Elemen 1

ELEMENTE DE MARKETING
FARMACEUTIC UTILIZATE IN FORMAREA

IMAGINII UNUI FURNIZOR DE SERVICII
FARMACEUTICE
FORMATOR FOCA MARIA

2020
Cuprins
• Relaţia farmacist/asistent de farmacie ......................................................................... pag. 14

• Conceptul de marketing general ................................................................................... pag. 23
• Activităţile specifice de marketing ................................................................................ pag. 29
• Caracteristicile marketingului farmaceutic ................................................................... pag. 41
• Piaţa produselor si serviciilor ........................................................................................ pag. 71
• Promovarea serviciilor farmaceutice ............................................................................ pag. 114
• Etica în publicitatea pentru medicamente .................................................................... pag. 159
Formarea imaginii organizaţiei este o activitate
specifică domeniului de marketing, fiind o
componentă a publicităţii, care utilizează tehnici
specifice pentru a atrage atenţia publicului
asupra produselor sau serviciilor pe care le
oferă.
Imaginea înseamna impresia asupra publicului,
iar la formarea acesteia contribuie elementele
care impresionează oamenii, legate atât de:
1. ambientul creat în încăperea din farmacie în
care publicul are acces (amenajarea oficinei,
atmosfera care domneşte aici, decorul)
2. cât mai ales de caracteristicile personalului
angajat (farmacişti, asistenţi) situat la interfaţa
farmaciei cu publicul şi prin aceasta,
reprezentând farmacia în relaţia cu pacienţii,
cărora le oferă produse si servicii farmaceutice.
Farmaciştii si asistentii de farmacie pe care îi
întâlnim în farmacie trebuie să fie persoane
deosebite, care în afara pregătirii de excelenţă în
profesiune, trebuie să aibe trăsături de caracter,
care să-i recomande pentru aceasta: răbdare,
disponibilitate, empatie, respect.
Relaţia farmacist/asistent de farmacie - pacient este o
sumă complexă de interacţiuni, în care sunt implicate
din ce în ce mai multe părţi: angajaţii farmaciei,
concurenţa reprezentată de alte farmacii, autorităţile
din domeniul sănătăţii, precum şi cele politice, locale şi
centrale, băncile, furnizorii, etc.
Modul în care sunt administrate aceste relaţii
poate avea un efect covârşitor asupra
activităţilor şi asupra succesului organizaţiei
(producător de medicamente, distribuitor,
farmacie individuală, lanţ de farmacii, companie
naţională sau internaţională).
Imaginea farmaciei, a organizaţiei, a firmei, se
completează şi prin relaţiile publice.
Relaţiile publice (PR) angajate în construirea şi
menţinerea imaginii unei organizaţii privesc
crearea şi administrarea sistemului complex de
relaţii profesionale, comerciale, economice,
politice, administrative, sociale, mediatice,
culturale în care evoluează aceasta.
La nivelul organizaţiilor mici şi mijlocii (care
includ şi farmacia publică), activitatea de relaţii
publice trebuie să se concentreze pe
următoarele aspecte:
• asigurarea identităţii organizaţiei;
• asigurarea unei bune comunicări interne şi
externe.
• conturarea şi întreţinerea unei imagini cât mai
bune (care trebuie să se bazeze pe date reale)
asupra activităţii pe care o desfăşoară;
• menţinerea de bune relaţii cu diferite
organizaţii/organisme interne sau externe, cu
instituţii locale şi naţionale, publice şi private,
cu publicul;
Cuvântul cheie care coordonează activitatea de relaţii
publice este încrederea. Prin această activitate se
urmăreşte clădirea, prin diferite mijloace şi metode, a
unei imagini proprii, adecvate, care să genereze în
rândul partenerilor, publicului, încredere faţă de
organizaţie, de personalul ei, care să se răsfrângă
asupra produselor/serviciilor oferite.
Conceptul de marketing general
Imaginea farmaciei se construieşte cu ajutorul

relaţiilor publice, care constituie componente
ale publicităţii - element al mixului de
marketing.
Termenul de marketing semnifică o sumă de acţiuni:
organizarea procesului de concepţie a produselor,
producţia, desfacerea şi activitatea de comunicare,
toate acestea pornind de la ideea de cunoaştere a
nevoilor consumatorilor sau utilizatorilor, cu scopul de
a satisface cele mai exigente cerinţe ale acestora,
simultan cu obţinerea de profit.
In practică, se face adesea confuzia între vânzări

şi marketing, în realitate fiind diferenţe majore
de conţinut:
• vânzarea – se bazează pe tranzacţia de bunuri /
servicii, având drept obiectiv realizarea de câştiguri
cât mai mari;
• marketingul – cerceteaza nevoile potenţialilor
consumatori şi pune accentul pe satisfacerea
acestora, pe fidelizarea lor, succesul strategiilor de
marketing (cei 4P) fiind măsurat prin
creşterea/descreşterea vânzarilor respective.
Planul de marketing este instrumentul prin care se
asigură coordonarea eforturilor organizaţiei de a utiliza
cu maximă eficienţă resursele de care dispune, în
vedere obţinerii unor rezultate cât mai bune, prin
mărirea eficacităţii cercetărilor de piaţă, simultan cu
amplificarea rentabilităţii şi satisfacerea nevoilor de
consum a membrilor societăţii.
Activităţile specifice de marketing
• 1. Analiza şi cercetarea de marketing a
mediului firmei, ceea ce reprezintă de fapt
urmărirea unor factori externi care pot
influenta succesul sau eşecul firmei cum ar fi:
sistemul economic/politic, concurenţa,
furnizorii, bancile, etc.
• 2. Analiza consumatorului prin examinarea şi

evaluarea caracteristicilor acestuia (nevoile,
comportamentele de cumpărare);
• 3. Programarea produselor şi a producţiei de bunuri,

idei, servicii, care are în vedere: dezvoltarea şi
susţinerea pe piaţă a produselor şi sortimentelor,
apărarea poziţiei mărcii/brandului, ambalajului,
eliminarea produselor vechi, promovarea celor noi;
• 4. Programarea distribuţiei: stabilirea

canalelor de distribuţie, logistica distribuţiei,
depozitarea mărfurilor, transportul,
aprovizionarea punctelor de vânzare, etc.
• 5. Programarea promovării prin acţiuni

combinate de reclamă, publicitate,
promovarea vânzărilor directe şi prin
intermediari, consolidarea relaţiei firmei cu
publicul;
• 6. Programarea preţului: stabilirea unei politici

