MINISTERUL EDUCAȚ IEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea Științe Economice

Departamentul Contabilitate

Lucrul individual

La disciplina: limba româ nă de comunicare

Studentă : Ș cerbinschi Valeria

CON2202

Profesorul: Dodon Eugenia

Chișină u

2022
 Dicționar

1. Acord -  înțelegere între două sau mai multe persoane (fizice sau juridice).
2. Activ - activele economice sunt introduse în ceea ce priveşte competenţa
materială şi dreptul de a dispune de ele.
3. Actuar - specialist în calcule statistice referitoare la asigură ri și probleme
financiare în general.
4. Acreditare - imputernicire eliberata unei persoane printr-o scrisoare de
acreditare in calitate diplomatic.
5. Acreditiv - sumă de bani depusă de cineva la o unitate a Casei de economii și
consemnațiuni pentru a-i sta la dispoziție la o altă unitate.
6. Acționar - persoana fizica sau juridica care detine una sau mai multe actiuni.
7. Afacere - activitate legală din domeniul agricol, industrial, comerț, financiar etc.
desfă șurată în scopul obținerii de profit.
8. Agenție – filială sau sucursală înființată de că tre o societate comercială într-o
țară în care are interese de afaceri.
9. Agent de asigurare - persoana fizica sau juridica autorizata in baza autoritatii
asiguratorului de a negocia sau incheia contracte de asigurare cu terti in numele
si pe seama asiguratorului.
10. Amanet - un acord prin care un debitor dă un gaj unui creditor pentru a-și
garanta datoria, bunul sau creanța.
11. Amiabil - (despre dispute, conflicte) rezolvate prin negocieri, diplomatic.
12. Asigurare de viață - un contract de asigurare prin care beneficiarul
primește o anumită sumă (sumă asigurată ) după decesul asiguratului
13. Avans asupra mărfurilor - credit deschis de un bancher si garantat printr-
un gaj de bunuri sau titluri de valoare (titluri) apartinand clientului.
14. Bani – instrument de natură să faciliteze schimbul de bunuri și servicii,
precum și acumularea de avere financiară .
15. Banca centrală- banca de investitii cu functii de emitere a valutei si de a
gestiona direct sau indirect volumul si costul creditului la nivel national.
16. Bancă universală – instituție ce efectuează toate operațiile bancare și nu
își limitează activitatea la anumite sectoare sau operații.
17. Beneficiar- o persoană (fizică sau juridică ) că reia îi sunt furnizate anumite
bunuri sau lucră ri sau că reia îi sunt furnizate anumite servicii în baza unui
contract.
18. Bonul de muncă -prin care se dă dispoziție să execute o muncă , iar după
finalizarea acestora se înregistrează prestarea muncii şi salariile datorate.
19. Bonificații - reducerea primelor de asigurare in anumite conditii.
20. Bursă - alocație bă nească (lunară ) acordată de stat, de o instituție etc. unui
elev sau unui student, pentru a-și acoperi cheltuielile de întreținere în timpul
studiilor ori unor cercetă tori, cadre didactice etc. pentru specializare sau
 perfecționare; întreținere gratuită acordată de stat, de o instituție etc. unui elev
sau unui student.
21. Buget - evidența veniturilor și repartizarea lor pe categorii de cheltuieli
dintr-o anumită perioadă (de obicei un an) ale unui stat, organizații, familii etc.
22. Capital - totalitatea bunurilor economice deținute de o persoană sau de un
grup de persoane, care sunt utilizate în scopul producerii de bunuri și servicii
destinate vâ nză rii și obținerii de profit.
23. Chitanță - document executiv prin care se stabileste incasarea sumei la
casieria unitatii.
24. Comision - suma de plată pentru desfă șurarea activită ților.
25. Concurență – competiție care se desfă șoară în economiile de piață atâ t pe
plan național, câ t și internațional între firme producă toare, comerciale, bancare,
etc. în vederea realiză rii unor profituri câ t mai mari.
