0% au considerat acest document util (0 voturi)
202 vizualizări13 pagini

Chirurgie Generala

Documentul prezintă măsuri de prevenire a riscului infecțios în mediul medical, inclusiv clasificarea dispozitivelor medicale din punct de vedere al riscului, curățarea, dezinfecția și alegerea produselor dezinfectante. Se explică importanța decontaminării corecte a dispozitivelor medicale pentru a reduce riscul de infecție.
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
202 vizualizări13 pagini

Chirurgie Generala

Documentul prezintă măsuri de prevenire a riscului infecțios în mediul medical, inclusiv clasificarea dispozitivelor medicale din punct de vedere al riscului, curățarea, dezinfecția și alegerea produselor dezinfectante. Se explică importanța decontaminării corecte a dispozitivelor medicale pentru a reduce riscul de infecție.
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,,FEG”

DISCIPLINA: CHIRURGIE GENERALA I NURSING SPECIFIC


CURS : 2

PREVENIREA RISCULUI INFECTIOS

Prevenirea riscului infectios este un demers complex, colectiv si organizat


presupunand o suita de activitati care vor fi enumerate si tratate succesiv.

1. Decontaminarea dispozitivelor medicale

Din punctul de vedere al riscului infectios, dispozitivele medicale se clasifica


astfel:

 Dispozitive medicale de risc mare: se refera la dispozitivele care


patrund in tesuturi sau cavitati sterile precum si in sistemul
vascular(dispozitive invazive de tip chirurgical). Tratamentul
pretins este sterilizarea sau fabricarea materialelor de unica
folosinta, sterile. Daca nici o metoda de sterilizare nu se poate
aplica, atunci trebuie procedat la o dezinfectare de nivel inalt care
sa asigure urmatoarele actiuni: bactericida, fungicida, virucida si
sporicida.
 Dispozitive medicale de risc mediu: corespund utilizarii
dispozitivelor in contact cu mucoasele sau cu pielea lezata
superficial. Tratamentul cerut este o dezinfectie de nivel
intermediar, facand apel la un produs sau procedeu bactericid,
fungicid, virucid si tuberculocid
 Dispozitive medicale de risc redus: corespund dispozitivelor care
sunt in contact cu pielea sanatoasa sau care nu sunt in contact cu
pacientul Tratamentul cerut este o dezinfectare de nivel scazut
aplicata suprafetelor sau dispozitivelor neinvazive, este convenabila
utilizarea produselor de tip detergent-dezinfectant.
Este utila prezentarea tabelului urmator:

1
Tabelul 1. Clasificarea dispozitivelor medicale din punctul de vedere al
riscului infectios.

Dispozitiv medical Clasa de risc Tratament cerut

Instrumentatie
chirurgicala

Instrumentatie Mare Sterilizare


microchirurgie

Bisturiu si Mare Sterilizare


electrocauterizator

Aspirator (chirurgie, Mare STERILIZARE


liposuctie)

Microscop camera Mare Dezinfectare nivel inalt

Alta instrumentatie
medicala

Material biopsie Mare Sterilizare

Material electrocoagulare Mare Unica folosinta

Sonda esofagiana Mediu Dezinfectie nivel


intermediar

Sonda uretrala Mare Sterilizare sau unica


folosinta

Dispozitive medicale Mare Dezinfectie nivel inalt

Imagistica medicala

Sonda ecografica clasica Redus Dezinfectie nivel scazut


si endocavitara
Mediu Dezinfectie nivel
intermediar

Instrumentatie imagistica Mare Sterilizare


interventionala

2
Anestezie-reanimare

Circuite respiratorii Mediu Dezinfectie nivel


ventilator mecanic intermediar

Masca anestezie Mediu Dezinfectie nivel


intermediar

Sonda intubare Mare Sterilizare sau unica


folosinta

In ultimii ani au crescut mult tehnicile exploratorii dar si complexitatea


dispozitivelor, adesea nedemontabile, devenind dificil de curatat si
nesterilizabile. Trebuie deci recurs, in numeroase cazuri, la procedee de
dezinfectie. Acestea nu ofera aceasi garantie precum sterilizarea iar alegerea
fiecarui procedeu este caracteristica fiecarui dispozitiv, necesitand un studiu
aprofundat legat de compatibilitatea dintre materialele componente ale
dispozitivului si dezinfectantul utilizat.

