DELIMITĂRI ŞI CONTURI DE CAPITALURI

1. Delimitări şi structuri privind capitalurile

Structuri Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei

întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor acesteia. Se observă că mărimea
capitalului, în ansamblul său, este dependentă de evaluarea activelor şi datoriilor.
Capitalul reprezintă sursa de provenienţă a activelor unei întreprinderi. Acesta este
de două feluri: capital propriu şi capital străin.
Capitalul propriu este partea de capital pusă la dispoziţia întreprinderii de
către proprietari: întreprinzători individuali, asociaţi sau acţionari şi aparţine de
drept acestora.
În structura capitalului propriu se includ următoarele elemente: capital subscris
(vărsat şi nevărsat), prime de capital, rezerve din reevaluare, rezerve (legale,
pentru acţiuni proprii, statutare sau contractuale, alte rezerve), rezultatul reportat,
rezultatul exerciţiului financiar.
Capitalul străin este partea din capital (împrumutat) care provine de la terţe
persoane în raport cu întreprinderea şi care este rambursabil la un anumit termen.
Acest termen poate fi lung - peste un an - sau scurt - sub un an.
În structura capitalului străin se cuprind următoarele elemente: împrumuturi
din emisiunea de obligaţiuni, credite bancare pe termen lung, datorii legate de
imobilizările financiare, alte împrumuturi şi datorii, dobânzi aferente
împrumuturilor şi datoriilor asimilate.
Capitalul propriu împreună cu capitalul străin pe termen lung formează
capitalul permanent.
Capitalul propriu se formează iniţial din aporturi la societate aduse de către
asociaţi şi/sau acţionari. Aportul reprezintă valoarea pe care aceştia se angajează
să o aducă la societate şi este de două feluri: în bani şi în natură – sub forma
diferitelor categorii de active imobilizate sau de active circulante.
Capitalul social este fracţionat în părţi egale, numite acţiuni în cazul
societăţilor de capitaluri şi părţi sociale în cazul societăţilor de persoane. Mărimea
acţiunilor şi/sau părţilor sociale se stabileşte de la înfiinţarea societăţilor prin
statutul acestora şi poartă denumirea de valoare nominală a acţiunilor sau părţilor
sociale. Valoarea nominală reprezintă o fracţiune din capitalul unei societăţi,
stabilită în mărimi egale şi care serveşte la calcularea capitalului social, astfel:
a. CS = Nr.A x VN
sau
b. CS = Nr.P.S x VN,
unde:
CS = capital social;
Nr. A = numărul de acţiuni;
Nr. P.S. = numărul de părţi sociale;
VN = valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale.
Acţiunile, ca fracţiuni din capitalul unei societăţi au şi un purtător material,
prezentându-se ca nişte înscrisuri (acte de valoare).
Astfel, acţiunile sunt hârtii (acte) de valoare care dau dreptul posesorilor
acestora (persoane fizice sau juridice) de a participa la formarea capitalului unei
societăţi comerciale. Persoanele care se angajează să contribuie la constituirea
capitalului unei societăţi comerciale şi să cumpere acţiunile acesteia se numesc
 acţionari. Cumpărătorul acţiunilor unei societăţi comerciale, respectiv posesorul
acestora, devine coproprietar al întreprinderii respective, fapt pentru care acţiunile
reprezintă pentru el titluri de proprietate.

4.2. Conturi privind capitalul propriu

Capital Cu ocazia înfiinţării unei societăţi comerciale şi formării capitalului acesteia au

