UNITATEA ȘCOLARĂ

COLEGIUL ECONOMIC RM. VÂLCEA

TEMA PROIECTULUI:
PRINCIPALELE DESTINAȚII TURISTICE ALE
TURISMULUI DE LITORAL
STUDIU DE CAZ – LITORALUL BULGĂRESC AL MĂRII NEGRE
 CUPRINS

Pag.
ARGUMENT

CAPITOLUL I –PARTICULARITĂȚI ȘI TENDINȚE ÎN

DEZVOLTAREA TURISMULUI DE LITORAL
1.1. Definirea turismului de litoral

1.2.Tendințe în dezvoltarea turismului de litoral

1.3. Principalele destinații de vacanță ale litoralului bulgăresc

CAPITOLUL II – TEHNICA ORGANIZĂRII unui sejur turistic în
stațiunea…hotelul…
2.1. Prezentarea generală a produsului turistic de tip sejur

2.2. Etapele conceperii produsului turistic

2.3.Analiza de preț a produsului turistic

CAPITOLUL III - NORME DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE A

MUNCII ȘI P.S.I. ÎN DOMENIUL TURISMULUI
3.1. Prezentarea normelor: scopul și domeniile de aplicare

3.2. Norme specifice structurilor de primire turistice

3.3. Norme specifice structurilor de servire a mesei

3.4. Activități de prevenire și stingere a incendiilor în structurile de primire

turistică

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

ARGUMENT
 Turismul de litoral este ansamblul activitățiilor turistice care se desfășoară în spații
imediat aflate în apropierea unei suprafețe de apă, dar și pe oglinda acesteia. Turismul este
călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau pentru afaceri. Turismul a devenit o
activitate de recreere globală populară. Potenţialul mării se află în centrul eforturilor de
realizare a ceea ce frumos a fost numit „economia albastră”.
Turismul la mare şi pe mare este cea mai importantă activitate maritimă din Europa,
care reprezintă mai mult de o treime din valoarea economiei maritime în ansamblu şi în care
activează peste 3 milioane de persoane.
Datorită frumuseții extraordinare, a bogăției culturale și a marii sale diversități,
litoralul din Uniunea Europeană a devenit destinația de vacanță preferată a multor turiști din
Europa și din afara ei, făcând din turismul de litoral un sector turistic important. Asigurând
locuri de muncă pentru peste 3,2 milioane de persoane. Dintre toate tipurile de turism
internațional, cel mai important este turismul de litoral. El înregistrează amplitudinea maximă
în sezonul estival, până la șase luni în zona Mării Mediterane.
Proiectul este structurat pe trei capitole:m
Capitolul I, intitulat ” Particularități și tendințe în dezvoltarea turismului de litoral”

Turismul de litoral,se include,conform recomandărilor OMT,în funcție de obiectivul specific

al călătoriei,în grupa "loisir,recreere și vacanțe(odihnă)" și pune în valoare principalele
destinații turistice de litoral din Bazinul Mării Negre.
Pe țărmul Mării Negre ,la doar 65 km de Vama Veche, se află orașul Balchik,perla de pe litoral
a Bulgariei. Plaja din oraș este ceva mai modestă și pitorească,tipic locală,perectă pentru o evadare
relaxantă.
Hotelurile din Balchik satisfac cerințele oricărui călător,fie că alegi să stai la 5 stele sau
prerferi pensiunile. Vacanța în Balchick nu înseamnă doar soare și plajă,orașul avănd o puternică
încărcătură istorică.
Cele mai solicitate zone pentru turism litoral sunt:

Litoralul bulgăresc este cunoscut pentru plajele late cu nisip fin si condițiile foarte
bune din hotelurile de la malul Mării Negre,aici turiștii pot găsi numeroase stațiuni foarte
frumoase. Perla litoralului bulgăresc este stațiunea turistică Nisipurile de Aur. Mânâiată de
valurile Marii Negre,cu nisip fin și ape limpezi,este cea mai populară destinație a vecinilor
bulgari..Stațiunea se află pe teritoriul parcului național ''Nisipurile de Aur'',cu dealuri
împădurite,ape minerale și izvoare ascunse.Golden Sands este un hot sport al distracției cu o
mulțime de baruri și discoteci,precum șio oază de petrecere a timpuui liber,de la terenuri de
tenis și golf,pânăla sporturi de apă.

Capitolul II, intitulat ” Tehnica organizării unui produs turistic pe litoralul

bulgăresc” caracterizează țara și litoralul acesteia fiind una dintre cele mai apreciate din
punct de vedere turistic, fiind una dintre cele mai vizitate țări europene, cu un număr mare de
locuitori și în același timp cu o puternică forță de muncă în domeniul turistic.
Aceasta dispune de o multitudine de plaje, cum ar fii: Plaja Bolata , Plaja Krapets, Plaja
Nisipurile de Aur,etc.

Bulgaria s-a aflat de-a lungu timpului,grație poziției sale geografice la răscrucea dintre
numeroase civilizații care și-au lăsat amprenta asupra țării.Vecină cu România,Serbia,Grecia și
Turcia,și cu ieșire la Marea Neagră,Bulgaria s-a ridicat în ultimii ani ca o destinație turistică
interesasntă,cu vacanțe la prețuri accesibile,numeroase atracții turistice și cu o puternică încărcătură
istorică.
Cea mai bună perioadă pentru a vizita litoralul Bulgariei este primăvara,deoarece te îmbină
cu raze plăcute de soare și sejururi de relaxare ,perfecte pentru escapada la soare. Temperaturile
urcă undeva la 17-20 de grade,hotelurile pregătind pachete speciale all inclusive și spa&wellness,iar
plajele sunt curate și în așteptarea turiștilor.
Sezonul estival în Bulgaria începe la final de mai și se încheie la începutul lunii octombrie,
perioada în care pe litoral temperaturile urcă de la 18 la 30 de grade,țara fiind on destinație de
călătorie foarte căutată pentru plajă și soare.
Lunile de toamnă sunt parte a sezonului estival în Bulgaria,cu temperaturi plăcute, stațiuni
mai puțin aglomerate și servicii de calitate.

Întreaga Bulgarie este înfloritoare şi plină de frumuseţe în toate cele 365 de zile ale
anului!
Bulgaria este una dintre foarte puţinele ţări europene care oferă o varietate imensă de
posibilităţi de petrecere a vacanţei ideale într-un singur loc. Puteţi gusta aici un amestec al
bucatariei slave, grecesti si turcesti. Reprezentative sunt fructele si mai ales legumele sale iar
viile cu struguri aurii produc vinuri albe si rosii de calitate, dupa retete stravechi de pe timpul
tracilor. Această ţară din Peninsula Balcanică are mai multe feţe cu totul diferite, fiecare
interesantă în felul ei propriu.
Bulgaria este o republică, condusă de președintele Rumen Radev. Capitala ei este
Sofia. Este un oraş modern, cu o viaţă culturală şi artistică modestă, care oferă pe de o parte
sute de muzee, galerii de artă şi teatre, iar pe de altă parte o viaţă nocturnă plină de animaţie şi
de temperament arzător.
Limba oficială a ţării este bulgara, se mai vorbeşte In zonele turistice ca si in
majoritatea restaurantelor si hotelurilor se vorbeste engleza, germana, franceza si rusa.
Cele mai importante insule din Marea Neagră sunt: Sacalin,Șerpilor,Insula Sf. Ivan si
Giarîlgaci(în est).
Insula Sf.Ivan este cea mai mare insulă bulgară din Marea Neagră. Este situată în
largul coastei bulgarea a Mării Negre,lângă Sozopol,un oraș cu istorie bogată și o stațiune
turistică populară și este separată de o strâmtoare de câteva sute de metri lungime de mica
insulă vecină Sf.Petru. Cu un punct maxim la 33 m deasupra nivelului mării,ra este și cea mai
înaltă dintre insulele marine bulgare. Se află la 920 m de peninsula Stoleț,locația orașului
vechi Sozopol.
 Capitolul III ” NORME DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE A MUNCII ȘI P.S.I. ÎN
DOMENIUL TURISMULUI”
Reprezintă o parte educativă în care învățăm tot ce ne este de folos pentru a călători în
siguranță.
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de
reglementări privind asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă, sistem compus din:
-Norme generale de protecţie a muncii care cuprind prevederile de protecţie a muncii, general
valabile pentru orice activitate;
-Norme specifice de securitate a muncii care cuprind prevederile de securitate a muncii,
specifice anumitor activităţi sau grupe de activităţi, detaliind prin aceasta prevederile
normelor generale de protecţie a muncii.
Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplică cumulativ şi au valabilitate
naţională indiferent de forma de organizare sau proprietate în care se desfăşoară activitatea pe
care o reglementează.
Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare
existente în cadrul acestor activităţi, proprii celor patru componente ale sistemului de muncă
(executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie, mediu de muncă).
Normele specifice de securitate a muncii pentru turism şi alimentaţie publică au fost
elaborate ţinând seama de reglementările existente în domeniul securităţii muncii pentru
aceste activităţi, precum şi pe baza studierii proceselor de muncă şi stabilirea riscurilor
specifice astfel încât, pentru fiecare risc, normele să cuprindă cel puţin o măsură de prevenire
la nivelul fiecărui element component al procesului de muncă.
Structura acestor prevederi este făcută pe domenii de activităţi, astfel:
- industria hotelieră şi de cazare;
- alimentaţia publică;
- agrement;
Pe lângă prevederile specifice de securitate a muncii, norma cuprinde şi un capitol cu
prevederi de proiectare privind echipamentele de muncă utilizate în industria hotelieră,
alimentaţia publică şi agrement.
Normele specifice de securitate a muncii pentru turism, alimentaţie publică şi transport
de persoane cu instalaţii pe cablu, cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi
bolilor profesionale specifice activităţii industriei hoteliere, alimentaţiei publice,
agrementului şi transportului de persoane cu instalaţii pe cablu.
Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare
existente în cadrul acestor activităţi, proprii celor patru componente ale sistemului de muncă
(executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie, mediu de muncă).
 CAPITOLUL I
PARTICULARITĂȚI ȘI TENDINȚE ÎN DEZVOLTAREA
TURISMULUI DE LITORAL
Având în vedere rolul pe care îl joacă activitatea turistică în cadrul economiei, este
necesare crearea unei baze pentru dezvoltarea turismului într-un mod integrat, echilibrat
durabil, astfel încât el să aducă beneficii culturale şi socio-economice considerabile fără a
genera probleme serioase de ordin ecologic şi socio-cultural. În acest scop trebuie elaborată o
strategia de dezvoltare a turismului de litoral, a programelor de acţiune care vor ghida
dezvoltarea durabilă a turismului pentru perioade scurte, medii şi lungi şi începerea
implementării elementelor programelor.

