Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LECTORI:
MM VLADISLAV NEVEDNICHY
MM CONSTANTIN IONESCU
MM BERESCU ALIN
MI GABRIEL MATEUȚĂ
MI GEORGE – CĂTĂLIN ARDELEAN
Coordonator proiect
CORNELIU PAȘCALĂU – antrenor emerit
OPIS
MM VLADISLAV NEVEDNICHY
MI MIRCEA PAVLOV
MM CONSTANTIN IONESCU
MM BERESCU ALIN
MI GABRIEL MATEUȚĂ
Negrul are un avans în dezvoltare, dar albul 23...£d2+ 24.¢f1 ¦xf7 25.¥xf7+!
are spațiu și o mai bună mobilitate a
figurilor. Necesitatea dezvoltării calului din
g1, a dispunerii optime a nebunului pe
diagonala mare și perspectiva atacului rapid
g4-g5, justificat de slăbiciunea h6, l-au
determinat pe Tal să sacrifice fără a sta mult
pe gânduri pionul din d4. 14...£xd4
15.¥c3! [15.0–0–0 ¥xa3!] 15...£d8
16.¤gf3 16...¤ce8 17.g4! Neexistând
niciun pericol, regele alb rămâne în centru și
se începe atacul rapid pentru deschiderea
unor coloane. 17...b5 18.g5! Albul nu
pierde timpul cu nimicuri gen 18.¤xc6 Mai tare decât 25.¤xf7 ¢f8 # (25...¢g7
£c7 19.cxb5 căci putea urma 19...¥b7 20. 26.¦g1!) 26.£h8+ ¤g8 27.¥h7 ¤ef6
¤ce5 ¤d5 cu contrajoc şi, consecvent, își 28.¦g1 ¥c5! şi negrul se întărește și
3
contraatacă! 25...¢g7 26.¦g1! Se 15...axb5 16.¥xb4 ¥b7= nu dădea nimic
ameninţa atacul prin descoperire şi mat: albului, tânărul Tal sacrifică figura pentru
27.¤f3 ¢f8 28.£h8 ¢f7 29.¤e5#. inițiativă. 14...exd5 Acceptarea sacrificiului
26...£xg5 Altceva nu există, la 26...cxb2 este obligatorie. 15.exd5
urma 27.¤f3+ ¤g4 28.£xg4+ ¥g5
29.¦b1 £d3+ 30.¢g2+–. 27.¦xg5+ ¢xf7
28.bxc3! Mai bine decât 28.£xc3 ¤e4
29.£f3+ ¤8f6! 28...e5 Negrul a cedat.
M. Tal (2610) – G. Zaicik (2510)
Tbilisi, 1988, [B82]
1.e4 c5 2.¤f3 d6 3.d4 cxd4 4.¤xd4
¤f6 5.¤c3 e6 6.f4 Una dintre preferinţele
lui Tal în a combate varianta Scheveningen.
6...a6 7.£f3 Pregătește rocada mare și
împiedică b7–b5 7...£b6 O mutare de
stânjenire a intenției albului de a juca ¥e3 și
0–0–0. 8.a3!? Apără indirect calul şi
previne în timp mutarea b5–b4. 8...¤c6 Consecința sacrificiului de figură pentru un
(8...£xd4? 9.¥e3+-) 9.¤b3 £c7 10.¥d3 pion este maxima activizare a figurilor albe
¥e7 [10...b5!] 11.¥d2!? [11.¥e3] 11...0– ¥d3, ¦e1 pe fondul pasivității pronunțate a
0 12.0–0 [12.g4 b5 13.g5 ¤d7 14.0–0 ³] figurilor adverse. 15...¥g4 Acum cel mai
12...b5 13.¦ae1 Ultima figură a fost bine pare a fi deplasarea calului : 15...¤b8
activizată. 13...b4?! [13...¥b7 14.£h3 sau a7 după care ar fi urmat 16.axb4 ¥b7
¦ad8 (14...b4 15.axb4 ¤xb4 16.e5 17.c4² şi negrul este sub presiune. După
¤xd3 17.exf6 ¤xe1 18.fxe7 ¥xg2 încercarea de a renunța la figură pentru
19.exf8£+ ¦xf8 20.£g3 ¥xf1 21.¥xe1 contrajoc prin 15...¥b7? ar urma 16.dxc6
¥c4³ Schmaltz- Kasparov, 1998) 15.¢h1!? ¥xc6 și 17.¦xe7+– sau 15...bxa3 16.dxc6
b4 16.axb4 ¤xb4 17.¤b5 axb5 18.¥xb4 axb2 17.¥c3±. 16.£g3 ¤xd5 17.£xg4
d5 19.¥a5 £c8 20.¥xd8 ¦xd8 21.e5 e4 ¤f6 18.£h3! [18.£f3?! bxa3 19.bxa3
22.¤d4 g6 23.¤xb5 ¥c5 24.¥xe4 dxe4 d5=] 18...d5?! Probabil negrului nu i-a
25.¤c3 e3 1–0 Chandra-Anuprita, New plăcut poziția după 18...bxa3 19.¥c3 g6
Delhi, 2013] (desigur, nu 19...h6?? 20.¥xf6 ¥xf6
21.£f5+–) 20.bxa3² ¦fe8 (şi nu
20...¤d5? 21.¥xg6!) 19.a4!± Lichidând
ameninţările pe flancul damei perspectivele
albului rămân superioare. 19...¦fe8
20.¢h1 [20.£f3 ¥d6!] 20...a5?! 21.£f3
¥d6 22.c4!
M. Tal – S. Johannessen
Riga, 1959, [D93]
Albul mută.
7
Teste. Cum stați cu intuiția ?
2) M. Euwe - Landau
Dar mare i-a fost surpriza când negrul a Amsterdam, 1934, [B37]
răspuns instantaneu cu 15...¥xe4! Albul mută.
16.¥xd8 ¥xf3! Distruge protecția regelui
alb. 17.gxf3 ¦axd8 18.¢g2 18.d5 ¤e5
19. ¥e2 ¤g6! cu atac pe câmpuri negre.