loc o serie de operaţii economico-financiare, cum sunt:
• efectuarea cheltuielilor de constituire;
• subscrierea capitalului;
• vărsarea capitalului.
Cheltuielile de constituire sunt efectuate de către iniţiatorii societăţii
comerciale numiţi fondatori. Ele constau din cheltuieli de înscriere a societăţii ca
persoană juridică, cheltuieli cu editarea acţiunilor, cheltuieli de publicitate şi
altele.
Subscrierea capitalului este operaţia prin care subscriptorul declară şi semnează
pentru suma de bani şi valoarea bunurilor cu care se angajează să participe la
constituirea unei societăţi comerciale. O societate se poate constitui numai dacă
întregul ei capital a fost subscris. Aportul în natură, constând din bunuri
disponibile, trebuie depus integral la societate în momentul constituirii. În ceea ce
priveşte aportul în bani, o parte din acesta se poate depune la data constituirii
societăţii, iar cealaltă parte poate fi depusă ulterior, într-un interval de timp care să
nu depăşească un an.
Vărsarea capitalului este operaţia de depunere la societate a aporturilor în bani
şi în natură subscrise.

Caracterizarea Pentru evidenţierea acţiunilor subscrise şi a aportului în bani şi în natură,

conturilor precum şi a altor tranzacţii în legătură cu formarea capitalului unei societăţi
comerciale, în contabilitate sunt folosite următoarele conturi:
• Decontări cu asociaţii privind capitalul
• Capital
• Conturi de mijloace economice

După conţinutul economic, contul Decontări cu asociaţii privind capitalul este

un cont de active circulante în decontare (creanţe), iar după funcţia contabilă este
un cont bifuncţional. La constituirea sau majorarea capitalului unei societăţi
comerciale, acest cont are funcţia contabilă de activ. Având în vedere că, în cazul
retragerilor de capital de către acţionari sau asociaţi în acest cont se va înregistra
iniţial o datorie faţă de acţionari/asociaţi, am preferat să prezentăm contul
Decontări cu asociaţii privind capitalul drept cont bifuncţional.
În debitul acestui cont sunt reflectate:
• în cazul constituirii unei entităţi economice (societăţi comerciale), aporturile în
bani şi în natură subscrise (promise) de acţionari sau asociaţi;
• pe parcursul activităţii economice, alocarea primelor de capital;
• în cazul retragerii capitalului sau al încetării activităţii, sumele achitate
acţionarilor/asociaţilor.
În creditul acestui cont sunt reflectate:
• în cazul constituirii unei entităţi economice (societăţi comerciale), depunerea
aportului subscris;
• în cazul retragerii capitalului sau al încetării activităţii, capitalul social retras.
Soldul este debitor şi reflectă aporturi în bani şi în natură subscrise şi nedepuse la
societate. În cazul în care are loc o retragere a acţionarilor, până în momentul în
 care societatea va plăti suma de bani datorată, contul Decontări cu asociaţii
privind capitalul va prezenta sold final creditor.
Contul Capital este utilizat pentru evidenţierea capitalului subscris şi vărsat în
natură şi în bani de către acţionari sau asociaţi precum şi a majorărilor şi a
reducerilor de capital pe parcursul funcţionării societăţii. După conţinutul
economic este cont de surse proprii, iar după funcţia contabilă este cont de pasiv.
Creditul acestui cont reflectă: capitalul subscris de acţionari sau asociaţi, în bani
şi/sau în natură; rezervele destinate creşterii capitalului; profitul realizat în
exerciţiul anterior destinat creşterii capitalului; primele de capital încorporate în
capital. Debitul acestui cont reflectă: capitalul retras de acţionari sau asociaţi;
pierderile din exerciţiul anterior care diminuează capitalul; valoarea acţiunilor
proprii anulate. Soldul acestui cont este creditor şi reflectă capitalul existent.
Deoarece există un decalaj de timp între momentul subscrierii şi cel al
depunerii aporturilor la societate şi pentru că aporturile în bani pot fi depuse în
mai multe tranşe, contul sintetic de gradul I Capital, funcţionează desfăşurat pe
conturi sintetice de gradul II, astfel:
• Capital subscris nevărsat;
• Capital subscris vărsat;
• Patrimoniul regiei;
• Patrimoniul public.

