Formator :

Bibescu Titiana Violeta

 INTRODUCERE

1. Ce este masajul?
2. Cum se numesc acțiunile manuale ale
masajului?
3. Ce este masajul somatic general,dar și cel
parțial?
4. Care sunt principalele manevre de masaj,dar
și cele secundare?

1. Masajul reprezintă prelucrarea metodică, manuală

sau mecanică, a părților moi ale corpului efectuată
in scop fiziologic sau curativo-profilactic.
Părțile moi ale corpului care se prelucrează prin
masaj sunt, în ordinea așezării lor anatomice, de la
suprafață spre profunzime: tegumentele,straturile
moi subtegumentare(țesuturile conjuctiv și
adipos),tendoane, fascii,mușchi,vasele și nervii
periferici, țesuturile și organele profunde.
Masajul manual este forma cea mai veche,mai
răspândită și mai eficace de prelucrare a părților
moi ale corpului.
Masajul mecanic se execută cu aparate sau
instrumente puse în mișcare fie cu mâna ,fie cu
 ajutorul unor diverse surse de energie ,în special
electrică.

2. Acțiunile manuale de masaj se numesc manevre,

manipulări sau procedee și constau dintr-un
ansamblu de mișcări specifice care se succed într-o
anumită ordine, în funcție de regiunea masată, de
scopul urmărit și de starea organismului masat.
Aceste manevre de masaj poartă diferite denumiri
ca: netezire, fricțiune, frământare, tapotament,
vibrații etc.

3. Masajul somatic (periferic) reprezintă prelucrarea

părților moi de la suprafața corpului; el poate să
fie :
- masaj somatic general, care prelucrează integral
părțile moi de la periferia corpului (masaj
somatic extins) sau, în mod limitat,doar părțile și
regiunile mai bogate în țesuturi moi (masaj
somatic restrâns), folosind toate manevrele
fundamentale și secundare de masaj specifice
fiecărei regiuni în parte;
- masaj somatic parțial(regional,segmentar sau
local), care prelucrează numai părțile moi dintr-
onanumită regiune a corpului.
4. Principalele manevre de masaj sunt:
- Netezirea (efleuraj);
- Fricțiunea;
- Frământat (petrisaj);
- Tapotament (baterea,tapotamentul)
- Vibrațiile (trepidațiile).

Manevrele secundare sunt:

- Cernut și rulat;
- Presiuni;
- Tensiuni și tracțiuni;
- Ciupituri și pensări;
- Scuturări.
 CONDIȚII ȘI REGULI DE
EFECTUARE A MASAJULUI

1. Unde se efectueaza masajul?

2. Ce condiții sunt necesare pentru executarea
masajului?
3. De câte ori este recomandat masajul?
4. Cât durează o ședință de masaj?

1. Masajul se efectuează într-o încăpere specială- sau

cabinet de masaj care să indeplinească anumite
condiții de igienă (stare perfectă de curățenie), să fie
întodeauna luminoasă, bine aerisită și călduroasă
( temperatură constantă, in jur de 20-22 C).
o

2. Pentru executarea în bune condiții a masajului sunt

necesare:
- un pat sau o banchetă de masaj, cu o
rezemătoare mobilă pentru cap care trebuie să
aibă următoarele dimensiuni: 195 cm lungime,
72-75 cm înălțime si 60-65 cm lățime;
- un scaun cu spetează scurtă, pentru a masa cu
ușurință ceafa,gâtul,umerii, partea superioară a
spatelui și a toracelui;
 - mai multe taburete și câteva scaune rotative
pentru masor si pentru pacient.
Alături de cabinetul de masaj vor exista:
- un vestiar pentru dezbrăcare și îmbrăcare ,
- o cameră de odihnă,
- dușuri și alte dependințe sanitare.
Masajul va fi prescris de către medici (mai ales masajul
terapeutic special) și va fi efectuat de catre masori ,
persoane cu pregătire de specialitate cu o durată cuprinsă
între 2 si 4 ani.Masorul trebuie să fie dotat cu oarecare
forță musculară,să aibă o stare de sănătate și o dezvolatre
psihofizică bune, să fie rezistent la oboseală psihică și
fizică, echilibrat, cu palme mari și un simț tactil
deosebit.Hainele cele mai potrivite pentru masor sunt cele
cu mânecă scurtă, de culoare deschisa și cât mai
ușoare.Masorul nu va purta ceas la mână ,inele sau brățări
și nu va consuma băuturi alcolice în timpul lucrului, el
trebuie să aibă un comportament corect față de cel
masat.Mâinile masorului trebuie să fie curate și îngrijite ,
cu unghii tăiate scurt, rotunjite; pentru ca masajul să se
efectueze cât mai ușor , se vor folosi materiale alunecoase:
ulei,pudră da talc ,diferite creme ,etc.Aceste materiale
trebuie să fie curate, dacă este posibil chiar sterile, pentru
a nu produce infecții.
Înainte și după fiecare ședință de masaj masorul își va
spăla bine mâinile cu apă caldă și săpun.
În ceea ce privește pacientul,acesta trebuie să respecte și el
câteva reguli de igienă individulă; dacă i se aplică un
masaj general el va fi complet dezbrăcat, iar dacă i se
aplică un masaj parțial își va descoperi numai regiunea
supra căreia se acționează.