18...¦f4 19.¥d5 ¤xd4 20.¥e4 c5 21.b4
b6 22.bxc5 ¥xc5 23.¦c1 Albul are
avantaj material, dar este complet lipsit de
perspective. ¤e6 24.£c2 ¦df8 25.¦e1
¤g5 26.£d3 ¦4f6 27.£d7 a5 28.¥d5
¦d6 29.£b7 ¦g6 30.¢f1 ¤h3! Atacul de
mat e greu de stăvilit! 31.¦e7 ¦g1+
32.¢e2 ¤f4+ 33.¢d2 ¤xd5 0–1.
8
13.¤d5! ¥xa1 14.¤xa1 ¤ca6??+– După 3) A. Karpov (2695) – U. Adianto (2580)
14...f5 ar urma 15.¤xb4 fxe4 16.¤ac2 Japfa Classic (5), 2000, [E15]
¤d3 17.¥xd3 exd3 18.£xd3 ¥e6 Albul mută.
19.£e4 £f5 20.£xb7; 14...¤c6
15.¤xe7+ ¢h8 16.¥b2+ f6 17.¤xg6+
15.¤xe7+ ¢h8 16.¥b2+² Mai bine era
aici 16.£h6!? £d8 17.¥b2+ f6 18.¤xg6+
¢g8 19.¤xf8 £xf8 20.£xf8+ ¢xf8
21.a3+–. 16...f6 17.¤xg6+ hxg6
18.£h6+ ¢g8 19.£xg6+ ¢h8 20.¥xf6+
¦xf6 21.£xf6+ ¢g8 22.f4² [22.£g6+
¢h8 23.£h6+ ¢g8 24.¦d1 £xa2
25.£g6+ ¢h8 26.£f6+ ¢g8 27.¦xd6+–
]22...¤c6± [22...£xa2 23.£g6+ ¢f8
24.£xd6+ ¢g8 25.£g6+ ¢f8 26.£h6+ 28.£xb8! ¦xb8 29.¦xe4 f5 [29...c3
¢g8+–] 23.¦f3 £b6+ [23...£xa2? 30.d7 f5 31.d8£+ ¦xd8 32.¦xd8+ ¢f7
24.¦g3+ ¥g4 25.¦xg4+ ¢h7 26.£g7#] 33.¦e3 +–] 30.¦xc4 ¦d8 31.d7 £a6
24.c5± [24.¢h1!? £b1+ 25.¥f1+–] 32.¦xc5 £e2 33.¦cc1 ¢f7 34.¥d5+
24...£xc5+ [24...dxc5?? 25.¦g3+ ¥g4 ¢f6 35.¦e1 £d3 36.¦ed1 [36.¥e6?
26.¦xg4+ ¢h7 27.£g7#; 24...¤xc5?? ¦xd7 37.¥xd7 £xd7±] 36...£e2 37.¥c6!
25.¦g3+ ¥g4 26.¦xg4+ ¢h7 27.£g7#] g6 38.¦e1 £d2 [38...£a6 39.¦c5 £d3
25.¢h1.£c1+ 26.¥f1 ¥g4 27.¤b3 £b1 40.¦d5 £c3 41.¦d6+ ¢f7 42.¦e8 £xa5
28.£g6+ ¢f8 29.£xg4 [29.£xg4 £xe4 43.¦xd8 £xd8 44.¦d1 f4 45.¦e1 £c7
30.¦h3+–] 1–0. 46.gxf4 £d6 47.¥a4+–] 39.¦cd1 £c2
[39...£xa5] 40.¦d6+ ¢f7 41.¦e8 £b1+
42.¢g2 £b8 43.¦de6! 1-0.
4) L. Lengyel – E. Gheller
Beverwijk, (7), 1965, [A39]
Negrul mută.
5) P. Trifunovici – A. Pomar
Palma de Mallorca, 1966, [B56]
Negrul mută.
X
17.¤d4! g6? [17...fxe4
18.¤f5±17...¥c818.¤xf5 (18.¤c6 £c7
19.¤xe7+ £xe7 20.exf5² 18...¥xf5
19.¦xf5±] 18.¤xf5! [18.exf5±] 18...gxf5
23...dxc3! 24.¦xd8 ¦axd8 25.bxc3 19.¥d4!+– ¤g4 [19...£d8 20.£xf5+–;
¦d1+ 26.¢b2 ¥d6 27.£f5 ¦ee1 19...b4 20.£xf5'+–; 19...¥c8 20.¤d5+–]
28.£c8+ ¢xg7 0–1. 20.exf5 [20.¦xf5 ¤e5 21.¦xe5 ¥f6
(21...dxe5 22.£g3+ ¢h8 23.¥xe5+)
6) T. Ledici – Maia Ciburdanidze 22.¦d5 ¥xd4+ 23.¦xd4+–] 20...¤e5
Vinkovci, 1982, [E84] 21.f6 ¦e8 [21...¥xf6 22.¦xf6+–] 22.£g3+
Negrul mută. [22.¥xe5+–] 22...¤g6 23.fxe7 ¦xe7
24.h4 b4 25.¤d1 ¦e2 26.¤e3 £d8
27.¦f6 £a5 28.¦af1 ¦f8 29.¦6f5 £d8
30.h5 £h4 31.£xh4 1-0.
8) L. Ljubojevici – M. Vukici
Iugoslavia, 1975, [B05]
Albul mută.
12
12.£c8+ ¢e7 13.¥g5+ f6 14.¦d1±]
12.¥xe4 £xe5 13.¥f4!
13
6...£xb2?! 7.¦b1 £a3 8. c4 £a5 Această mutare liniştită ridică brusc
Avantajul de dezvoltare este clar, dar este probleme grele negrului. 11...e5? Negrul a
greu de valorificat întrucât poziţia are făcut această mutare după ce s-a convins că
caracter semi-deschis şi negrul nu are după 11...£c7 12.e5! d5 13.¥xd5! cxd5
slăbiciuni. Mai bine s-a jucat aici 8...¤d7 (13...¤e7 14.¥b3) 14.¤xd5! exd5
9.0–0 ¤b6 10.¥b3 ¤f6 11.e5 dxe5 (14...£d8 15.¤b6 ¦a7 16.d5!! 16...exd5
12.dxe5 ¤fd5 13.¤e4 (13.¤xd5 cxd5 17.¥g5 ¤e7 18.¥xe7 ¢xe7 19.¤xd5+
14.¥xd5 ¤xd5 15.£xd5 0–0 16.¦fd1 e6 ¢e8 20.¦bd1 ¤c6 21.£c3!) 15.e6! £d8
17.£c4 b6 18.£c7 ¦e8 19.¥f6 h6 16.exf7+ ¢xf7 17.¤g5+ ¢f8 18.¦xb7!