Tranzacţia 1. Se constituie S.C. ANOMIS cu un capital de 500.000.000 lei; un

număr de 20 de persoane subscriu să cumpere cele 10.000 acţiuni puse în vânzare
la valoarea nominală de 50.000 lei. Din cele 10.000 de acţiuni subscrise 5.000
sunt acţiuni pentru aport în natură, constituit din următoarele bunuri: o casă în
valoare de 200.000.000 lei şi un autocamion în valoare de 50.000.000 lei.
Constituirea unei societăţi comerciale presupune întotdeauna parcurgerea a trei
etape:
1.1. Se înregistrează capitalul subscris:
CS = 10.000 A x 50.000 lei/A = 500.000.000 lei
Analiza: Subscrierea capitalului produce o creştere a dreptului de creanţă (A+) al
societăţii asupra subscriptorilor (dreptul de a primi de la aceştia contravaloarea
aporturilor subscrise) şi, totodată, produce o creştere a capitalului subscris dar
nevărsat (P+). Creşterea de activ se reflectă în debitul contului Decontări cu
asociaţii privind capitalul, iar creşterea de pasiv în creditul contului Capital
subscris nevărsat.
Formula contabilă este următoarea:

Decontări Capita
cu asociaţii l
privind capitalul subscr
= 500.000.000 lei
is
nevărs
at

1.2. Se înregistrează depunerea aporturilor subscrise:

1.2.1. Depunere în natură
• o casă 200.000.000 lei/50.000 lei/A = 4.000A
• un autocamion 50.000.000 lei/50.000 lei/A = 1.000A
TOTAL 250.000.000 lei 5.000A
 Analiza: Depunerea aporturilor subscrise în natură determină creşterea
elementelor de imobilizări corporale, construcţii şi mijloace de transport (A+) şi
micşorarea dreptului de creanţă asupra subscriptorilor (A-). Creşterea de activ se
înregistrează în debitul conturilor Construcţii, respectiv Mijloace de transport şi
scăderea de activ se reflectă în creditul contului Decontări cu asociaţii privind
capitalul.
Formula contabilă este următoarea:

% = Decontări 250.000.000 lei

cu asociaţii
privind capitalul
Construcţii 200.000.000 lei
Mijloace de transport
50.000.000 lei

1.2.2. Depunere în numerar

5.000A x 50.000 lei/A = 250.000.000 lei
Analiza: Depunerea aporturilor subscrise în numerar determină creşterea
disponibilului în contul de la bancă (A+) şi scăderea dreptului de creanţă asupra
subscriptorilor (A-). Creşterea de activ se înregistrează în debitul contului Conturi
curente la bănci iar scăderea de activ se înregistrează în creditul contului
Decontări cu asociaţii privind capitalul.

Conturi Decontări cu
curente la = asociaţii privind 250.000.000 lei
bănci capitalul

1.3. Se înregistrează trecerea capitalului din categoria capital subscris nevărsat

în categoria capital subscris vărsat.
Analiza: Depunerea aporturilor subscrise determină micşorarea capitalului
subscris nevărsat (P-) şi majorarea capitalului subscris vărsat (P+). Diminuarea de
pasiv se înregistrează în debitul contului Capital subscris nevărsat, iar majorarea
de pasiv se înregistrează în creditul contului Capital subscris vărsat:

Capital = Capital 500.000.000 lei

subscris subscris vărsat
nevărsat

Schema legăturilor funcţionale dintre conturile utilizate se prezintă astfel:

D Capital subscris nevărsat C D Decontări cu asociaţii D Construcţii C
1.2.1.

C
privind capitalul
1
500.000.0 500.000.000 . 500.000.000 250.000. 200.000.000
00 000
250.000.
000
500.000.0 500.000.000 500.000.000 500.000. 200.000.000
00 000
(4)
1.3.

1.2.2.

D Capital subscris vărsat C D Mijloace de transport C

500.000.000 50.000.000
500.000.000S. S.d
d 50.000.000

D Conturi curente la bănci C

250.000.000
250.000.000
Restituire Un alt aspect legat de contabilitatea capitalului social este cel referitor la
capital social diminuarea capitalului social. Aceste aspecte vor fi tratate în cadrul paragrafelor
următoare, în momentul prezentării celorlalte elemente de capitaluri proprii, care
se modifică în aceste situaţii. În cazul diminuării capitalului social, vom trata în
cadrul acestui paragraf doar diminuarea capitalului social ca urmare a retragerii
acţionarilor/asociaţilor. Alte situaţii privind diminuarea capitalului social se vor
regăsi, de asemenea, în paragrafele următoare.