26. Cont de card - cont bancar aferent fiecă rui card emis; funcționează în
modul cont curent.
27. Contabilitate - ansamblul operațiilor de înregistrare, pe baza unor norme
și reguli speciale, a mișcă rii fondurilor și materialelor într-o unitate economică ;
evidență contabilă .
28. Contract -act juridic incheiat ca urmare a intelegerii intervenite intre 2 sau
mai multe persoane fizice sau juridice.
29. Curs de schimb - pretul la care o valuta poate fi cumparata cu o alta.
30. Datorie - sumă de bani sau orice alt bun datorat cuiva.
31. Debit – datorie; Coloană într-un registru de contabilitate sau într-un extras
dintr-un asemenea registru, în care se înscriu sporurile de activ sau, respectiv,
reducerile de pasiv.
32. Debitor – persoana juridică sau fizică , ce are o datorie față de o anumită
întreprindere, organizație, instituție.
33. Decont - document, formular cu ajutorul că ruia se face justificarea unor
cheltuieli.
34. Deconatare -  faptul de a deconta; operație contabilă prin care se justifică
întrebuințarea unei sume primite.
35. A demonetize - a scoate, a retrage din circulație anumite monede.
36. Depozit - ceea ce se depune spre pă strare; (în special) bani sau hâ rtii de
valoare depuse în pă strare la o instituție bancară .
37. Devalorizare - acțiunea de a (se) devaloriza și rezultatul ei; scă dere a
valorii; reducere de că tre stat a valorii monedei în raport cu aurul, argintul sau cu
valutele stră ine.
38. Divident - parte din profitul unei societă ți pe acțiuni care revine fiecă rui
acționar la sfâ rșitul fiecă rui exercițiu financiar, în raport cu acțiunile pe care le
posedă .
39. Dobândă - sumă de bani care trebuie plă tită sau primită pentru utilizarea
banilor, în cadrul unei datorii, în legă tură cu un deposit.
40. Economie -ansamblul activită ților umane desfă șurate în sfera producției,
distribuției și consumului bunurilor materiale și serviciilor.
41. Economist -  persoană care se ocupă cu studierea și analiza proceselor și
fenomenelor economice; specialist în științele economice.
42. Echilibrat - a face ca două valori, prețuri, bugete etc. să fie în proporție
justă una față de cealaltă .
43. Emisie – faptul de a emite; creare și punere în circulație a semnelor bă nești
de că tre banca central a unui stat.
44. Emitent – organism (stat, companie public sau privată , organism
internațional) care lansează un împrumut.
45. A evalua - A determina, a stabili prețul, valoarea, numă rul, cantitatea.
46. Exigibil -care trebuie îndeplinit în orice caz.
47. Extrabugetar – care nu este înscris în buget, care se face în afara bugetului.
48. Faliment -stare de insolență unei persoane fizice sau juridice, stabilită prin
hotă râ re judecă torească .
49. Falit – persoană care se află în stare de faliment; isnolvabil.
50. A finanța - a întreține sau a susține cu bani o persoană , o instituție, o
întreprindere.
51. Fond - instituție menită să acorde asistență materială sau sprijin social-
cultural.
52. Gaj - obiect mobiliar care apartine unui debitor si care este depus de acesta
in mainile creditorului sau pentru a garanta plata datoriei.
53. Garanție - mijloc legal prin care se asigură executarea unei obligații.
54. Gerant - persoană că reia i-a fost încredințată administrarea unei afaceri, a
unei întreprinderi.
55. Impozit - prelevare obligatorie, fă ră prestație și nerambursabilă , efectuată
de că tre administrația publică pentru satisfacerea necesită ților de interes
general.
56. Insolvabil - care nu este solvabil, care nu-și poate plă ti datoriile, care se
află în situația de insolvabilitate.
57. A investi - a plasa, a aloca, a cheltui un fond, un capital, diverse mijloace
materiale într-o întreprindere; a face o investiție.
