Hazardele geomorfologice sunt de mai multe feluri: alunecari, curgeri de namol, prabusiri,

eroziunea solurilor, degradarea terenurilor, avalanse.

l. Alunecarile de teren reprezinta deplasarea pe pante a unor mase de roci argilo-marnoase,

umede si plastice, care pot antrena deasupra lor si alte tipuri de roci. Exista o serie de factori care
favorizeaza pregatirea si declansarea alunecarilor, ca de exemplu: ajungerea apei la roca
argiloasa, gradul de înclinare al pantei, ploile abundente s.a.
Pot fi luate masuri de prevenire sau de frânare a fenomenului: împaduriri, eliminarea rapida a
excesului de umiditate prin canalizari subterane si de suprafata judicios amplasate, pasunat
rational. România este una dintre tarile europene cele mai afectate de alunecãri.
Un exemplu ar fi Tragedia din Vargas. În decembrie, 1999, în zonele muntoase din Venezuela,
precipitațiile excesive au avut ca rezultat alunecări de teren care au devastat țara. Luptele de
teren au provocat distrugerea în masă, deoarece mii de oameni trăiau în calea sa, mulți dintre ei
situându-se în situații informale de locuit. Până la persoanele de la 30,000 se estimează că și-au
pierdut viața; 10% din populația statului.

2. Prabusirile de roci reprezinta caderi sau rostogoliri bruste de stânca si bolovani desprinsi
dintr-un versant abrupt, de obicei stâncos si fara vegetatie. Desprinderea acestora din roca
ramasa în loc se face prin dezagregari provocate de înghet–dezghetul repetat al apei patrunsa prin
crapaturile rocilor sau în urma unor ploi torentiale. Ele pericliteaza circulatia pe sosele, cum se
întâmpla relativ des în defileul Oltului sau al Jiului.

3. Curgerile de noroi sau grohotisuri, numite si torenti noroiosi, se produc în mod deosebit pe
versantii estici ai Anzilor, în zonele calde, în urma unor ploi torentiale. Mase mari de apa si mâl
coboara si inunda regiunile joase de la poala muntilor, unde adesea au îngropat zeci de sate si mii
de persoane, ca de exemplu în Venezuela. Au apãrut si la noi, în urma despaduririlor, unde
afecteazã fâsii alungite din versant.

4. Avalansele sunt deplasari rapide si masive de zapada, des prinse din acumularile importante
de pe partile înalte ale unui versant montan. Se produc pe versantii despaduriti, pe abrupturile
alpine. Viteza mare a unor avalanse le face sa patrunda linear si peste padure, dezradacinând
arbori. Sunt declansate de vânturi, trepidatii, zgomote, o încalzire brusca a aerului etc. Apar
frecvent în Alpi, unde produc victime multe, în Himalaya, Anzi, chiar în Carpati (în februarie
2005 au fost foarte multe). Istoria retine avalansa din Alpi din anul 218 î.Hr., când o parte a
armatei lui Hannibal a fost îngropata de zapada într-o trecatoare.
Intrebari:
Dati exemplu de doua tipuri de hazarde geomorfologice?
Rezolvare: Alunecare de teren/ Prabusire/ Curgere de noroi/ Avalansa

Cum se mai numesc curgerile de noroi?

Rezolvare: grohotisuri/ torenti noroiosi

Dati exemplu de doua lanturi montane in care pot avea loc avalanse?
Rezolvare: Alpi, Himalaya, Anzi, Carpati.

Precizati un caz de harzard geomorfologic din istorie.

Rezolvare: Tragedia din Vargas – alunecare de teren
Avalansele din Carpati – februarie 2005
Avalansa din Alpi ce a ingropat armata lui Hannibal – 218 i.Hr.