Phtlippa Pearce (1920-2006) s-a ndscut in comitatul Cam-

bridgeshire, Marea Britanie. Satul natal, Great Shelford, gi locu- PnnpPA PEARCE
rile tn care a copiltrrit au foet o surs6 bogatd de inspiralie pentru
cfir-file sale. A fost prima din farailia ei car'e a absolvit facultatea,
studiind engleza gi istoria la Carnbridge University. Timp de trei-
Bprezece ani a lucrat la BBC, iar apoi a fost redactor la Oxford
University Press 9i lafurdr6 Deutsch Publishers.
tn 1966 a publicat primul roman pentru copli, Minnow on the
Say, iar tn 1958 a apirut Grdd,ina d,e la miezul noplii, care a fost
recompensatd cu prestigioasa Medalie Carnegie. Carbea s-a bucu-
rat de un mare suoces, fiind adaptatd pentru televiziune gi teatru.
Philippa Pearce a scris peste treizeci de romane qi car$i de poves- GRADINA
tiri pentru copii, printre care A Dog So Small, The Children of
th.e Charlecote,The Little Gentleman qiTheWay to Sattin Shore.
DB LA MIBZUL NOPTII
Traducere din englezd
de Alexandru Macovei

4RTHUR

x intinse din nou mAinile spre el, dar Tom o ignor[.
Jocuri pi pouepti
Lu irr""p.rt, Tom fu c6t pe ce s-o creadS. Avea o pri-
vire directd gi neqovdielnicd qi, cu obrajii sdi rumeni,
cu pdrul lung qi negru qi eu mica sa demnitate bdfoasd,
poate cd avea ceva regal - cerra de regini dintr-o carte
cu poveqti. Chiar in spatele ei se afla fundalul verde-in-
chis al unei tise. intr-o m6n5. finea o ramurd de tisd pe
care-o fllpsese pentru ci era agptatd sau ca sd se joace
cu ea, iar in cealaltd avea mdrul pe jumitate mAncat:
finea cele doud obiecte ca pe sceptrul qi globul crucifer
ale unei regine.
Pofi sd-mi sdruli mdna, spuse ea.
-* Nu vreau, zise Tom. Apoi addug6,irlcaz cd e cu-ade-
v5rat o prinfesd, lucru de care se cam indoia: Mu$umesc.
Daci eqti cu-adevdrat o printesi inseamnd cd tat5l gi
mama ta sunt regele qi regina. Unde e regatul lor - gi,
de fapt, unde sunt ei?
N-am voie sd spun.
- De ce nu?
- avut cum sd le descopere de unul singur. CAnd ridicd pe-
Fetila ezitd., apoi zise:
Sunt prizonierd aici. Sunt o prin{esd deghizat5.
-
O persoan5. de-aici pretinde cd e mdtuga mea, dar nu
este: e rea qi crudd cu mine. Iar dqtia nu sunt veriqorii
mei, degi sunt obligatd s5le spun aga. Acum imi cunoqti
secretul. Ifi voi permite sd-mi spui Prinfesd.
t?e 72 c6
Grd.d,ina de la miezul nop{ii
* Iar acum, continud ea, imi voi da voie sd md joc cu
tine.
Nu md derar{eazd. s5, md joc, zise Tom cu incdp6-
-
fdnare, dar nu sunt obignuit sI md joc jocuri d-astea
prosteqti, de fete.
Haide cu mine, spuse fata.
-il duse sd.-i arate grddina. Tom credea cd o qtie bine
deja, dar acum, cu Hatty, vdzu locuri gi lucruri pe care
nici nu le b[nuise. li ardti toate ascunzdtorile ei: un
cotlon infrunzit intre un perete qi un trunchi de copac,
in care de-abia se putea strecura un om mic; interiorul
gol aI unui tufig de cimigir qi un tunel care ducea pAnd.
acolo, exact ca cel din gardul viu ce m5rginea pajiqtea;
un soi de cort f5cut din aracii de fasole pe care Abel ii
lisase sprijini,ti de zidul inc[perii unde se flcea focul
pentru ser[, o serie de ascunziquri in spatele frunzelor
ferigilor mari ce creqteau de-a lungul unei laturi a serei;
un tunel verde qi pufos intre straturile de sparanghel.
Ii ardt6 lui Tom cum sd se ascundd st6nd, pur qi sim-
plu, tn spatele trunchiului bradului celui mare: trebuia
sd ascul{i cu atenfie qi s5 te miqti cu precizie - qi fdrl
zgomot, fireqte - pentru ca trunchiul s5. rdmdnd mereu
intre tine gi cel care te eautd.
Hatty ii ardtd lui Tom multe lucruri pe care n-ar {i
ticul de sac de deasupralevilor care acopereau rubarba,
ca si-i arate plantele, Tom iqi aminti de ceva:
Ai l5sat vreodatl un mesaj scris aici?