58. Inflație - fenomen specific perioadelor de criză economică ,
59. Ipotecă - drept real pe baza că ruia creditorul poate vinde bunul imobil
primit în garanție de la debitor, în cazul câ nd acesta nu își plă tește în termen
datoria.
60. A împrumuta - a da cuiva sau a lua de la cineva un bun care urmează să fie
restituit.
61. Întreprindere – unitate economică autonomă organizată pentru a pune în
funcțiune un ansamblu de factori de producție, în vederea producerii de bunuri
sau servicii.
62. Întreprinzător - persoană fizică autorizată sau persoană juridică avâ nd
sarcina înființă rii, gestionă rii, organiză rii și conducerii unei afaceri, la care
participă cu capitalul să u și (sau) cu capital atras.
63. Licență – autorizație administrativă de a practica anumite activită ți sau
operații.
64. A lichida -  a pune capă t unei acțiuni, unui fapt, unei activită ți etc.
65. Management - ansamblul activită ților de organizare, de conducere și de
gestiune a întreprinderilor.
66. Marfă - produs al muncii destinat schimbului prin intermediul vâ nză rii-
cumpă ră rii.
67. Marketing - ansamblul activită ților prin care producția este orientată și
adaptată cererilor prezente și viitoare ale consumatorului.
68. Monetar - care aparține monedei, privitor la monedă .
69. Numerar - mijloace de plata formate din monede si bancnote.
70. Obligație - ceea ce i se impune cuiva sau își impune cineva să facă într-o
anumită situație.
71. Pachet de control – totalitatea titlurilor a că ror importanță poate permite
preluarea controlului asupra unei societă ți.
72. Pasiv - parte a bilanțului contabil în care sunt înscrise fondurile unei
întreprinderi sau ale unei instituții la un moment dat.
73. Piață - loc special amenajat unde se face comerț cu mă rfuri cu amă nuntul,
mai ales cu produse agroalimentare.
74. Plată - faptul de a plă ti o sumă de bani datorată .
75. Plasament - investitie baneasca in active, actiuni, obligatiuni, bonuri,
depozite etc., in vederea obtinerii de venit.
76. Poliță - act prin care o persoană dispune debitorului ei să plă tească o sumă
de bani unei alte persoane sau la ordinul acesteia.
77. Preț – valoarea de piață a unui bun sau a unui serviciu.
78. Profit - ceea ce reprezintă un folos (material sau spiritual) pentru cineva
sau ceva.
79. Proprietar - persoană care are drept de proprietate asupra unui bun.
80. Rabat - reducere de preț față de prețul cu amă nuntul al mă rfii.
81. A rambursa - a restitui cuiva o sumă de bani datorată .
82. Reclamă -  articol (dintr-o publicație), afiș, placardă , panou, prospect etc.
prin care se face reclamă .
83. Redus - scă zut, micșorat, diminuat (ca proporții, cantitate, intensitate,
valoare).
84. A restabili - a stabili din nou, a readuce în starea de la început (sau în alta
mai bună ).
85. Risc - eveniment viitor, posibil dar incert, avand drept consecinta o paguba.
86. Salariu - contravaloarea muncii prestate de salariat în baza contractului
individual de muncă , care cuprinde salariul de bază , indemnizațiile, sporurile și
alte adaosuri.
87. A scumpi - a mă ri prețul unei mă rfi, a vinde mai scump.
88. Sold - marfă ră masă nevâ ndută (și care se desface cu preț redus).
89. Șomer - persoană fă ră contract individual de muncă a că rei activitate nu se
desfă șoară în scopul obținerii de venit și care este în că utarea unui loc de muncă .
90. Talon - foaie de control pentru obținerea unui lucru sau pentru accesul
undeva.
91. Tarif - preț care este stabilit official, pentru prestă rile de servicii, transport,
telefon, radio, consum de energie electric.
92. Termen - dată fixă la care, potrivit unei învoieli, unei decizii sau unei
dispoziții prealabile, se execută o obligație sau se realizează ceva.