în domeniul preţurilor, a nivelelor acestora, a
termenelor de plată, utilizarea preţului ca
factor activ sau pasiv;
• 7. Responsabilitatea socială: orice firma are

obligaţia de a oferi bunuri, servicii şi idei
sigure, folosibile, corespunzătoare din punct
de vedere etic, moral, ecologic;
8. Managementul marketingului este o funcţie
integratoare care se referă la luarea deciziilor
privind elaborarea, aplicarea, controlul
planurilor/ programelor de marketing, evaluând
implicaţiile organizaţionale, financiare, umane.
Prin urmare, aceste funcţii se regăsesc în orice

domeniu de activitate şi la orice nivel. Ele nu
sunt entităţi separate, ci ele sunt
intercondiţionate cu celelalte funcţii ale firmei.
Deci pentru o mai mare eficienţă a activităţii,
marketingul, acesta trebuie integrat în toate
funcţiile întreprinderii, iar cele mai intense
eforturi vor fi depuse pentru aplicarea
principiilor din marketing pentru crearea unei
imagini, care să trezească încredere în public.
Caracteristicile marketingului
farmaceutic
Noile condiţii în care se acordă serviciile medicale şi
farmaceutice, precum şi exigenţele Managementului
Calităţii în aceste domenii, simultan cu creşterea
aşteptărilor publicului faţă de acestea, au condus la
necesitatea de integrare a cunoştinţelor teoretice şi
practice ale marketingului farmaceutic.
farmaceutic
Aceste condiţii de mediu sunt reprezentate de:
• numărul tot mai mare de produse şi servicii
din domeniul medico-farmaceutic;
• multitudinea de mărci sub care se
comercializează produsele farmaceutice;
farmaceutic
• prezenţa mai multor produse cu denumiri comerciale
diferite, dar cu aceeaşi substanţă activă (situaţii de
co-marketing);
• modul agresiv în care se face reclama anumitor
medicamente;
• concurenţa pentru atragerea pacienţilor dintr-un
anumit teritoriu.
farmaceutic
Spre deosebire de alte domenii de activitate,
specificul marketingului farmaceutic constă în
faptul că medicamentul etic (prescris de medic)
nu poate fi cumpărat la cerere sau la alegere (cu
excepţia OTC-urilor care sunt produse ce se dau
fără reţetă), el nefiind un produs ca oricare altul.
farmaceutic
El este un produs special, pus în serviciul

pacientului, pentru diagnosticare, cu scop
profilactic, pentru ameliorarea unor simptome,
sau pentru tratarea anumitor boli.
farmaceutic
Marketingul farmaceutic înseamnă a oferi
pacientului, care se adreseaza farmaciei
comunitare, medicamentul potrivit, de calitate
corespunzătoare unui remediu pentru sănătate, la
momentul oportun, când bolnavul are nevoie de el,
la un preţ accesibil şi pe toată durata tratamentului.
farmaceutic
• El se diferentiaza de marketingul general prin
următoarele:
1. Se bazează în principal, pe o piaţă de prescriere a
medicamentelor (rolul principal avându-l medicul, care
recomandă tratamentul şi eliberează prescripţia/reţeta
individualizată pentru cazul pacientului şi al bolii sale,
reţetă cu care acesta se adresează farmaciei publice şi
primeşte produsele) şi nu una de cumpărare.
farmaceutic
Pacientul, neavând pregătirea / competenţa
necesară, nu ar trebui să aiba vreun rol în
alegerea medicamentelor, pe care urmează să şi
le administreze la domiciliul propriu, in diverse
afectiuni (conform conceptului de
automedicaţie).
farmaceutic
Sunt stabilite numeroase restricţii şi

reglementări în legislaţia specifică, privind
condiţiile de producere, comercializare,
prescriere si eliberare a medicamentelor.
farmaceutic
2. Producătorii de medicamente desfăşoara multiple
activităţi de marketing, aşa cum s - a arătat anterior,
fundamentând întregul proces pe o etică particulară;
comercializarea produselor active terapeutic face
necesar ca acestea să posede o Autorizaţie de Punere
pe Piaţă (APP), pe baza căreia medicamentul este
înregistrat în Nomenclatorul de Produse
Medicamentoase de Uz Uman aprobat anual de
Ministerul Sănătăţii.
farmaceutic
3. Pentru obţinerea avizului de fabricaţie a unui produs
medicamentos nou descoperit ca fiind biologic activ
este necesară elaborarea unui dosar complet, care care
poate dura multi ani (4 – 10 ani), cu eforturi şi investiţii
majore, în special în cercetare; fiecare inovaţie minoră
sau schimbare a indicaţiilor produsului, face necesară
obţinerea unei noi autorizaţii.
farmaceutic
4. Medicamentul nu a cunoscut niciodată o fază
de linişte, el fiind supus unui examen continuu
privind calitatea, inocuitatea, eficienţa, în acelaşi
timp, fiind comparat cu medicamentele nou
apărute, care sunt la ora actuală de ordinul
zecilor de mii.
farmaceutic
5. Reţetele magistrale preparate de catre

farmacisti în farmaciile publice, la mesele de
receptură, sunt supuse unei supravegheri
atente, din partea laboratoarelor de control.
farmaceutic
6. Preţul medicamentelor nu este stabilit de
către producătorul medicamentului, nici de
distribuitor şi nici de farmacia care le eliberează
la bolnav, produsele având un preţ maximal
impus de către un serviciu specializat din cadrul
Ministerului Sănătăţii.
farmaceutic
7. Promovarea unui medicament este sever
restricţionată, reglementată şi controlată continuu;
aceasta este adresată medicilor care prescriu (prin
reglementarea activităţii reprezentantului medical de
către Codul ARPIM – Asociaţia Română a Producătorilor
şi Importatorilor de Medicamente) şi farmaciştilor (din
Legea nr.95/2006 care prevede faptul că este interzisă
publicitatea pentru medicamentele prescrise de către
medic).
farmaceutic
Medicul va completa reţeta, în urma unui
consult al stării de sănătate a bolnavului, în
urma interpretării rezultatelor investigaţiilor de
laborator sau cu ajutorul aparaturii medicale
specifice efectuate, prin realizarea unui
diagnostic diferenţiat.
farmaceutic
De multe ori, pentru stabilirea tratamentului
chirurgical sau medicamentos, bolnavul trebuie
să fie internat în clinică pentru o perioada de
timp, până când medicul specialist identifică
tratamentul cel mai eficace pentru faza bolii în
care se găseşte acesta.
Publicitatea pentru produse şi servicii
Publicitatea este unul din cei 4 P ai mixului de