Tranzacţia 2. La solicitarea unor acţionari se aprobă de către A.G.A. capitalul de

restituit acestora în valoare de 100.000.000 lei. Ulterior, se restituie capitalul
respectiv.
2.1. Retragerea capitalului
Analiza: Retragerea capitalului social de către acţionari/asociaţi determină
creşterea datoriei întreprinderii faţă de acţionari (P+) la elementul Decontări cu
asociaţii privind capitalul concomitent cu diminuarea capitalului social (P-) la
elementul Capital subscris vărsat. Conturile utilizate sunt: Decontări cu asociaţii
privind capitalul, cont bifuncţional, cu funcţie contabilă de pasiv, se creditează cu
creşterea de pasiv; Capital subscris vărsat, cont de pasiv, se debitează cu
micşorarea de pasiv.
Formula contabilă este următoarea:

Capital subscris = Decontări cu 100.000.000

vărsat asociaţii lei
privind
capitalul

2.2. Plata capitalului retras

Analiza: Restituirea capitalului generează stingerea obligaţiei faţă de acţionari (P-)
şi diminuarea disponibilului din contul de la bancă (A-). Conturile utilizate:
Decontări cu asociaţii privind capitalul, cont bifuncţional cu funcţie de pasiv, se
debitează cu micşorarea de pasiv; Conturi curente la bănci, cont de activ, se
creditează cu micşorarea de activ.
Formula contabilă este următoarea:

Decontări cu = Conturi 100.000.000 lei

asociaţii curente la
privind bănci
capitalul

Alte conturi Aşa cum s-a văzut, capitalul subscris şi vărsat se înregistrează distinct în
contabilitate, pe baza actelor de constituire a societăţii şi a documentelor
justificative privind depunerea aporturilor şi efectuarea vărsămintelor. Pe
parcursul funcţionării societăţii, capitalul ei se modifică în sensul creşterii sau al
micşorării.
Principalele tranzacţii care au loc şi se înregistrează în contabilitate, în legătură
cu majorarea capitalului, sunt următoarele: emisiunea şi subscrierea de acţiuni noi,
trecerea la capital a rezervelor, a primelor, a cotelor-părţi din profit şi altele.
Evenimentele care se înregistrează în contabilitate privind micşorarea
capitalului societăţii sunt: retragerea de către acţionari sau asociaţi a unei părţi din
 aporturile depuse, răscumpărarea acţiunilor şi anularea lor, acoperirea unor
pierderi din anii precedenţi pe seama capitalului şi alte operaţii.
Pentru reflectarea contabilă a acestor tranzacţii, evenimente, în afara conturilor
Decontări cu asociaţii privind capitalul şi Capital mai sunt utilizate următoarele
conturi sintetice de gradul I: Prime de capital, Rezerve din reevaluare, Rezerve,
Rezultatul reportat, Profit şi pierdere şi altele.
Primele de capital reprezintă diferenţa dintre valoarea reală şi valoarea
nominală a acţiunilor şi/sau părţilor sociale. Ele se determină cu ocazia emisiunii
de acţiuni noi, cu ocazia depunerii aporturilor în natură la societate şi cu ocazia
fuziunii mai multor societăţi comerciale.
Contul Prime de capital, după conţinutul economic este un cont de surse
proprii, iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv, care înregistrează primele
de capital. Creditul acestui cont reflectă primele de emisiune, de fuziune sau de
aport la capital. Debitul acestui cont reflectă valoarea primelor de capital,
încorporate în capitalul social precum şi a celor trecute la rezerve. Soldul acestui
cont este creditor şi reflectă primele existente.
Determinarea primelor de capital cu ocazia emisiunii de acţiuni noi, a fuziunii
şi a aporturilor se face ţinând seama de cele două valori ale acţiunilor: valoarea
nominală stabilită prin statutul societăţii, care nu se schimbă şi valoarea actuală
sau reală a acţiunilor.