20.¤d4²) 13...0–0 14.c4= Kogan- ¤h6 (18...¥xb7 19.¤e6+ ¢e7 20.¤xd8+
Kanstler, Tel Aviv, 1996. 9.0–0 e6? O a ¢xd8 21.£a5+) 19.¥xb8 sau 11...£d8
doua greşeală, întrucât mai face o mutare de 12.d5 cxd5 (12...e5 13.dxc6 ¤xc6
pion şi creează o marcă de atac. Tot 14.¥g5 f6 (14...¥f6 15.¤d5) 15.¥e3
dezvoltarea 9...¤d7 oferă şanse de egalare, ¤ge7 16.¥b6 £d7 17.¦ed1) 13.exd5 e5
de exemplu 10.¦fe1 (10.e5 ¤b6 14.¤e4 ¤e7 15.¤xd6+ £xd6 16.¤xe5!
(10...dxe5 11.¦fe1 exd4 12.¥xe7 ¤xe7 0–0 (16...£d8 17.d6) 17.¤xf7; 11...¥f8?
13.¦xe7+ ¢xe7 14.¤d5+) 11.¥b3 d5 12.d5! b5 13.dxe6 bxc4 14.¥xd6 ¥xe6
12.h3) 10...¤b6 11.¥b3 ¥e6 12.£d3 0– 15.¥xb8 ¥b4 16.¦xb4 £xb4 17.¥d6
0–0 13.¤e2 ¥h6 14.£e3; 9...£c7 £b7 18.£d4 f6 19.e5 f5 20.¤g5 £d7
10.¦fe1 e6 11.¥f4 ¤d7 12.d5! e5 21.¤a4 nu mai poate rezista mult.
13.dxc6 bxc6 14.¤g5 ¤b6 (14...¤h6 12.dxe5! Deschide coloana “d”. 12...dxe5
15.¥xf7+ ¤xf7 16.¤e6 £a5 17.¤xg7+ 13.£d6!
¢f8 18.¤e6+ ¢g8 19.¤d5±) 15.¥xf7+
(15.¥b3 ¤h6 16.¥e3 0–0 17.f3 ¢h8
18.a4 ¥a6 19.a5 ¤c4 20.£e2) 15...¢e7
16.¥xg8 (16.¥g3 h6 17.¥xg8 ¦xg8
18.¤f3 ¥e6 19.£d3 ¦ab8 20.h3 ¢f7
21.a4 ¤c4 22.¤d2) 16...¦xg8 17.¥e3=
Nikolici-Day, cor., 1973. 10.¦fe1! a6
Preventiv contra saltului la b5 în caz de
...¤d7 11.¤b5 sau 10...¤f6 11.¤b5;
10...¤e7? 11.¥xe7 ¢xe7 12.¤d5+.
11.¥f4!
14
[13.¥e3 ¤d7³] 13...£xc3? La 13...exf4 excepţie fiind dacă nu mă înşel M.
urma elegant 14.¤d5 cxd5 (14...¤d7 Botvinnik, au jucat cu plăcere gambitul
15.¤g5 (15.¤c7+ ¢d8 16.¤xa8 ¥e5 regelui, ultimul fiind Magnus Carlsen. Şi în
17.¤xe5 £xe5 18.£xe5 ¤xe5 19.¦ed1+ mâna lui Bobby Fischer gambitul regelui a
¢e7+-) 15...¥e5 16.¤c7+ £xc7 fost o armă de temut.
17.¥xf7+ ¢d8 18.¤e6#) 15.exd5++-
15...¥e6 (15...¥e5 16.¦xe5+ ¥e6
17.dxe6) 16.dxe6 £xe1+ 17.¦xe1 f5
18.e7 ¤c6 19.¥f7+ ¢xf7 20.e8£+ ¦xe8
21.¤g5#; 13...¤d7 14.¥xf7+ ¢xf7
15.¤g5+ ¢e8 16.£e6+. 14.¦ed1!
[14.¥xf7+ ¢xf7 15.¦xb7+ ¢e8 16.¦d1
¥f6 17.¥xe5 £xc2 18.¥xf6 £xd1+
19.£xd1 ¤xf6 20.£d6 ¤bd7 21.¦b3]
14...¤d7 [14...£a5 15.¦xb7 (15.¤xe5+-
) 15...¥xb7 16.¥xf7+ ¢xf7 17.¤g5+ R. Fischer – D. Minici
¢e8 18.£e6+ ¤e7 19.£f7#; 14...¥f6 Vinkovci, 1968, [C33]
15.¥xe5 £xc4 16.¥xf6 ¤d7 17.¥xh8+-] 1.e4 e5 2.f4! exf4 3.¥c4 ¤e7?! Alte
15.¥xf7+! continuări : 3...¤f6, 3...£h4+, 3...¤c6,
3...d5, 3...f5. 4.¤c3 c6 5.¤f3 d5 6.¥b3!
G. Kasparov – J. Timman
Hilversum (m/2), 1985, [E13]
1.d4 ¤f6 2.c4 e6 3.¤f3 b6 4.¤c3 ¥b4
5.¥g5 ¥b7 [5...h6] 6.e3 h6 7.¥h4 g5
[7...¥xc3+] 8.¥g3 ¤e4 9.¤d2?!
L. Ljubojevici – U. Andersson
Wijk aan Zee, 1976, [B85]
22
23...¢xh7 24.¦f4! f6? Uneori, zeița 14.£a4+ £d7 15.¥b5 axb5 16.£xa8
Caissa îi ajută pe cei curajoși sau cu alte exd4 17.£xb8+ ¢e7] 13...¤d7 13...£d7
cuvinte criza de timp își face traba ei 14.¥b5! axb5 15.£xa8 ¥d6 16.¦xe4!
murdară! Negrul obținea avantaj cu dxe4 17.£xe4 cu ameninţarea ¤f5
24...¤xe5! 25.¦h4+ ¢g8 26.£xe5 £b6!