- Ai glsit tu vreunul? intrebd Hatty.
- Da, o scrisoare cdtre zdrte, rdspunse Tom fdrd a-qi
-
ascunde dezgustul pe care-l simfise. Cdtre zdnet
4,. 73 q6
 Purltppa Pnancr
Oare cine-ar fi putut s-o pund acolo? se intrebd
-
Hatty. Auzi tu, cdtre zdnet
Se str6mbd ea, dar lntr-un fel ciudat, qi schimbE re-
pede subiectul:
Haide, Tom, sd-!i mai ardt gi alte lucr,uri!
-Deschise uqile, desfdcu zS.vorul portilei care dldea
in larcul ce proteja agrigele si intrard. Printre ultimele
plante gdsir6 o mierlE care, atrasd de fructe, trebuie sd
se fi strecurat printr-o deschizdturd mai pufin oficiald.
CAnd se apropiard, pasdrea incepu sd dea bezmetic din
aripi, lovindu-se de gardul de sdrmd.. Merser[ roatd pe
l6ngd ea qi o mAnarS. de-a lungul gardului - intr-o grabl
veseld - pAnd la portifa pe care-o ld.saserd deschisd.
Are noroc ci am gdsit-o, zise Hatty. Mi-e teamd cd
-
AbeI... qi scuturd din cap. Chiar cred cd mai degrabi
ar ldsa pasdrea sd moard de foame decdt sd-i mdnAnce
fructele.
Hatty deschise pentru Tom uqa livezii dinspre cdra-
rea cu ceasul solar, apoi uga gopronului. Printre unelte,
l5dile cu seminfe, ghivece qi bobine de s6rm5 pentru
g5ini, gdsir5. un sac plin de pene - pene de gain6 gi de
gAscd. Hatty lgi vArl m6inile in el qi aruncd penele in
aer, care plutir5 intr-un nor maro-alburiu at6t de dens,
lncAt chiar qi Tom simfi o gAdilsturd pe nas qi strdnutl.
Apoi Hatty se tdri pe podea, rdzdnd, culese toate penele
cdzrte qi le puse la loc, ca sd nu se-nfurie Abel. in timpui
dsta, Tom se agezase pe mAnerul roabei, bd{dind din
picioare, qi-i ardta fiecare pand rltdcitd care incd plutea
prin incdpere. N-ar fr putut s-o ajute pe Hatty: qtia c[,
chiar dacd s-ar fi opintit cu toatd fo$a, tot n-ar fi reusit
sd ridice nici m5.car o pand. Intre timp, Hatty, in patru
labe, pdrea sd fi uitat cd e o prinfesd.
aa 74 "6
Grddina de la miezul noPlii
DupE asta, merseri la micu,ta incSpere de cdrdmidd de
h capatut serei, a c5rei u95 Hatty voia sE o deschidd pen-
tnr Tom. Era mult prea mie6 de inal,time ca sE ajung6 la
drugul de fier, din partea de sus, care finea uqa inchis['
dar, pe vArfuri, reuqi in cele din urmd s5-l
"iaica"du-se
dea la o parte cu ajutorul bdlului ei de tis6. Deschise
uga qi cobordrd scdrile in bezn[ qi in mirosul de rugini
qicenugd rece - afard era at6t de cald, incAt nu aprinse
nimeni'focul in vatra serei. Pe un perete eraun raft mic
pe care se aflau doui sau trei c[r!i, care, din cAte spunea
ifutty, ii aparlineau lui Abel. Deqi nu ajungeau p6ndla
raft, se vedea cd volumul de deasupra e o Biblie'
Abel spune cd Biblia trebuie s[ stea deasupra tutu-
-
ror celorlalte cdrli, ca... caregina care domneqte peste
toatd Anglia.
Intrard in ser6, printre cactuqi qi plantele cildritoare
care coborau din ghivecele lor suspendate, 9i printre
plantele cu flori ciudate, pe care nimeni nu s-ar fi aF-
ieptat s6 1e vad6 cresc6nd afard.,ca toate eelelalte. Tom
simlea cd se sufocd induntru qi se intrebd cum suportau
eleaerulindbugitordeacolo.Seaflaacolooplantdde
ricin - gi fu de-ajuns ca Hatty s5-i pomeneasc6 numele
ci Tom simli c5-1 cuprinde greafa' Mai era qi o mimoz6'
iar Hatty ii ardtl lui Tom cum, carrd atinge vArful unei
frunze cu degetul, intreaga ramurd se incovrig6', fe-
rindu-se de ea. sensibilitatea plantei era cu-adevlrat
iegitd din comun, cdci p6rea sd simtd chiar qi atingerea
lui Tom. ceea ce_l incanta at6t de tare, incat igi plimba
degetele pe toatd suprafala ei, l5's6nd-o apoi sd se
re-
tragd ca gi cum ar suferi de o depresie nervoasd'
Apoi se aplecar6 peste rezervorul cu ap5, incercAnd s5
prindd caragii aurii. Hatty igi suflec6 mAneca, iar Tom
tu75"6
 Pxrr,rppe Pnancn Grddina de la miezul nop[ii