93. Titlu - calificare dobâ ndită de cineva în urma unor studii speciale într-un
anumit domeniu de activitate.
94. Tranzacție - convenție între două sau mai multe pă rți, prin care se
transmit anumite drepturi, se face un schimb commercial.
95. Trafic -  activitate economică avâ nd drept scop schimbul de mă rfuri și de
alte valori.
96. Trend – termen care desemnează o tendință de evoluție pe termen mediu
și lung.
97. Valoare - consumul de factori de producție necesar pentru obținerea de
bunuri economice și servicii.
98. Valută - monedă , alta decâ t moneda națională .
99. Venit - ceea ce se obține din desfă șurarea unei activită ți, din plasarea unei
sume de bani.
100. Virament - operație contabilă prin care o sumă de bani se trece dintr-un
cont în altul, în procesul înregistră rilor contabile.
 Propoziții
1. Nu există probleme controversate care să nu poată fi rezolvate pașnic prin acordul
pă rților.
2. Acesta a fost un stimulent puternic pentru activul de partid și pentru masele de
membri de partid.
3. Președintele acceptă scrisori de acreditare și rechemare a reprezentanților
diplomatici ai statelor stră ine.
4. Am uitat să -ți spun că astă zi la noi a fost domnul Ion de la tîrgul Botoșanilor unde
are dumnealui afaceri cu negustorii.
5. Ele împrumutau bani cu dobîndă pe amanet.
6. După ce a terminat studiile la universitate el mergea pe cale amiabilă .
7. Nu banii fac omul, ci omul face banii.
8. Banca universală acestei ță ri se afla în capitală .
9. Orele pe care le-a efectuat el astă zi, au fost înregistrate în bonul de muncă .
10. El primește bursă nominal la Universitatea de Stat.
11. Transformarea unei sume de bani în mijloace de producție și în forță de muncă
este prima mișcare spre îndeplinirea funcției de capital.
12. E-au împrumutat cu milioane de lei cu dobîndă mare și cu comision bun.
13. Astă zi el a luat decizia de a-și face un cont de card, deoarece vra sa aibă bani pe
card.
14. Pentru a construe această casă de cultură , între ei a fost înscris un contract.
15. Neachitîndu acest credit, el și-a facut o mare datorie la bancă .
16. Reclamă îndată prin tribunalul de comerț lichidarea acestei sume și dacă
debitorul va întîrzia cu plata, cere lichidarea lui.
17. Decontă rile contabile anuale centralizate asupra execuției planurilor de venituri
și cheltuieli.
18. După închiderea magazinului s-a aflat că multă producție a ră mas in depozit.
19. Astă zi el a luat bani cu dobîndă .
20. Economia Spamiei este la un nivel înalt.
21. Față de Italia, prețurile din Republica Moldova sunt echilibrate.
22. Campania această este emitent pentru altă campanie.
23. Acest proiect este exigibil deoarece este necesar pentru noi.
24. Cu hotă râ rea judecă toriei, bussinesul lui devine faliment.
25. Acest om finanțează liceul din acest raion.
26. Fiecare product are garanție cel putin de o să ptă mâ nă .
27. El a devenit gerant, ci are responsabilitate de raclamă .
28. Cheltuindu-și tot ce avea, el a devenit insolvabil.
29. Ră zboiul a devenit problema principalî a inflației.
30. M-am împrumutat de 200 de lei pe 2 zile.
31. Întreprinză torul acestei campanile este domnul ion, deoarece este primul dintre
directori.
32. Înainte de a-și închide afcerea a fost desfă șurată lichidarea de stoc.
33. Oamenii au cumpă rat aproape toată marfa din magazine.
34. Privind toate problemele ță rii a fost luată în considerație reforma monetară .
35. El are obligație ca să vie in fiecare două zile la muncă .
36. Piața este un loc unde se întâ lnesc cumpă ră torul și vâ nză torul.
37. Plata acestui televizor este de 2000 de lei.
38. Îmbolnovinduse el a folosit polița pentru a sta in spital.