Tranzacţia 3. După trei ani de la înfiinţare

S.C. ANOMIS cu un capital iniţial de 500.000.000 lei, format din 10.000 de
acţiuni cu valoare nominală de 50.000 lei/acţiune, AGA decide majorarea
capitalului cu 100.000.000 lei prin emisiunea de acţiuni noi.
Pornind de la formula de calcul a capitalului social:
CS = Nr. A x VN rezultă că trebuie emise şi subscrise 2.000 de acţiuni noi. Dar
vânzarea către acţionari se face la valoarea actuală, care este de 62.000 lei/acţiune.

2.000 A x 62.000 lei/A = 124.000.000 lei

2.000 A x 50.000 lei/A = 100.000.000 lei
Prima de emisiune = 24.000.000 lei

Analiza: Subscrierea unor acţiuni noi cu primă de emisiune, determină creşterea

dreptului de creanţă asupra subscriptorilor, (A+) o creştere a capitalului cu
valoarea nominală a noilor acţiuni (P+) şi o creştere tot în pasiv cu diferenţa dintre
valoarea actuală şi cea nominală a acţiunilor la elementul prime de emisiune (P+).
Conturile utilizate sunt: Decontări cu asociaţii privind capitalul, cont de activ,
se debitează cu creşterea creanţei respective în sumă de 124.000.000 lei, contul
Capital subscris nevărsat, cont de pasiv, se creditează cu creşterea capitalului în
sumă de 100.000.000 lei şi contul Prime de emisiune, cont de pasiv, se creditează
cu creşterea primelor de emisiune în sumă de 24.000.000 lei.
Formula contabilă este:

Decontări cu asociaţii = % 124.000.000 lei

privind capitalul
Capital subscris 100.000.000 lei
nevărsat
Prime de emisiune 24.000.000 lei

Tranzacţia 4. Încasarea contravalorii acţiunilor vândute (vezi operaţia 1.2.2.)

 Conturi = Decontări cu 124.000.000 lei
curente la asociaţii privind
bănci capitalul

Tranzacţia 5. Trecerea capitalului din categoria capital subscris nevărsat în

categoria capital subscris vărsat (vezi operaţia 1.3.).
Capital = Capital subscris 100.000.000 lei
subscris vărsat
nevărsat
Tranzacţia 6. Se înregistrează utilizarea primelor de emisiune astfel: 10.000.000
lei pentru majorarea capitalului şi 4.000.000 lei pentru majorarea rezervelor.
Analiza: Îcorporarea primelor în capital şi rezerve determină micşorarea primelor
de emisiune
(P-)şi majorarea capitalului subscris vărsat şi rezervelor (P+). Micşorarea
elementului de pasiv se înregistrează în debitul contului Prime de emisiune, iar
creşterile de pasiv se înregistrează în creditul conturilor: Capital subscris vărsat şi
Rezerve.
Formula contabilă este:
Prime de = % 14.000.000 lei
emisiune Capital subscris 10.000.000 lei
vărsat 4.000.000 lei
Rezerve

Rezervele din reevaluare se constituie cu ocazia reevaluării activelor

imobilizate. Ele se determină ca diferenţă între valoarea de reevaluare şi valoarea
contabilă a bunurilor respective.
Contul Rezerve din reevaluare este un cont de surse proprii cu funcţie contabilă
de pasiv ce ţine evidenţa diferenţelor constatate la reevaluarea activelor. Se
creditează cu diferenţele din reevaluare pozitive, constatate cu ocazia reevaluării
activelor imobilizate. Se debitează cu diferenţele din reevaluare utilizate în scopul
majorării capitalului. Soldul este creditor şi reflectă rezervele din reevaluare
existente.
Tranzacţia 7. S.C. ANOMIS constată, în urma reevalurii, că terenul cu valoarea
de 100.000.000 lei, are o valoare de 138.000.000 lei. Se înregistrează diferenţa de
valoare constatată.
Analiza: Reevaluarea terenului determină o creştere la elementul terenuri (A+) şi
o creştere la elementul rezerve din reevaluare (P+). Creşterea de activ de
38.000.000 lei se înregistrează în debitul contului Terenuri, iar creşterea de pasiv
de 38.000.000 lei se înregistrează în creditul contului Rezerve din reevaluare.
Formula contabilă este:
Terenuri = Rezerve din reevaluare 38.000.000 lei

