Universitatea “Ștefan cel Mare”

din Suceava
Facultatea de Inginerie
Alimentară
PROGRAM CONTROLUL SI
EXPERTIZA PRODUSELOR
ALIMENTARE

Determinarea indicelui de refracție al

unei lamele cu fețe plan-paralele
 Universitatea “Ștefan cel Mare”
din Suceava
Facultatea de Inginerie
Alimentară
PROGRAM CONTROLUL SI
EXPERTIZA PRODUSELOR
ALIMENTARE

Scopul lucrării:
Scopul lucrării este de a ne familiariza cu metodele și aparatele de măsurare a
indicelui de refracție al unei lamele cu fețe plan-paralele.
Descrierea microscopului:
Microscopul este un instrument optic alcătuit din două sisteme optice -
obiectivul şi ocularul - care formează imagini virtuale mărite pentru obiectele
mici, permiţând distingerea unor detalii ce nu se pot vedea cu ochiul liber.
Principiul de funcţionare al microscopului - formarea de imagini cu acest
instrument - este prezentat mai jos:
 Universitatea “Ștefan cel Mare”
din Suceava
Facultatea de Inginerie
Alimentară
PROGRAM CONTROLUL SI
EXPERTIZA PRODUSELOR
ALIMENTARE

Dacă distanţele focale ale obiectivului şi ocularului sunt f1 şi respectiv f2,

distanţa focală a microscopului ( f) va fi:

𝑓 1⋅ 𝑓 2
𝑓=
Δ

fiind distanţa dintre focarele interioare ale celor două sisteme optice ce
alcătuiesc microscopul.
Cea mai mică distanţă dintre două puncte (puncte care pot fi observate
separate prin microscop) o vom nota η şi poate fi calculată cu ajutorul relaţiei:

𝜆
𝜂=
2 ⋅𝑛 ⋅ sin❑𝑢

unde: λ este lungimea de undă a luminii folosite;

n indicele de refracţie al mediului ce separă obiectul de obiectiv;
2u deschiderea obiectivului.

Calcularea indicelui de refracţie al unei lamele transparente cu

feţe plan-paralele:
Considerăm un punct A1 situat pe faţa inferioară a unei lame cu feţe plan-
paralele, ca în figura 3. Privit de sus prin lamă, punctul luminos A1 apare mai
aproape de observator ca în realitate.
 Universitatea “Ștefan cel Mare”
din Suceava
Facultatea de Inginerie
Alimentară
PROGRAM CONTROLUL SI
EXPERTIZA PRODUSELOR
ALIMENTARE

Să considerăm două raze de lumină ce pleacă din A1. Ele vor conduce la
o imagine virtuală A2 la intersecţia razelor refractate. Prin calcule simple,
rezultă:

sin ❑𝑖2
dar: 𝑛=
sin ❑𝑖1
𝐴1 𝐼
deci: 𝑛=
𝐴2 𝐼

Pentru unghiuri de incidenţă mici, deci raze aproape normale pe suprafaţa

lamelei (ochiul priveşte de la o distanţă mare faţă de dimensiunile
lamelei,putem face aproximaţiile: A1I ≈ A1D = l şi A2I ≈ A2D = l - d. Deci
relaţia (9) se rescrie:
𝑙
𝑛=
𝑙−𝑑

unde: d este deplasarea imaginii faţă de obiect

 Universitatea “Ștefan cel Mare”
din Suceava
Facultatea de Inginerie
Alimentară
PROGRAM CONTROLUL SI
EXPERTIZA PRODUSELOR
ALIMENTARE

l este grosimea lamelei.

Determinarea indicelui de refracţie al unei lamele cu feţe plan

paralele:
Considerăm punctul A1 situat pe faţa inferioară a unei lame cu feţe plan-
paralele.

Fig.4
Vom folosi microscopul pentru a determina mărimile l şi d în cazul unei
lamele de sticlă. Metodica este următoarea (vezi figura 4):
 se pune la minim şurubul micrometric al microscopului;
 se aşează pe măsuţa microscopului o lamelă de sticlă (L1) şi se pune la
punct cu microscopul imaginea punctului A1 (pictat în albastru pe
suprafaţa superioară a acesteia). Se citeşte pe şurubul micrometric poziţia
obiectului, în acest caz (P1);
 aşezăm lamela L2 al cărei indice vrem să-l determinăm. Se ridică tubul
obiectivului prin rotirea şurubului micrometric, numărându-se totodată de
câte ori acesta trece prin poziţia de zero, până ce imaginea punctului A1
Universitatea “Ștefan cel Mare”
din Suceava
Facultatea de Inginerie
Alimentară
PROGRAM CONTROLUL SI
EXPERTIZA PRODUSELOR
ALIMENTARE

se vede clar din nou. Poziţia acestei imagini este notată cu P2. Se
înregistrează diviziunile corespunzătoare de pe şurubul micrometric;
 se continuă ridicarea tubului microscopului până ce apare clar imaginea
unuipunct arbitrar ales de pe faţa superioară a lamelei L2 (D pictat cu
roşu). Fie P3 poziţia acesteia pe scala gradată.
Cu ajutorul formulei (10) indicele de refracţie se calculează simplu astfel:

Rezultatele se trec în tabelul 4:

Tab.4