Sunt neurolog și toată viața am

studiat creierul uman. Pentru a

fi fericit ai nevoie de numai 4
lucruri!
Se scrie des despre fericire. Am scris și eu, au scris și alții. Un cuvânt atât de
simplu, dar atât de greu de atins pentru mulți dintre noi. Acum, mă gândesc
eu, oare nu e mai credibil un om care a studiat toată viața lui creierul uman?
Nu știu, dar merită încercat.
Alex Korb este neurolog, scriitor și coach. Korb este autorul cărții “Spirala
ascendentă: cum să folosești neurologia pentru a inversa cursul depresiei”, cu
câte o schimbare mică, carte care a devenit cea mai vândută de pe Amazon,
după numai o săptămână de la lansare.

Acum, ia o pauză și gândește-te câte forme nerealiste a căpătat fericirea.

Rețelele de socializare promovează o falsă fericire. Uită-te la profilele
prietenilor tăi ale căror probleme le cunoști. Par aceștia nefericiți? Rareori.
Pentru că aleg să arate celorlalți numai lucrurile frumoase din viața lor.
 
Biblia promovează și ea fericirea, dar îți spune concret cum s-o atingi când
creierul îți joacă feste? Nu prea. 
 
Sigmund Freud spunea că fericirea nu poate fi atinsă niciodată și că viața
noastră se află întotdeauna sub semnul plăcerii, apoi îl avem pe Epictet care
contrazice această teorie, susținând că fericirea o atingi în momentul în care
reușești să trăiești în armonie și-ți accepți destinul.
 
Am citit din fiecare și aproape de fiecare dată am spus “Da, au dreptate” și
tot de atâtea ori mi-am spus “Bun, dar concret, cum trebuie să fac?”. 
Adevărul e că habar n-am. 
 
Alex Korb vine cu explicații plauzile, care sună cam așa:
 
1. Una dintre cele mai importante întrebări:
 
Când treci printr-o perioadă mai dificilă, pune-ți următoarea întrebare:
“Pentru ce pot să-i mulțumesc lui Dumnezeu?”.
 
Nu te gră bi să tragi concluzii pripite. Korb susține că sentimentul de
mulțumire are un impact biologic asupra creierului, iar explicația este una
simplă . Ș tii cum funcționează antidepresivul bupropion? Acesta stimulează
secreția de dopamină , precum și sentimentul de mulțumire. Dar fluoxetina,
știi cum funcționează ? Stimulează serotonina, precum și sentimentul de
mulțumire.
 
Amintește-ți cum te-ai simțit ultima dată când ai fost mulțumită de un lucru
pe care l-ai fă cut bine. Era bine, nu-i așa? Neurologul susține că atunci când
îi mulțumești lui Dumnezeu, te concentrezi, de fapt, pe latura pozitivă a vieții
tale, ceea ce crește nivelul de serotonină .
 
2. Exprimă-ți sentimentele negative.
 
Când nu te simți bine, încearcă să definești starea ta. Să fie tristețe, supă rare
sau îngrijorare? Nu e o glumă , iar acest exercițiu te va face să te simți mai
bine. 
Îl poți face chiar acum dacă există gânduri care te macină .

În unul dintre experimente, participanților le erau ară tate fotografiile

oamenilor ce avea diferite expresii ale feței, iar reacțiile creierului lor erau
înregistrate. Așa cum s-a prevă zut, amigdalele reacționau la emoțiile
reprezentate.

Atunci când participanții au fost rugați să exprime aceste emoții, li se activa

cortexul cerebral prefrontal ventrolateral, iar activitatea amigdalelor scă dea.
Cu alte cuvinte, exprimarea emoțiilor reduce impactul lor asupra omului.
 
3. Ia o decizie!
 
Ț i s-a întâmplat vreodată să te simți mai ușurat după ce ai luat o decizie?
Nimic nu e întâmplă tor. Neurologul susține că atunci când iei o decizie, pe
lângă faptul că rezolvi problemele, reduci anxietatea și îngrijorarea.
Atunci când luă m o decizie, elaboră m intenții și stabilim obiective. Toate
aceste au un impact pozitiv asupra cortexului prefrontral, reducând astfel
intensitatea tulbură rilor. 
Mai mult decât atât, luarea deciziilor ajută la reducerea activită ții
striatumului, care de cele mai multe ori ne provoacă impulsuri și acțiuni
negative.

 
4. Intră în contact cu alți oameni.
 
În una dintre cercetă ri, participanții se jucau într-un joc computerizat cu o
minge. Unul din jucă tori arunca mingea, celă lalt i-o întorcea. Dar de fapt
doar unul din aceștia era o persoană , iar cel de-al doilea jucă tor era…
calculatorul.

Participanților li s-a spus că figura din ecran e condusă de un alt om. Ce crezi
că se întâmpla atunci când colegul refuza să îi întoarcă mingea?

Creierul jucă torului avea o reacție similară ca și în cazul durerilor. Cu alte

cuvinte, creierul nostru percepe respingerea de că tre alt om în același fel în
care ne-am fractura mâna, de exemplu.

Excluderea socială activizează cortexul frontal și centrul durerii, exact ca și

durerea fizică .

Pe scurt, pentru creier sunt foarte importante relațiile cu cei din jurul nostru. 
Vrei să te simți mai bine și să fii fericit? Apropie-te de prietenii, rudele și
colegii tă i, iar pe cei dragi, îmbră țișează -i și să rută -i mai des.

Acum sunt curioasă. Ce părere ai despre aceste sfaturi?