Tranzacţia 8. Rezervele din reevaluare sunt utilizate pentru majorarea capitalului

întreprinderii.
Analiza: Majorarea capitalului determină o micşorare a rezervelor din reevaluare
(P-) şi o creştere a capitalului (P+). Conturile utilizate sunt: Rezerve din
reevaluare, cont de pasiv, se debitează cu micşorarea de pasiv şi contul Capital
subscris vărsat, cont de pasiv, se creditează cu creşterea de pasiv.
 Rezerve din = Capital subscris vărsat 38.000.000 lei
reevaluare

Schema legăturilor funcţionale dintre conturile utilizate :

D Capital subscris vărsat C D Rezerve din reevaluare C D Terenuri C

510.000.00 100.000.000
0 38.000.000 38.000.000 7
8 38.000.000
38.000.000

548.000.00 38.000.000 38.000.000 S.f.

0 138.000.000

Rezervele sunt surse proprii create prin autofinanţare, adică atât prin
repartizarea unor cote-părţi din profitul obţinut, cât şi prin trecerea unor surse
proprii cum sunt primele de capital şi rezervele din reevaluare, la rezerve, în
scopul conservării capitalului.
Se pot constitui mai multe feluri de rezerve: rezerve legale, rezerve statutare,
rezerve pentru acţiuni proprii şi alte rezerve.
Rezervele legale se constituie anual în conformitate cu prevederile legale, iar în
caz de diminuare se completează conform prevederilor legale. Sunt utilizate
pentru acoperirea pierderilor din exerciţiul financiar.
Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net obţinut
conform prevederilor din statutul societăţii şi sunt utilizate, în special, pentru a fi
încorporate în capital.
Rezervele pentru acţiuni proprii se constituie din profit atunci când o societate
pe acţiuni îşi răscumpără acţiunile aflate în circulaţie. Constituirea lor are ca scop
protecţia creditorilor, ale căror creanţe sunt asigurate prin păstrarea nivelului
capitalului întreprinderii din momentul în care aceasta a intrat în relaţii cu
creditorii.
Alte rezerve sunt rezerve neprevăzute de lege sau de statutul societăţii şi se
constituie în mod facultativ din profitul net obţinut. Aceste rezerve sunt utilizate
pentru acoperirea pierderilor, pentru creşterea capitalului sau în alte scopuri, în
conformitate cu hotărârile adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor.
Contul Rezerve este un cont de surse proprii cu funcţie contabilă de pasiv.
Creditul acestui cont reflectă rezervele constituite. Debitul acestui cont reflectă
rezervele utilizate. Soldul este creditor şi reflectă rezervele existente.
Contul sintetic de gradul I Rezerve funcţionează desfăşurat pe conturi sintetice
de gradul II, deschise pe feluri de rezerve, astfel:
• Rezerve legale
• Rezerve pentru acţiuni proprii
• Rezerve statutare sau contractuale
• Alte rezerve

Tranzacţia 9. S.C. ANOMIS constituie rezerve din profitul obţinut în sumă de

45.000.000 lei.
Analiză: Repartizarea unei cote din profit determină majorarea elementului
repartizarea profitului concomitent creşterea elementului rezerve. Creşterea de
activ se înregistrează în debitul contului Repartizarea profitului, iar creşterea de
pasiv se înregistrează în creditul contului Rezerve.
 Formula contabilă este:

Repartizarea profitului = Rezerve 45.000.000 lei

Rezultatul exerciţiului poate fi profit sau pierdere. Pierderea rezultată urmează

a se acoperi ulterior, fapt pentru care la sfârşitul anului este reportată anului
următor. Profitul obţinut este repartizat pe destinaţiile legale şi statutare, astfel:
• pentru constituirea de rezerve;
• pentru constituirea fondului de participare a salariaţilor la profit;
• pentru acoperirea pierderilor din anii anteriori;
• pentru constituirea dividendelor de plată;
• alte destinaţii.
Dacă, după repartizarea profitului pe destinaţii, mai rămâne profit nerepartizat,
acesta este reportat anului următor.