1.1.Definirea turismului de litoral

Turismul de litoral este ansamblul activitățiilor turistice care se desfășoară în spații
imediat aflate în apropierea unei suprafețe de apă, dar și pe oglinda acesteia. Datorită
frumuseții extraordinare, a bogăției culturale și a marii sale diversități, litoralul din Uniunea
Europeană a devenit destinația de vacanță preferată a multor turiști din Europa și din afara ei,
făcând din turismul de litoral un sector turistic important. Asigurând locuri de muncă pentru
peste 3,2 milioane de persoane.
Dintre toate tipurile de turism internațional, cel mai important este turismul de litoral.
Relieful litoral, rezultat în urma acțiunii apelor marine asupra uscatului țărmurilor,
prezintă atracție pe de o parte prin formele specifice rezultate (golfuri, estuare, faleze, plaje,
capuri, strâmtori, peninsule și insule) pe de altă parte prin suport oferit amenajării de stațiuni
balneo-maritime, prezente pe întreaga planetă la latitudini tropicale și temperate, remarcându-
se adevărate lanțuri de asemănare puncte de atracție. Fauna mării este lipsită de elemente
periculoase şi aerul mării este caracterizat printr-o mare puritate, aerosolii naturali provenind
din sfărâmarea valurilor care ajută la mineralizarea organismului.
Turismul este călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau pentru afaceri.
Turismul a devenit o activitate de recreere globală populară. Potenţialul mării se află în
centrul eforturilor de realizare a ceea ce frumos a fost numit „economia albastră”.
Turismul la mare şi pe mare este cea mai importantă activitate maritimă din Europa,
care reprezintă mai mult de o treime din valoarea economiei maritime în ansamblu şi în care
activează peste 3 milioane de persoane.
Din perspectivă europeană, politica în domeniul turismului contribuie, de asemenea,
la îndeplinirea obiectivelor politice generale în domeniul ocupării forței de muncă și al
creșterii economice. În plus, importanța dimensiunii de mediu a turismului va crește de-a
lungul timpului, fiind deja cuprinsă în pachetele privind turismul sustenabil, responsabil sau
etic.
Litoralul a constituit din cele mai vechi timpuri un spațiu de locuire propice. Prezența
apei ca element fundamental al vieții, climatul favorabil si posibilitățile de deplasare au facut
ca de la an la an aceasta suprafață să fie din ce in ce mai căutată. Aici au loc o serie de alte
activități cum ar fi cele portuare, de extracție de petrol, pescuit și comerciale.
1.2.Tendințe în dezvoltarea turismului de litoral
Turismul de litoral, se include, conform recomandărilor OMT, în funcție de obiectivul
specific al călătoriei, în grupa ,,loisir, recreere și vacanțe”
O primă caracteristică a turismului de litoral este operarea sa concomitent cu alte
activități economice.
O a doua caracteristică se leagă de suportul fizic al activității și anume fragilitatea
mediului înconjurător. Aici avem în vedere puternica antropizare, eroziunea din ce în ce mai
accentuată a solului, precum și calitatea apelor , posibil a fi infestate tot mai des din diferite
motive. În ultimii ani, un concept care a început să câștige teren este cel de dezvoltare
durabilă. Acesta vizează o creștere economică care conștientizează faptul că resursele sunt
limitate și protejează comunitățile umane din punct de vedere cultural.
În ceea ce privește motivele pentru practicarea turismului de litoral, putem aprecia ca
de la an la an sunt mai numeroase.
Dacă în trecut se mergea pe litoral pentru factorii naturali de cură, pentru odihnă și
recreere, astăzi putem vorbi de cluburi pentru practicarea de sporturi nautice, de extinderea
naturalismului, decercetari științifice sau pur și simplu de modă.
Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor și metodelor de
dezvoltare socio-economică care se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între
aspectele sociale, economice, ecologice și elementele capitalului natural.
Dezvoltarea durabilă urmărește și încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru
luarea deciziilor în care se găsește un raport de tipul om-mediu. Turismul durabil favorizează
înțelegerea și conștientizarea efectelor pe care le poate genera turismul asupra mediului
natural, cultural și uman asigurând o justă repartizare a avantajelor și a cheltuielilor.
În prezent, măsura activității turistice la nivel mondial, se concentrează, în principal,
pe indicatorii numărului de sosori ai turiștilor, numărul de înnoptări, capacitatea de cazare
turistică, încasări și cheltuieli din activitatea turistică. Statele care au dezvoltat o adevărată
industrie a turismului sunt: Canada, Franța, Mexic, Cuba, Spania.
Strategia de dezvoltare a turismului de litoral va necesita modificări odată cu
schimbările condițiilor economice și a celor de piață. Însă indiferent care ar fi natura acestor
modificări, o strategie eficientă a dezvoltării turismului de litoral trebuie să transforme în
reaalitate următoarele:
 dezvoltarea turismului din zonă într-un mod integrat și echilibrat, astfel încat el să
genereze beneficii culturale și socio-economice considerabile zonei și comunității;
 protejarea și conservarea patrimoniului turistic în scopul promovării și facilitării
accesului vizitatorilor;
 încurajarea fluxului investițiilor în înteprinderile turistice existente și în cele noi;
 oferirea unor produse turistice de înaltă calitate turiștilor.
Conceptul de dezvoltare a turismului generează performanțe pe trei planuri:
a. de ordin ecologic: creșterea gradului de exploatare și valorificare a resurselor;
b. de ordin social: creșterea numărului locurilor de muncă, practicatea unei meserii
tradiționale, atragerea populației în practicarea turismului, ca măsură de regenerare
fizică și psihică
c. de ordin economic: creșterea gradului de exploatare și valorificare a resurselor.
Turismul durabil este legat de procesul de creștere a populației în practicarea turismului,
ca măsură de regenerare fizică și psihică.
 CAPITOLUL II
CONCEPEREA PRODUSULUI TURISTIC: EXCURSIE ÎN
BULGARIA LA NISIPURILE DE AUR - CAZARE HOTEL
SLAVEY****
Nisipurile de Aur - stațiune națională, amplasată la 17 km nord-est de Varna. Coasta
regiunii este ridicată și împădurită. Pantele sale terasate se preling ușor către mare. Plaja are
aproape 4 km, este lată și are nisip fin auriu.
Hotelurile din stațiunea Nisipurile de Aur sunt noi și vă oferă o gamă foarte largă de
servicii si facilități. Echipamente moderne de comunicații, televiziune prin satelit, confortul și
toate serviciile de care ați avea nevoie în timpul sejurului, fac parte din stilul și caldură cu
care veți fii întâmpinați la toate hotelurile din Nisipurile de Aur.
La toate acestea se adaugă numeroasele săli de conferințe, centre sportive, terenuri de tenis,
săli de fitness, saune, centre comerciale, restaurante cu terase splendide, cofetării cu priveliște
spre mare.
Manăstirea Aladzha, una dintre cele mai bine conservate mânăstiri săpate în stâncă din
regiunea Dobrudzha se află la numai cațiva km de stațiune și este parte a Parcului Natural
Zlatni Pyasatsi.
La 30 km de stațiune se află orașul Balcic unde puteți vizita palatul si frumoasa gradina
botanică.
Hotel Slavey**** din Nisipurile de Aur este situat în centrul stațiunii, la 300 de metri
de plajă, între hotelurile Mimoza si Sunrise. Hotelul Slavey din Nisipurile de Aur cu
deschiderea oficial în iunie 2009 , reprezintă o variantă foarte buna de cazare, fiind
caracterizat de  facilitați deosebite și condiții bune de cazare.
2.1. Etapele conceperii produsului turistic