27.a4! ¥xa4! 28.¦xa4 (28.¦ch3 f6
29.£xe6+ £xe6 30.¤xe6 ¥d7–+)
28...£xb2!-+ Acum a urmat 25.¦h4+
¢g8 26.£h3 ¤d8 [26...¤xe5??
27.¦h8+ ¢f7 28.£xe6+] 27.¥d4!+– b6
28.¤xe6 ¤xe6 29.£xe6+ £f7 30.£e4
[…31.£h7#, 31.£a8 30...g5 31.¦h6 ¦a7
32.¦ch3 £g7 33.¦g6 ¦af7 34.a4 1–0.
M. Tal – V. Simaghin
U.R.S.S., 1956, [B07]
1.e4 c6 2.d4 d6 3.¤c3 ¤f6 4.f4 £b6
5.¤f3 ¥g4 6.¥e2 ¤bd7 7.e5 ¤d5 8.0–0
¤xc3 9.bxc3 e6? [9...¥xf3 10.¥xf3 dxe5
11.fxe5 ¤xe5 12.¥f4 ¤xf3+ 13.£xf3
£d8 14.¦ab1 £d7 15.c4 (15.¥e3 e6
16.c4 ¥d6 17.£h5 b6 18.¦f3)
15...£xd4+ 16.¥e3 £xc4 17.¦xb7 g6
18.¦c7 £d5] 10.¤g5 ¥xe2 11.£xe2 h6 După sacrificiul de pion negrul se grăbeşte
să atace regele alb rămas în
centru.14...¥b4! Ameninţă ¥xc3! 15.cxb4
[15.¥d2 ¥c4! 16.£d1 (16.¤e3 ¥xe2
17.¢xe2 ¦hf8 18.¦hd1 ¥c5 19.£g4+
¢b8 20.£g3 £e4 21.¢f1 ¦d3 22.¢e2
¤e5) 16...¤d4! 17.cxd4 ¦xd4 18.¦c1
¦hd8 19.¦c2 ¥d3. 15...¥c4 16.¤e3
¥xe2 17.¢xe2 ¤d4+ 18.¢e1 ¦he8?!
Mai tare era 18...£e4! 19.f3 £h4+ 20.¢f1
(20.g3 £h5) 20...¦hf8 21.£d1 ¤xf3]
19.¥d2? Albul se putea salva milimetric cu
12.¤xf7! ¢xf7 13.f5! dxe5 [13...¤xe5 19.f3! ¤f5 20.£b3 £f4 21.¢f2 ¤xe3
14.¢h1] 14.fxe6+ ¢xe6 15.¦b1 £xb1 22.¥xe3 ¦xe3 23.£xe3 ¦d2+ 24.£xd2
[15...£a6 16.£g4+ ¢d6 17.dxe5+ ¢c7 £xd2+ 25.¢g3 £xb4 26.¦he1 £xb2
18.¥f4 ¢d8 19.¦bd1] 16.£c4+ ¢d6 27.¦e8+ ¢d7 28.¦ae1 £f6 29.¦b8 b6
17.¥a3+ ¢c7 18.¦xb1 ¥xa3 19.£b3 30.¦e4=. 19...£e4! 20.¢d1 £d3 21.¦e1
¥e7 20.£xb7+ ¢d6 21.dxe5+?! Mult ¤b3 22.¦e2 ¤xa1 23.¢e1 ¦xe3
mai tare era 21.¦d1 e4 22.d5! 21...¤xe5 24.fxe3 ¤c2+ 25.¢d1 ¤xe3+ 26.¢e1
22.¦d1+ ¢e6 23.£b3+ ¢f5 24.¦f1+ £b1+ 27.¢f2 ¤g4+ 0–1.
¢e4 25.¦e1+ ¢f5 26.g4+ ¢f6 [26...¢f4
30
R. Spielmann – S. Rubinstein [D55] cu joc complicat, Teschner-Spasski, Riga,
Viena, 1933 1959. 13...g6
1.d4 ¤f6 2.c4 e6 3.¤c3 d5 4.¤f3 ¥e7
5.¥g5 0–0 6.e3 b6?! În zilele noastre se
joacă întâi 6...h6 şi numai după 7.¥h4 b6.
7.¥d3 ¥b7 8.¥xf6 ¥xf6 9.cxd5 exd5
10.h4! c5!? Mai prudent era, după părerea
lui Rudolf Spielman 10...¦e8. El afirmă că
din punct de vedere tehnico-strategic şi chiar
şi psihologic, apărarea este mai greu de
condus decât atacul. Sacrificiile trebuiesc
privite nu numai din punct de vedere al
corectitudinii cât mai ales din punct de
vedere al pericolului şi panicii care o Albul a reuşit cu preţul sacrificiului de
creează. Ȋntr-adevăr atacul, cu multitudinea nebun să scoată regele “din cutie”, ceea ce
de posibilităţi este în general mai uşor de este o realizare deosebită. În continuare el
condus decât o apărare în care soluţia, de este în situaţia de a alege una dintre cele 3
regulă unică, este mai dificil de stabilit. În posibilităţi: 1) să marească presiunea fără
zilele noastre tehnica apărării s-a îmbunătăţit noi sacrificii; 2) să recâştige material,
simţitor şi multe atacuri violente se sting în rămănând cu avantaj pozitional; 3) să
faţa unor apărări ferme. continue atacul cu preţul a noi sacrificii.
Albul a ales cea de-a treia cale conform
principiului marelui Capablanca «Un atac
odată început, trebuie dus până la sfârşit cu
preţul ori căror sacrificii, întrucât
renunţarea la atac conduce la pierdere».
14.h5?!
34
[15...¢f6 16.¦ad1 £b6 17.e4 ¤xe4 ¥xe2 22.f3 ¦f8! 23.¥g3 £e3! 24.£c1
18.¤cxe4+ fxe4 19.¤h7+ ¢f7 20.£f4+ ¥xf3+ 25.¦xf3 £xf3+ 26.¢g1 ¦e8
¤f5 21.¤xf8 ¢xf8 22.g4] 16.£h4+ ¢g6 27.£f1 £e3+ 28.¢g2 £e4+ 0–1.