marketing (produs, preţ, plasare-distribuţie,
publicitate) dar în esenţă, este un mod de
comunicare dintre producătorul de
medicamente, prin care anunţă pacienţii,
farmaciştii, medicii, că au realizat un nou
medicament care le poate da speranţe.
• Publicitatea are mai multe atribuţii:
a comunica
a informa:
• piaţa despre apariţia/lansarea unui nou produs
• a sugera noi utilizări ale unui produs
• a explica eficienta produsului
• a reduce temerile consumatorilor
• a crea o imagine firmei producătorului,
distribuitorului, sau produsului
a convinge
• a induce preferinţa consumatorilor pentru o anumită
marcă
• a încuraja reorientarea consumatorilor către o
anumită marcă
• a schimba percepţia cumpărătorilor asupra
atributelor produsului
• a convinge cumpărătorii să achiziţioneze produsul
a reaminti
• oamenilor, sănătoşi sau bolnavi, că s-ar putea să aibe
nevoie de noul produs, în perioada următoare
• de unde poate fi procurat produsul prezentat în
reclamă, deci anunţă că medicamentul este
disponibil în farmacii
• a menţine produsul/serviciul în atenţia publicului
• a păstra gradul de informare al pacienţilor cu privire
la produs.
Formele prin care se manifestă publicitatea:
• reclama,
• promovarea vânzărilor,
• relaţiile publice
• vânzarea directă.
Reclama, componentă promovării
Reclama este cea mai importantă componentă a

promovării sub toate aspectele (cantitativ,
calitativ, structural).
Reclama manipulează clientul; ea are ca obiectiv

imediat atragerea atenţiei, determinarea şi
declanşarea cât mai rapid posibil a deciziei de
cumpărare şi schimbarea atitudinii clientului;
Reclama vehiculează informaţii convingătoare şi

utilizează mijloace de agresare a consumatorilor
pentru ca ei să cumpere produsul/serviciul
sugerat de reclamă. Scopul principal al reclamei
este unul comercial, pe termen scurt.
Reclama este unul din elementele utilizate de

regulă, pentru prezentarea convingătoare a
produsului sau serviciului către cumpărător sau
utilizator.
Pentru mulţi din cei implicaţi – cum ar fi
beneficiari de reclamă, agenţii de publicitate sau
consumatori – reclama reprezintă elementul de
comunicare principal din mixul de marketing;
reclama fiind cel mai evident element ce poate
fi lesne identificat.
Caracteristica reclamelor este aceea că acestea
asigură legătura dintre produse sau servicii si
oameni. Pentru a fi eficiente în acest sens, ele
trebuie să corespundă produselor şi sa fie
relevante pentru oameni, în exprimarea şi
susţinerea unui avantaj competitiv.
Specificul mărcii, specificul nevoilor
consumatorilor şi specificul avantajului
concurenţial determină strategia pentru care
este concepută o reclamă sau o campanie
publicitară. Ceea ce contează este reacţia
publicului ţintit, iar strategia determină reacţia
pe care şi-o doreşte compania.
La nivelul elementar, este clar că un lucru pe
care reclama trebuie să-l facă este identificarea
a ceea ce se vinde. Procesul în care reclama este
extrem de necesară este diferenţierea
produsului unui producător de cel al
concurenţei.
• Reclamele vor respecta anumite condiţii:
– Produsul recomandat are caracteristici unice
importante;
– Publicul manifestă o tendinţă favorabilă pentru
produsul respectiv;
– Există un mediu concurenţial favorabil;
– Sunt condiţii favorabile pentru marketing;
-Furnizorul de produse si servicii doreşte să
cheltuiască pentru reclamă.
Piaţa produselor si serviciilor
Principala cale de comunicare dintre organizaţie

şi piaţă este reprezentată de produsele şi
serviciile furnizate: produsul este fabricat, iar
serviciul este prestat.
Dacă producţia de bunuri are ca obiect de
activitate realizarea de produse tangibile,
serviciile sunt produse intangibile, care nu pot fi
masurate sau încercate (mirosite, gustate). Dacă
produsul poate fi văzut şi manipulat, despre
servicii nu se poate spune acelaşi lucru.
Serviciile sunt produse intangibile, prin care se

realizează anumite activităţi ce satisfac nevoile
consumatorilor pe un anumit segment de piaţă.
Prin urmare, marketingul serviciilor pune
probleme mai multe şi mai interesante decât cel
al produselor; el înseamnă mai mult decât
folosirea metodelor convenţionale de
marketing.
Serviciile pot fi prestate uneori, ca parte a

marketingului unor produse fizice, cărora le
completează proprietăţile.
Este cazul specific al produsului medicamentos,

prezentat pacientului sau vizitatorului farmaciei,
împreună cu îndrumările privind modul de
administrare, condiţiile de păstrare,
instruire despre efectele secundare ce pot
apărea pe parcursul tratamentului, toate
acestea constituind componente ale serviciilor
farmaceutice, care transformă un produs fizic in
produsul total, specific pentru domeniul
marketingului produselor şi serviciilor.
La nivel de producător de medicamente

(industrie farmaceutică), politica de produs, ca
strategie de produs din mixul de marketing, are
următoarele componente:
– Optimizarea sortimentului de produse (servicii)
fabricate (oferite);
– Actualizarea continuă a sortimentului oferit in
general si particular, în cadrul unităţilor de
produse sau grupe de produse, ţinând cont de
ciclul de viaţă şi competitivitatea produsului;
– Promovarea unei politici de utilizare raţională a

