Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Clasă: Mammalia
Ordin: Carnivora
Subordin: Caniformia
Infraordin: Arctoidea
Familie: Ursidae
G. Fischer de Waldheim
1817
Subfamilii
Amphicynodontinae
Hemicyoninae
Ursavinae
Agriotheriinae
Ailuropodinae
Tremarctinae
Ursinae
Modifică text
Urșii au fost vânați încă din timpuri preistorice pentru carnea și blana lor; au fost folosiți în lupte și
alte forme de divertisment, cum ar fi să danseze. Cu prezența lor fizică puternică, ei joacă un rol
proeminent în arte, mitologie și alte aspecte culturale ale diferitelor societăți umane. În vremurile
moderne, urșii au fost supuși unei presiuni din cauza invadării habitatelor lor și a comerțului ilegal
cu părți din urși. IUCN enumeră șase specii de urși ca fiind vulnerabile sau pe cale de dispariție și
chiar specia cea mai puțin îngrijorătoare, cum ar fi ursul brun, este expusă riscului de dispariție în
anumite țări. Braconajul și comerțul internațional al acestor populații cele mai amenințate sunt
interzise, dar sunt încă în desfășurare.
Etimologie[modificare | modificare sursă]
Cuvântul „urs” provine din latinescul ursus.[1] Alte denumiri legate de urși, cum ar fi cea a
infraordinului Arctoidea provine din greaca veche ἄρκτος (arktos), „urs”,[2] precum și termenii
„arctic” și „antarctic”.
Cuvântul englezesc „bear” provine din engleza veche bera și aparține unei familii de nume pentru
urs în limbile germanice, cum ar fi suedezul björn. În mod convențional, se spune că această
formă este legată de un cuvânt proto-indo-european pentru „maro”, astfel încât „ursul” ar
însemna „cel maro”.[6][7] Cu toate acestea, lingvistul Donald Ringe notează că, deși această
etimologie este plauzibilă din punct de vedere semantic, nu se poate găsi un cuvânt care să
însemne „maro” în această formă în proto-indo-european. El sugerează în schimb că „urs”
provine din cuvântul proto-indo-european *ǵʰwḗr- ~ *ǵʰwér „animal sălbatic”.[8]
Taxonomie