17.£h7+ ¢f6 [17...¢xg5 18.£xg7+ ¢h5
(18...¤g6 19.f4+ ¢g4 20.£xg6+ ¢h4 4) V. Kupreicik – A. Iusupov
21.£h6+ ¢g4 22.£h3#) 19.¤e2 f4 Minsk, 1982
20.exf4 ¤f5 21.£h7+ ¤h6 22.¤g3+ Albul mută .
¢g4 23.£xh6] 18.e4 ¤g6 [18...¤d3
19.¦ad1 ¤g6 20.¦xd3 £xd3 21.¦d1
£a6 (21...£xd1+ 22.¤xd1 ¢xg5
23.£xg7 ¦h8 24.f4+ ¢h5 25.¤e3)
22.£h5 ¤f4 23.¤h7+ ¢e7 24.£h4+ ¢f7
25.£xf4 ¦h8 26.¤g5+ ¢g6 27.exf5+
exf5 28.h4 £f6 29.¦d6] 19.exf5?!
Capablanca recomanda aici ca mai tare
19.f4! fxe4 20.¦ad1 £b6 21.¦d6 £xd6
22.¤cxe4+ ¤xe4 23.¤xe4+ ¢e7
24.¤xd6 ¢xd6 25.£xg6 ¦f5 26.¦d1+
19...exf5 20.¦ad1 ¤d3 21.£h3 ¤df4 18.f4! Insuficient era 8.¤xh6+? ¥xh6
[21...¢xg5 22.¦xd3 £e8 23.¦g3+ ¢f6 19.£xh6 ¤g4!–+] 18...gxf5 [18...exf4
24.£h5 ¥e6 25.¦e1] 22.£g3 £c7 19.¤xg6 (19.¦xf4÷; 19.£c3÷;19...fxg6
23.¦fe1 ¤e2+? [23..¥e6? 24.¦xe6+ 20.£xf4 gxf5 (20...¢h7 21.£h4©)
¤xe6 25.¤d5#; 23...¥d7 24.¤d5+ ¤xd5 21.exf5 ¥g7 22.fxe6 ¥xe6 23.¥xf6 £xf6
25.¤h7+ ¢f7 26.£xc7 ¤xc7 27.¦xd7+ 24.£xf6 ¥xf6 25.¦xf6 ¥xa2 26.¦xa2
¢g8 28.¤xf8 ¦xf8 29.¦xc7] 24.¦xe2 ¦e2 27.¦xh6²] 19.fxe5! [19.¤xf5 ¤xf4
£xg3 25.¤h7+ ¢f7 26.hxg3 ¦h8 20.¦xf4 exf4 21.£xf4 ¥xf5 22.£xf5 ¦e5
27.¤g5+ ¢f6 28.f4 1–0. (22...¥g7 23.¦f1 ¦e5 24.¥xe5 dxe5
25.£xe5÷) 23.£g6+ ¥g7 24.£xf7+ ¢h8
3) A. Petrosian – A. Pancenko 25.¦f1÷] 19...dxe5 [19...¤xe4 20.dxe4
Odessa, 1973 £xh4 21.exd6! ¥d7 (21...£xe4 22.¦ae1;
Negrul mută. 21...fxe4 22.¥f6! £h5 23.d7 ¥xd7
24.£xd7©) 22.¦xf5 ¥g7 (22...£xe4
23.¦af1©) 23.¥xg7 ¢xg7 24.£c3+! ¢g8
25.¦af1 ¦f8 26.¦1f3ƒ; 19...¤g4! 20.¤xf5
¤xe5 (20...dxe5 21.h3±) 21.£e2
(21.¥xe5 dxe5 22.¤xh6+ ¥xh6 23.£xh6
£g5 24.£xg5+ ¤xg5 25.h4 ¤e6 26.¦f5
¤d8 27.¦g5+ ¢h7 (27...¢f8 28.¦f1 ¦e7
29.¦f6 # h5-h6) 28.h5!©) 21...¥d7
(21...£f6? 22.¥xe5 dxe5 23.¤xh6+±;
21...£g5 22.¤xd6 ¥xd6 23.¥xe5)
22.¥xe5 dxe5 23.¤xh6+ ¥xh6 24.¦xf7
16...¥b5! 17.£a3 ¦d3! 18.¥f4 £e6 ¢h8 25.¦f6÷] 20.¤xf5 ¤f4
19.b3 ¦xg3 20.0–0 ¦xg2+! 21.¢xg2 21.¦xf4!.exf4 22.£xf4 ¥xf5 23.£xf5
35
¥g7 24.¦f1! [24.e5? £d7! 25.£f3 ¤h7µ] ¤e5 10.£f6+ ¢g8 11.h7+ £xh7+
24...c4! 25.¥xc4 [25.e5 £b6+ 26.¢h1 12.¤xh7 ¥g7 13.£g5 ¢xh7 14.£h5+
£xb5! 27.¥c3 £d7 28.¥xc4 £xf5 ¢g8 15.¦d8+ ¥f8 16.£xe5) 6.£xe2
29.¦xf5 ¦ac8³] 25...£b6+ 26.¢h1?! Mai hxg6 7.£a2 ¤e5 8.¤xe5 £xe5 9.¦xg6+
tare era aici 26.¦f2! ¦ac8 27.¥xf6 £xf6 ¢h8 10.£xf7 £xe3+ 11.¢c2 £e4+
28.£xf6 ¥xf6 29.¦xf6 ¦xc4 30.dxc4 12.¦d3 £c4+ 13.£xc4 bxc4 14.¦f3 ¢h7
¦xe4 31.¦xh6 ¦xc4 32.¦b6±] 26...¦ac8 15.¦xc6] 3.¤xe5 ¦xe5 4.gxh6+ ¢h8
27.¥xf6 £xf6 28.¥xf7+!? [28.£xf6 ¥xf6 5.¦xd5 cxd5 6.£g2 [6.£b2] 6...¥g4
29.¦xf6 ¦xc4 30.dxc4 ¦xe4 31.h3 ¦xc4 7.£xg4 ¥xh6 8.£h4 ¥g7 9.¦xg7 ¢xg7
32.¦xh6 ¦xc2 33.¦h4²] 28...¢xf7 10.£g3+ [10.£g5+] 1–0.