39. Profitul din acest process este înțelegerea între oameni.
40. Rabatul pentru acest tort este de 100 de lei.
41. Reclama acestui magazine de haine este destul de interesantă .
42. Această campanile este restabilită de alt reprezentator.
43. După contract, salariul meu este de 5000 de lei pe lună .
44. După ce am analizat toate documentele, am înțeles ca a ră mas foarte mult sold.
45. In bancă fiecare om are talonul să u cu numă r indicat.
46. Termen de achitare acestiu credit este patru ani.
47. Tranzacția bă nească între Petru și Andrei a fost reușită .
48. Anul acesta in trend au intrat fuste lungi.
49. Valuta principal în Europa este euro.
50. Salariul meu a fost transmis virament pe cardul, fă cut de campanile.
 1. Economia Spaniei
Economia spaniolă , ca și populația sa, este a cincea cea mai mare economie din
Uniunea Europeană și, în termeni absoluți, este una dintre cele mai mari zece economii
din lume. În termeni relativi, pierde câ teva poziții în favoarea statelor mult mai
populate. Ț inta sa de creștere economică , deși moderată , o depă șește pe cea a vecinilor
să i și a partenerilor europeni.
Conform datelor emise de Banca națională spaniolă , Spania avea la finele
anului 2005 23.700.600 de construcții de locuințe , peste un total de 15,39 milioane de
locuințe spaniole . Aceste cifre indică o medie de 1,54 construcții de locuințe la o
locuință , rata cea mai ridicată din lume . Conform acelorași surse , 85% din
construcțiile de locuințe sunt proprietate personală și doar 15% se folosesc în regim de
închiriere .
Prețul mediu al noilor construcții de locuințe în Spania este de 2.510 euro pe
metru pă trat , conform datelor transmise de Societatea de Evaluă ri, la 31
decembrie 2005. Ș i totuși , prețul construcțiilor de locuințe variază în funcție de
zonă : comunită țile autonome și capitalele de provincie.
În primul trimestru din 2008, sectorul imobiliar din Spania s-a confruntat cu o
scă dere "brutală " a activită ții, marcată la începutul anului 2008 de scă derea cu 200.000
de unită ți a ritmului anual de apariție a șantierelor, de trei ori mai puțin față de aceeași
perioadă din 2007. Numă rul de tranzacții imobiliare a scă zut cu 60% în primul
trimestru din 2008 în Spania, iar prețurile au înregistrat o scă dere de pâ nă la 20%,
existâ nd posibilitatea desființă rii a 250.000 de locuri de muncă în acest sector în 2008.
Această criză , ce s-a acutizat din toamna lui 2007, este considerată ca fiind sursa
încetinirii ritmului de creștere economică , cauza creșterii ratei șomajului și a sporirii
excedentului bugetar, într-o țară în care boom-ul imobiliar a susținut activitatea
economică timp de zece ani.

Rezumat
În acest text se vorbește despre economia Spaniei. Ea este considerată una dintre
cele mai mari zece economii din lume. Conform datelor emise de Banca națională
spaniolă , Spania avea la finele anului 2005 un total de 15,39 milioane de locuințe
spaniole. După datele transmise de Societatea de Evaluă ri, la 31 dcembrie 2005 prețul
mediu al noilor construcții de locuințe în Spania este de 2.510 euro pe metro pă trat. La
începutul anului 2008, sectorul imobiliar din Spania a cunoscut o scă dere „dură ” a
activită ții, cu o scă dere a numă rului anual de șantiere. În primul trimestru al anului
2008 în Spania, numă rul tranzacțiilor imobiliare a scă zut cu 60%, iar prețurile au
scă zut cu 20%, ceea ce ar putea duce la pierderea locurilor de muncă . Această criză ,
care s-a intensificat după toamna anului 2007, este considerată sursa încetinirii
creșterii economice, motivul creșterii șomajului și a creșterii excedentului bugetar în
țară .
