Vegetatia si Fauna Europei

Factori determinanti in distributia vegetatiei si a faunei:

• Evolutia paleogeografica

• Climatul

• Relieful

• Solurile

• Omul
Regiunea Holarctica include intreg teritoriul continentului, fiind impartita in mai
multe subregiuni:

1. Subregiunea Arctica

• Include Islanda, Arhipelagul Svalbard (cu insula Spitzbergen),

arhipelagul Franz Josef, Peninsula Kola, partea nordica a Campiei Est-
Europene, nordul Muntilor Ural
• Principalele asociatii vegetale sunt cele de tundra.

• Tundra se caracterizeaza prin lipsa vegetatiei forestiere; sunt prezenti

doar muschi, licheni si arbusti:
o mesteacan pitic (Betula nana)
o salcia pitica (Salix polaris)
o ienuparul pitic (Juniperus communis)
o merisorul (Vaccinium vitis idaea)
o argințica (Dryas octopetala)

• Silvotundra este o fasie de tranzitie cu vegetatie si fauna specifice

tundrei si taigalei.
Mesteacan pitic (Betula nana)
Salcie pitica (Salix polaris)
Salcie pitica (Salix polaris)
Merisor (Vaccinium vitis-idaea)
Mur pitic (Rubus chamaemorus)
Argintica (Dryas octopetala)
• Fauna tundrei include animale adaptate la rigorile climatului si la
specificul vegetatiei:

o ursul polar (Ursus maritimus)

o foca (Phoca vitulina)

o renul (Rangifer tarandus)

o boul moscat (Ovibos moschatus)

o vulpea polara (Vulpes lagopus)

o iepurele polar (Lepus timidus)

o lemingul arctic (Dicrostonyx torquatus)

o gainusa polara (Lagopus lagopus)

Ren (Rangifer tarandus)
2. Subregiunea euro-siberiana

• Include partea centrala a Campiei Est-Europene, Fenoscandia,

Campia Germano-Polona, Arhipelagul Britanic, masivele hercinice din
centrul si vestul continentului;

• Specifice pentru aceste regiuni sunt padurile de conifere (taiga) si

padurile de foioiase.

• Taigaua sau padurea boreala

• Reprezinta cea mai vasta suprafata impadurita de pe Glob.
• Se extinde din Muntii Ural pana in Alpii Scandinaviei.
• In cadrul taigalei speciile de conifere sunt dominante, alaturi de
care sunt prezente unele specii de foioase:
o molid (Picea abies; Picea obovata),
o pin (Pinus sylvestris)
o larice (Larix decidua; Larix sibirica)
o brad (Abies alba)
o mesteacan (Betula pubescens; Betula verrucosa)
o arin (Alnus ssp.)
o salcie (Salix ssp.)
o plop (Populus ssp.)
Taigaua finlandeza
Taigaua finlandeza
Molid (Picea abies)
Larice (Larix decidua)
Brad (Abies alba)
• Speciile de animale prezente in taiga sunt mai numeroase decat in cazul
tundrei:
o elanul (Alces alces)
o cerbul (Cervus elaphus)
o castorul (Castor fiber)
o glutonul sau jderul mancacios (Gulo gulo)
o lupul (Canis lupus)
o vulpea (Vulpes vulpes)
o rasul (Lynx lynx)
o ursul brun (Ursus arctos)

• In apele raurilor care traverseaza taigaua din Peninsula Scandinava

sunt somoni de Atlantic (Salmo salar)
Somon de Atlantic (Salmo salar)
• Padurea de foioase se extinde in partea sudica a taigalei, in regiunile din
centrul si vestul continentului, cu prelungiri inspre Peninsulele Iberica,
Italica, Balcanica si inspre sudul Peninsulei Scandinave.