29.£h5+ ¢g8 30.¦xf6 ¥xf6 31.£xh6
¥g7 [31...¦xc2 32.£g6+] 32.£d2 ¦f8 6) O. Romanişin (2485) – T. Petrosian
[32...¦c3 33.h4! ¦xa3 34.h5±] 33.g3 (2645) Erevan, 1975
[¹33.h4 33...¥d4 34.£g5+ ¥g7 35.c4 Albul mută.
¦f2?[35...¦cd8²; 36.e5!+- ¦cf8 37.£e3
¦a2 38.¢g1 ¢h7 39.e6 ¥f6 40.d4 b6
41.d5 ¥e7 42.d6 ¦d8 [42...¦ff2
43.£xf2+-; 42...¥xd6 43.£d3+ ¢g8
44.£xd6 ¦ff2 45.£d8+ ¢h7 46.£d3++-]
1–0.
L. Polugaevski – R. Nejmetdinov
U.R.S.S, 1958
Negrul mută.
3) R. Letelier – R. Fischer
Leipzig, 1960
Negrul mută.
M. Tal – D. Bronstein
Kiev, 1964, Campionatul al 32-lea al
U.R.S.S.
Negrul mută.
41
Precum am văzut sacrificiile intuitive au
La o primă impresie negrul are greutăţi. avut la bază o încredere bazată pe experienţă
Albul are 3 pioni pentru figură, iar regele şi forţa de joc.
negru nu-şi găseşte un refugiu sigur. Dar
negrul găseşte o resursă neaşteptată!
32...¢e7! "Este sigur că sună ciudat, dar
câmpul f6 este cel mai sigur teren pentru
monarhul negru!" (Bronstein) [32...£c8
33.¦b6 ¤e2+ 34.£xe2 ¦xc1 35.£b5+
¢f8 36.¦b8 ¦xe1+ 37.¢f2 ¦c1] 33.¦a7+
¢f6 34.¦e4?! După părerea lui Bronstein
mai multe şanse oferea 34.¥e3! £d3
35.£b8! ¤d5! (35...¦c8 36.£f4+;
35...¤e2+ 36.¦xe2) 36.£h8+ ¢f5.
34...£d1+! 35.¢h2 ¦xe4 36.£xc3+
[36.fxe4 £h5+ 37.¢g1 £c5+–+]
36...¦e5! [36...£d4 37.£xd4+ ¦xd4
38.¥b2 ¦xh6+ 39.¢g1 ¦hh4 40.¦a4
¢e5 41.g3] 37.¥f4 [37.¦a5 £d6
(37...£e2!) 38.¥f4 ¥d5 39.¦a6! ¦xh6+
40.¢g1 £xa6 41.£xe5+ ¢g6 42.£g5#;
37.f4 ¦xh6+! 38.¢g3 £g4+ 39.¢f2
£e2+–+] 37...£e2! 38.¥xe5+ £xe5+
39.£xe5+ ¢xe5 40.¦a5+ ¢d4 41.¦h5
¥d5 42.¢h3 f5 [42...f5 43.¢h2 ¢e3!
44.¦xf5 ¢f2! 0–1.
42
(1) Gligoric - Nevednichy [B08]
1999
[Aceasta partida a fost un exemplu bun de joc pozitional in liniile rare din Pirc.]
1.e4 d6 2.d4 ¤f6 3.¤c3 g6 4.¤f3 ¥g7 5.¥e2 0–0 6.0–0 ¤c6 [xxxxx]
7.d5 [2puncte. Numai asa albul poate sa lupte pentru avantaj.Negrul ameninta
e5.]
XABCDEFGHY
8r+lwq-trk+(
7zppzp-zppvlp'
6-+nzp-snp+&
5+-+P+-+-%
4-+-+P+-+$
3+-sN-+N+-#
2PzPP+LzPPzP"
1tR-vLQ+RmK-!
xabcdefghy
7...¤b8 [7...¤e5 8.¤xe5 dxe5 9.£d3²] [xxxxx]
8.¦e1 [2puncte.Mutare de asteptare ,imbunatatim pozitia turnului.]
[8.h3 1punct; 8.a4 1punct] 8...c6 [8...e5!?; 8...¥g4!?] [xxxxx]
9.a4 [3p.castigam spatiu pe flancul damei]
9...a5 [9...¤bd7 10.a5 ¤c5 11.¥f1 ¥d7!?²; 9...cxd5 10.exd5 ¥g4 11.a5 ¥xf3
12.¥xf3 a6²] [xxxxx]
10.¤d4 [2p.Mutare care deranjeaza dezvoltarea flancului damei.]
10...¦e8 [xxxxx] 11.¥f3 [3p.cel mai bine sta nebun aici: controleaza g4,h5 si are
idei cu e5,si eliberea coloanei 'e'. Bonus 1 punct cine a vazut mutarea cand juca
Cd4. 3p bonus cine vaut apararea negrului 10...Nd7 11.Nf3 Ca6 si nu merge
12.dc bc 13.e5 de 14.Cc6 Nc6 15.Nc6 Dd1 16.Cd1 Tad8 cu intiativa, dar 12.Nf4
da un mic plus albului.] 11...¤fd7 [xxxxx] 12.¥e3 [1p.Sta cel mai bine aici]
12...£c7 [numai asa se devolta negrul.Bonus 3p daca ati vazut 11...Dc7 12.Ne3
Cbd7 13.dc bc 14.Cc6 cu castig]
[xxxxx] 13.h3 [3p.alta mutare fina] [13.£d2 1p 13...¤e5 14.¥e2 ¤g4 15.¥f4²]
13...¤e5 14.¥e2 ¤a6 [xxxxx] 15.f4 [2p.trebuie sa castigam ceva spatiu]
15...¤d7 [xxxxx] 16.¥f3 [cel mai bun loc pentru nebunul alb- diagonala mare.]
16...¤b4 [16...¤ac5 17.dxc6 bxc6 18.e5 ¥b7! bonus 3p pentru varianta asta]
[xxxxx] 17.£d2 [1p] 17...e5 [xxxxx] 18.dxe6 [1p.]
