Circuitul Mare Apei in Natura

Circuitul apei în natură (numit și ciclul hidrologic sau ciclul apei)

este procesul de circulație continuă a apei în cadrul hidrosferei
Pământului. Acest proces este pus în mișcare de radiația solară și
de gravitație. În cursul parcurgerii acestui circuit, apa își schimbă
starea de agregare fiind succesiv în stare solidă, lichidă sau
gazoasă. Apa se mișcă dintr-un element component al circuitului în
altul, de exemplu dintr-un râu într-un ocean, prin diferite procese
fizice, dintre care cele mai însemnate sunt evaporația, transpirația,
infiltrația și scurgerea. Științele care se ocupă cu studiul mișcării
apei în cadrul acestui circuit sunt hidrologia și meteorologia .

Procesele fizice

Nu se poate găsi un punct în care începe sau se termină ciclul

natural al apei. Moleculele de apă se mișcă în mod continuu de la un
compartiment sau rezervor al hidrosferei la altul, prin diferite
procese fizice

În principiu, ciclul apei constă din următoarele procese:

1.Evaporarea este procesul prin care apa se transferă de la

suprafața oceanelor și a altor corpuri de apă în atmosferă. Acest
transfer implică o schimbare de stare de agregare a apei, din stare
lichidă în stare gazoasă. Sursa de energie a acestui proces o
constituie energia solară. Pe lângă aceasta, apa se mai elimină în
atmosferă prin transpirația solului, plantelor și, în mult mai mică
măsură, cea a animalelor, numită evapotranspirație. Aproximativ
90% din apa din atmosferă provine din evaporație și numai 10% din
evapotranspirație.

2.Advecția este procesul de transfer al unei proprietăți atmosferice

(căldură, frig, umiditate, vorticitate) prin mișcarea orizontală a
masei de aer. În cazul circuitului apei este vorba despre procesul de
mișcare a apei în stare solidă, lichidă sau gazoasă prin atmosferă.
Fără advecție, apa evaporată de pe suprafața oceanelor nu s-ar
putea deplasa pentru a ajunge deasupra uscatului unde să producă
precipitații.

3.Condensarea este procesul prin care vaporii de apă din aer se

transformă în picături lichide de apă, formând nori sau ceață.

Precipitațiile sunt constituite din apa care s-a condensat în

atmosferă și cade pe suprafața pământului. Forma de precipitații
care apare cel mai frecvent este ploaia, alte forme fiind zăpada,
grindina, chiciura, lapovița și prelingerea de apă din ceață.

4.Sublimarea este procesul prin care apa în stare solidă (gheață sau
zăpadă) se transformă direct în vapori, fără a mai trece prin starea
lichidă.

5.Intercepția prin foliaj este partea din precipitații care este

interceptată de frunzișul plantelor și care, în timp, se evaporă fără a
mai ajunge la suprafața solului. Cantitatea de apă interceptată
depinde de durata ploii, de viteza vântului, de temperatură, de
densitatea frunzișului și de alți factori mai puțin însemnați

6.Infiltrația este procesul de pătrundere a apei de la suprafața

solului în interiorul solului, prin umplerea golurilor dintre particulele
de sol.

7.Topirea este procesul de transformare a apei din starea solidă

(gheață sau zăpadă) în stare lichidă.

8.Scurgerea este procesul prin care apa se mișcă la suprafața sau

sub suprafața solului. În această mișcare se poate face distincție
între:

scurgerea de suprafață este scurgerea care are loc pe suprafața

solului, având de obicei loc în straturi subțiri sau în șuvoaie,
acoperind cea mai mare parte a solului;

scurgerea în albii este procesul care are loc în albii, în care se

concentrează apa provenind din scurgerea de suprafață, formând
pâraie, râuri și fluvii;

scurgerea subterană este scurgerea care are loc sub suprafața

solului, fie prin stratele freatice, fie prin stratele acvifere de
adâncime. Apa din stratele subterane se reîntoarce la suprafață fie
prin izvoare, fie prin infiltrație în râuri, oceane sau alte rezervoare de
suprafață.

9.Capilaritatea este mecanismul care asigură mișcarea verticală a

apei subterane.

În principiu, apa se evaporă de la suprafața oceanelor, formează nori

din care apa cade sub formă de precipitații pe pământ și apoi se
scurge înapoi în oceane. Totuși moleculele de apă nu își efectuează
în mod necesar mișcarea în această ordine. Înainte de a se
reîntoarce în ocean, o moleculă de apă poate să fi fost evaporată,
condensată, precipitată și scursă de repetate rânduri sau poate să fi
urmat o cale mai scurtă și să fi fost precipitată direct în ocean, fără
a mai parcurge celelalte componente ale ciclului.