produsului medicamentos în cadrul pieţei
farmaceutice;
– Formarea gamei de produse a întreprinderii
farmaceutice.
Pentru a satisfice cererile pacienţilor mileniului
al III-lea, care devin tot mai exigente odată cu
trecerea timpului, trebuie să ţinem cont de
avantajele şi beneficiile pe care le aşteapta
aceştia de la cei care oferă servicii:
• Confidenţialitate;
• Simplitate;
• Calitate maximă, adica cel mai bun serviciu;
• Implicare emoţională, înţelegere, empatie;
• Mediu atractiv, curat, luminos;
• Punctualitate, expeditivitate, servicii rapide,
lipsa cozilor;
• Libertatea de a alege;
• Siguranţa şi securitatea proceselor;
• Prestanţă şi prestigiu;
• Absenţa neplăcerilor, în timpul şi după livrare.
Pentru a putea satisface toate exigenţele vizitatorilor
farmaciei, mai mereu nemulţumiţi, este foarte
important să se consemneze, în condica de sugestii şi
reclamaţii, toate observaţiile privind calitatea serviciilor
oferite şi ele să fie luate în considerare, aceasta fiind
singura cale pentru îmbunătăţirea activităţii imaginii
farmaciei.
Conceptul de produs medicamentos
Produsul, pe lângă caracteristicile fizice ale
acestuia, este reprezentat în marketing şi de
avantajele obţinute prin achiziţionarea acestuia
(preţul fiind doar o parte), valoarea obţinută
prin satisfacerea unei nevoi, precum şi de
serviciile oferite, care îi sporesc utilitatea.
Termenul de “produs total” include
caracteristicile corporale specifice produsului,
dar şi pe cele acorporale, reprezentate de
avantajele şi serviciile, precum şi informaţiile ce
însoţesc produsul în momentul livrării la
consumator.
Din punct de vedere al piramidei lui Maslow, medicamentul
satisface următoarele nevoi esenţiale de bază ale pacientului:
• Este eficient;
• Prezintă risc farmacoepidemiologic minim (efecte secundare
reduse);
• Preţul este accesibil, eventual prin substituţie generică;
• Empatia farmacistului il ajută pe bolnav să depăşească problemele
psihologice (stress, nelinişte, îngrijorare) care însoţesc starea de
boală.
Pentru pacient, însuşirile corporale nu prezintă
importanţă, în afară de cele legate de modul şi
calea de administrare sau doză; nici aspectele
legate de protecţie, denumire comercială (DCI) şi
marcă, acestea fiind semnificative pentru
producător şi distribuitor.
Informaţiile obligatorii care trebuie să fie livrate

împreună cu produsul eliberat pacientului din
farmacie sunt: prospectul, ambalajul, eticheta.
• Prospectul produsului reprezintă principala

sursă de informaţii, atât pentru medici, cât şi
pentru pacienţi; el trebuie să cuprindă
obligatoriu date referitoare la:
• Denumirea comercială a produsului

farmaceutic (aleasă de către producător);
• Denumirea comună internaţională (DCI)
substanţei (substanţelor) active, dacă
produsul conţine până la trei SA;
• Compoziţia chimică a produsului, precum şi
cantităţile ingredientelor;
• Forma farmaceutică;
• Descrierea medicamentului;
• Grupa farmacoterapeutică;
• Proprietăţile farmacologice;
• Indicaţiile terapeutice;
• Doze şi mod de administrare;
• Reacţiile adverse;
• Contraindicaţiile;
• Supradozaj;
• Atenţionări şi precauţii speciale de utilizare;
• Interacţiunile cu alte medicamente, alte
interactiuni (alimente, alcool) ;
• Prezentare, ambalaj;
• Păstrarea (condiţii) ;
• Termenul de valabilitate;
• Statutul legal;
• Data ultimei revizuiri a textului;
• Deţinătorul certificatului de înregistrare, data
APP;
• Numele şi adresa producătorului.
Ambalajul primar reprezintă containerul sau
altă forma de ambalare, care este în contact
direct cu medicamentul. El trebuie să fie
securizat şi să protejeze proprietăţile produsului,
până la începerea tratamentului, dar şi pe tot
parcursul acestuia.
Ambalajul secundar reprezintă ambalajul în

care este plasat ambalajul primar.
Eticheta reprezintă informaţia de pe ambalajul

primar sau de pe cel secundar.
Ambalajului produsului trebuie sa i se acorde o
atentie deosebita, deoarece acasta denota o
atitudine multiaspectuala din partea
producătorului, reprezintă o oportunitate de a
face cunoscut produsul medicamentos, fiind o
carte de identitate pentru el.
Pe etichetă pot exista simboluri sau pictograme

desemnate să clarifice anumite informaţii, care
pot fi utile în educaţia pentru sănătate, exclusiv
elementele de natură promoţională.
Etichetarea medicamentelor este o practica obligatorie,
atat pentru medicamentele fabricate la nivel industrial,
cat si pentru cele preparate in farmacie. Scopul acestui
proces este de a da posibilitatea identificarii produsului
de catre utilizatori (pacienti, medici, farmacisti), dar si
aceea de a oferi un minim de informatii despre
produsul farmaceutic.
Diferenţierea produsului în raport cu
concurenţa
Un produs nou lansat poate să - şi asigure un loc

pe piaţa farmaceutică în raport cu concurenţa,
înaintea sau în spatele altor produse, printr-o
poziţionare adecvată a acestuia.
concurenţa
Poziţionarea unui produs reprezintă acordarea
unui anumit loc în conştiinţa consumatorului -
ţintă. Pentru ca acest proces să fie unul de
durată, produsul trebuie să aducă o valoare
adaugată unică, în lipsa căreia el poate fi
întrecut de produsul concurenţei.
concurenţa
In marketingul farmaceutic, pentru diferenţiere cel mai
important este criteriul terapeutic, modul în care
produsul aduce un beneficiu terapeutic pacientului.
Deci, poziţionarea produselor
medicamentoase/farmaceutice nu se face după
criteriile de rentabilitate şi de piaţă, ci numai în functie
de eficacitatea terapeutică.
concurenţa
Se poate face o diferenţiere a unui produs

farmaceutic în funcţie de câteva avantaje, care-l
fac pe consumator să-l distingă de un produs
similar al concurenţei:
concurenţa
– Unicitate – pentru a putea asigura această

calitate, trebuie ca produsul să nu mai poată fi
oferit de nici un producator concurent;
concurenţa
– Importanţă – această calitate trebuie să poată fi

realmente sesizată de orice consumator, de
exemplu: aspirina Bayer, cu vitamina C;
concurenţa
- Comprehensibilitatea – calitate ce necesită suficientă
claritate a exprimării în cadrul prospectului sau
etichetei, pentru a putea fi comunicată si demonstrată,
de exemplu: clipul publicitar de la produsul “Nurofen
forte” încearcă să vizualizeze conceptul de durere,
pentru a convinge utilitatea medicamentului;
concurenţa
– Atribuabilitatea – diverse calităţi ce pot fi
atribuite mereu unui anumit produs dar să nu
poată fi copiate de alte produse noi sau generice,
de exemplu: “Voltaren Emulgel cu o actiune rapidă
si sigură în orice durere articulară şi musculară”
aşa cum arată sloganul, sunt calităţi care trebuie
să fie reale;
–
concurenţa
• Accesibilitatea – pentru a rămâne un produs

apreciat, este necesar ca preţul să rămână în limitele
tolerate de consumatorii ţintă, de exemplu produsele
de import cu vitamine şi minerale au un preţ ridicat
pentru consumatorul român;
concurenţa
-Rentabilitate – exploatarea produsului trebuie să