18...fxe6
1
XABCDEFGHY
8r+l+r+k+(
7+pwqn+-vlp'
6-+pzpp+p+&
5zp-+-+-+-%
4Psn-sNPzP-+$
3+-sN-vLL+P#
2-zPPwQ-+P+"
1tR-+-tR-mK-!
xabcdefghy
[xxxxx] 19.¥g4 [5p.] [19.¥e2 2p 19...d5÷] 19...¤f6?! [19...¤c5!?]
[xxxxx] 20.¥e2 [1p] 20...e5 [20...d5 21.e5] [xxxxx] 21.¤f3 [1p]
[21.¥c4+ 1p 21...d5; 21.fxe5 3p 21...dxe5 22.¥c4+ ¢h8 23.¤f3 ¥e6 24.¥xe6
¦xe6 25.¦ad1²] 21...¥e6 [21...d5!„ 22.exd5 (22.¤xe5 ¤xe4 23.¤xe4 dxe4)
22...exf4] [xxxxx] 22.fxe5 [1p] 22...dxe5 [xxxxx] 23.¤g5 [2p] [23.¦ad1; 23.¥f1
1p] 23...¦ad8 [xxxxx] 24.¤xe6 [1p] 24...¦xe6 [xxxxx] 25.£c1 [1p] [xxxxx]
25...¢h8 26.¦f1 [3p]
[26.¥c4 1p] 26...¤h5 [xxxxx] 27.¥xh5 gxh5 [xxxxx] 28.¦f5 [1p]
28...h4 [xxxxx] 29.¥g5 [1p]29...¦g8 xxxxx]
XABCDEFGHY
8-+-+-+rmk(
7+pwq-+-vlp'
6-+p+r+-+&
5zp-+-zpRvL-%
4Psn-+P+-zp$
3+-sN-+-+P#
2-zPP+-+P+"
1tR-wQ-+-mK-!
xabcdefghy
2
[30.¥xh4 ¥h6] 30...¦g6 [xxxxx] 31.¦af1 [1p.piesele inactive intra in joc]
[31.¦d1 1p] 31...£b6+ [xxxxx] 32.¢h1 [2p]
[32.£f2 £xf2+ 33.¦1xf2 ¥f8! 34.¥e3 ¥d6² bonus cine vede varianta asta 2p]
32...¤a6 33.b3 £d4 [xxxxx] 34.£e1 [2p] [34.¦1f2 2p]
34...¤b4 [34...¥h6 35.¥f6+ ¦xf6 36.¦xf6 ¥d2 37.¤e2 (37.£xh4 ¥g5 38.£f2 3p
bonus cine vede variantele) ] [xxxxx] 35.¦1f2 [1p] 35...h6?! [xxxxx] [35...b6]
36.¥xh4 [1p] 36...¤d5 [xxxxx] 37.exd5 [3p] [37.¤xd5 cxd5 38.¦f7 (38.¦e2 2p) ]
37...£xh4 [xxxxx] 38.dxc6 [1p] 38...¦xc6 [38...¦xg2 39.¢xg2 ¥f6+ 40.¢f1
£xh3+ 41.¢e2 £g4+ 42.¢d2 ¥g5+ 43.¦xg5 5p bonus pentru varianta asta]
[xxxxx] 39.£e4 [2p.albul detine controlul pozitiei] 39...£xe4 40.¤xe4 ¦d8 [xxxxx]
41.¦f7 [2p] 41...¦d4 [xxxxx] 42.¦e2 [1p.si inca 2p bonus daca ati vazut situatia
asta cand schimbati damele] 42...b6 [xxxxx] 43.g4 [2p.calul puternic si
majoritatea 2 la 1 factori decisivi] 43...¦b4 [xxxxx] 44.¢g2 [1p] 44...b5 45.axb5
¦xb5 [xxxxx] 46.¦a7 [2p.mutare exacta care nu permite reducerea materialului
de pe tabla] [46.¦d2 1p] 46...¦d5 [xxxxx] 47.¤g3 [2p] 47...¦dc5 48.c4 ¦c7
[xxxxx] 49.¦xc7 [1p] 49...¦xc7 [xxxxx] 50.¤h5 [2p] [50.¤f5 1p] 50...¦b7 [xxxxx]
51.¤xg7 [2p.finalul de ture este castigat mai usor] 51...¢xg7 [xxxxx] 52.¦xe5
[1p] 52...¦xb3 [xxxxx] 53.¦xa5 [1p] 53...¦c3 [xxxxx] 54.¦c5 [3p] 54...¦c2+
[xxxxx] 55.¢f3 [3p] [55.¢g3 2p 55...¦c3+ 56.¢h4 ¢g6 57.¦c6+ ¢h7 58.c5 ¢g7
59.g5! hxg5+ 60.¢xg5 ¦xh3 61.¢f4 ¢f7 62.¢e5 ¢e7 63.¦d6!!] 55...¦c3+ [xxxxx]
56.¢e4 [2p] 56...¦xh3 [xxxxx] 57.¦f5! [3p.taiem regele negrului] 57...¢g6 [xxxxx]
58.¢d5 [1p] 58...¦d3+ [58...¦h4 59.¦f4] 59.¢e5 [1p si pentru Rc5] 59...¦g3
[xxxxx] 60.¦f4 [2p] 60...¢g5 61.¦e4 [1p] 61...¦c3 62.¢d5
[1p pana 40p elo <1800 pana 60p elo<2000 pana 80p elo<2200 pana 100p
elo<2400]
1–0
3
2) Korchnoi - Spassky [D54]
1989
1.d4 ¤f6 2.c4 e6 3.¤c3 d5 4.¥g5 ¥e7 5.e3 h6 6.¥h4 0–0 7.¦c1 b6 8.cxd5
¤xd5 9.¤xd5 exd5 10.¥xe7 £xe7 [xxxxx]
11.¥d3 [1p.] [11.¤e2 1p; 11.¥e2 1p; 11.¤f3 1p; 11.£c2 c5 12.dxc5 d4! 1p]
11...c5 [xxxxx] 12.¤e2 [1p] [12.¤f3 1p] 12...¤d7 [xxxxx]
13.0–0 [2p] 13...¥b7 [xxxxx] 14.£a4 [3p.manevra tipica pentru pozitia
Tartakower] [14.¤f4 1p 14...¤f6; 14.¤g3 1p 14...g6; 14.b3 1p 14...¤f6]
XABCDEFGHY
8r+-+-trk+(
7zpl+nwqpzp-'
6-zp-+-+-zp&
5+-zpp+-+-%
4Q+-zP-+-+$
3+-+LzP-+-#
2PzP-+NzPPzP"
1+-tR-+RmK-!