lqi l5s5 qi el bra,tul in jos, fEcAndu-se unul cu al ei. Astfel, dar Hatty n-o putea face. (Tom se simli superior - c6t o
scufundari acest braf dublu in apd ca sd v6neze. Tom fi fost ea de prin!es5.)
n-ar fi putut face nimic de unul singur, dar, cAnd Hatty Uneori, lui Tom informaliile pe care i le dddea Hatty
aproape cI prinse un peqte, mAna lui fd.cu pereche per- li pdreau cam indoielnice. BundoarS, cdnd se oprird
fectd cu a ei. in dreptul unei plante stufoase, asupra cdreia Hatty ii
Apoi Hatty il conduse pe Tom inapoi cd.tre uqa serei atrase atenfia, ii spuse:
gi-i ardt[ brdul de panouri de sticld coloratd ce mdr- Asta e Tufigul in Fl5cdri.
gineau pldcile de sticlS din partea superioard a con- -Rupse o frunzd din el, o frec6 intre degete, apoi ii
structiei. Prin fiecare dintre panourile colorate vedeai duse degetele la nas, s5Ie miroasd.
o altd grddind. Prin cel verde, Tom vi.zu o grddind cu El le amuqin6, dar nu i se p5ru cd ar avea weun miros
flori verzi, sub un cer verde, in care chiar qi mugcatele eparte:
pSreau de un verde inchis. Prin cel ro$u se intrezdrea Ar trebui sd miroas[ a ars? se interesd el neincre-
o grddind aga cum s-ar fi vdzut, prin rogeafa pleoapelor -
zdtor.
inchise. Panoul mov umplea gr5dina de umbre de fur- ed, miroase a l6mAi!d.
tund, anun!6nd apropierea nopfii. Cel galben pdrea sd o - Nu, Jamesdezice ce se cheamd Tu{iqul in Fldcdri?
scufunde in limonadS. In toate cele patru eolfuri ale brA- - $i-atunci
Se zice cE, dacd iegi in grddind ln noaptea de SAn-
ului colorat era cAte un panou incolor, gravat cu o stea. -
ziene gii dai foc, o sd ardd cu totul, intr-o mare pdl6laie.
Dacd te uili prin 5sta... zise Hatty. unde qtii? Ai incercat si faci asta?
-Iqi mijirl ochii qi privird prin sticla gravatl. - De c5 nu. Pentru cd nu e decAt una in toatd
Nu se vede nimic prin stea, zise Tom dezamdgit. - Nu,gisigur
grddina nu wem s-o facem scrum.
- Uneori, dsta imi place cel mai mult, replicd Hatty.
-
Te ur{i, nu vezi nimic, qi ai putea crede cE nu existd nicio -TomAha!
iqi zise cd ceea ce spune fata ar putea fi adevdrat.
gridinS, dar ea e mereu acolo, aqtept6ndu-te. Hatty veni mai aproape de el.
Iegird din nou in grddind qi Hatty incepu sd-i poves-
teascfl lui Tom despre tisele din jurul peluzei. Cea in - Vrei sd-!i spun ceva... ceva secret?
wei.
- Dacd
- Tufiqul6sta a crescut dintr-un butag chiar din tu-
care se cd!5rase el qi din care f6cuse cu mAna se numea
Matterhorn. 0 alta se numea Observatorul, iar alta era figul in fldcdri - cel care a ars cAnd Moise era acolo.
Treptele de Ia Sf. Pavel. Un copac se numeaAlunecosul Dar asta s-a intflmplat acum foarte, foarte multd
din pricina dificultdtii de a te cdldra tn el: trunchiul 1ui -
vreme, gi in Biblie!
era golag pene h o 1niil{ime destul de mare qi nu putea mai spun niciun secret! zise Hatty jignitd"
fi escaladat decAt dacl it luai in brafe cu totul. Hubert, -DarNu-ti
nu s-a putut abline sd nu-i spun5. Nu numai la
James qi Edgar se cd{Sraserd cu tofii in el la wemea lor, acea primd int6lnire, ci ln toate zilele care au urmat,

€. 76 q6 iSF 77 q6