Calistrat Hogaş – scriitorul „singurătăţii

munţilor”
.

Calistrat Dimitriu, după numele la naştere, s-a născut la 21 aprilie 1847,

la Tecuci, tatăl său, Gheorghe Dimitriu, fiind protopop de Tecuci.
Dupa ce este inscris la scoala publica, in 1855, invatatorul ii propune
tatalui sa adopte numele de Hogas, o veche porecla a bunicului viitorul
scriitor. În anul 1859 a absolvit, ”foarte bine”, şcoala primară din
Tecuci, apoi este înscris la Academia Mihăleană. Apoi, Calistrat Hogaş
este admis la Facultatea de Litere din Iaşi, ca student bursier.
După absolvire, devine profesor la gimnaziul proaspăt înfiinţat în
Piatra-Neamţ.
În anul 1874, Calistrat Hogaş debutează literar cu poezia „Legenda
lăcrămioarei”, în ziarul local „Corespondenția provincială”.
La 3 iulie 1882, Hogaş a debutat și ca prozator în revista locală
„Asachi”, cu fragmente din volumul „Amintiri dintr-o călătorie”.
În anul 1891, însuşi regele Carol I îi recunoaşte lui Hogaş realizările
extraordinare din domeniul educației, conferindu-i profesorului Medalia
„Răsplata muncii pentru învățământ”, clasa I.
Hogaş a continuat activitatea sa literară, iar după ce l-a cunoscut pe
Garabet Ibrăileanu, în anul 1907, debutând în revista „Viața
Românească”, unde a publicat însemnările de călătorie. .A strans toate
aceste evocari intr-un singur volum, iar in 1912, la editura Viata
Romaneasca, apare o prima editie a cartii "Pe drumuri de munte".
La 28 august 1917, aflându-se la Roman, Calistrat Hogaş trece la cele
veşnice, la vârsta de 70 de ani, ca urmare a unui enfizem pulmonar.
Calistrat Hogaş este cel mai important exponent al literaturii de călătorie
din ţara noastră. Pentru Hogaş călătoriile au însemnat însăşi viaţa,
fiindcă iubea drumurile lungi, în zone muntoase, cu multe peripeţii şi
pline de farmecul priveliştilor.