1.1 Curatarea

Curatarea este un proces de inlaturare fizica a produselor


contaminante, dar prin care nu se distrug in mod sigur microorganismele.
Reducerea contaminarii microbiene depinde de eficienta procesului de spalare si
de nivelul initial al contaminarii.

Imediat dupa utilizare instrumentarul chirurgical se imerseaza intr-o solutie de


detergent dezinfectant. Concentratia solutiei si durata va fi functie de ce
recomanda producatorul(fisa tehnica).

1.2 Spalarea

Instrumentarul si dispozitivele medicalei se spala si se curată sub jet de apă.

Curatarea poate fi manuala sau mecanica (de ex: utilizand masina de spalat
instrumentar care are toate etapele).

1.3 Dezinfectia

Dezinfectarea este un procedeu folosit pentru a reduce numarul


microorganismelor dar prin care nu se pot distruge anumiti virusi sau sporii unor

3
bacterii, numarul microorganismelor este redus pana la un nivel considerat sigur
pentru utilizarea dispozitivului sau a unei parti a dispozitivului medical.

 Dezinfectantii chimici isi pot rata scopul daca nu sunt alesi si


folositi adecvat.
 Utilizarea dezinfectantilor chimici pentru dispozitivele medicale
trebuie evitata de cate ori este posibil.
 Curatarea mecanica impreuna cu caldura umeda reprezinta
tehnica preferată de sterilizare.
Recomandari pentru folosirea corecta a dezinfectanților

 Cand se folosesc soluții, procentele se masoara si niciodata nu se


estimeaza
 Sa se verifice totdeauna concentratia corecta; concentratia mai
mica este ineficienta iar concentratia mai mare produce risipa si
chiar daune
 Sa nu se amestece un dezinfectant cu detergenti sau cu alti
dezinfectanti
 Sa se utilizeze un timp de contact corect, unul prea scurt este
ineficient iar unul prea lung poate cauza daune, sau se poate
contamina solutia dezinfectanta
 In cazul dispozitivelor medicale sa se urmareasca indicatiile
fabricantului pentru a se elimina incompatibilitatile.

Alegerea dezinfectanților

Alegerea unui produs dezinfectant este un demers pluridisciplinar care


incepe prin elaborarea unui caiet de sarcini care sa desemneze precis obiectivele
urmarite precum si criteriile de eficienta pentru produsul (produsele) care face
(fac) obiectul cererii de oferta.

Studiul atent al dosarelor tehnice este indispensabil pentru a alcatui o lista


de produse care sa corespunda criteriilor fixate prin caietul de sarcini. La
final, este recomandat un studiu pe teren pentru a evalua cat mai corect
calitatea dezinfectantului si toleranta personalului.

In continuare, se prezinta un tabel care conține principalele


categorii de dezinfectanți precum si avantajele-dezavantajele lor.

4
Tabelul 2. Principalele categorii de dezinfectanti. Avantaje si dezavantaje.

Dezinfectant Utilizare Avantaje Inconveniente

1 2 3 4

Dezinfectant pentru nivelul Actiune Volatil;evaporarea


intermediar rapida poate reduce
concentratia
Dezinfectare termometre; Nu lasa
Alcool
suprafete exterioare ramasite, Inactiv pentru
echipamente([Link] materii organice
reziduuri
)
Poate intari
Utilizat pentru ingrijire la cauciucul,sau sa
domiciliu deterioreze
garniturile.
Antiseptic pentru piele
Utilizare
contraindicata in
sala de operatii

Dezinfectanti pentru nivel Cost redus Corozivi pentru


intermediar metale
Actiune
Dezinfectare bazine rapida Iritanti pentru piele
hidroterapie,material pentru si mucoase
Usor de
dializa
procurat in Instabili cand sunt
Sunt eficace dupa deversare exteriorul diluati pentru
sange ; spitalelor utilizare curenta
Compusi cu
clor solutiile apoase de ( 1/9 parti apa)
clor(5000ppm)servesc la
Se pot folosi numai
decontaminarea sectoarelor
in incinte bine
unde sangele a fost
ventilate
[Link] curatarea si
dezinfactarea directa a Durata de
sangelui se toarna peste conservare se
acesta pudra de reduce drastic cand
diclorizocianurat de sunt diluati
[Link] pot utiliza pentru