aduca câştig întreprinderii.
concurenţa
Un medicament aduce un beneficiu terapeutic dacă
rezolvă o problemă de sănătate. In acest sens,
poziţioanarea produselor medicamentoase în cadrul
unor game specifice se face în funcţie de rezolvarea
nevoilor terapeutice. Diferenţierea în domeniul
farmaceutic poate dura ani de zile, deoarece
conceperea unui produs similar necesită un timp
îndelungat.
Promovarea serviciilor farmaceutice
Profesia de farmacist si asistent farmacist este una care
presupune furnizare de servicii. Chiar dacă este de
foarte multe ori asociată cu vânzarea de produse, care
au caracteristica de a fi tangibile, practica farmaceutică
este mai ales, furnizare de servicii. Astfel, există
numeroase situaţii în care actul farmaceutic se bazează
doar pe furnizarea de servicii, fără a fi vorba de
produse.
Serviciile farmaceutice sunt furnizate împreună

cu fiecare produs eliberat pe bază de reţetă,
fără reţetă (OTC), sau parafarmaceutice, din
farmacie.
Chiar şi un produs considerat banal de către
pacienti (aspirina), necesită un anumit nivel de
servicii/asistenţă farmaceutică, privind
atenţionarea pacientului de a nu face abuz şi de
a nu lua medicamentul pe stomacul gol, pentru
a preveni iritatia gastro-intestinală.
Importanta serviciilor este invers proporţională

cu gama de produse oferite. Cu cât produsele
sunt mai puţin tangibile, cu atât afacerea va fi
orientată mai mult spre servicii.
Valoarea pe care o oferă afacerile orientate spre
servicii nu constă în lucruri/produse tangibile, ci
în informaţii şi idei furnizate. Pentru
demonstrarea valorii ofertelor intangibile este
nevoie de o serie de strategii, diferite de cele
folosite pentru ofertele tangibile.
• Serviciile pot fi definite ca acţiuni sau procese
care le aduc beneficii oamenilor / clienţilor
companiei. Acele servicii care însoţesc un
produs tangibil sunt uneori numite servicii cu
valoare adăugată. Astfel, serviciile
farmaceutice duc la creşterea valorii
produsului farmaceutic livrat, în multe feluri.
Consilierea pacientului şi serviciile de asigurare a
respectării reţetelor sporesc eficacitatea
medicamentelor. Serviciile farmaciştilor si
asistentilor de farmacie fac ca produsele
farmaceutice livrate să fie mai accesibile, mai
uşor de folosit şi mai sigure.
Unele servicii ofera valoare consumatorilor fără să le fie
asociat un produs tangibil. Aceste servicii se numesc
servicii pure. Câteva exemple: serviciile de informare
asupra mecanismelor de acţiune ale medicamentelor,
serviciile de informare asupra toxicitaţii unor produse,
consultanţa oferita pacienţilor sau activităţile specific
de monitorizare a bolilor.
Serviciile sunt grupate în trei categorii, pe baza
beneficiilor aduse clientului:
– serviciile de baza,
– serviciile de facilitare
– servicii de susţinere.
• Serviciile de bază sunt în general, serviciile
esenţiale si obligatorii pentru ca clientul să
primească avantaje de bază. Un serviciu
farmaceutic de bază este un serviciu care este
necesar pentru utilizarea corectă a
medicamentelor şi pentru rezultatele optime
ale pacientilor.
Eliberarea unei reţete pentru ca un medicament

să îmbunătăţească starea de sănătate şi calitatea
vieţii unui pacient poate fi considerat ca fiind un
serviciu de bază.
• Serviciile de facilitare sunt necesare pentru utilizarea
serviciilor de bază. Exemple de servicii de facilitare in
domeniul farmaciei sunt: controlul şi facturarea
inventarului de medicamente. Fără aceste servicii de
facilitare, un medicament de care este nevoie n-ar
putea fi disponibil pentru livrare la pacientul care are
nevoie de acesta.
• Serviciile de sustinere se deosebesc de serviciile de

bază şi de serviciile de facilitare prin aceea că nu sunt
esenţiale, dar pot spori valoarea serviciului de bază
şi-l pot diferenţia de serviciile concurenţei.
Serviciile de susţinere depind de nevoile
pacienţilor; consilierea în probleme legate de
prescrierea reţetelor poate intra în această
categorie, dacă pacientul este deja familiarizat
cu medicamentul şi poate obţine rezultate
optime cu ajutorul lui.
Faptul că serviciile trebuiesc promovate diferit în

comparaţie cu produsele este demonstrat de
trăsaturile specifice ale serviciilor enumerate
mai jos:
• Intangibilitatea. Serviciile sunt intangibile pentru că
sunt reprezentate prin acţiuni şi evenimente; ele nu
pot fi atinse, ori văzute. De aceea ele nu pot fi
măsurate cantitativ, testate sau verificate, înainte de
a fi supuse vânzării. Aduc un plus vânzării prin
cresterea nivelului excelenţei, dacă serviciile oferite
sunt ce calitate.
• Inconsistenta/variabilitatea. Serviciile variază
de la o persoana la alta şi de la un moment la
altul, astfel că două servicii nu sunt la fel.
Calitatea serviciilor este greu standardizată
din cauza variaţiei interacţiunilor cumpărător -
vânzător.
• Inventarierea. Serviciile nu pot fi puse pe raft

pentru a fi folosite mai târziu. Odată furnizate,
serviciile au dispărut, ele fiind folosite pe
măsură ce sunt produse.
Dacă un serviciu de consiliere este oferit unui
pacient care nu este atent, acest serviciu este
unul pierdut; dacă pacientul necesită repetarea
informaţiilor, ori va pleca fără a beneficia de
respectivul serviciu, ori se va întoarce şi va
solicita repetarea instrucţiunilor.
• Inseparabilitatea. Furnizorul livreaza serviciul,
ceea ce face ca cele trei elemente să fie
inseparabile. Calitatea unui serviciu depinde
atât de furnizor, cât şi de client, astfel în cazul
unui serviciu farmaceutic, participarea
pacientului este esenţială în furnizarea unui
serviciu de calitate.
Chiar dacă o retetă este eliberată unui