• Speciile de foioase care compun aceste paduri sunt:

• fagul (Fagus sylvatica) – este dominant mai ales in vestul Europei;
• stejarul (Quercus robur; Quercus petraea; Quercus cerris)
• teiul (Tilia tomentosa; Tilia platyphyllos; Tilia cordata)
• frasinul (Fraxinus excelsior)
• ulmul (Ulmus campestris)
• carpenul (Carpinus betulus)
• paltinul de camp (Acer platanoides)
• paltinul de munte (Acer pseudoplatanus)

• Specifice pentru padurile de foioase sunt diverse specii de animale:

• pisica salbatica (Felis silvestris)
• jderul de copac (Martes martes)
• caprioara (Capreolus capreolus)
• zimbrul (Bison bonasus)
• mistretul (Sus scrofa)
• vulpea (Vulpes vulpes)
• iepurele comun (Lepus europaeus)
Stejar (Quercus robur)
Zimbru (Bison bonasus)
3. Subregiunea pontico – central asiatica

• Include o vegetatie de stepa si silvostepa

• Stepa este caracteristica Europei de Est (in Campia Panonica; Campia

Romana; Campia Pontico-Caspica; Podisul Dobrogei), dar este
prezenta si-n Peninsula Iberica.

• In stepa lipsesc padurile, fiind prezente doar ierburi si arbusti xerofili:

o colilia (Stipa capilata)
o paiusul (Artemisia austriaca)
o porumbarul (Prunus spinosa)
o paducelul (Crataegus monogyna)
o macesul (Rosa canina)
• De-a lungul raurilor sunt prezente paduri de lunca (salcie, arin, plop).

• Silvostepa se extinde sub forma unei fasii inguste dispusa intre stepa si
padurile de foioase, pe directia SV-NE, incepand de la cursul inferior al
Prutului, Podisul Moldovei, Podisul Volîno-Podolic, bazinul superior al
Donețului, pana la Muntii Ural.
Colilia (Stipa capilata)
Pelinul (Artemisia austriaca)
• In stepa si silvostepa predomina in general animale mici:

o popandaul (Citellus citellus)

o harciogul (Cricetus cricetus)

o orbetele (Spalax microphtalmus)

o marmota de stepa (Marmota bobak)

o dihorul de stepa (Mustela eversmanii)

o dropia (Otis tarda)

o prepelita (Coturnix coturnix)

o potarnichea (Perdrix perdrix)

o antilopa saiga (Saiga tatarica) – este prezenta in stepa

caspica, (singura antilopa din Europa)
Antilopa Saiga (Saiga tatarica)
4. Subregiunea mediteraneana
• Se extinde in jurul litoralului Marii Mediterane, pana la 400 – 500 m
altitudine;
• Vegetatia este compusa in principal din arbori si arbusti sempervirescenti
(vesnic verzi), care s-au adaptat la uscaciune (frunze transformate in tepi,
suprafata cerata a frunzelor pentru a impiedica evapotranspiratia in timpul
verii, etc.)
• Asociatiile arbustive poarta diferite denumiri, in functie de substratul pe
care se dezvolta:
A) Pe substratul calcaros (sol alcalin)
• garriga - in sudul Frantei si Spania;
• frigana – in Grecia continentala, in insulele din Mediterana
(Creta)
o stejar kârmâz (Quercus coccifera)
o cimbru (Thymus vulgaris)
o lavanda (Lavandula ssp.)
B) Pe substrat silicios (sol acid, bogat in siliciu)
• maquis - in Sardinia, Corsica, Sicilia, Portugalia, litoralul
continental al Italiei si Greciei, etc.
o maslin salbatic (Olea europea)
o laur (Laurus nobilis)
o smochin salbatic (Ficus careca)
Asociatia vegetala garriga
Asociatia vegetala garriga
• Fauna mediteraneana prezinta un grad ridicat de endemizare, datorita conditiilor
climatice specifice si a relativei izolari (datorita barierelor constituite din lanturile
montane – Pirinei, Alpi, Carpati):

• Muflon (Ovis musimon)

• Sacalul auriu (Canis aureus)

• Vulturul plesuv (Gyps fulvus)

• Vipera cu corn (Vipera ammodytes)

• Scorpionul (Euscorpius europaeus)

• Broasca testoasa (Testudo graeca)

• Magotul (Innus sylvanus) – singura maimuta europeana

• Rasul iberic (Lynx pardinus)

Capra neagra (Rupicapra rupicapra)
Muflon (Ovis musimon)