4. 3. Prezentarea informaţiilor privind situaţia modificărilor capitalului propriu

Reglementările privind Programul de Dezvoltare a Contabilităţii din România impun întocmirea
şi prezentarea situaţiei modificărilor capitalului propriu ca pe o componentă distinctă a situaţiilor
financiare.

SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU

la data de 31 decembrie 2000
Mii lei
Element Sold la Creşteri Reduceri
Sold la
al capitalului 1 Total, din Prin Total, Prin 31 decembrie
propriu ianuarie care transfer din care transfer
0 1 2 3 4 5 6
Capital subscris 8.817.500 10.000.000 20.000 18.817.500
Prime de capital 3.560.000 3.560.000
Rezerve din
reevaluare
Rezerve legale 451.969 440.000 891.969
Rezerve pentru 3.519.211 3.519.211
acţiuni proprii
Rezerve
statutare sau
contractuale
Alte rezerve 5520 108747 20.000 20.000 94.267
Rezerve din
conversie
Rezultat
reportat
 0 1 2 3 4 5 6

Profit
nerepartizat
Pierdere
neacoperită
Rezultatul
reportat
provenit din
adoptarea
pentru prima
dată a AS, mai
puţin AS 29
Sold creditor
Sold debitor
Rezultatul
reportat
provenit din
modificările
politicilor
contabile
Sold creditor
Sold debitor
Rezultat
reportat
provenit din
corectarea
erorilor
fundamentale
Sold creditor
Sold debitor
Rezultat
reportat
reprezentând
surplusul
realizat din
rezerve din
reevaluare
Rezultatul
exerciţiului
financiar
Sold creditor 19.000.00 19.000.000
Sold debitor 0

Aşa cum se observă din schema de mai sus, situaţia cuprinde o prezentare a soldurilor de
deschidere şi de închidere pentru capitalul social, primele de capital, fiecare rezervă, rezultatul
reportat şi rezultatul exerciţiului şi a modificărilor acestora, indicându-se: (1) suma la începutul
exerciţiului financiar; (2) sumele transferate în sau din cont în timpul exerciţiului; (3) natura, sursa
sau destinaţia oricăror astfel de transferuri; (4) suma rămasă la sfârşitul exerciţiului financiar.

Capital subscris S.C. ANOMIS înregistrează la 31 decembrie 2000 18.817.500

mii lei capital subscris. Creşterea se datorează subscrierii de noi
acţiuni în sumă de
9.980.000 mii lei şi din rezerve 20.000 mii lei .
Primele de capital Societatea a emis noi acţiuni, la o valoare de emisiune mai mare
decât valoarea nominală, rezultând prime de capital în sumă de
3.560.000 mii lei.
 Rezerve legale Soldul în sumă de 891.969 mii lei la
31 decembrie 2000 rezultă din creşterea cu 440.000 mii lei a
rezervelor în urma repartizării profitului.
Alte rezerve S.C. ANOMIS înregistrează în cursul exerciţiului 2000 o creştere
a elementului alte rezerve în sumă de 108747 mii lei, din care s-a
transferat la capitalul subscris suma de 20.000 mii lei, rezultând un sold
final la
31 decembrie 2000 de 94.267 mii lei.
Rezultatul Pe parcursul exerciţiului financiar S.C. ANOMIS înregistrează
exerciţiului profit în sumă de 19.000.000 mii lei ca excedent al veniturilor faţă
de cheltuieli.