5
ingrijiri la domiciliu

Folosit ca gaz pentru Sterilizant Actiune


sterilizarea unor dispositive pentru lenta;trebuie sa se
medicale sensibile la echipamente aeriseasca mai
Oxid de caldura sensibile la multe ore pentru a
etilena caldura sau se elimina urmele
la presiune de substanta

In combinatii de 2%pentru Nu e coroziv Extrem de irritant


dezinfectarea de nivel inalt pentru pentru piele si
pentru echipament sensibil metale mucoase
la [Link]
Activ in Durata de
medicale cele mai
prezenta conservare scade
vizate:endoscoape,aparate
materiilor cand este
Glutar- de inhaloterapie,echipament
organice diluat(eficace
aldehida anestezie
maxim 14-30 zile
Sterilizarea
de la formare)
dureaza 6-10
ore

Trebuie atent
supravegheata
concentratia in
solutiile refolosibile

Utilizare foarte limitata ca Activ in Cancerigen


[Link] uneori la prezenta
Toxic
[Link] materialelor
Formaldehid organice Foarte irtant
Sub forma gazoasa serveste
a
la deconntaminarea Miros usturator
dulapurilor de siguranta din
laboratoare.

In proportie de 3% Oxidant Este coroziv pentru


reprezinta un dezinfectant puternic aluminiu, cupru,
Peroxid de
de nivel scazut bronz, zinc
hidrogen(apa Actiune
oxigenata) Bun pentru ingrijire la rapida

6
domiciliu Se
descompune
Serveste la curatarea
in apa si
podelelor,peretilor,mobilier
oxigen
ului

In formula antiseptica se
aplica pe rani

In proportie de 6%
dezinfectant de nivel inalt

Potrivit pentru dezinfectia


de nivel inalt;endoscoape si
lentile de contact

Concentratii mai mari de


6% servesc drept sterilizanti
chimici in masini special
destinate decontaminarii
instumentelor medicale
sensibile la caldura.

Dezinfectanti de nivel Actiune Corozivi pentru


intermediar pentru anumite rapida metale daca nu sunt
instrumente combinati cu
Relativ putin
inhibitori
Dezinfectanti de nivel toxici si
Compusi cu scazut pentru suprafete dure putin iritanti Pot afecta tesaturile
iod si instrumente care nu intra si materialele
in contact cu sintetice
mucoasele(scaune
rulante,paturi,sonerii de
apel,noptiere pat,etc)

Dezinfectant sau sterilizant Se Poate fi coroziv


de nivel inalt pentru descompune
Instabil cand este
echipamentele de in produsi
diluat
hemodializa precum si cele inofensivi(ap
sensibile la caldura a,oxigen,aci

7
Concentratiile mai mari d acetic,
servesc drept sterilizanti
peroxid de
chimici in masini special
hidrogen )
destinate decontamonarii
dispozitivelor medicale Actiune
Acid sensibile la caldura rapida la
peracetic
temperatura
mediului.

Activ in
prezenta
materiilor
organice.

Dezinfectanti de nivel Mentin o Nu se utilizeaza in


intermediar sau scazut pelicula incubatoare
reziduala pe
Curata Nu se recomanda
Compusi suprafete.
mobilier,pereti,podele pentru suprafetele
fenolici
Disponibili care pot atinge
Curata suprafete dure si
pe piata cu alimente
instrumente
adaos de
Pot fi absorbiti prin
Care nu presupun contactul detergenti
piele sau
cu mucoasele umane pentru
cauciuc( subtire )
curatare/dezi
nfectare intr-
o singura
etapa.

Dezinfectanti de nivel Nu sunt Nu se folosesc


scazut iritanti pentru dezinfectarea
pentru maini instrumentelor.
Curata
podele,pereti,mobilier Au Utilizare limitata
Compusi de proprietati datorita spectrului
Curata deversari de sange
amoniu specifice microbicid ingust
cuaternar detergentilor
Nu sunt
corozivi

8
Recomandari specifice pentru anumite dispozitive medicale

Dezinfectarea echipamentelor de dializa

In domeniul hemodializei pot fi identificate trei riscuri infectioase


importante:

 Riscul legat de contaminarea biologica a dializatului


Intrucat s-a demonstrat ca microorganismele sau endotoxinele
prezente in dializat sunt capabile sa traverseze membrana dializei si sa
contamineze sangele pacientului

 Riscul de contaminare virala exista atat pentru pacient cat si pentru


personalul medical. Se notifica o prevalenta crescuta pentru
hepatitele de tip B si C.
 Riscul de infectie cu stafilococi piogeni provine in principal din
utilizarea permanenta a puncțiilor vasculare.
Dezinfectarea endoscoapelor

Complexitatea materialului endoscopic si riscul infectios care ii este


asociat a produs multe norme si recomandari. In prezent nu exista nici o
metodologie standardizata care sa permita evaluarea randamentului
medical pentru masinile automate pentru decontaminarea endoscoapelor
(curatire si dezinfectare).