 2. Rolul Consiliului Concurenței
Autoritatea româ nă de concurenţă şi-a început activitatea la 6 septembrie 1996
prin elaborarea reglementă rilor necesare aplică rii Legii concurenţei ce a intrat în
vigoare la 1 februarie 1997.
În calitatea sa de autoritate naţională în domeniul concurenţei, instituţia pune în
aplicare şi asigură respectarea prevederilor naţionale, dar şi a celor comunitare de
concurenţă .
În acelaşi timp, Consiliul Concurenţei are rolul de autoritate naţională de contact
în domeniul ajutorului de stat între Comisia Europeană , pe de o parte, şi instituţiile
publice, furnizorii şi beneficiarii de ajutor de stat, pe de altă parte.
Consiliului Concurenţei îi revine şi rolul de a reprezenta Româ nia în relaţiile cu
organizaţiile şi instituţiile internaţionale de profil; de asemenea, este responsabil de
relaţia cu instituţiile Uniunii Europene, potrivit prevederilor relevante din legislaţia
europeană , şi cooperează cu alte autorită ţi de concurenţă .
Activitatea Consiliului Concurenţei se desfă şoară pe două componente principale:
una preventivă , de monitorizare a pieţelor şi supraveghere a actorilor de pe aceste
pieţe şi una corectivă , menită să restabilească şi să asigure dezvoltarea unui mediu
concurenţial normal.
Astfel, misiunea autorită ţii româ ne de concurenţă poate fi definită sintetic ca fiind
aceea de a proteja şi de a stimula concurenţa pe piaţa româ nească în vederea
dezvoltă rii unui mediu concurenţial normal, pentru ca, în final, să se asigure o
promovare câ t mai bună a intereselor consumatorilor.

Rezumat
Autoritatea Româ nă pentru Concurență și-a început activitatea la 6 septembrie
1996, avâ nd elaborat prevederile necesare pentru aplicarea Legii concurenței, care a
intrat în vigoare la 1 februarie 1997.Instituția implementează și pune în aplicare
reglementă rile naționale și comunitare în materie de concurență . Consiliul Concurenței
joacă rolul punctului național de contact în domeniul ajutorului public între Comisia
Europeană , pe de o parte, și instituțiile publice, furnizorii și beneficiarii de ajutor
public, pe de altă parte.Activită țile Consiliului Concurenței se desfă șoară în funcție de
două componente principale: una preventivă , care monitorizează piețele și
supraveghează subiecții din aceste piețe, și una corectivă , care vizează restabilirea și
asigurarea dezvoltă rii unui mediu concurențial normal.Astfel, misiunea acestui
organism poate fi definită ca sarcina de a proteja și stimula concurența pe piață .
 3. Comerțul international
Unitatea de curs ,,Comerț internațional” are un rol important în formarea
specialistului în domeniul comerțului. Activitatea în domeniul comerțului internațional
e multilaterală . Ea include dirijarea fluxului de intrare și ieșire a mă rfurilor într-o țară
și toate tehnicile și procedurile din toate domeniile activită ții
Comerţul internaţional este primul flux al circuitului mondial şi el cuprinde
mişcarea bunurilor şi serviciilor dintr-o ţară în alta, prin trecerea frontierelor vamale
ale ţă rii respective. Comerţul internaţional are două componente: export şi import.
Exportul exprimă ieşirea de pe teritoriul vamal al unei ţă ri a mă rfurilor şi serviciilor.
Exportul implică incasă ri valutare pentru ţara exportatoare. Importul se referă la
intrarea pe teritoriul vamal al unei ţă ri a bunurilor şi serviciilor din alte ţă ri şi el
implică un efort valutar din partea ţă rii importatoare.