Conceptul de produs turistic se referă la un ansamblu de bunuri materiale şi servicii capabile

să satisfacă nevoile de turism ale unei persoane între momentul plecării şi momentul sosirii în
locul de plecare.
Conceperea produsului turistic presupune parcurgerea următoarelor etape:
a) Culegerea informaţiilor despre :
cerere : motivaţia calatorii, venituri disponibile, timp liber, vârsta, categorie socio-
profesionala, gusturi turistice etc.;
oferta concurentei : produsele turistice oferite, preturile si tarifele practicate etc.;
analiza propriei oferte comparativ cu cea a concurentei;
componentele care vor fi incluse in propria oferta : obiective turistice variate, baza
materiala specifica si serviciile oferite, posibilităţile de acces in diferite zone.
b) Selectarea obiectivelor turistice, serviciilor oferite si unităţilor prestatoare in
funcţie de tipologia clientelei şi particularităţile cererii.
c) Combinarea (pornind de la rezultatele studierii cererii) şi asamblarea
componentelor produsului turistic(organizarea preliminara) – realizate cu mult înainte de
exprimarea cererii – în care tour-operatorul alege: destinaţia, mijlocul de transport, unităţile
de cazare, alimentaţia, alte servicii incluse în pachet, daca grupul va beneficia de asistenta
turistica realizata de către ghid pe tot parcursul calatoriei etc.
d) Asigurarea serviciilor necesare pe tot parcursul călătoriei. Pentru aceasta,
agenţia de turism :
încheie contracte, convenţii, minute cu prestatorii direcți de servicii turistice;
emite comenzile de rezervare.
în cazul produselor turistice de tip tour, această etapă presupune alegerea
itinerariului şi întocmirea programului turistic.
e) Determinarea (calcului) preţului produsului turistic:
pornind de la costul serviciilor de transport, cazare, alimentaţie etc.;
de la celelalte elemente de calcul conform legii (comision, TVA,
asigurări, contribuţia de participare la fondul de dezvoltare şi
promovare a turismului).
f) Promovarea produsului turistic :
 realizarea şi distribuirea broşurilor, pliantelor, afişelor turistice etc.;
 publicitate prin mass-media
g) Lansarea produsului turistic pe piaţa – un şir de activităţi prin care
agenţia îşi face cunoscute produsele pe plan local şi naţional.

2.2. Prezentarea pretului produsului turistic

 Programul turistic propus prezintă un produs turistic de tip excursie, care se desfășoară
pe urmatorul itinerariu: Rm. Vâlcea-București-Giurgiu-Ruse-Nisipurile de Aur.
Ca obiective turistice vizitate în programul turistic pot fi menționate cele din categoria
monumentelor istorice și de artă (Monumentul lui Tzevo Voievoda), obiective turistice din
categoria instituțiilor cultural artistice (Muzeul Vietii Urbane din Ruse- Casa Kaliopa ), cât
și alte obiective desfășurate pe parcursul excursiei.
Programul turistic se desfășoară de-a lungul a cinci zile, in perioada 20-24 mai.
Acest tip de program oferă turiștilor ocazia de a descoperi, sub îndrumarea unui ghid toate
atracțiile orașelor tranzitate.
Principalele obiective turistice vizitate sunt :
Capul Kiliakra :
 Promotoriul Kaliakra se întinde pe 2 km în Marea Neagra și are circa 60 de metri
înălțime față de nivelul mării, fiind o formațiune de stănci calcaroase. Inaccesibilitatea
locului a făcut în antichitate din ea o mare fortăreață, fiind a doua cetate importantă
dupa Tomis.
Smolyan  :
 Smolyan se află la doar 15 km de staţiunea de schi Pamporovo, la 260 km de Sofia
şi la 103 km de Plovdiv. Foarte multe monumente istorice sunt pastrate in aceasta
localitate.
Exista mai multe case din perioada Renaşterii Naţionale - Mermovata, Pridasova şi
altele.
Podul "Beiska kupria" peste raului Cherna Reka a fost facut prin secolul al-XVIII-
lea .
Muzeul de istorie al Pieselor Mijlociu din Munţii Rodope şi cel mai mare Planetarium din
Bulgaria sunt situate acolo.
Capul Emine  :
 Capul Emine este un promontoriu la coasta bulgară a Mării Negre. Acesta este situat
la 49 mile sud de Varna, 34 de mile nord de Burgas şi 9 mile sud de Obzor. Acesta
formează vârful de Stara Planina.
Produsul turistic tip ,,excursie’’ integreaza urmatoarele categorii de servicii:
Servicii turistice de transport:
Transportul se realizează prin intermediul agenției de turism SC BigTravel SRL,
aceasta oferind turiștilor confortul prin autocare moderne, minim 2*. Acestea dispun de
următoarele facilități: aer condiționat, muzică, scaune rabatabile, instalație video. Pentru
siguranța călătoriei, autocarul dispune de o echipă de șoferi ce face călătoria turiștilor mai
placută și mai sigură. Prețul produsului turistic este de 24 000 RON, preț valabil pentru un
grup de 40 persoane, potrivit contractului încheiat cu organizatorul grupului.
Produsul turistic se adresează persoanelor active, dornice de cunoaștere, cu vârste
cuprinse intre 18-20 ani.
Servicii turistice de cazare :
Cazarea se efectuează la Hotel Slavey, un hotel cu caracter aparte, de o categorie
superioară și o locație apropiată de principalele obiective turistice ale fiecărui oraș. Hotelul
este construit pe 12 nivele, are 260 locuri de cazare in 72 camere duble, 12 matrimoniale si 46
camere duble cu confort sporit (30 camere cu aer condiționat), toate dotate cu televizor,
minibar, aer condiționat și multe altele.
Tarife practicate Hotel Slavey ****
Inceput Sfarsit Camera Pret de la Masa
31 Mai SINGLE 12 euro/ noapte
01 Mai 2013 DBL 23 euro / noapte All Inclusive
2013
 14 Iun SINGLE 13 euro/ noapte
01 Iun 2013 DBL 26 euro / noapte All Inclusive
2013
15 Iun 2013 08 Iul 2013 DBL SINGLE 33 euro / noapte 16 euro/ noapte All Inclusive
19 Aug SINGLE 20 euro/ noapte
09 Iul 2013 DBL 43 euro / noapte All Inclusive
2013
06 Sept SINGLE 16 euro/ noapte
20 Aug 2013 DBL 33 euro / noapte All Inclusive
2013
19 Sept SINGLE 13 euro/ noapte
07 Sept 2013 DBL 26 euro / noapte All Inclusive
2013
30 Sept SINGLE 12 euro/ noapte
20 Sept 2013 DBL 23 euro / noapte All Inclusive
2013

2.3. Determinarea prețului produsului turistic

Pentru a determina prețul produsului turistic am pornit de la următoarele elemente de
cheltuieli: costul serviciilor de transport, cazare, alimentație și de la celelalte elemente de
calcul (comision, TVA, asigurări, contribuția de participare la fondul de dezvoltare și
promovare a turismului).

1. Determinarea cheltuielilor directe care cuprind:

Transportul:
în cazul autocarului – (nr. Km * cost/Km) / nr. turiști. Nu se include șoferul, ghidul
sau locurile gratuite pentru organizatori;
în cazul trenului și avionului – cost bilet
Cazarea: nr nopți * tarif/loc/zi;
Alimentația: nr. MD, D, C * preț MD, D, C ;
Cheltuieli culturale: nr obiective * taxa intrare
Cheltuieli organizator (eventual);
Cheltuieli șofer : cazare, alimentație (sau diurna);
Cheltuili ghid: transportul (daca nu se face cu autocarul), cazare, alimentație, cheltuieli
culturale
2. Calculul valorii totale a cheltuielilor directe
3. Calculul valorii comisionului (mark – up) : total cheltuieli directe * comision (între 5-
30%)
4. Determinarea valorii TVA : valoarea comisionului * % cota TVA (19%)
5. Aplicarea procentului de 3% (cota de participare la fondul de promovare și dezvoltare a
turismului) se calculează la valoarea comisionului
6. Efectuarea unor eventuale rotunjiri
7. Determinarea prețului total de vânzare prin adunarea la totalul cheltuielilor directe a
valorii comisionului, TVA-ului, cotei de 3% (dacă este cazul). Această valoare va fi trecută
în oferta turistică.

Elementele de calcul ale analizei de preț sunt următoarele  :

Masă : suma de 190 lei înscrisă în rubrica “Masa” se obține adunând sumele cheltuite
de turist în cele 5 zile pentru alimentație, respectiv: 20 lei (cina în prima seara) +20 lei
(mic dejun ziua II) +30 lei (cina ziua II) +20 lei (mic dejun ziua III) +30 lei(cina ziua
III)+ +20 lei (mic dejun ziua IV) +30 lei(cina ziua IV)+20 lei(mic dejun ultima zi) =
190 lei
 Cazarea: suma de 120 lei înscrisa în document la cazare se obtine cumuland
cheltuielile de cazare ale unui turist pe parcursul celor 5 zile ale excursiei: 30
lei/noapte*4= 120 lei
Transport: lungimea totală a parcursului este 940 km. Această distanță se înmulțește
cu 4 lei/km(cât se estimează că este costul unui km cu autocarul)
940 km * 4 lei/km = 3760 lei
3760 lei : 40 turisti = 94 lei(revin fiecărui turist ca cheltuială de transport)
Cheltuielile culturale sunt 20 lei care vor fi folosite pentru cumpărarea biletelor de
acces în muzee
Cheltuieli organizator : acestea se obțin aplicând un procent de 10% asupra
elementelor de cheltuieli de mai sus, respectiv :
190 lei (masa)+120 lei (cazarea) + 94 lei (transport) + 20 lei (cheltuieli culturale)= 424 lei
424 lei * 10% = 42,4 lei
Ghid: cheltuielile ghidului şi ale conducatorului auto vor fi suportate de tursşti prin
includerea acestora în costul biletului fiecarui turist. Ghidul şi conducătorul auto au
cazarea gratuita, lor acordandu-li-se o diurna necesara pentru acoperirea
cheltuielilor cu masa. In aplicatia noastră am considerat o diurnă de 50 lei.
50 lei/zi * 5 zile = 250 lei pentru intreg sejurul
Aceasta suma de 50 lei o împartim la 40(numărul de turisti) si aflam suma pe care trbuie să o
plateasca fiecare turist pentru ghid.
250 lei : 40 = 6,25 lei
Cheltuieli şofer: se calculează analog cheltuielilor pentru ghid, rezultand suma de
6,25 lei
Total cheltuieli directe: se adună sumele din rubricile discutate :190 lei (masa) + 120 lei
(cazarea) + 94 lei (transport) + 20 lei (cheltuieli culturale) + 42,4 lei (cheltuieli
organizator) + 6,25 lei (cheltuieli ghid) +6,25 lei ( cheltuieli sofer) = 478,9 lei
Comision 20%: la suma “total cheltuieli directe” se aplica un comision de 20% care
este comisionul agentiei de voiaj rezultând: 478,9 lei *20% = 95,8 lei
TVA: TVA de 19% se aplică doar cheltuielilor cu comisionul deaorece celelalte
cheltuieli au deja aplicata taxa pe valoarea adaugata
95,8 lei * 19% = 18,20 lei
Total costuri: la “total cheltuieli directe” se aduna comisionul si TVA rezultand total
costuri 478,9 lei + 95,8 lei + 18,20 lei = 592,9 lei
Total preţ de vânzare se obtine rotunjind “total costuri” de la 592,9 lei la 593 lei
Valoare totală: toate cifrele din coloana ,,valoare totala” se obtin înmultind sumele din prima
coloana (valoarea per turist) cu 40 ( numărul de turisti)

