Șarpele rău, șarpele de stepă sau șarpele cu burta galbenă

(Dolichophis caspius, cu o denumire mai veche Coluber

jugularis caspius) este un șarpe neveninos din familia
colubridelor (Colubridae), de până la 2 m lungime, care trăiește
în locurile uscate și călduroase din silvostepa din sud-estul
Europei

Șarpele lui Esculap este un șarpe neveninos din familia

colubride răspândit în centrul și sudul Europei (inclusiv în
România și Republica Moldova), în jurul Mării Caspice, în
Turcia, Armenia, Caucaz. În România trăiește în toate provinciile
țării, acolo unde găsește condiții favorabile de trai și este ocrotit
prin lege. Îi place căldura. Preferă pădurile cu teren uscat și
porțiunile însorite, rariștile de foioase cu luminișuri, coastele
stâncoase cu tufișuri, ruinele invadate de vegetație. Este un șarpe
mare cu o lungime de până la 2 m.

Șarpele de alun (Coronella austriaca) este un șarpe

neveninos din familia colubride (Colubridae) răspândit în
Europa centrală, de nord și de sud-est și regiunea ponto-
caspică. În România și Republica Moldova trăiește subspecia
Coronella austriaca austriaca. În România se întâlnește
pretutindeni unde găsește condiții bune de viață și este ocrotit
prin lege.

Șarpele cu patru dungi (Elaphe quatuorlineata) este un

șarpe neveninos din familia colubride (Colubridae), care trăiește
în sud-vestul Europei, dar nu se întâlnește pe teritoriul României,
Republicii Moldova și țărilor învecinate. Are pe partea superioară
a corpului patru dungi longitudinale brun-inchise, de unde și
numele lui (în limba latinăși română).
 Broasca-țestoasă europeană de baltă (Emys orbicularis), de
asemenea denumită și Broasca-țestoasă europeană de iaz, este o
specie de țestoase de apă dulce.

Pelicanul comun este o pasăre mare, migratoare,

ihtiofagă, cu penaj alb, marginea aripilor neagră și cu un cioc
lung și încovoiat la vârf și un sac (pungă) de piele galbenă și
elastică sub maxilarul inferior în care adună peștii cu care se
hrănește; este bun înotător și zboară cu ușurință pe distanțe
lungi; trăiește în colonii în stufăriș din sud-estul Europei
(majoritatea în Delta Dunării) până în estul Mongoliei și Africa.
Este o specie rară, ocrotită la nivel internațional, fiind inclusă în
Cartea Roșie și o specie-simbol pentru Delta Dunării.

Stârcul squacco este un stârc mic, de 44–47 cm lungime,

din care corpul este de 20–23 cm, cu anvergura aripilor de 80–
92 cm. Este de origine Lumea Veche, reproducându-se în sudul
Europei și în Orientul Mijlociu Mare.

Egreta mare este o Specie protejata, in prezent fiind

imputinata datorita vanarii in trecut pentru penele ei
ornamentale dar si in urma modificarilor habituale facute de
catre om. Specie ce se acomodeaza greu cu prezenta omului in
mediul sau de viata.
 Dropia (Otis tarda) este o pasăre din familia Otididae
specifică stepelor din sud-estul Europei și zonelor cu climă
temperată din Asia. În România s-a găsit până acum câteva
decenii în Bărăgan, în prezent mai apare regulat pe teritoriul
administrativ al orașului Salonta, județul Bihor respectiv al
comunei Beba Veche, județul Timiș.

Șoimul dunărean este o specie de șoim pe cale de

dispariție. În trecut specia a fost împărțită în mai multe
subspecii, în prezent doar două dintre acestea fiind
recunoscute de către ornitologi:
Soim dunarean întâlnit din centrul-estul Europei până
la fluviul Ienisei, Munții Altai și regiunile de stepă din Asia
Centrală (China și nordul Mongoliei);
Jderul de copac sau jderul de scorbură
este un mamifer carnivor nocturn din
familia mustelidelor, cu blană brună-
roșcată și puf ce bate spre galben și cu o
pată alb-gălbuie la gât și o coada neagră.
Are greutatea de până la 1,0–1,5 kg.
Trăiește 10–12 ani.

Nurca europeană este un animal din

familia Mustelidae ce trăiește în unele
regiuni din Spania, Franța, România,
Ucraina, Estonia și Rusia. În trecut trăia
în regiuni din întreaga Europă. Este
similară la înfățișare cu nurca americană.
Nurca europeană este o specie în pericol
de dispariție.

Pisica sălbatică, numită și mâță sălbatică,

mârtan sălbatic sau cotoi sălbatic, este o
felină mică, nativă Europei, părții vestice a
Asiei și Africii. Specia este carnivoră și se
hrănește cu mamifere mici precum
rozătoare, pasări și alte animale de mărime
asemănătoare

Vidra de râu, numită și lutră, vidră

eurasiatică, vidră europeană sau câine de
râu, este un mamifer semiacvatic originar
din Eurasia și Magreb
Dihorul de stepa este un carnivor de mici
dimensiuni aparținând familiei Mustelidelor,
răspândit în majoritatea Europei, nordul
Africii și Asia occidentală. Dihorul a fost
îmblânzit încă din timpuri străvechi,
aproximativ acum 2500 ani, pentru vânătoarea
de iepuri de câmp, astfel obținându-se
subspecia Mustela putorius furo