4.4. Exerciţii şi probleme

1) Ce structuri de capitaluri proprii cunoaşteţi?

2) Cum se formează capitalul propriu?

3) Cum se calculează capitalul propriu?

4) Cum se calculează capitalul permanent?

5) Ce ştiţi despre acţiuni? Dar despre acţionari?

6) La ce valoare se găsesc acţiunile şi/sau părţile sociale în capitalul social?

7) Din ce poate fi alcătuit capitalul social?

8) Cum se calculează valoarea primelor de capital?

9) Prezentaţi tranzacţiile care au loc cu ocazia constituirii unei societăţi comerciale şi formarea
capitalului acesteia?

10) Care sunt conturile utilizate pentru evidenţierea acţiunilor subscrise, a aporturilor în bani şi în
natură şi a capitalului constituit?

11) Ce ştiţi despre conturile Decontări cu asociaţii privind capitalul şi Capital?

12) Care sunt căile de creştere şi de micşorare a capitalului?

13) Care sunt conturile în care se înregistrează alte elemente de capitaluri proprii?

14) Ce ştiţi despre primele de capital?

15) Ce ştiţi despre rezervele din reevaluare?

16) Ce ştiţi despre rezerve şi cum se realizează evidenţa acestora?

17) Care este formula contabilă corectă de înregistrare a subscrierii capitalului social?
a. Capital subscris
nevărsat
b. Decontări cu asociaţii
privind capitalul
c. Decontări cu asociaţii
privind capitalul
d. Decontări cu asociaţii
privind capitalul
e. Rezultatul reportat
18) Care este formula contabilă corectă de înregistrare a depunerii aporturilor în bani la societate?
a. Decontări cu asociaţii
privind capitalul
b. Decontări cu asociaţii
privind capitalul
c. Capital subscris vărsat
d. Conturi la bănci în lei
e. Conturi la bănci în lei
19) Care este formula contabilă corectă de depunere ca aport în natură la societate a unui
autocamion?
a. Terenuri
b. Construcţii
c. Decontări cu asociaţii
privind capitalul
d. Capital subscris
nevărsat
e. Mijloace de transport
= Decontări cu asociaţii privind
capitalul
= Capital subscris vărsat
= Capital subscris nevărsat
= Rezultatul reportat
= Capital subscris nevărsat
= Capital subscris nevărsat
= Capital subscris vărsat
= Decontări cu asociaţii privind
capitalul
= Capital subscris vărsat
= Decontări cu asociaţii privind
capitalul
= Decontări cu asociaţii privind
capitalul
= Decontări cu asociaţii privind
capitalul
= Capital subscris nevărsat
= Capital subscris vărsat
= Decontări cu asociaţii privind
capitalul
20) Care este formula contabilă corectă de înregistrare a operaţiei de trecere a capitalului din
categoria Capital subscris nevărsat în categoria Capital subscris vărsat?

a. Decontări cu asociaţii = Capital subscris nevărsat

privind capitalul

b. Decontări cu asociaţii = Capital subscris vărsat

privind capitalul

c. Conturi la bănci în lei = Decontări cu asociaţii privind

capitalul
d. Capital subscris vărsat = Capital subscris nevărsat

e. Capital subscris = Capital subscris vărsat

nevărsat

21) Care este formula contabilă corectă de înregistrare a utilizării primelor de emisiune în scopul
majorării capitalului?

a. Prime de emisiune = Capital subscris nevărsat

b. Capital subscris = Prime de emisiune

nevărsat

c. Capital subscris = Capital subscris vărsat

nevărsat

d. Prime de emisiune = Capital subscris vărsat

e. Decontări cu asociaţii = Prime de emisiune

privind capitalul

22) Care este formula contabilă corectă de înregistrare a constituirii rezervelor din profit?

a. Profit şi pierdere = Rezerve

b. Rezerve = Profit şi pierdere

c. Repartizarea profitului = Rezerve

d. Repartizarea profitului = Profit şi pierdere

e. Profit şi pierdere = Repartizarea profitului