Cărțile sunt izvor nesecat ale cunoștințelor omenești. Cu ele poți ușor trece prin viață. Cărțile dintotdeauna au făurit viitorul. Scriitorul Jokai Mor spunea: „Cartea este o aventură minunată: în trecut și în viitor”. Cine n-a ținut o carte în mâină? Fiecare dintre noi am ținut în mână măcar o carte. Senzațiile, emoțiile și mirosul cărților sunt unice. Ea, cartea, reflectă ca o oglindă lungul șir de secole al vieții omenirii. La fel cartea ne spune despre istoria luptei sale pentru existență, pentru un viitor mai frumos. Ea a fost acea care a luminat minți, a știut să potolească sufletele însetate de lectură de lectură din cele mai îndepărtate timpuri. Vreau să zic un îndemn din scrierea lui Miron Costin: „Cu cetitul cărților cunoaștem pe ziditorul nostru, Dumnezeu...”. Expresia această cronicărească ne spune despre valoarea cărților ca purtătoare ale culturii și cunoașterii umane. Deci, valoarea cărții e de acolo, de demult și de departe. Cărțile sunt moștenite de date din generație în generație ca daruri pentru cei care nu s-au născut încă. Cert este faptul că, de-a lungul timpului, cărțile ne-au ajutat și ne-au călăuzit în tot acest timp prin farmecul lor. Pot spune că fără cărți nu vom avea istorie, nu vom avea literatură, nu vom avea știință, nu vom avea gândire și meditație. Ea, cartea, ne face să fim mai buni, ne ajută să trecem mai ușor peste greutățile vieții, într-un cuvânt, ne întărește. Știu că toate cărțile ne ajută să ne dezvoltăm vocabularul. Când citesc o carte simt că sunt acolo alături de personaj, sunt în acel loc pe care autorul îl descrie, simt că sunt în lumea cărților. Nu-mi pot imagina o zi însorită fără a cunoaște cum răsare „iarba” lu Grigore Vieru sau cât de „leoaică”poate fi dragostea lui Nichita Stănescu. Sunt multe lucruri pe care putem să le învățăm doar din cărți și nu din auzite. Deaceea o carte care a fost este un frumos viitor de mâine, este un dar pe care îl poți deschide iar și iar. Trăim într-o eră a invențiilor, unde totul e într-o continuă schimbare, în care mereu apar lucruri noi, apar noi tehnologii. Dar... nici computerul, nici televizorul nu vor duce la dispariția cărții. Lectura, după părerea mea, va avea un rol important în viața oamenilor. Cărțile ca purtătoare ale culturii și cunoașterii umane nu-și vor pierde valoarea. Vreau să cred că vom continua să citim, chiar dacă nu vor mai fi cărți (format hârtie). O vom face la nevoie, pe ecrane portabile sau fixe, de buzunar, ori de mari dimensiuni, dar vom continua s-o facem câtă vreme vom fi însetați de lectură, așa cum au făcut-o cărturarii din trecutul îndepărtat. E datoria noastră să valorificăm cartea, deoarece ea a fost, este și va fi un izvor de cunoștințe și de înțelepciune, un prieten credincios și de nădejde. Ea a fost și va fi ca o sărbătoare a cuvântului scris care cuprinde o arie largă de răspândire a căldurii sufletești, ce-i îndeamnă pe toți spre lectură, spre cunoaștere. Cugetând la vorba bătrânilor „cine are carte are parte” nu-mi rămâne decât a vă adresa îndemnul de a citi cât mai multe cărți. Îmi doresc ca fiecare din noi, să aibă cărți învelite în coperți, cu litere și miros de hârtie, nu cărți electronice lipsite de personalitate și viață.