Specialiştii din domeniu trebuie să cunoască şi să înţeleagă toate procesele
comerțului internațional, precum şi cerinţele faţă de aceste procese. Ei trebuie să
posede deprinderea de a coordona cu activită ţile ce reglementează comerțul
internațional, trebuie să interpreteze corect problemele comerciale şi de
antreprenoriat în întregime, trebuie să ţină cont că deciziile adoptate, ce pot influenţa
relațiile comerciale în ansamblu. Însuşind acest curs, elevii vor obţine cunoştinţe reale,
care le va ajuta să participe independent la desfă șurarea activită ţilor de comerț cu
comercianți din stră ină tate.

Rezumat
Unitatea de curs „Comerț Internațional” joacă un rol important în pregă tirea unui
specialist în comerț. Ea include gestionarea fluxului de mă rfuri în și în afara ță rii.
Comerțul internațional este primul flux al cifrei de afaceri mondiale și include circulația
mă rfurilor și serviciilor dintr-o țară în alta. Comerțul internațional are două
componente: export și import. Exportul este exportul de bunuri și servicii de pe
teritoriul vamal al ță rii, iar importul este importul de bunuri și servicii din alte ță ri pe
teritoriul vamal al ță rii. Specialistii in acest domeniu trebuie sa cunoasca si sa inteleaga
toate procesele comertului international. Ei trebuie să fie capabili să coordoneze
activită țile care reglementează comerțul internațional, trebuie să interpreteze corect
problemele comerciale, să țină cont de faptul că deciziile luate pot afecta relațiile
comerciale în ansamblu.
 4. Sistemele economice şi caracteristica lor
Sistemul economic reprezintă ansamblul relaţiilor şi instituţiilor care caracterizează
viaţa economică a unei societă ţi determinate.
Istoria cunoaşte mai multe tipuri de sisteme economice, principalele fiind: sistemul
economiei de piaţă bazat pe libera concurenţă ; sistemul economiei de piaţă
contemporane sau economia mixtă ; sistemul economiei tradiţionale; sistemul
economiei de comandă .
Sistemul economiei de piaţă a liberei concurenţe s-a consolidat în sec.
XVIII şi a încetat să funcţioneze la începutul sec. XX. Acest sistem are urmă toarele
tră să turi: proprietatea privată asupra resurselor investiţionale; concurenţa liberă ;
prezenţa pe piaţă a mai multor cumpă ră tori şi vâ nză tori ai produselor similare;
libertatea personală a tuturor participanţilor în activitatea economică ;
Sistemul economiei de piaţă contemporane sau economia mixtă. Acest sistem a
apă rut în mod evoluţional în urma transformă rilor cardinale a sistemului liberei
concurenţe.
Sistemul economiei tradiţionale, care funcţionează în ţă rile subdezvoltate
economic, are urmă toarele tră să turi: e întemeiat pe munca manuală , pe tehnologile şi
tehnică înapoiată ; există multiple forme de gospodă rire, inclusiv gospodă rie naturală ;
domină capitalul stră in, care utilizează resursele materiale şi umane la un preţ redus;
predomină tradiţiile vechi, valorile religioase şi culturale; divizarea societă ţii în caste,
dinastii de neam, ce frâ nează în mare mă sură progresul social economic; rolul activ al
statului în crearea infrastructurii de producţie şi sociale.
Sistemul economiei de comandă a funcţionat în U.R.S.S. şi în alte ţă ri exsocialiste.
Acest sistem are urmă toarele tră să turi: este întemeiat pe proprietatea de stat asupra
tuturor resurselor economice; el este dirijat de sistemul birocratic de
comandă ; în el are loc dominanţa monopolistă de stat în toate domeniile de
activitate; în el lipseşte concurenţa liberă între producă tori; în acest sistem are
loc dominanţa şi dictatul producă torului faţă de suveranitatea consumatorului;
în el lipseşte stimularea materială a producă torilor, ce se reflectă negativ
asupra productivită ţii muncii şi calită ţii produselor.