împuternicit/delegat al pacientului,
interacţiunea dintre pacientul în cauză şi
farmacist este prezentă prin oferirea de
informaţii scrise pacientului.
Trăsăturile specifice serviciilor fac ca acestea să
reprezinte o provocare pentru marketing, din
punctul de vedere al promovării. Acestea sunt
greu de promovat, din cauza faptului ca ele nu
pot fi atinse, văzute, ori mirosite, astfel devine
un lucru complicat promovarea valorii acestora.
Marketerii considera complicat să îi facă pe

clienţi să observe şi să-şi dorească un produs pe
care nu-l pot vedea sau atinge. Intangibilitatea
serviciilor face ca, în general, consumatorii să le
perceapă mult mai greu.
Deşi există unele caracteristici ale serviciilor care pot fi
uşor de evaluat (rapiditatea, disponibilitatea, preţul),
altele devin greu de evaluat chiar şi de o persoană cu
experienţă în domeniul respectiv (de exemplu,
abilitatea clinică). Este foarte probabil ca altcineva în
afară de un farmacist si asistentul de farmacie să poată
observa omiterea furnizării anumitor informaţii
esenţiale către pacienţi in timpul consilierii acestora.
Acesta este motivul pentru care clienţii
manifestă o anumită subiectivitate în aprecierea
calităţii serviciilor oferite, folosind în locul lor
variabile perceptibile cum ar fi aspectul exterior
sau acţiunile farmacistului si asistentului de
farmacie.
O caracteristică importantă care împiedică

perceperea corespunzătoare a serviciilor de
către client este variabilitatea.
Farmaciştii si asistentii de farmacie, ca furnizori

de servicii, sunt oameni nu sunt masini şi sunt
supusi unor condiţii de muncă mereu în
schimbare.
Mediul înconjurător constituie un factor
important în desfăşurarea actului farmaceutic;
astfel un telefon care sună, pacienţii cu intrebări
/ solicitări diverse, oboseala farmacistului sau
schimbul de tură pot influenţa în mod negativ
furnizarea tuturor informaţiilor.
In majoritatea cazurilor, conţinutul serviciilor

farmaceutice nu se desfăşoară sub privirile
clienţilor. Aceştia, nevăzându-le nu le pot
aprecia valoarea decât dacă li se atrage atenţia.
Farmaciştii si asistentii de farmacie care nu-şi

informează pacienţii despre serviciile “invizibile”
pe care le execută nu vor educa publicul privind
valoarea reala a serviciului farmaceutic pe care
le-au oferit-o.
Controlul publicităţii
Publicitatea reprezinta orice activitate
desfăşurată pentru a stimula prescrierea,
distribuirea, vânzarea sau consumul de
medicamente indiferent de modul în care se
realizeaza aceasta informare, inclusiv prin
contact direct (sistemul “door-to-door” termenul
original din limba engleză).
Publicitatea pentru medicamente include:
• Publicitatea pentru medicamente destinată
publicului larg;
• Publicitatea pentru medicamente, destinată
persoanelor calificate să prescrie sau să distribuie
medicamente; aceasta se face prin vizite ale
reprezentanţilor medicali la persoane calificate să
prescrie medicamente (medici);
• Furnizarea de mostre celor abilitaţi să le
recomande;
• Stimularea prescrierii sau distribuirii
medicamentelor prin oferirea, promiterea ori
acordarea unor avantaje în bani sau în produse,
servicii cu excepţia cazurilor în care acestea au o
valoare simbolică;
• Sponsorizarea întâlnirilor promoţionale la care
participă persoane calificate să prescrie sau să
distribuie medicamente;
• Sponsorizarea congreselor ştiinţifice la care participă
persoane calificate să prescrie sau să distribuie
medicamente, în special sub forma de
decontare/plata cheltuielilor de transport şi cazare
ocazionate de acestea.
NU se vor aplica regulile de la publicitate şi
informare a publicului cu referire la:
-Etichetarea si prospectul ce însoţeşte medicamentul;
-Corespondenţa, posibil însoţită de materiale de natură
nonpromoţională, necesare pentru a răspunde unei
probleme specifice în legătură cu un anumit
medicament;
-Anunţuri cu caracter informativ şi materiale referitoare
la modificări ale ambalajului, atenţionări despre reacţii
adverse, care fac parte din precauţiile generale de
administrare a medicamentului, cataloage comerciale si
liste de preţuri, cu condiţia ca acestea să nu includă nici
un fel de afirmaţii cu caracter promoţional;
Se interzice publicitatea, către publicul larg,
pentru următoarele:
• Medicamentele care nu au autorizaţie de
punere pe piaţă (APP) valabilă în România;
• Medicamentele care se eliberează numai cu
prescripţie medicală;
• Medicamentele care conţin substanţe definite
ca stupefiante sau psihitrope;
• Medicamentele care se prescriu si se
eliberează gratuit sau compensat în cadrul
sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Publicitatea destinată publicului larg sau

materialele destinate acestui scop nu trebuie să
conţină nici un element, material, dată ori
informaţie care:
• Să dea impresia că o consultaţie sau o intervenţie
medicală nu este necesară, în special prin oferirea
unor sugestii de diagnostic sau de tratament la
distanţă;
• Să sugereze că efectul tratamentului cu
medicamentul respectiv este garantat, nu este însoţit
de reacţii adverse, sau că efectul este mai bun, ori
echivalent cu al altuia;
• Să sugereze că starea de sănătate a subiectului
poate fi îmbunătătită prin utilizarea
medicamentului respectiv;
• Să sugereze că starea de sănătate a subiectului
poate fi agravată dacă nu este utilizat
medicamentul respectiv care este promovat;
această interdicţie nu se aplică campaniilor de
vaccinare prevăzute la art. 799, alin. 4;
• Să se adreseze recomandarea exclusiv sau în special
copiilor;
• Să facă referire la o recomandare a oamenilor de
ştiinţă celebri (personalităţi), profesioniştilor din
domeniul sanatatii sau persoanelor care nu fac parte
din aceste categorii, dar a caror celebritate (vedete)
poate încuraja consumul de medicamente;
• Să sugereze că medicamentul este un aliment
(sau invers, că suplimentul alimentar este un
medicament), produs cosmetic sau alt produs
de larg consum;
• Să sugereze că siguranţa si eficacitatea
medicamentului, precum si inocuitatea lui,
sunt datorate faptului că acesta este natural;
• Să poată, printr-o descriere sau reprezentare
detaliată a unui caz clinic particular, să ducă la
o autodiagnosticare eronată;
• Să ofere, în termeni inadecvaţi, alarmanţi sau
înşelători, asigurări privind vindecarea;
• Să folosească, în termeni inadecvaţi, alarmanţi
sau înşelători, reprezentări vizuale ale
schimbărilor din organismul uman cauzate de
boli, sau leziuni, ori acţiuni ale
medicamentelor asupra organismului uman
sau a unei părţi a acestuia.
Etica în publicitatea pentru
medicamente
Chiar dacă nu vrem să recunoaştem, cu toţii am
fredonat, fără a conştientiza, versuri din reclame
de genul “Farmacia inimii…”, “Vânătorii de
răceală” sau “Pa durere, Paduden”.
medicamente
Din acest motiv, publicitatea reprezintă astăzi un
fel de “ştiinţă perversă”, “o formă rafinată de
spălare a creierului” (H. Seiden, 2001). Tocmai
de aceea, nu de puţine ori ne întrebăm“Este
publicitatea un alt fel de artă sau este o ştiinţă
de sine stătătoare?”
medicamente
Clipurile publicitare sunt scurte filme ce implică
actori, linie melodică, creativitate, umor şi
culoare. Pe de altă parte, aceste imagini care
bucură ochiul şi auzul, reprezintă o adevărată
industrie.
medicamente
Există numeroase si imense interese finaciare:
aici intervine ştiinţa de a vinde si pe cât posibil,
de a cuceri rolul de lider pe segmentul de piaţă
respectiv. De aceea, nu e greşită afirmaţia
paradoxală că publicitatea este şi artă, dar
categoric şi ştiinţă.
medicamente
In prima fază suntem tentaţi să spunem că rolul
publicităţii este acela de informare şi că vine în
întâmpinarea nevoilor noastre. In realitate, telul
principal al spoturilor publicitare este acela de a
te convinge să cumperi exact produsul promovat
şi nu altul similar.
medicamente
Dacă acesta este sau nu un lucru etic, depinde