Prevenirea infectiilor legate de ventilatoare si accesorii

Infectiile respiratorii nozocomiale reprezinta, ca rata de aparitie, un loc


predominant pentru accidentul infectios. Incidenta acestor infectii este
foarte variabila pentru pacientii ventilati (10%-60%) datorita variabilitatii
criteriilor diagnostice.

Dintre infectii, cele mai grave sunt pneumopatologiile nozocomiale


(15% dintre pacientii ventilati mai mult de 48 ore).

Dupa procesul de dezinfecție urmează alte doua etape clatirea si uscarea.

Pentru procesul de sterilizare se va face impachetarea functie de tipul de


dispozitiv sau instrumentar.

1.4 Sterilizarea

Sterilizarea este operatia pe care trebuie sa o suporte un obiect sau un produs


pentru a deveni steril, adica liber de orice germen, bacterie sau virus, sub forma
9
de spori sau sub forma vegetativa. Obtinerea unui obiect steril nu poate fi
indeplinita decat in cadrul unui sistem de calitate privit ca un concept global
(inainte, in timpul si dupa sterilizare).

1.4.1 Sterilizare cu vapori de apa (caldura umeda)

Reprezinta procedeul de referinta in spital.

a) Functionarea unui sterilizator


 Faza de incalzire : la pornire vaporii se condenseaza pe
obiectele de sterilizat, cedandu-le o anumita cantitate de
calorii provenind din caldura latenta de vaporizare
 Purjarea aerului : pentru transmiterea caldurii aerul este
izolant. Vaporii si aerul nu se separa datorita densitatii lor,
intre ele existand un amestec.
Prezenta aerului impiedica saturarea vaporilor, implicit si o buna
calitate a sterilizarii. Din acest motiv, toate ciclurile de sterilizare trebuie
precedate de catre purjarea aerului, pentru care exista mai multe
procedee:

-prin gravitatie

-prin detente succesive

-prin vidare, cu ajutorul unei pompe de vid

-prin vidare si detente succesive (asocierea precedentelor)

 Faza de sterilizare
Natura sarcinii, adica lenjerie sau instrumente determina:

-presiunea si temperatura

-timpul de sterilizare

Palierul de sterilizare prezinta” ondulatii” datorita admisiilor repetate


de vapori,comandate printr-un dispozitiv regulator (termostat), deci
reglarea se face dupa temperatura.

In practica, trebuie respectati urmatorii timpi de sterilizare minimi:

- 20 min. la 121 ºC
- 15 min. la 126 ºC
- 10 min. la 134 ºC

10
Trebuie permanen corelate presiunea si temperatura, conform tabelei
Regnault:

- 1 kg/cm² = 1 bar pentru 120,42 ºC


- 2 kg/cm² = 2 bar pentru 133,69 ºC
Orice urma de aer antreneaza o scadere a temperaturii si o diminuare
a umiditatii relative. Valorile Regnault sunt valabile numai pentru
vaporii saturati puri.

 Uscarea finala
La finalul sterilizarii, sarcina este umidificata cu apa
provenita din condensarea vaporilor, este deci necesara
uscarea. Singurul procedeu practic consta in scaderea
presiunii in recipient, ceea ce provoaca o vaporizare a apei
reziduale. Aceasta scadere a presiunii se face in doi timpi:

- scaderea presiunii pana la presiunea atmosferica prin intermediul


unui condensor, aflat in proximitatea etuvei
- vidarea recipientului prin intermediul unei pompe de vid, urmata
de purjarea aerului.
 Intrarea aerului filtrat
Ciclul de sterilizare se incheie prin admisia aerului filtrat, care
readuce recipientul la presiunea atmosferica pentru a se putea
deschiderea portii (usii) de evacuare. Evident aerul filtrat pentru
particule cuprinse intre 0,3 si 1 mm, trebuie sa fie si steril.

