MARKETING STRATEGIC.

Analiza micromediului (mediul extern) și a mediului intern

Micromediul cuprinde:
 Furnizorii resurselor necesare desfășurării activității unei firme (furnizorii factorilor
de producție): materii prime și materiale, utilități, componente, echipamente
tehnice, informații, bani și forță de muncă.
 Intermediarii:
• intermediarii cu funcții comerciale (angrosiști, detailiști);
• intermediarii cu funcții de distribuție fizică a bunurilor (întreprinderi de transport,
depozite etc.);
• agențiile specializate în servicii de marketing (cercetare, consultanță, reclamă).
 Clienții.
 Concurenții.
 Diferite categorii de public:
• acționarii și grupurile bancare, financiare și de asigurări;
• mass-media (presa scrisă, radio-TV, Internet);
• administrația publică și puterea (instituțiile care urmăresc respectarea legislației
privind cadrul de desfășurare a activității economice și sociale, protejarea mediului,
protecția consumatorilor etc.);
• grupurile de interese politice și civice (partidele politice; fundațiile; asociațiile
profesionale; asociațiile de protejare a mediului, a intereselor consumatorilor etc.;
instituții de învățământ, cercetare, cultură etc.);
• opinia publică (este expresia manifestării publicului din exteriorul firmei).
MARKETING STRATEGIC. Analiza micromediului (mediul extern) și a mediului intern

MEDIUL INTERN
 Mediul intern al organizaţiei cuprinde totalitatea elementelor asupra cărora, în mod teoretic,
aceasta deţine controlul total. Studiul mediului intern al organizaţiei vizează stabilirea resurselor
necesare şi disponibile în contextul formulării unei anumite strategii.
 Componentele mediului intern sunt:
• Concepția sau modul de gândire care orientează activitatea de marketing. Concepția
care orientează activitatea de marketing poate fi diferită, ea regăsindu-se în orientarea
către producție, către tehnologie, către produs, către vânzări, către piață, către piață și social.
Ca urmare, și impactul marketingului prin prisma relației întreprindere - mediu poate fi diferit.
• Integrarea funcției de marketing. Un rol decisiv în afirmarea orientării de marketing a unei
întreprinderi o are atitudinea conducerii superioare față de importanța ce trebuie acordată
funcției de marketing în raport cu celelalte funcții. Din punct de vedere managerial pot
exista mai multe situații, și anume:
• funcția de marketing este considerată mai puțin importantă, de importanță egală sau mai
importantă decât celelalte funcții ale întreprinderii;
• funcția de marketing este considerată ca funcție majoră a firmei, celelalte funcții
susținând acest rol;
• funcția de marketing se coordonează cu celelalte funcții pentru a afirma orientarea
către consumator sau utilizator;
• funcția de marketing joacă rolul de funcție integratoare pentru celelalte funcții cu scopul
de a concretiza orientarea către consumator sau utilizator.
• Cultura organizațională. Asimilarea concepției de marketing și orientarea concertată către
consumatori implicã modificări în cultura organizației și, concomitent, dezvoltarea unei
MARKETING STRATEGIC. Analiza micromediului (mediul extern) și a mediului intern

culturi de marketing. Pentru ca o organizație să acționeze în concordanță cu conceptul de

marketing trebuie înrădăcinate și propagate valori specifice și creat un set de norme care să
ghideze comportamentul. În cadrul culturii întreprinderii se poate manifesta o „cultură de
marketing", în măsura în care principiile și valorile specifice marketingului sunt propagate,
însușite și afirmate de către personalul întreprinderii.
 Personalul. Personalul întreprinderii, cu structura sa specifică, reprezintă o altă componentã de
micromediu a cărei acțiune conjugată și motivată este decisivă pentru îndeplinirea misiunii și
a obiectivelor întreprinderii. Prin prisma raporturilor firmei cu proprii săi salariați, pot fi
concepute acțiuni specifice de marketing care sunt o componentă de bază a ceea ce se
numește marketing interior sau, după alți autori, marketing intern. Aceste acțiuni specifice de
marketing au în vedere promovarea unui climat de echitate și ordine, de răspundere personală, de
promovare a valorilor, de stimulare a performanței și a creativității, de oferire a unor multiple
facilități, recompense și ajutoare etc. Pe baza acestor raporturi se creează în rândul propriilor
salariați sentimente de mulțumire, siguranță și mândrie, care sunt apoi împărtășite și în
exteriorul firmei, contribuind astfel la crearea și dezvoltarea unei imagini publice a firmei, de
amplă rezonanță socială.