de felul în care este promovat. In viaţa de zi cu zi
se pot identifica diferite moduri în care sunt
transmise mesajele publicitare.
medicamente
• A) Mesaje publicitare transmise prin intermediul copiilor.
Acest tip de mesaje pare a fi foarte bine primit de publicul
larg, reprezentând o manipulare care poate da greş cu greu.
Cine poate rezista unui chip de copil, angelic sau năzdrăvan,
după caz, care te invita cu inocenţa specifică vărstei, sa
cumperi un anumit produs? Putem vedea exemplul
produsului Panadol Baby suspensie, care prin copilaşii
deghizaţi în costume colorate si amuzante de animale, oferă
culoare si umor mesajului transmis.
medicamente
Copiii care apar în clip sunt de diverse vârste
pentru a evidenţia faptul că acest produs poate
fi administrat încă din primele luni ale vieţii. In
acelaşi timp, sunt sugerate si afecţiunile pentru
care este indicat, dar si uşurinţa cu care este
administrat, ceea ce reprezintă un avantaj
pentru mame, dar şi pentru copii.
medicamente
• B) Mesaje publicitare care folosesc persoane publice.
La fel de bine primite, informaţia fiind altfel
recepţionată atunci cand vine de la o persoană
publică cunoscută (lider de opinie), pe care ai văzut-o
de numeroase ori la TV, în filme, concerte ori piese
de teatru. Creatorii acestor spoturi publicitare,
urmăresc în mare măsură credibilitatea oferită de
către personalitatile din clip.
medicamente
Un exemplu la care s - a gândit orice persoană care a
citit acest text este cazul farmaciilor Catena, unde
nimeni nu poate pune la îndoială recomandările “din
inima” ale marilor actori Stela Popescu şi Alexandru
Arsinel, etaloane de credibilitate. In acelaşi fel este şi
spotul publicitar in care actorul Florin Piersic ne
recomandă remediul optim în cazul durerilor din
artroză, acelaşi medicament care la el s-a dovedit a fi
eficient.
medicamente
• C) Mesaje publicitare de imagine. Acestea pot fi
foarte convingătoare, de exemplu în cazul
persoanelor supraponderale care vor să slăbească,
dar în acelaşi timp să mănânce oricât şi orice, cand
sunt recomandate pastilele sau ceaiul de slăbit, care
susţin că, pe lângă faptul că ajută la pierderea
ţesutului adipos, modelează şi muşchii, fără a fi
nevoie să apeleze la efortul fizic.
medicamente
In aceste clipuri apar, de obicei, femei si barbaţi

cu abdomen absolut perfect, cu muschi reliefaţi,
transmiţând ideea de sănătate, forţă şi
tonicitate.
medicamente
• D) Mesaje publicitare in care ne regasim pe
noi. Acestea sunt realizate cu persoane care
sunt văzute de câteva ori pe zi, dar nu le este
reţinută figura. Acest lucru nici nu a fost
propus de către realizatorii reclamei.
medicamente
Alegerea unor chipuri comune, chiar şterse, este
intenţionată, pentru a face oamenii să se
regasească în situaţiile prezentate in reclamele
respective. Este cazul familiei care este afectată
de răceală şi toti apelează la ajutorul mamei.
medicamente
• E) Mesaje publicitare “jumatate de adevar”.
Un exemplu ar putea fi reprezentat de
cardurile de fidelitate oferite de numeroase
farmacii, dar unde nu toate produsele
beneficiaza de reducerea promisă.
medicamente
• F) Mesaje publicitare “cumperi un produs,
primesti doua”. Acest tip de mesaje sunt
adresate de obicei clienţilor nehotărâţi, care
nu au neaparată nevoie de acel produs.
medicamente
Dacă de exemplu, ai vrea să cumperi un produs
de protecţie solară, dar preţul este prea ridicat si
exact în momentul in care ai vrea să analizezi
nevoia imperioasa de a avea acel produs,
farmacistul îţi prezintă oferta existentă la
momentul respectiv în farmacie că vei primi al
doilea produs la jumătate de preţ.
medicamente
Un pacient sensibilizat din cauza bolii va fi dispus