În cadrul fiecă rui sistem economic există mai multe modele naţionale de organizare
a economiei, care sunt condiţionate de particularită ţile istorice, de nivelul de
dezvoltare economică , de condiţiile sociale şi naţionale ale fiecă rei ţă ri.

Rezumat
Sistemul economic este un ansamblu de relații și instituții care caracterizează
viața economică a unei societă ți date. Sistemul economiei de piaţă a liberei
concurenţe s-a consolidat în sec. XVIII şi a încetat să funcţioneze la începutul sec. XX.
Sistemul economiei de piaţă contemporane sau economia mixtă . Acest sistem a apă rut
într-un mod evolutiv în urma transformă rilor cardinale ale sistemului de liberă
concurență . Sistemul economiei tradiționale, care funcționează în ță rile subdezvoltate
din punct de vedere economic. Sistemul economiei de comandă a funcționat în URSS. și
alte foste ță ri socialiste. În cadrul fiecă rui sistem economic, există mai multe modele
naționale de organizare economică , ceea ce se datorează caracteristicilor istorice,
nivelului de dezvoltare economică , condițiilor sociale și naționale ale fiecă rei ță ri.
 5. Oamenii şi ideile de afaceri
Consumatorul şi producă torul sunt actori la fel de importanţi în ecologizarea
economiei noastre. Procesul de producţie este condus în aşa fel încâ t să livreze ceea ce
doresc consumatorii. Însă întrebarea este dacă noi dorim să deţinem mai multe
produse de consum sau dorim doar serviciile pe care le oferă produsele.
Datorită internetului şi platformelor de socializare, aceste produse şi servicii în
sistemul de consum în colaborare sunt mai uşor de gă sit şi de utilizat. De asemenea, nu
este necesar să se limiteze la împrumutul de unelte de la vecini, rezervarea unui
autoturism printr-un program de folosire în comun sau contractele de leasing pentru
dispozitive electronice. În unele ţă ri ale UE, există şi aşa-numitele „biblioteci" de haine,
de unde utilizatori pot împrumuta articole vestimentare.
Din ce în ce mai multe companii adoptă abordă ri de afaceri cunoscute sub
termenul de „consum în colaborare". Această practică le permite consumatorilor să îşi
satisfacă nevoile mai degrabă prin închiriere, sisteme bazate pe serviciile pe care le
oferă produsele şi prin acorduri de folosire în comun decâ t prin achiziţii. Aceasta ar
putea necesita o nouă gâ ndire a marketingului şi proiectă rii produselor – cu un accent
diminuat pe vâ nză ri şi un accent mai pronunţat pe obţinerea unor produse durabile şi
care pot fi reparate.
Orice mă sură de reducere a ratei de extracţie de materii noi şi a cantită ţii de
deşeuri, inclusiv stimularea productivită ţii resurselor, a reciclă rii şi a reutiliză rii,
diminuează presiunile asupra mediului şi sporeşte capacitatea ecosistemelor noastre
de a ne oferi ceea ce avem nevoie. Cu câ t mediul este mai să nă tos, cu atâ t bună starea şi
să nă tatea noastră se vor îmbună tă ţi la râ ndul lor.

Rezumat
Consumatorul și producă torul sunt participanți la fel de importanți la
ecologizarea economiei noastre. Datorită internetului și platformelor de social media,
partajarea produselor și serviciilor este mai ușor de gă sit și utilizat. În unele ță ri din UE,
există și așa-numitele „biblioteci” de îmbră că minte de la care utilizatorii pot împrumuta
articole vestimentare. Tot mai multe companii adoptă o abordare de afaceri. Această
practică permite consumatorilor să -și satisfacă nevoile. Orice acțiune de reducere a
ratei de extracție a noilor materiale și a cantită ții de deșeuri reduce sarcina asupra
mediului și crește capacitatea ecosistemelor noastre de a ne furniza ceea ce avem
nevoie. Cu câ t mediul este mai să nă tos, cu atâ t mai mult, la râ ndul să u, bună starea și
să nă tatea noastră se vor îmbună tă ți.