b) Verificarea functionarii
1. Testul Bowie
 Utilitate: Control periodic (de preferinta zilnic, dimineata) care
permite estimarea lipsei aerului si deci rapiditatea penetrarii
vaporilor in autoclava.
 Principiu: Un pachet textil martor, in centrul caruia este
introdusa o foaie de hartie pe care 4 bucati dintr-o panglica
adeziva indicatoare au fost dispuse in cruce greceasca ( crucea
Sfantului Andrei).
Penetrarea vaporilor va fi rapida si completa daca aerul a fost
corect eliminat din incinta, in aceste conditii, panglica va arata o
modificare a culorii rapida si regulata. In caz contrar colorarea nu
va fi uniforma de la margine spre centru.

2. Inregistrarea temperaturii, presiunii, duratei


Se face pentru fiecare sarja (incarcatura)

11
3. Controlul bacteriologic cu spori de Bacillus stearothermophilus.
Saptamanal sau macar lunar

4. Controlul repartizarii temperaturii in incinta


 Se realizeaza la punerea in functie, dupa fiecare revizie sau
reparatie
 In cazul senzorilor de temperatura, cel mai bun compromis intre
precizie, fiabilitate, pret, il constituie sonda. Pt 100 sau termocuplul
tip T (cupru-constantan)
 Precizia globala (incluzand sondele si instrumentele de masura) al
sistemului de control trebuie sa fie de ± 0,5%. Intrucat viteza de
distrugere a microorganismelor depinde mult de temperatura
(exponential), erori dintre cele mai mici in masurarea
temperaturilor cu un efect important asupra valorilor de sterilizare.

1.4.2 Sterilizarea la caldura uscata

Agentul sterilizant este oxigenul din aer, adus la o temperatura ridicata,


care provoaca denaturarea proteinelor bacteriene prin coagulare.

Parametrii esentiali de urmarit sunt temperatura aerului precum si durata


ciclului, simplu si ieftin, echipamentul denumit si pupinel , trebuie suficient de
bine perfectionat, pentru a-si mentine parametrii. Aerul utilizat drept vector al
agentului sterilizant este un material prost conducator de caldura si ca urmare
temperatura nu este omogena decat daca exista un sistem de ventilatie. Se va
prefera utilizarea autoclavei in locul pupinelului.

Verificarea funcționarii

Inainte de sterilizare, se verifica incarcarea pupinelului astfel incat


volumul incarcat sa fie mai mic decat 70% din volumul incintei

In timpul sterilizarii se verifica concordanta intre temperatura programata


si cea masurata cu un termometru de maxim, precum si absenta derivei pentru
programatorul de timp.

Saptamanal, sau dupa fiecare revizie sau reparare a echipamentului se


intreprinde un control bacteriologic cu ajutorul sporilor de “Bacillus subtilis”.

1.4.3 Sterilizarea cu oxid de etilena

Agentul sterilizant este un gaz: oxidul de etilena.

12
Este agentul de sterilizare cel mai utilizat la ora actuala, pentru materialul
termosensibil, fiind un puternic bactericid, virucid, sporicid, dar din pacate si
foarte toxic.

Recomandari privind utilizarea:

- Sterilizarea cu oxid de etilena nu trebuie folosita decat daca nu exista nici un


alt mijloc de sterilizare adecvat.

- Numai o unitate centrala de sterilizare, special echipata si deservita de catre un


personal calificat este abilitata sa efectueze sterilizarea cu oxid de etilena;
utilizarea unor aparate portative de sterilizare in interiorul spitalelor este
interzisa.

- Sa se instaleze sterilizatorul intr-un loc izolat

- Sa se mentina localul sterilizatorului la o presiune mai mica in raport cu


localurile vecine sau sa se asigure o ventilatie de cel putin 10 reinoiri/aer/ora.

- Sa se mentina echipamentul in stare buna de functionare, sa se verifice regulat


etanseitatea racordurilor.

- Sa se verifice periodic starea de sanatate a personalului.

- Sa se valideze starea de functionare a echipamentului de sterilizare conform


normei EN 550.

- Sa se respecte standardul ISO 10993- care fixeaza dozele maxime admisibile


de oxid de etilena in functie de diferite dispozitive medicale.

13

S-ar putea să vă placă și