Prețul produsului turistic este trecut în documentul ,,Analiza de preț’’.

Valoarea
Nr. Articole de Elemente de
Elemente de cheltuieli
crt. circulaţie calcul Per turist Totala

1. Masă 190 lei 7600 lei

2. Cazare 120 lei 4800 lei
CHELTUIELI

3. Transport 94 lei 3760 lei

4. Cheltuieli culturale 20 lei 800 lei
DIRECTE

5. Cheltuieli organizator 10% 42,4 lei 1696 lei

6. Cheltuieli ghid 6,25 lei 250 lei
7. Cheltuieli sofer 6,25 lei 250 lei
 8. Alte cheltuieli
9. TOTAL CHELTUIELI DIRECTE 478,9 lei 19156 lei
11. COMISION 20% 95,8 lei 3831,2 lei
12. TVA 19% 18,20 lei 728 lei
13. TOTAL COSTURI 592,9 lei 23716 lei
14. TOTAL PRET DE VÂNZARE 593 lei 23720 lei

2.4. Documente necesare subactivitatii de excursii externe

Pentru realizarea produsului turistic, agenția de turism Big Travel întocmește

următoarele documente :
a. Programul turistic: este un itinerar cu menționarea detaliată a tuturor serviciilor
ce urmează a fi asigurate și a tuturor obiectivelor turistice, precizându-se durata de
timp si perioada.
El cuprinde:
1. tema (titlul produsului)
2. traseul cu indicarea localitaților vizitate și a obiectivelor legate de tema aleasă;
3. elemente de prezentare generală: numar de zile, perioadă, kilometrii parcurși,
mijlocul de transport folosit, prețul, informații, eventualele condiții de participare.
4. prezentarea succintă a desfăsurării programului pe zile cu precizarea obiectivelor
ce urmează a fi vizitate și a serviciilor oferite;
5. condiții de comercializare:segmentul de turiști; producătorul; modalități de plată,
eventualele reduceri.

PROGRAMUL EXCURSIEI

Agenţia de turism BIG TRAVEL BUCURESTI Simbol I -20

Nr. turişti: 40
Excursie: externa

 PROGRAMUL EXCURSIEI

Perioada 20.05.2022-24.05.2022 Durata 5 zile Nr. turişti 40+1+1

Itinerariul: Rm. Vâlcea-București-Giurgiu-Ruse-Nisipurile de Aur
Plecarea ( localitatea, data, ora) Rm. Valcea, 20.05.2022, ora 04:00
Sosirea (localitatea, data, ora) Rm. Valcea, 24.05.2022, ora 21:00
Lungimea traseului: 940 km
Preţul excursiei: 24 000 lei
ZIUA I 20.05.2020
Obiective de vizitat: Capul Kiliakra, Manastirea Rila, Old Plovdiv
Mic dejun – Restaurant Hotel Slavey 20lei/pers
Cina–Restaurant Hotel Slavey 20lei/pers
 Cazare—Hotel Slavey 30 lei/noapte/pers.
ZIUA II 21.05.2022
Obiective de vizitat :Smolyan, case din perioada Renaşterii Naţionale - Mermovata,
Pridasova
Mic dejun - Restaurant Hotel Slavey 20lei/pers
Cina - Restaurant Hotel Slavey 20lei/pers
Cazare - Hotel Slavey 30 lei/noapte/pers
ZIUA III 22.05.2022
Obiective de vizitat: Capul Emine, Cele ,,Sapte Lacuri Rila’’, Cetatea Perperikon
Mic dejun- Restaurant Hotel Slavey 20lei/pers
Cina - Restaurant Hotel Slavey 20lei/pers
Cazare - Hotel Slavey 30 lei/noapte/pers
ZIUA IV 23.05.2022
Obiective de vizitat : Orase si localitati istorice: Apriltsi, Arbanasi, Bojentsi
Mic dejun- Restaurant Hotel Slavey 20lei/pers
Cină- Restaurant Hotel Slavey 20lei/pers

Cazare- Hotel Slavey 30 lei/noapte/pers

ZIUA V 24.05.2022
Obiective de vizitat : Parcul Acvatic Aquapolis
Mic dejun- Restaurant Hotel Slavey 20lei/pers
Cină - Restaurant Hotel Slavey 20lei/pers
Cazare - Hotel Slavey 30 lei/noapte/pers
________________________________________________________________________
ORGANIZATOR GRUP Miroiu Anca

b. Comanda de prestații:
Agenția de turism SC Big Travel SRL emite câte o comandă către toți prestatorii de
servicii care participă la realizarea programului turistic.
In comandă vor fi precizate serviciile, numarul de persoane pentru care vor fi prestate,
valoarea unității de servicii, valoarea totală.
Poate fi înlocuita de un voucher sau o comandă de rezervare în care sunt precizate
aceleași elemente. Se întocmește în trei exemplare: unul la agenție, doua la ghid. (ANEXA
NR.2)

COMANDA DE PRESTAȚII

Data: 20.05.2013 Agent de turism: Popescu Emilia Cod de acţiune I-20

Unitatea :Agentia ,,Big Travel’’ Bucuresti

COMANDA NR. 1265 din 20.05.2022

Către: Hotel Slavey****Nisipurile de Aur, Bulgaria

Va rugam sa asigurati pentru grup urmatoarele:

Nr. SPECIFICAREA NR. PERSOANE VALOAREA VALOAREA

crt SERVICIILOR UNITARĂ TOTALĂ
1. Cazare 40 30 lei 1200 lei
2. Alimentație 40 190 lei 7600 lei
Plata se face din contul: RO94RNCB02920274332198761, la Banca BCR prin FACTURĂ

c. Voucher-ul 
Voucher-ul turistic este un document specific turismului individual şi grupurilor, care
constă într-un înscris emis de agenţia de voiaj parteneră, conţinând: numele turistului,
perioada de sejur şi serviciile turistice comandate. De regulă, pe verso sunt imprimate o serie
de condiţii (booking conditions), pe baza cărora se vând serviciile turistice clientului. Agenţia
de voiaj parteneră recunoaşte voucherul pe care îl emite drept o garanţie de plată, care trebuie
să fie onorată în conformitate cu sumele şi termenele convenite..
Voucherele au următoarele caracteristici:
sunt comenzi pentru prestarea serviciilor;
reprezintă servicii turistice şi nu bani, deci nu pot fi convertite în bani de către furnizorul de
servicii.
Un voucher este alcătuit din mai multe file:
 originalul- încredinţat clientului;
 duplicatul- transmis imediat furnizorului serviciului;
 copia contabilă pentru casier;
 copia biroului plătitor- înainte de plata serviciului către furnizor, acesta
va confrunta copia cu originalul şi cu factura furnizorului;
 copia agenţiei - păstrată în actele agenţiei emitente.
Un voucher trebuie să conţină următoarele indicaţii:
 numele şi adresa agenţiei emitente;
 sigla (sau numărul de serie);
 numele şi adresa furnizorului serviciului (hotel, întreprindere de transport etc.);
. tipul serviciului pentru care este emis;
 diverse date referitoare la serviciu;
 ştampila datată a firmei;
 numele clientului şi data efectuării serviciului;
 semnătura celui ce a întocmit voucherul;
 adnotări pe diverse file, necesare anumitor firme în scopul evitării înţelegerilor
greşite şi a echivocurilor.

VOUCHER-UL

OFFICE CATRE/TO :
Bucuresti, B- HOTEL SLAVEY****
dul Iuliu NISIPURILE DE AUR
Maniu, nr. 184
VOUCHER
NO. 474
DATE:
20.05.2020

NAME/NAMES: DATA INTRARE:20.05.2020

VULTURU IONELA CARMEN + 40 CHECK IN:
PERSOANE
 OBSERVATII/REMARKS: DATA IESIRE:24.05.2020
Paid at Slavey BT 7, Alexander Dyakovich, Str. Voina CHECK OUT:

NR. NOPTI: 4
NO. OF NIGHTS:

IN SCHIMBUL ACESTUI VOUCHER VA RUGAM ACORDATI URMATOARELE

SERVICII :
IN EXCHANGE OF THIS VOUCHER PLEASE PROVIDE THE FOLLOWING
SERVICES :
18 CAMERE DUBLE
2 CAMERE SINGLE

POLITA ASIGURARE INSOLVENTA UNIQA NR.BT 953,PERIOADA 22.07.2019-

30.09.2020

CAPITOLUL III
NORME DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE A MUNCII ȘI P.S.I.
ÎN DOMENIUL TURISMULUI
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională
care cuprind prevederi minimale obligatorii pentru desfăşurarea principalelor activităţi din
economia naţională, condiţii de securitate a muncii. Respectarea conţinutului acestor
prevederi nu absolvă agenţii economici de răspunderea pentru prevederea şi asigurarea
oricăror altor măsuri de securitate a muncii, adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a
activităţii respective prin instrucţiuni proprii.