3. Frecvența masajului de relaxare se poate face in

fiecare zi, cel de celulită o zi da una nu , cel terapeutic
depinde de boala de care suferă pacientul; de obicei
masajul se efectuează o dată pe zi, în unele cazuri o
dată la 2 zile , rareori de 2 ori pe zi. Masajul se face
de obicei la 2-3 ore după masă.
4. Durata tratamentului variază între 2 și 8 săptămâni,
în funcție de forma și stadiul evolutiv al afecțiunii.
Ordinea în care se masează depinde de localizarea
bolii, masându-se de obicei mai întâi periferia
regiunii bolnave; segmentele periferice se masează
înaintea trunchiului.
Durata ședinței de masaj variază în funcție de
regiune, durata bolii, constituția bolnavului astfel:
- afectiunile recente și dureroase se masează timp
scurt, 3-5 minute;
- o regiune mai restrânsă , 15-20 de minute;
- masajul general, 50-60 de minute.
După fiecare ședință de masaj este necesară
odihna care variază de la câteva minute la o
jumătate de oră, precum și rehidratarea
pacientului și a masorului.
Pentru masor se recomandă ca fiecare ședință de masaj să
fie precedată de o serie de exerciții pregătitoare ale
segmentelor și articulațiilor sale ; de asemenea, la fiecare 2
ore de masaj el va face o pauză de aproximativ 20 de
minute, cu scop de refacere (relaxare
neuromusculară,consum de fructe, sucuri de fructe sau
lactate), în timp ce cabinetul de masaj se aerisește.

MANEVRELE FUNDAMENTALE
DE MASAJ

 NETEZIREA (EFLEURAJUL);
 FRICȚIUNEA;
 FRĂMÂNTATUL (PETRISAJUL);
 TAPOTAMENTUL (BATEREA);
 VIBRAȚIILE.

Netezirea este manevra de introducere şi de final a

şedintei de masaj , ea facând legătura între celelalte
manevre , în cursul aceleiaşi şedinţe de
masaj.Manevra constă în alunecări ritmice, uşoare,
apăsate .
MODALITAŢI DE EXECUŢIE
- Netezirea se aplică centripet (de la extremităţi la
centru)
 - Netezirea se poate executa cu faţa palmară / dorsală
a mâinii şi / sau degetelor.
- Aplicarea netezirii cu faţa palmară a degetelor
apropiate şi uşor indoite, varietate ce se aplică mai
ales pe regiu-nile păroase (masajul scalpului).
- Netezirea cu regiunea palmară a policelui.
- Netezirea cu regiunea tenară şi hipotenară.
- Netezirea cu marginea cubitală a mâinii.

Variante ale netezirii :

- mişcare circulară ( mişcare de alunecare).
- mişcare centripetă (de la extremitaţi către centru).
- mişcare ovalară.
- netezirea tremurândă ( mişcare perpendiculară pe
axul lung al segmentului).
Netezirea (sau efluerajul) – Efecte :
• stimularea circulaţiei sanguine;
• activarea schimburilor nutritive;
• combaterea oboselii prin creşterea aportului
sanguin bogat oxigenat;
• accelerarea procesului de îndepărtare a
rezidurilor toxice;
• refacerea proprietăţilor funcţionale ale
ţesuturilor;

Fricţiunea – mișcare compresivă, mai profundă

decât netezirea și framântatul.
• Este manevra în care mâna se deplasează odată cu
tegumentul până la limita elasticităţii hipodermului.
 • Fricţiunea vizează în special ţesutul celular
subcutanat şi ţesuturile moi periarticulare (ligamente,
tendoane, fascii, capsula) sau ţesutul muscular.

MODALITĂŢI DE EXECUŢIE :
• Cu vârful degetelor (pulpa) pe regiuni mici;
• Cu 2-3 degete (depinde de zona masată);
• Cu policele;
• În regiuni mai mari fricţiunea se poate realiza cu
pumnul închis, cu marginea cubitală a acestuia sau cu
rădăcina mâinii;
• Pe suprafeţe întinse ( spate) se pot face fricţiuni cu
palma şi degetele în extensie.
După direcţia mişcării manevra se poate
efectua astfel:
• Circular;
Liniar (longitudinal).
Fricţiunea – Efecte:
• prin efectul mecanic: creşte supleţea şi elasticitatea
ţesuturilor moi, are rol defibrozant
• dezagregarea sau fragmentarea produşilor pato-logici
- tesut gras subcutanat, fibrina, grasimi.
• pe cale reflexă: activarea circulaţiei locale
• stimularea schimburilor nutritive
• încălzirea, hiperemia (vasodilataţie locală) - o mai
bună oxigenare a ţesutului muscular
Frământat ( petrisaj )
• Mişcări de frământare a musculaturii ,constând în
apucarea,ridicarea torsiunea ţesuturilor moi.
• Efectele petrisajului vizează în special muşchii şi
ţesuturile profunde, fiind manevre constituite în
special din acţiuni mecanice.