să cumpere şi să încerce orice variantă propusă
spre a-i alina suferinţa.
medicamente
In concluzie, mesajele publicitare fac parte din viaţa de zi cu
zi, fiind întâlnite la fiecare pas. Dorinţa producătorului de
reclame este de a stimula interesul, de a convinge, dar într-
o mai mică măsură, de a informa la modul onest publicul
despre calităţile reale ale produsului. In final, adevarul este
că în spatele acestor oferte, frumos prezentate cu ajutorul
tehnicilor subtile de persuasiune şi manipulare, se află doar
dorinţa de a vinde.
VA MULTUMESC !
• BIBLIOGRAFIE
• https://www.istockphoto.com/photos/pharmacy?mediatype=photography&phrase=pharmacy&sort=mostpopular
• https://pixabay.com/ro/images/search/farmacist/
• Carata A, Soroceanu V, Taerel A E. Marketing – management si politici de marketing in domeniul farmaceutic. Bucureşti: Editura
Tehnoplast 2008, 113 – 176.
• Carata A. Management în domeniul farmaceutic. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică SA 2008, 65 - 87.
• Carata A. Principii ale marketingului farmaceutic. Farmacia 1997, 45(3): 81-86.
• Camano FR. Data collection methods for analysing the quality of the dispensing in pharmacies. Pharmacy World and Science
2002, 24 (6): 217 – 223.
• Caunii A. Fundamentele managementului farmaceutic. Timișoara: Editura Solness 2010.
• Cândea RM, Cândea D. Comunicarea managerială. București: Editura Expert, 1996.
• Chiciudean I, David G. Managementul comunicării în situaţii de criză. Bucureşti: Colecţia Cursuri universitare 2011, p. 113 –
145.
• Cole GA. Management. Teorie şi practică. Chişinău: Editura Ştiinţa 2006, p.186 - 199.
• Cornescu V, Mihailescu I, Stanciu S. Managementul organizaţiei. Bucureşti: Editura C.H. Beck 2003, p. 66 – 124.
• Crainer S. 75 dintre cele mai bune decizii manageriale. Bucureşti: Editura Teora 2002, p. 57 - 84.
• Deselle SP, Zgarrick DP. Managementul farmaciilor. Informaţii esenţiale pentru practica farmaceutică. Bucureşti: Editura Printco 2011, p. 54 – 82.
• Dogotari L, Lupu M, Peschin A. Marketing farmaceutic. Chișinău: Tipografia Centrală, 2013, 186 – 210.
• Drăgan L. Noţiuni fundamentale de marketing farmaceutic, Editura Eurobit, Timişoara, 2011, p. 56 – 92..
• Holden P. Marketing Communication in the Pharmaceutical Industry. Oxford: Radcliff Professional Press, 1992, p. 220 - 253.
• Holdford DA. Marketing pentru farmacişti, Bucuresti: Editura Humanitas, 2012: 23 – 54.
• Kotler Ph, Clarke NR. Marketing for Health Care Organisations. Englewood Cliffs, New Jersey: Prentice Hall Int Inc, 1987: 122 - 156.
• Kotler P. Managementul marketingului. Bucureşti: Editura Teora, 2000, 223 – 255.
• Luca FA, Filipeanu D, Cănănău M. Marketing and advertising ethics. Rev. Management intercultural 2015, Vol. XVII, nr. 2 (34) , 479-484.
• Nica P, Iftimescu A. Management, concepte şi aplicaţii. Iaşi: Editura Sedcom Libris 2008, 223 – 245.
• Smith M. Pharmaceutical marketing. Principles, Environment and Practice. London: The Haworth Press 2002, 218 - 244.
• Steinbock D. The Birth of Interest for Marketing Communication. London: Editor Quorum Books 2008, 83 - 114.
• Taddei B, Pacenti GC. Farmacistul manager. Bucureşti: ADM Farm 2012.
• Taerel AE. Resursele sistemului farmaceutic, componente ale politicii medicamentului. Bucureşti: Editura Tehnoplast 2009, 86 - 92.
• Taerel AE, Rosenberg L, Nicolescu T. Ethics and equity in providing pharmaceutical assistance to the population. Romanian Journal of Bioethics 2010, 8(1):
150-154.
• Voitcu M, Cărăuşu EM. Management sanitar şi farmaceutic. Iaşi: Editura U. M. F. „Grigore T. Popa” 2003, 167 - 190.
• Voitcu M, Cărăuşu EM. Marketingul medicamentelor. Iaşi: Editura U. M. F. „Grigore T. Popa” 2003, 201 - 234.
• *** Legea 95/2006 privind reforma în sănătate. Disponibil pe www.msf.ro.
• ***Legea nr. 264/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.
• ***Legea nr. 46/2003, legea drepturilor pacienților, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 70/03.02.2003.
• www.anmdm.ro
• www.cas.ro
• www.msf.org

Elemen 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Elemen 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ELEMENTE DE MARKETING

FARMACEUTIC UTILIZATE IN FORMAREA

FORMATOR FOCA MARIA

• Relaţia farmacist/asistent de farmacie ......................................................................... pag. 14

Imaginea farmaciei se construieşte cu ajutorul

In practică, se face adesea confuzia între vânzări

• 2. Analiza consumatorului prin examinarea şi

• 3. Programarea produselor şi a producţiei de bunuri,

• 4. Programarea distribuţiei: stabilirea

• 5. Programarea promovării prin acţiuni

• 6. Programarea preţului: stabilirea unei politici

• 7. Responsabilitatea socială: orice firma are

Prin urmare, aceste funcţii se regăsesc în orice

El este un produs special, pus în serviciul

Sunt stabilite numeroase restricţii şi

5. Reţetele magistrale preparate de catre

Publicitatea este unul din cei 4 P ai mixului de

• Publicitatea are mai multe atribuţii:

Reclama este cea mai importantă componentă a

Reclama manipulează clientul; ea are ca obiectiv

Reclama vehiculează informaţii convingătoare şi

Reclama este unul din elementele utilizate de

Principala cale de comunicare dintre organizaţie

Serviciile sunt produse intangibile, prin care se

Serviciile pot fi prestate uneori, ca parte a

Este cazul specific al produsului medicamentos,

La nivel de producător de medicamente

– Promovarea unei politici de utilizare raţională a

Informaţiile obligatorii care trebuie să fie livrate

• Prospectul produsului reprezintă principala

• Denumirea comercială a produsului

Ambalajul secundar reprezintă ambalajul în

Eticheta reprezintă informaţia de pe ambalajul

Pe etichetă pot exista simboluri sau pictograme

Un produs nou lansat poate să - şi asigure un loc

Se poate face o diferenţiere a unui produs

– Unicitate – pentru a putea asigura această

– Importanţă – această calitate trebuie să poată fi

• Accesibilitatea – pentru a rămâne un produs

-Rentabilitate – exploatarea produsului trebuie să

Serviciile farmaceutice sunt furnizate împreună

Importanta serviciilor este invers proporţională

Eliberarea unei reţete pentru ca un medicament

• Serviciile de sustinere se deosebesc de serviciile de

Faptul că serviciile trebuiesc promovate diferit în

• Inventarierea. Serviciile nu pot fi puse pe raft

Chiar dacă o retetă este eliberată unui

Marketerii considera complicat să îi facă pe

O caracteristică importantă care împiedică

Farmaciştii si asistentii de farmacie, ca furnizori

In majoritatea cazurilor, conţinutul serviciilor

Farmaciştii si asistentii de farmacie care nu-şi

Publicitatea destinată publicului larg sau

Dacă acesta este sau nu un lucru etic, depinde

In aceste clipuri apar, de obicei, femei si barbaţi

Un pacient sensibilizat din cauza bolii va fi dispus

S-ar putea să vă placă și