lume, un „paradis”.
Bibioteca este locul unde cititorul are cea mai rodnică inspiraţie, fiind înconjurat de toate marile
opere ale literaturii române şi universale, dar şi de faptele istorice şi religioase petrecute în trecut.
Biblioteca este un spaţiu de relaxare, de meditaţie, bună armonie a fiecărui om.
Biblioteca Colegiului “Mihai Eminescu” din Soroca este sursa de informare permanentă la zi
în viaţa şi lumea elevilor, respectiv pe parcursul anului de studii încercăm să găsim forme şi metode
de folosire eficientă a cărţii, care să corespundă cât mai bine procesului de modernizare a
învăţământului. Deşi internetul reprezintă o provocare a lumii moderne, biblioteca rămâne o
constantă culturală, un simbol al profunzimii spirituale. Astfel biblioteca trebuie tratată şi
considerată nu ca pe un serviciu ajutător, ci ca pe o componentă fundamentală a fiecărei instituţii de
învăţământ.
Cartea este comoară fără preţ, în care unii îşi adună cele mai frumoase gânduri, ca alţii să le
poată folosi în voie.  Cartea mai este un îndemn, pentru că citind vom reuşi să găsim răspunsuri la
întrebările noastre. Ea “ne face să trăim în afară de minciună , nedreptate şi prejudecăţi”
(M.Sadoveanu).
Astfel, biblioteca colegiului se poate mândri cu cei mai fideli cititori printre care: Palii
Cristina şi Albina Madlena (gr.31b), Bulgac Victoria şi Mironov Carolina (gr.45), Cepurneac
Valeria şi Samoil Ion (gr.25b), Barbăscumpă Felicia (23a), Carauş Ana-Maria şi Gornea Alina
(gr.28).
Lectura duce la dezvoltarea proceselor intelectuale superioare celor de tip reproductiv, in
mod deosebit a proceselor memorial logice, a imaginației și a gândirii creatoare. Cu toate acestea,
„lectura ar putea fi un mijloc de alimentare spirituală continuă, nu numai un instrument de
informaţie sau de contemplaţie” (M.Eliade).
Sunt convinsă că lectura va continua să joace un rol cardinal în viaţa oamenilor, că
accelerarea progresului tehnic va fi mereu însoțită de remedierea compensatoare a unui spațiu liber
pentru închipuire, visare și căutare de sens. Cred, vreau să cred că vom continua să citim chiar dacă
nu vor mai fi cărti, o vom face la nevoie, pe ecrane portabile sau fixe, de buzunar ori de mari
dimensiuni, dar vom continua s-o facem câtă vreme vom persevera să gândim şi să producem
bunuri simbolice.

Toţi cei care au acces la o bibliotecă vor fi cu mult mai puternici sufletește. Acestia sunt cei
care vor putea înfrunta  mai uşor viaţa și vor găsi ușor calea spre progres.

DE CARTE INFIAT...

Ochiul lucid al Cărţii îmi disecă De Carte înfiat, de ea crescut,

Şi îmi traduce gându-nnoitor – Simt, tainic, glasul Cărţii când mă cheamă.
Cartea îmi este înger păzitor. Cu drag, îi zic Bibliotecii mamă,
Eu sunt copilul tău, Bibliotecă. Şi pentru ea – sunt sabie şi scut.
Norocul e mereu altundeva,
Dar niciodată nu e prea departe –
Zgârcit cum este, totuşi ne împarte
Câte puţin din avuţia sa...
Când vine ziua norocoasă-a mea,
Aş vrea să cred că m-a visat o carte...
Maria Gonţa