Cadrul de bunăstare a copilului: concept, definiții, importanța

abordării.
Bunăstarea copilului
reflectă importanța satisfacerii necesităților copilului în toate domeniile importante pentru creștere și
dezvoltare armonioasă, care îi asigură copilului un început bun în viață cât şi pregătirea pentru realizări
pe tot parcursul vieţii.

Domeniile de bunăstare a copilului:

1. Siguranță
2. Sănătate
3. Realizare
4. Afecțiune
5. Activism
6. Respect
7. Responsabilitate
8. Incluziune

Siguranța
presupune protecţia copilului/tânărului de violenţă, neglijare, exploatare și vătămare acasă, la școală
sau în comunitate. Starea de siguranță presupune confort sufletesc şi spirit pozitiv, formare de
cunoștințe și abilități de comportament în diverse situații.
Mă simt în siguranţă
Mă simt protejat de vătămare și în siguranță acasă, la şcoală și în comunitate;
Sânt învățat cum să mă protejez de accidentare și vătămare;
Nu mi-i frică să merg afară şi să mă plimb prin localitate;
Nu sânt persecutat, discriminat sau agresat de colegi sau adulți la școală sau în comunitate;
Nu mă implic în activități periculoase sau anti-sociale;
Anunț îngrijitorii mei unde și cu cine mă duc când ies afară;
Nu sânt lăsat fără supravegherea adulților când sunt mic sau am anumite necesități speciale.

Sănătate
presupune suport pentru formarea unui mod sănătos de viaţă şi acces la asistenţă medicală pentru
atingerea standardelor de sănătate fizică și mintală. Recent, a apărut o perspectivă mai largă asupra
conceptului de sănătate care distinge între:
sănătatea fizică;
sănătatea mintală;
sănătatea și bunăstarea emoțională;
sănătatea sexuală;
sănătatea socială.
Sânt sănătos
Mama mea face alegeri sănătoase în timpul sarcinii;
Mănânc sănătos și sistematic;
Sânt înregistrat la medicul de familie și fac vaccinurile și investigații periodice;
Fac exerciţii fizice, petrec timpul în aer liber, învăț un mod sănătos de viață;

1
Sânt îngrijit și primesc ajutor atunci când mă îmbolnăvesc sau mă simt rău;
Sânt învățat și cunosc cum să am grijă de corpul meu;
Știu cum să evit riscurile pentru sănătatea mea (îmbolnăvire, accidentare, dauna drogurilor, alcoolului și
fumatului etc.);  
Nu sânt implicat în activități sau munci grele care să-mi pună sănătatea în pericol.

Realizare
presupune susținere și îndrumare în procesul de învățare și de dezvoltare a abilităților, încrederii și
respectului de sine acasă, la școală și în comunitate, în corespundere cu vârsta şi potenţialul copilului.
Am realizări
Vreau să merg la școală;
Mă descurc bine cu temele;
Sânt încurajat și ajutat la pregătirea temelor;
Particip în diferite cercuri și activități pe interese în școală și comunitate;
Primesc ajutor la unele obiecte, dacă nu mă descurc;
Știu și pot să soluționez problemele cu care mă confrunt zilnic;
Sânt susținut și încurajat să învăț după un program adaptat la necesitățile speciale.

Îngrijire cu afecțiune
– asigurarea unui mediu de creştere şi dezvoltare care oferă copilului dragoste, susţinere şi încurajare, și
răspunde necesităţilor acestuia.
Sânt îngrijit cu afecțiune
Simt dragostea și căldura sufletească din partea celor apropiați;
Sânt susținut și încurajat să mă dezvolt și să fac ceea ce îmi place;
Îmi iubesc familia, mă simt fericit și mulțumit de viață;
Trăiesc într-o casă curată şi caldă, am îmbrăcăminte și alimentație;
Am un loc de dormit în siguranță;
Sânt ascultat atunci când vorbesc despre lucrurile de care am nevoie;
Am alături un adult cu care să discut, să-mi împărtășesc bucuria, neliniștea sau tristețea, pe care pot
miza dacă am o problemă.
Activism
– presupune crearea oportunităților şi încurajarea participării în diverse activități conform intereselor
copilului care contribuie la o creștere și dezvoltare armonioasă, în corespundere cu vârsta şi potențialul
copilului.
Sânt activ
Am timp liber în care fac ceea ce îmi place;
Particip la activităţi de odihnă şi sport organizate în comunitate;
Sânt susținut și încurajat să practic hobbyurile, să mă joc cu alți copii în timpul liber;
Merg împreună cu prietenii la cinema, circ, concerte sau alte activități culturale;
Sânt implicat în evenimentele organizate în familie, cu prieteni, rude și vecini;
Sânt ajutat și încurajat să comunic cu semenii și să particip în diferite activități organizate în școală sau
comunitate, cu toate că am necesități speciale și nu pot face anumite lucruri.