MODALITATI DE EXECUTIE
Se poate aplica cu o mână sau cu ambele mâini în
aceeaşi direcţie sau în sens invers( reg.
spatelui,abdominală) sau cu 2- 3 degete pentru tendoane
sau muşchii mici.
Variante ale frământatului :
- framântat profund
- framântat superficial ( ciupire).
• La nivelul membrelor avem :
- compresiunea brăţară sub forma unor stoarceri
întrerupte.
- geluirea (imită mişcările de rindea)
- mangaluirea (masaj vârtej cu ambele mâini)
• La nivel abdominal se frământă cuta abdominală
( sau ciupituri)
• La nivelul spatelui – ca o cută plimbată sub formă de
val.
Framantatul (sau petrisajul) - Efecte:
• Favorizarea circulației sanguine profunde;
• Creșterea elasticității , contractilității, excitabilității,
conductibilității musculare;
• Creşterea mobilitaţii articulare;
• Stimularea eliminării produselor de uzură sau
inflamatorii de la nivel muscular.
Vibrațiile
• Mișcări oscilatorii ritmice, cu presiuni intermitente,
care produc deplasări mici ale pielii.
• Miscările se execută din articulaţia pumnului sau a
cotului;
• Se realizează cu policele ,cu 2-3 degete sau cu toată
palma pe suprafeţe mari.
Tehnica aplicării poate fi :
• Manuală - este mai sensibilă şi asigură un control mai
bun local;
• Mecanică, producând vibraţii cu frecvenţa mult mai
mare ( aparate vibratorii portabile, scaune vibratorii).
Vibrațiile – Efecte:
• Activare circulatorie locală intensă;
• Efect relaxant;
• Procedura aplicată lent produce un efect relaxant,
somnolență și detensionare;
• Mișcările ferme, aplicate rapid și cu presiune crescută
pot fi revigorante și energizante.
Tapotamentul (sau baterea) :
• lovituri ușoare și ritmice adresate ţesuturilor moi
superficiale /profunde.
Modalităţi de execuţie :
• Cu marginea cubitală a mâinilor;
• Cu faţa dorsală a mâinilor;
• Cu pulpa degetelor;
• Cu pumnul incomplet închis;
• Cu palma închisâ, uşor flectată.
Tapotamentul (sau baterea) – Efecte :
• variază în raport cu intensitatea şi ritmul loviturilor,
cu suplețea și cu sensibilitatea pielii sau a țesuturilor
masate;
• Acţiune specifică excitantă;
• Cresc tonusul muscular;
• Hiperemie locală.
 MANEVRELE SECUNDARE DE
MASAJ MANUAL

 CERNUTUL;
 RULATUL;
 PRESIUNILE;
 TRACȚIUNILE ;
 TENSIUNILE;
 SCUTURĂRILE;
 CIUPITURILE ȘI PENSĂRILE .

În afara procedeelor fundamentale de masaj manual există

și o serie de manevre secundare sau ajutătoare, care
potențează sau completeză efectele procedeelor principale
de masaj: cernut și rulat, presiuni,tensiuni și
tracțiuni,ciupituri, scuturări și pensări.
Cernutul se execută cu ambele mâini așezate pe
părțile laterale ale segmentului de membru, cu
degetele flectate, imprimându-se părților moi mișcări
de lateralitate asemănătoare cernutului cu o sită.
Rulatul (masajul vârtej) se efectueză cu ambele mâini
așezate lateral, de o pare și de alta a segmentului de
membru , cu degetele întinse, realizându-se o rulare a
țesuturilor moi în ambele sensuri ,de jur împrejurul
regiunii masate.
Presiunile sunt manevre secundare de masaj manual
care constau din apăsări effectuate cu palmele pe
anumite regiuni ale corpului, la sfârșitul ședințelor de
masaj parțial.
Tracțiubile și tensiunile sunt procedee secundare de
masaj manual, care se adresează în special
articulațiilor și țesuturilor periarticulare.
Scuturările sunt manevre secundare de masaj care
constau din oscilații ample effectuate ritmic asupra
unui segment al corpului,ele se aplica la nivelul
membrelor inferioare și superioare.
Ciupiturile sunt manevre secundare de masaj care
utilizează o priză mică,cu 2 degete ,police și
index,prinzând țesuturile moi pentru a forma o
cută,se aplică pe segmente mici ale corpului.
Pensările sunt manevre secundare de masaj manual
care utilizează o priză medie, efectuată cu ajutorul
palmelor și degetelor care prind țesuturile moi într-o
cută pe care o ridică în funcție de elasticitatea lor și
apoi o lasă liber.
 ATLAS DE ANATOMIE

Fig.1 Planurile și axele corpului uman

Fig.2 Scheletul uman - vedere anterioară
Fig.3 Scheletul uman – vedere posterioară
Fig.4 Sistemul muscular - vedere anterioară
Fig.5 Sistemul muscular – vedere posterioară
HARTA PUNCTELOR REFLEXOGENE

Fig.1 Zonele reflexogene la nivelul palmelor

Fig.2 Zonele reflexogene la nivelul tălpilor