3.1. Prezentarea normelor: scopul și domeniile de aplicare

Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de

reglementări privind asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă, sistem compus din:
-Norme generale de protecţie a muncii care cuprind prevederile de protecţie a muncii,
general valabile pentru orice activitate;
 -Norme specifice de securitate a muncii care cuprind prevederile de securitate a
muncii, specifice anumitor activităţi sau grupe de activităţi, detaliind prin aceasta prevederile
normelor generale de protecţie a muncii.
Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplică cumulativ şi au valabilitate
naţională indiferent de forma de organizare sau proprietate în care se desfăşoară activitatea pe
care o reglementează.
Structura sistemului naţional de norme specifice de securitate a muncii urmăreşte
corelarea prevederilor normative, cu pericolele specifice uneia sau mai multor activităţi şi
reglementarea unitară a măsurilor de securitate a muncii pentru activităţi caracterizate prin
pericole comune.
Structura fiecărei norme specifice de securitate a muncii are la bază abordarea
sistemică a aspectelor de securitate a muncii, practicată în cadrul Normelor generale de
protecţie a muncii. Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem
complex structurat, compus din următoarele elemente care interacţionează :
-Executantul: omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă.
-Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul
mijloacelor de producţie şi anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului
de muncă.
-Mijloacele de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini,
aparate, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se
utilizează în procesul de muncă.
-Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice, psihologice în care
unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.
Reglementarea măsurilor de securitate a muncii în cadrul Normelor specifice de
securitate a muncii, vizând global desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi în condiţii de
securitate a muncii, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securităţii
muncii la nivelul fiecărui element al sistemului executant - sarcina de muncă - mijloace de
producţie - mediu de muncă, propriu proceselor de muncă din cadrul activităţilor care fac
obiect de reglementare.
Prevederile sistemului naţional de reglementări normative pentru asigurarea securităţii
muncii constituie, alături de celelalte reglementări juridice referitoare la sănătatea şi
securitatea în muncă, bază pentru:
- activitatea de concepţie a echipamentelor tehnice şi tehnologice;
- autorizarea funcţionării unităţilor;
- instruirea salariaţilor cu privire la securitatea muncii;
- cercetarea accidentelor de muncă şi stabilirea cauzelor şi responsabilităţilor; -
controlul realizării măsurilor de securitate a muncii;
- fundamentarea programului de protecţie a muncii.
Normele specifice de securitate a muncii pentru turism şi alimentaţie publică au fost
elaborate ţinând seama de reglementările existente în domeniul securităţii muncii pentru
aceste activităţi, precum şi pe baza studierii proceselor de muncă şi stabilirea riscurilor
specifice astfel încât, pentru fiecare risc, normele să cuprindă cel puţin o măsură de prevenire
la nivelul fiecărui element component al procesului de muncă.
Structura acestor prevederi este făcută pe domenii de activităţi, astfel:
- industria hotelieră şi de cazare;
- alimentaţia publică;
- agrement;
Pe lângă prevederile specifice de securitate a muncii, norma cuprinde şi un capitol cu
prevederi de proiectare privind echipamentele de muncă utilizate în industria hotelieră,
alimentaţia publică şi agrement.
 Normele specifice de securitate a muncii pentru turism, alimentaţie publică şi transport
de persoane cu instalaţii pe cablu, cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi
bolilor profesionale specifice activităţii industriei hoteliere, alimentaţiei publice,
agrementului şi transportului de persoane cu instalaţii pe cablu.
Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare
existente în cadrul acestor activităţi, proprii celor patru componente ale sistemului de muncă
(executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie, mediu de muncă).
Domeniul de aplicare
Normele se aplică persoanelor juridice, precum şi persoanelor fizice care desfăşoară
activităţi în structurile de primire cu funcţiuni de cazare turistică (hoteluri, hoteluri-
apartament, moteluri, vile, cabane, bungalouri, sate de vacanţă, campinguri, pensiuni turistice,
ferme agroturistice, camere de închiriat în locuinţe familiale, nave fluviale şi maritime), în
unităţi de alimentaţie destinate serviciilor turistilor (restaurante, baruri, unităţi de fast food,
cofetării, patiserii, plăcintării etc.), de agrement (jocuri mecanice, acţionate de curentul
electric, carusel, electroscutere şi miniscutere, minicar, bowling, utilaje zburătoare, tir cu
plumb şi tir cu egretă) de transport de persoane cu instalaţii pe cablu (telecabină, telegondolă,
telebenă, telescaune şi teleschiuri).

3.2. Norme specifice structurilor de primire turistice

Personalul de administraţie şi salariaţii cu atribuţii de control vor efectua zilnic:

- verificarea prizelor electrice la care sunt conectate televizoare, frigidere, veioze, aparate
pentru bărbierit, fönul pentru uscarea părului;
- verificarea sistemului de condiţionare a aerului,
- verificarea funcţionării ascensoarelor,
- verificarea stării ferestrelor şi a geamurilor,
- verificarea stării mobilierului,
- verificarea instalaţiilor sanitare,
- verificarea sobelor de încălzit, în special cele ce utilizează gazele naturale.
Remedierea eventualelor defecţiuni depistate în urma verificărilor vor fi executate de
persoane corespunzător calificate (electricieni, mecanici).
Curăţenia şi aranjamentul spaţiilor de cazare, a sălilor comune, culoare şi anexe,
schimbarea lenjeriei, prosoapelor, halatelor de baie şi aprovizionarea zilnică cu
materiale consumabile (săpun, hârtie igienică, becuri, pahare etc.) se va efectua de
personal instruit în acest scop (cameriste).
Activitatea de curăţenie se va desfăşura conform instrucţiunilor proprii, după tehnologii
specifice gradului de amenajare şi dotare a fiecărui hotel.
Substanţele folosite la curăţarea şi dezinfectarea obiectelor sanitare se vor utiliza conform
reglementărilor organelor sanitare şi instrucţiunilor emise de furnizori. Este interzisă curăţarea
şi dezinfectarea obiectelor sanitare fără utilizarea echipamentului de protecţie şi lucru din
dotare (mănuşi din cauciuc, halate etc.).
Este interzisă spălarea cu lichide inflamabile a covoarelor, carpetelor, parchetului etc.,
precum şi uscarea lor în interiorul spaţiilor ce nu sunt destinate acestui scop. În timpul spălării
pardoselilor cu petrosin sau alte lichide inflamabile, focul în camere va fi stins, nu se va fuma
şi nu se va utiliza focul deschis, iar geamurile vor fi deschise.
Substanţele inflamabile şi combustibile se păstrează în bidoane închise sau cisterne,
indicându-se prin etichete conţinutul acestora, asigurând respectarea normelor PSI.
Materialele inflamabile de întreţinere şi curăţenie (neofalina, benzina, ceara de parchet)
vor fi păstrate în boxe separate cu respectarea normelor PSI. Utilizarea substanţelor
insecticide se va face de către personal de la firme specializate sau de personal propriu
specializat în acest scop. Este interzisă folosirea substanţelor insecticide necunoscute.
Substanţele insecticide se vor păstra în spaţiu, special amenajat, ventilat natural, în recipiente
sau cutii cu etichete care să semnalizeze pericolul pe care îl prezintă.
Este interzisă amplasarea ghivecelor de flori pe pervazul ferestrelor, lângă balustradele
scărilor sau pe căile de evacuare.
Aprinderea şi stingerea focului în camerele cu sobe încălzite cu gaze naturale se vor
efectua de către personalul de serviciu, instruit în acest scop, care va controla la intervale
relativ scurte dacă focul arde. Cheile de închidere şi deschidere a gazului metan se vor păstra
de către persoanele de serviciu, fiind interzis chiriaşilor să manevreze robinetele de gaze de la
sobele de încălzit din camere.
Este interzisă funcţionarea lifturilor fără verificările tehnice periodice, prevăzute de cartea
tehnică a instalaţiei şi a Prescripţiilor tehnice ISCIR. Întreţinerea şi reviziile tehnice ale
lifturilor se fac numai de către persoane specializate şi autorizate în acest scop.
Covoarele care acoperă scările vor fi bine fixate pe trepte pentru a se evita alunecarea
accidentală a personalului şi a chiriaşilor.
Este interzisă utilizarea aparatelor care prezintă pericol de incendiu (reşouri, spirtiere,
lămpi cu gaze etc.) în camerele destinate cazării din vile, cabane şi popasuri turistice
construite din lemn.
Activităţile cu privire la spălătorie, croitorie, lustruit încălţăminte etc. se vor desfăşura pe
baza normelor specifice pentru prestări de servicii.
Centralele termice proprii structurilor de primire turistice vor fi exploatate de personal
calificat şi autorizat, conform normelor specifice şi a Prescripţiilor tehnice ISCIR.
Este interzisă curăţarea geamurilor din exteriorul construcţiilor, fără schele, platforme,
nacele special amenajate şi fără asigurarea cu centuri de siguranţă a executanţilor.
Folosirea aparatelor şi dispozitivelor
Aspiratorul de praf, indiferent de tip şi capacitate, trebuie să fie dotat cu cordon electric
care să aibă conductor de nul. Este interzisă folosirea aspiratorului cu defecţiuni de
funcţionare a motorului sau cordonul de alimentare cu izolaţia deteriorată. Utilizarea
aspiratorului se va face după o verificare a funcţionării motorului, starea furtunului, a anexelor
şi a cordonului de alimentare cu energie electrică. Dacă se constată defecţiuni în funcţionare,
se va solicita intervenţia persoanelor cu calificare (electrician, mecanic). Folosirea
aspiratoarelor care efectuează şi alte operaţii pentru care sunt prevăzute o serie de dispozitive,
se va face cu respectarea prevederilor de exploatare, elaborate de către firma producătoare.
Este interzisă utilizarea aspiratoarelor pentru pulverizarea substanţelor insecticide sau a
substanţelor explozive.
Maşina de curăţat podele se va utiliza conform prevederilor instrucţiunilor elaborate de
firma constructoare. Pe fiecare instalaţie se vor afişa instrucţiuni cu măsurile ce trebuie
asigurate la utilizarea acestora fără pericole, precum şi verificările ce se impun a fi efectuate
înainte de punerea în funcţiune, prevăzute de cartea tehnică.