2
Respect
– recunoașterea importanţei şi respectarea dreptului fiecărui copil de a fi tratat cu respect și demnitate
oricând, indiferent de vârstă, sex sau origine, indiferent de ceea ce a făcut sau nu a reușit să facă;
totodată, respectul presupune asigurarea condițiilor necesare pentru ca copilul sa fie auzit și să
participe la luarea deciziilor care îl vizează, în corespundere cu vârsta şi potenţialul său.
Mă simt respectat
Sânt auzit și luat în serios atunci când adulții iau decizii care mă privesc;
Îngrijitorii au încredere în mine că voi lua decizii corecte și nu mă voi lăsa influențat să fac lucruri
nepotrivite;
Sânt tratat cu respect de copii, adulți în familie, la școală și în comunitate;
Copiii și adulții de la școală și din comunitate vorbesc amabil cu mine, nu mă bruschează și nu strigă la
mine;
Sânt susținut și încurajat de colegi și adulți la școală și în comunitate atunci când vreau să-mi exprim
opinia;
Oamenii din jur nu mă discriminează din cauza etniei, vârstei, genului, culturii, necesităților speciale.

Responsabilitate
– presupune încurajarea şi sprijinul în asumarea sarcinilor și rolurilor active acasă, în școală și
comunitate, capacitatea de autocontrol, înţelegerea şi urmarea normelor morale şi sociale, în
corespundere cu vârsta şi potențialul copilului.
Sânt responsabil
Sânt susținut și încurajat să respect regulile acasă, la şcoală şi în comunitate;
Ştiu care sânt aşteptările celorlalți de la mine și depun efort să fac față sarcinilor care îmi sânt date în
familie, la școală;
Adulţii au încredere că voi face ceea ce mi-au încredințat;
Ascult ce spun alții şi încerc să înţeleg opinia lor;
Ştiu să fac deosebire între bine şi rău;
Sânt încurajat și pot să-mi controlez emoțiile negative și comportamentul;
Sânt grijuliu şi îi ajut pe cei din jur dacă au nevoie.

Incluziune
- acceptarea fiecărui copil, fără diferențiere, drept o persoană care poate aduce contribuție valoroasă
familiei şi comunităţii, eliminarea inegalităților sociale, educaționale, fizice și economice și acceptarea ca
membru activ al comunității în care trăiește și învață, în corespundere cu vârsta şi potențialul copilului.
Mă simt inclus
Mă simt parte din familia mea, grupul copiilor de la şcoală și din comunitate;
Comunic cu alți copii și adulți;
Sânt apreciat de cei din jur;
Am la cine apela și cu cine discuta când am nevoie de suport, încurajare sau vreau să vorbesc despre
bucurii sau neplăceri;
Sânt încrezut că oamenii ce mă înconjoară mă vor ajuta dacă se întâmplă ceva;
Simt că sânt important pentru familia mea, pot face lucruri frumoase pentru colegi, vecini.

3
Cunoașterea domeniilor de bunăstare
a copilului ajută profesioniștii în:
observarea comportamentelor;
înțelegerea îngrijorărilor care pot să apară în legătură cu bunăstarea copilului.
Îngrijorarea apare odată cu alarmarea la momentul observării semnelor care pot afecta bunăstarea
unui copil. Apariția unei îngrijorări indică că ceva în situația copilului nu este bine. Pentru constatarea
îngrijorării, de regulă, ne orientăm la normativele generale existente pentru diferite aspecte ale vieții și
pentru diferite vârste. De exemplu, îngrijorări legate de dezvoltarea copilului pot să apară atunci când se
compară nivelul actual de dezvoltare al copilului cu normativele de vârstă pentru dezvoltarea fizică și
intelectuală.
Experiența internațională arată că
acolo unde asigurarea bunăstării copilului este stabilită drept o prioritate națională, iar domeniile de
bunăstare a copilului sunt aplicate, în cooperare, de toate serviciile (universale și specializate), prestate
atât de sectorul guvernamental cât și de societatea civilă, intervenția promptă a specialiștilor previne
eficient apariția sau agravarea situațiilor de risc pentru copii și familii.

„Va exista întotdeauna ceva mult mai urgent decât protejarea stării de bine a copiilor, dar niciodată
nu va exista ceva mai important”.
UNICEF Office of Research (2013).
Child Well-being in Rich Countries: A comparative overview.