3.3 Norme specifice structurilor de servire a mesei

Structurile de servire a mesei sunt obligate să respecte prevederile normelor sanitare şi ale
normelor generale de protecţie a muncii.
Activităţile ce se desfăşoară în structurile de servire a mesei sunt legate de aprovizionarea
cu marfă, depozitarea acesteia, prepararea alimentelor în bucătării şi laboratoare de cofetărie-
patiserie, precum şi servirea acestora în saloane sau în alte locuri destinate acestui scop.
Prevederile de normă privind structurile de servire a mesei se referă la activităţile de
pregătire a alimentelor prin tratare termică şi la rece.
 Pentru desfăşurarea activităţii în condiţii de igienă şi de securitate a muncii, spaţiile de
producţie pentru prepararea alimentelor trebuie organizate în funcţie de volumul activităţii şi
în funcţie de tehnologiile din producţia culinară.
În structurile de servire a mesei cu un numar sub 150 locuri la mese prelucrările primare -
tranşare, pregătirea cărnii, peştelui şi a legumelor se pot efectua în cadrul bucătăriei propriu-
zise, în locuri special repartizate sau în nişe dotate cu utilaje şi mobilier adecvat acestor
operaţii. Fiecare loc de muncă va fi marcat prin indicatoare şi va fi dotat cu mese şi ustensile
separate pentru carne crudă şi carne fiartă, pentru peşte, zarzavat etc.
Este obligatorie evacuarea resturilor de la prelucrarea cărnii, peştelui, zarzavatului şi
legumelor, la fiecare preparare de meniuri sau ori de câte ori este nevoie.
Resturile menajere nerecuperabile sau nefolositoare rezultate din procesul de producţie şi
din operaţia de servire a clienţilor se vor colecta în saci din material plastic, în recipiente
etanşe, confecţionate din materiale rezistente, evacuarea făcându-se înainte ca acestea să
depăşească capacitatea de depozitare sau să intre în descompunere.
Unităţile de alimentaţie publică care au secţii de producţie trebuie să-şi stabilească o zonă
pentru depozitarea gunoiului menajer care să fie la distanţă mare de locul alimentar şi
amenajat conform normelor sanitare.
La instalarea, exploatarea, întreţinerea şi repararea utilajelor, aparatelor, precum şi a altor
echipamente tehnice folosite în alimentaţia publică (restaurante, cantine, bufete, baruri etc.) se
vor respecta următoarele:
- tehnologia stabilită prin documentaţia elaborată de proiectant sau cea indicată prin
cartea tehnică, privind exploaterea utilajelor, instalaţiilor, aparatelor etc.;
- prevederile documentaţiei tehnice emise de furnizor referitoare la cunoaşterea
componentei, a caracteristicilor tehnice şi funcţionale precum şi a condiţiilor tehnice de
execuţie, montaj şi recepţie, a mijloacelor tehnice din dotare;
- prevederile documentaţiei tehnice referitoare la periodicitatea şi condiţiile tehnice de
efectuare a verificărilor şi reparaţiilor;
- instrucţiunile tehnice specifice fiecărui mijloc de producţie, privind exploatarea
acestuia;
- exploatarea mijloacelor din dotare numai cu aparatură de măsură, control şi automatizare
prevăzută.
Personalul din bucătării (bucătari, ajutori de bucătari şi bucătari auxiliari) este obligat
să poarte echipamentul de protecţie şi de lucru prevăzut de normative.
În bucătării sau alte spaţii de pregătire la cald este interzis lucrul fără asigurarea ventilării
încăperilor.
Curăţarea locului de muncă se va efectua ori de câte ori este necesar pentru prevenirea
alunecării persoanelor în zona de lucru.
Lucrătorii din bucătărie trebuie să fie instruiţi asupra modului de utilizare a agregatelor
la care lucrează (maşini de gătit, roboţi, marmite cu aburi, tigăi basculante, friteuză, cuptoare
de diferite tipuri etc.) pentru prevenirea accidentelor.
Este interzisă aprinderea focului la maşinile de gătit la care se utilizează combustibil gazos
sau injectoare cu combustibil lichid, de către persoane neinstruite. Eventualele defecţiuni ce
apar în funcţionarea unor agregate, roboţi de bucătărie etc. vor fi remediate numai de către
persoane calificate de specialitate (mecanici, electricieni etc.).
Personalul din bucătărie va purta încălţăminte bine fixată pe picior. Este interzisă folosirea
încălţămintei tip papuc (neasigurată la călcâi). Este interzisă aşezarea pe pardoseli a vaselor
cu lichide fierbinţi, pentru prevenirea accidentelor prin opărire. Vasele ce se folosesc la
prepararea meniurilor şi ustensilele se vor păstra în mod ordonat pe rafturi.
 3.4. Activități de prevenire și stingere a incendiilor în structurile de
primire turistică
Pentru îndeplinirea acestor aspecte principale, măsurile de prevenire a incendiilor care
trebuie adoptate pentru desfăşurarea în condiţii de maximă siguranţă a activităţilor specifice
din hoteluri, se referă la:
 căi de evacuare şi intervenţie – sigure şi accesibile, marcate corespunzător şi care să
fie menţinute în stare de practicabilitate;
 caracteristici ale construcţiei – stabilitatea la foc a construcţiei cât şi elementele de
compartimentare ale acestei să garanteze evacuarea în deplină siguranţă a utilizatorilor;
 decoraţiuni interioare ale hotelurilor – utilizarea materialelor combustibile pentru
realizarea acestora se limitează sau se interzice cu desăvârşire;
 exploatarea în siguranţă a instalaţiilor utilitare (electrice, de încălzire, de alimentare cu
gaz), cât şi a echipamentelor tehnice din dotarea hotelului;
 întreţinerea şi menţinerea în perfectă stare de utilizare a sistemului pentru alarmarea
utilizatorilor;
 instrucţiunile de siguranţă şi planurile de evacuare – trebuie afişate în fiecare cameră a
hotelului (de preferat pe spatele uşilor camerelor;
 întreţinerea şi menţinerea în stare de bună funcţionare a mijloacelor tehnice de apărare
împotriva incendiilor (stingătoare portative);
 instruirea şi pregătirea periodică în caz de incendiu a personalului hotelului.
Organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor
Conducătorul unităţii are următoarele obligaţii principale din punctul de vedere al
apărării împotriva incendiilor:
a) obţine autorizaţiile necesare conform legii;
b) asigură încadrarea cu personal cu atribuţii în domeniul apărării împotriva
incendiilor;
c) asigură condiţiile pentru desfăşurarea controalelor de apărare împotriva incendiilor
organizate de inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene/al municipiului Bucureşti şi de
către personalul desemnat din cadrul unităţii proprii;
d) ia măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate;
e) asigură informarea utilizatorilor privind regulile de apărare împotriva incendiilor;
f) asigură echiparea şi dotarea cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor
prevăzute în documentaţiile tehnice şi în prezentele dispoziţii generale.
Personalul angajat din cadrul structurilor de primire turistice, unităţilor de
alimentaţie publică şi unităţilor de agrement are următoarele obligaţii principale:
a) să respecte normele generale de apărare împotriva incendiilor, prevederile
prezentelor dispoziţii generale şi măsurile şi regulile specifice stabilite în cadrul unităţii în
care este angajat;
b) să respecte instrucţiunile specifice de exploatare a aparatelor/echipamentelor aflate
în dotarea unităţii în care este angajat;
c) să informeze publicul asupra măsurilor specifice de apărare împotriva incendiilor;
d) să participe, conform atribuţiilor stabilite, la evacuarea personalului în caz de
incendiu;
e) să anunţe, conform instrucţiunilor specifice, orice eveniment care poate produce o
situaţie de urgenţă;
f) să intervină, conform instrucţiunilor specifice, pentru stingerea oricărui început de
incendiu, utilizând mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor, din dotare.
Aspecte generale privind căile de evacuare
 Căile de evacuare trebuie astfel proiectate încât să asigure evacuarea utilizatorilor
direct în exterior sau în spaţii deschise, suficient de mari, pentru a permite persoanelor să se
îndepărteze de clădire într-un timp foarte scurt şi deplină siguranţă.
Uşile, casele scărilor, ieşirile, cât şi traseele către acestea trebuie marcate conform
indicatoarelor de securitate prevăzute în standardele în vigoare, astfel încât să fie vizibile ziua
şi noaptea. Uşile care nu sunt folosite de către turişti şi au corespondenţă cu căile de evacuare
trebuie păstrate închise sau prevăzute cu dispozitive de autoînchidere şi marcate
corespunzător. Deschiderea uşilor de pe căile de evacuare trebuie să se facă în sensul
evacuării persoanelor. Întotdeauna ultima uşă de pe calea de evacuare trebuie să poată fi
deschisă cu uşurinţă de orice persoană.
La ieşirile prevăzute cu uşi culisabile sau rotative trebuie prevăzută o uşă care să se
deschidă în sensul de evacuării persoanelor.
Pe căile de evacuare nu se va amplasa mobilier sau alte obstacole care să împiedice
evacuarea persoanelor sau să favorizeze propagarea incendiului.
Planificarea şi executarea exerciţiilor de evacuare în caz de incendiu
Pentru evacuarea utilizatorilor la structuri de primire turistice, unităţi de alimentaţie
publică şi unităţi de agrement se planifică şi se execută, cel puţin trimestrial, exerciţii de
evacuare şi utilizare a mijloacelor de primă intervenţie din dotare.
Instalaţiile electrice de iluminat

Instalaţia electrică într-un hotel trebuie să fie proiectată şi adaptată astfel încât să
prevină apariţia şi dezvoltarea incendiilor. De asemenea, instalaţia electrică trebuie să aibă
împământare. Această prevedere se aplică şi la hotelurile care au sursă independentă de
energie.
Toate hotelurile trebuie să fie dotate cu iluminat de siguranţă corespunzător care să
intre în funcţiune atunci când iluminatul principal nu mai funcţionează este scos din
funcţiune.

De asemenea, iluminatul de siguranţă trebuie să funcţioneze o perioadă de timp

suficientă pentru ca utilizatorii să se evacueze în siguranţă.
Instalaţii de încălzire
 Încălzirea se realizează prin sisteme centrale de încălzire sau prin sisteme locale de
încălzire. Instalaţia de încălzire într-un hotel trebuie să fie proiectată şi adaptată astfel încât să
prevină apariţia şi dezvoltarea incendiilor.
Sistemele de ventilare
Atunci când un hotel este dotat cu sistem de ventilare, trebuie luate măsurile pentru
împiedicarea propagării incendiului, a gazelor fierbinţi şi a fumului prin tubulatură.
Sistemul de ventilare trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv de oprire a funcţionării,
amplasat într-un loc uşor accesibil şi marcat corespunzător.
Echiparea şi dotarea specifică cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor
Prima intervenţie este asigurată cu stingătoare portative adecvate riscului de incendiu,
care se amplasează vizibil, în locuri uşor accesibile, de regulă în apropierea căilor de
acces/evacuare.
Echiparea şi dotarea construcţiilor cu instalaţii de protecţie împotriva incendiilor şi
alte mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, stabilirea categoriilor, tipurilor şi
parametrilor specifici, precum şi dimensionarea şi amplasarea acestora se asigură conform
prevederilor din proiectul construcţiei.
În spaţiile structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare stingătoarele
echipează fiecare nivel în apropierea caselor de scări şi pe căile de evacuare, la distanţe între
ele de cel mult 25 m.
În vederea asigurării unei intervenţii eficiente şi pentru protecţia personalului din
cadrul structurii de primire turistice se are în vedere dotarea cu:
a) mijloace de protecţie pentru căile respiratorii;
b) mijloace de iluminare, precum lanterne sau felinare;
c) cordiţe de salvare.
În cazul structurilor de primire turistice amplasate izolat, norma de dotare cu mijloace
tehnice de apărare împotriva incendiilor se suplimentează cu 25%.
Instrucţiuni de securitate la incendiu
Conducătorul unităţii asigură în permanenţă funcţionarea mijloacelor tehnice de
apărare împotriva incendiilor şi a instalaţiilor de protecţie împotriva incendiilor, din dotare,
conform reglementărilor tehnice şi la parametrii stabiliţi în proiecte tehnice.
Reglementarea fumatului se stabileşte prin decizie sau alt act de autoritate, de către
conducătorul unităţii, în funcţie de riscul de incendiu, echiparea cu sisteme de protecţie şi alte
reglementări în vigoare.
În locurile unde este admis fumatul se asigură un număr suficient de scrumiere, care se
colectează şi se golesc periodic într-un recipient din materiale, în care este interzisă colectarea
altor materiale combustibile, prevăzut cu capac, amplasat în exterior.
În cazul construcţiilor care fac obiectul prezentelor dispoziţii generale se interzice
blocarea căilor de acces şi intervenţie cu diferite materiale, mărfuri, precum şi prin parcarea
mijloacelor de transport şi se asigură curăţarea şi întreţinerea acestora pe timp nefavorabil,
pentru a fi practicabile în orice situaţie. Nu se admite amplasarea, pe căile de evacuare, a unor
obiecte care pot îngreuna evacuarea în caz de incendiu.
În scopul asigurării condiţiilor pentru evacuarea persoanelor se iau următoarele
măsuri:
a) uşile, casele scărilor, ieşirile, precum şi traseele către acestea trebuie marcate cu
indicatoare de securitate prevăzute în reglementările în vigoare, astfel încât să fie vizibile ziua
şi noaptea;
b) uşile de pe căile de evacuare se prevăd cu deschiderea în sensul deplasării
persoanelor spre exterior şi se menţin în permanenţă descuiate;
c) uşile pietonale utilizate pentru evacuare, în cazul clădirilor prevăzute cu uşi
glisante sau rotative, sunt menţinute în permanenţă practicabile;
 d) pe căile de evacuare se interzice amplasarea oglinzilor sau vitrinelor pentru a nu
dezorienta utilizatorii structurii de primire turistice.
Reguli şi măsuri specifice structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare
Este obligatorie menţinerea în permanenţă a practicabilităţii căilor de evacuare a
persoanelor şi se interzice blocarea acestora cu diferite materiale, elemente de mobilier,
obiecte electrocasnice, aranjamente florale, cărucioare pentru lenjerie, cărucioare pentru
curăţat, măsuţe mobile pentru roomservice, combustibili solizi sau recipiente având
combustibili lichizi ori alte mărfuri.
Uşile care nu sunt destinate utilizării de către persoanele cazate şi au corespondenţă cu
căile de evacuare trebuie marcate corespunzător şi păstrate închise sau prevăzute cu
dispozitive de autoînchidere.
Se recomandă ca persoanele cu dizabilităţi, afecţiuni locomotorii sau altele asemenea,
să fie cazate la nivelurile inferioare ale clădirilor, în vederea asigurării evacuării rapide şi în
securitate a acestora.
La recepţie şi în fiecare cameră se pun la dispoziţia utilizatorilor, inclusiv în limbi de
circulaţie internaţională, informaţii clare, scrise, privind posibilităţile de alarmare, alertare,
evacuare în caz de incendiu, precum şi modul în care trebuie să se acţioneze în astfel de
situaţii.
Planurile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu se întocmesc conform
prevederilor art. 29 din normele aprobate prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor
nr. 163/2007.
Se interzice folosirea podurilor clădirilor în scopul depozitării materialelor
combustibile sau altor întrebuinţări, precum spălătorii, ateliere, magazii, afumătorii şi altele
asemenea.
Se interzice intrarea în poduri şi subsoluri cu lumânări, chibrituri aprinse, lămpi şi
altele asemenea.
Se asigură înlăturarea depunerilor de praf, scame şi alte materiale combustibile din
canalele de ventilaţie şi puţurile ascensoarelor.
Se interzice utilizarea lichidelor combustibile în scopuri de curăţenie. Este obligatorie
asigurarea permanentă a funcţionării iluminatului de siguranţă.

BIBLIOGRAFIE

BALAURE V.,CĂTOIUI. I, Marketing turistic, Editura Uranus, Bucureşti, 2005

VEGHEŞ C.
BĂLTĂREŢU A. Economia turismului,studii de caz, Editura Uranus,
Bucureşti 2008
GLĂVAN V. Turismul în România, Editura Economică,
Bucureşti,2000
IONCICĂ M., STĂNCIULESCU G. Economia turismului şi serviciilor, Editura Uranus,
 Bucureşti, 2006
IONCICĂ M.,POPESCU D., Economia serviciilor, probleme aplicative, Editura
PĂDUREANU M.,BRÎNDUŞOIU C. Uranus, Bucureşti, 2006
IONCICĂ M.,PETRESCU E.V., Strategii de dezvoltare a sectorului terţiar, Editura
POPESCU D. Uranus, Bucureşti, 2004
LUPU N. Hotelul : Economie şi management, Editura ALL
Beck, Bucureşti, 2000
MINCIU R. Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti,
2005
MINCIU R., POPESCU D., Economia turismului, aplicaţii, Editura Uranus,
PĂDUREANU M.,HORNOIU R. Bucureşti, 2007
NEACŞU N. Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti,
2005
NEGUŢ S. Geografia turismului, Editura Meteor Press
Bucureşti, 2004
SNAK O., NEACSU N. Economia turismului, Editura Expert, Bucureşti,
2002
STĂNCIULESCU G. Managementul operaţiunilor de turism, Editura All
Beck, Bucureşti, 2002
STĂNCIULESCU G.,ŢIGU G. Tehnica operaţiunilor de turism, Editura All Beck,
Bucureşti, 1999
STĂNCIULESCU G. Tehnologia turismului : manual pentru clasele Xl -
Xll, filiera tehnologica specializările Turism si
Alimentaţie publica,  Editura Niculescu, Bucureşti,
2002
**Ghidul turistic al României, Editura Publirom, Bucureşti, 2007
**Ghidul turistic al României, Editura Publirom, Bucureşti, 2008
Internet: www.cjvalcea.ro; www.valceaturistica.ro , www.insse.ro;

ANEXE
 Anexa 1

1. Existenţa trusei de prim ajutor şi a materialelor igienico sanitare :

Fig. nr. Trusă de prim ajutor Fig. nr. Brancardă de prim ajutor

O trusă medicală trebuie să aibă în dotare următoarele: vată hemostatică, leucoplast,

garou, bandaj, unguent contra arsurilor, substanţe dezinfectante, etc.

II. Rezolvarea situaţiilor provocate de accidente:

¯ oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii;
¯ evacuarea personalului din zona periculoasă;
¯ anunţarea serviciilor specializate;
¯ anunţarea conducătorilor ierarhici;
¯ eliminarea cauzelor care au dus la apariţia pericolului

III. Prevenirea incendiilor şi exploziilor

Conform normelor interne si internaţionale, incendiile sunt clasificate in clasele A, B, C, D şi
instalaţii electrice.
 Clasa A: materiale combustibile solide (lemn, hârtie, haine,gunoi, plastic, etc.)
 Clasa B: lichide inflamabile (benzină, petrol, gaz, vopsele, etc.)
 Clasa C: gaze inflamabile (gaz metan, propan, butan, hidrogen, etc.)
 Clasa D: metale inflamabile (potasiu, sodiu, aluminiu, magneziu, etc.)
 Clasa E: incendii ale echipamentelor electrice aflate sub tensiune.

Anexa 2

Eficienţa stingătoarelor în funcţie de clasa de incendiu şi materialul folosit

 Clasa de Stingător cu Stigător cu bioxid de Stingător cu
incendiu pulbere carbon spumă
Clasa A ► ►
Clasa B ► ► ►
Clasa C ► ►
Clasa D ►
Instalaţii ► ►
electrice

Principalele mijloace de intervenţie în caz de incendiu sunt stingătoarele

Folosirea stingătorului

1. scoateţi piedica de siguranţă;

2. îndreptaţi furtunul la baza
1 2
focului;
3. apăsati mânerul pentru a
permite eliberarea agentului de
stingere;
4. mişcati furtunul astfel încât
să stingeţi incendiul.
3 4

Măsurile organizatorice de
prevenire a incendiilor:
- respectarea normelor şi
prescripţiilor de
prevenire a incendiilor, interzicerea folosirii flăcării deschise şi a fumatului în mediile
periculoase;
- stabilirea unor sarcini precise privind prevenirea şi combaterea incendiilor şi
asigurarea prelucrării şi a afişării lor;
- prevederea unor aparate de deconectare automată în caz de avarie;
- asigurarea unei bune evacuări a oamenilor şi a bunurilor din clădire în caz de incendiu;
- instalarea de scări de incendiu, guri de apă, cu utilajul necesar (furtun cu lance, pompe
etc.)
- marcarea zonelor periculoase, a mediilor explozive, a căilor de evacuare din clădiri;

Anexa 3

ACCESORII PSI
 Cutie hidrant Iluminatul de siguranţă

Centrale antiincendiu Detectoare optice de fum

Exemple de pericole la locul de muncă, care sunt în mod sistematic subevaluate

de lucrătorii tineri:
Tipul activităţii Exemple de pericole
Curăţare Substanţe chimice toxice din produsele de curăţare
Obiecte ascuţite din reziduuri
Pericol de alunecare şi de cădere
Catering Pardoseli alunecoase
Restaurante Suprafeţe fierbinţi ale echipamentelor de gătit
Fast food Obiecte ascuţite

Anexa 4
Documnte specifice instructajului angajatilor

(EXTRAS din normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/ 2006)

UNITATEA ___________________________________

F I Ş Ă I N D I V I D U A L Ă DE INSTRUCTAJ
privind protecţia muncii

NUMELE ŞI PRENUMELE ________________________________________________

LEGITIMAŢIA, MARCA ___________________________________________________
GRUPA SANGUINĂ______________________________________________________
DOMICILIUL ___________________________________________________________
NUMELE ŞI PRENUMELE ________________________________________________
Data şi locul naşterii _____________________________________________________
Calificarea __________________________ Funcţia ____________________________
Locul de muncă _________________________________________________________
Autorizaţii (ISCIR ş.a.) ____________________________________________________
Traseul de deplasare la / de la serviciu _______________________________________
______________________________________________________________________

INSTRUCTAJ DE ANGAJARE

1.Instructajul introductiv general, a fost efectuat la data _______________________

timp de _____ ore, de către _______________________________________________
având funcţia de ________________________________________________________
Conţinutul instructajului ___________________________________________________

Semnătura Semnătura celui Semnătura celui

celui instruit care a efectuat care a verificat
instructajul însuşirea cunoştinţelor

2.Instructajul la locul de muncă, a fost efectuat la data ________________________

specialitatea ____________________________________timp de ______ ore, de către
___________________________ având funcţia de _____________________________
Conţinutul instructajului ___________________________________________________

Semnătura celui Semnătura Semnătura celui

instruit celui care a efectuat care a verificat însuşirea
instructajul cunoştinţelor
3. Admis la lucru
Numele şi prenumele angajatorului __________________________________________
Funcţia (şef secţie, atelier, şantier etc.) _______________________________________
Data şi semnătura _______________________________________________________

FIȘA DE
INSTRUCTAJ PERIODIC

Semnătura celui
specialitatea

Data
durata (h)

Materialul predat
instruirea
verificat

instructajului
instruit

instruit
care a

care a
 REINSTRUIRE

Semnătura Celui
Specialitatea
Durata (H)

Care a Instruit

instruirea
verificat
Data instructajului Materialul Predat

Instruit

Care a

REZULTATELE TESTĂRILOR DE PROTECŢIA MUNCII

DATA MATERIALUL EXAMINAT CALIFICATIV EXAMINATOR

 ACCIDENTE DE MUNCĂ SUFERITE
SAU ÎMBOLNĂVIRI PROFESIONALE

NR. ŞI DATA PV
DATA PRODUCERII DIAGNOSTICUL DESCRIEREA NR. ZILE
DE CERCETARE A
EVENIMENTULUI MEDICAL EVENIMENTULUI ITM
EVENIMENTULUI

SANCŢIUNI APLICATE PENTRU NERESPECTAREA REGLEMENTĂRILOR DE

PROTECŢIA MUNCII

NR. ŞI DATA
ABATEREA SĂVÂRŞITĂ DE LA NORMELE
SANCŢIUNEA APLICATĂ PROCESULUI
DE PROTECŢIA MUNCII
VERBAL

Unitatea ___________________________________
Serviciul (compartimentul) _____________________

F I Ş Ă C O L E C T I V Ă DE INSTRUCTAJ 1)
privind protecţia muncii

întocmită azi __________________________

Subsemnatul__________________________________________________________

având funcţia de _______________________________________________________

în cadrul serviciului (compartimentului) ______________________________________

asistat de dl. (d-na) _____________________________________________________

având funcţia de ________________________________ am procedat la instruirea unui

număr de _____ persoane de la ____________________________________________

conform tabelului nominal de pe verso, în probleme de protecţia muncii şi PSI,

pentru

vizita (prezenţa) în unitatea noastră în ziua / zilele ______________________________

În cadrul instructajului general s-au prelucrat următoarele materiale:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
____________________________________________________________

care cuprind norme de protecţia muncii, norme de siguranţa circulaţiei interne şi

norme de PSI, ce trebuie respectate pe parcursul vizitării unităţii.

Prezenta fişă de instructaj se va păstra la serviciul (compartimentul) __________

____________________________________________.

Verificat, Semnătura celui care

________________ a efectuat instructajul

__________________
 Tabel nominal
cu persoanele participante la instruire

Subsemnaţii am fost instruiţi şi am luat cunoştinţă de materialele prelucrate şi

consemnate în fişa colectivă de instructaj pentru protecţia muncii şi ne obligăm să le
respectăm întocmai.

Nr.
Numele şi prenumele Act identitate Semnătura
crt.

Fişa se completează în 2 exemplare, dintre care unul se dă conducătorului grupului

de vizitatori.

Conducătorul grupului de vizitatori:

Numele şi prenumele: ___________________
Semnătura: __________________________
1)
Modelul este avizat de MMSS şi se întocmeşte pentru vizitatorii în grup. Acestora li se vor prezenta succint activităţile şi factorii de
risc din cadrul unităţii, precum şi măsurile de prevenire şi vor fi însoţiţi pe toată durata vizitei de personal autorizat.
 Anexa 5

Echipamente de protecţie – PROTECŢIE MÂINI

Mănuşi antitermice
Mănuşi anticalorice
Mănuşi chirurgicale

ctroizolante Mănuşi de protecţie Mănuşi antichimice

din bumbac

Echipamente de protecţie – ÎNCĂLŢĂMINTE

Încălţăminte albă Pantof alb Bocanc de protecţie

 Bocanc din piele cu Cizme industrie Bocanc protecţie cu
talpă antiderapantă alimentară bombeu metalic

Echipamente de lucru

Costum salopetă standard Costum salopetă cu pieptar Costum salopetă

termorezistentă

Impermeabile Îmbrăcăminte reflectorizantă Halat de protecţie alb

Materiale igienico - sanitare:

ATENŢIE ! - Substantele dezinfectante folosite trebuie sa fie numai cele avizate de

Ministerul Sanatatii.