xabcdefghy
14...¤f6 [14...c4 15.¥f5! ¤f6 16.b3²; 14...a6 15.¥f5 ¤f6 16.£a3 g6 17.¥h3 ¤e4
18.dxc5 ¤xc5 19.£b4²] [xxxxx] 15.dxc5 [2p]
[15.b3 1p; 15.£a3 1p] 15...bxc5 [xxxxx] 16.£a3 [2p] [16.b3 cu idea Da5 2p]
16...¦fc8 [xxxxx] 17.¦c3 [3p]
[17.¦c2 1p 17...¢f8! 18.¦fc1 c4 19.£xe7+ ¢xe7 20.¥f5 ¦c6 21.¤d4 ¦a6 22.a3
g6 23.¥h3 ¦b8 cu ideea Tb6 si Nc8 egal; 17.¤d4? £f8 18.¤f5 g6 19.¤g3 c4
20.£xf8+ ¢xf8 21.¥c2 ¥a6³]
17...¤e4 [17...¢f8 18.¦fc1 c4 19.£xe7+ ¢xe7 20.¥f5 ¦c6 21.¤d4 ¦a6 22.a3 g6
23.¥c2 cu idea b4!] [xxxxx] 18.¥xe4 [1p] 18...£xe4 [xxxxx] 19.¤g3 [2p] [19.¦xc5
¦xc5 20.£xc5 d4 21.f3 £xe3+ 22.¦f2 ¦c8 23.£xa7 ¥d5] 19...£e5 [19...£b4 ce
facem aici? 20.¤f5 2p (20.£xb4 2p 20...cxb4 21.¦cc1!²) 20...£xa3 21.¦xa3 ¦c7
22.¦c1²] [xxxxx] 20.¦xc5 [2p] [20.¦fc1 1p 20...c4 21.¤e2 (21.£a5) ] 20...¦xc5
21.£xc5 £xb2 [xxxxx] 22.¤f5 [2p.dama si cal foarte buna putere de atac.bonus
2p daca ati vazut Cf5 cand ati luat pe c5 cu turnul]
22...¥a6 [xxxxx] 23.£c6 [3p] [23.£xd5 1p 23...¦b8 24.¦e1 £b1 25.£a5 ¦b5
26.¤e7+ ¢h7 27.£d2 ¦b2³] 23...¥b7 [xxxxx] 24.£d6 [2p] [24.£c7; 24.£d7
primesc 2p doar daca repeta pozitia 24...¥a6 25.£c6] 24...¢h7
4
XABCDEFGHY
8r+-+-+-+(
7zpl+-+pzpk'
6-+-wQ-+-zp&
5+-+p+N+-%
4-+-+-+-+$
3+-+-zP-+-#
2Pwq-+-zPPzP"
1+-+-+RmK-!
xabcdefghy
[xxxxx] 25.h4 [3p][25.h3 1p] 25...a5 [xxxxx] 26.£d7 [2p.inbunatatire logica a
pozitiei] [26.£c7 2p; 26.£f4 1p cu idea Dd4] 26...¦f8 [xxxxx]27.¦d1 [1p.
greseala] [27.¤e7 2p 27...¥a6 28.£f5+ (28.¦d1!?) 28...g6 29.¤xg6 fxg6 30.£xf8
¥xf1 31.£f7+ ¢h8 32.¢xf1 £b5+ 33.¢g1 £b1+ 34.¢h2 £xa2 35.e4] 7...¥a8
[xxxxx] [27...£c2= 2p] 28.¦d4 [greseala] [28.a4 2p; 28.£e7 3p 28...¢g8 29.£c5]
28...£xa2 [xxxxx]29.h5 [3p.] [29.¦g4 g6 (29...£a1+ 30.¢h2 £e5+ 31.¢h3 ¥c6³)
30.¤d6 2p] 29...¥c6 [xxxxx]30.£e7 [2p][30.£xc6 £b1+ 31.¢h2 £xf5]
30...£b1+ 31.¢h2 £xf5 [31...£b8+ 32.g3 £c8÷ (32...£e8 33.£d6 f6÷) ]
32.£xf8 £xh5+ [32...£xf2 33.¦g4 £f6 34.¦f4] 33.¢g1 a4 [xxxxx]34.£c5 [2p]
[34.£d6 1p]34...£g6 [xxxxx]35.f3 [1p][35.e4 3p]
XABCDEFGHY
8-+-+-+-+(
7+-+-+pzpk'
6-+l+-+qzp&
5+-wQp+-+-%
4p+-tR-+-+$
3+-+-zPP+-#
2-+-+-+P+"
1+-+-+-mK-!
xabcdefghy
5
35...£e6 [35...£b1+ 36.¢h2 £b8+] [xxxxx] 36.¢f2 [3p]
[36.e4 a3 37.exd5 ¥xd5=] 36...£f6 [xxxxx] 7.£a7 [1p] [37.¦b4 3p 37...a3
38.¦d4] 37...£e6 [xxxxx] 38.£a6 [2p][38.£b8 2p]38...¥e8 [38...£f6][xxxxx]
39.£d3+ £g6 40.¦xd5 £xd3 41.¦xd3 ¥b5 [xxxxx] 42.¦d5 [2p] 42.¦c3 2p;
42.¦d8 2p] 42...¥c4 [xxxxx] 43.¦a5 [2p] 43...¥b3 [xxxxx]44.e4 [2p] [44.g4 1p]
44...g6 [xxxxx] 45.f4 [2p]
XABCDEFGHY
8-+-+-+-+(
7+-+-+p+k'
6-+-+-+p+&
5tR-+-+-+p%
4p+-+PzP-+$
3+l+-+-+-#
2-+-+-mKP+"
1+-+-+-+-!
xabcdefghy
45...h5 xxxxx]46.¢g3 [3p]46...¥c2 [xxxxx]47.e5 [1p]47...¢g7 [xxxxx]48.¢h4
[2p] 48...¥e4 [xxxxx]49.g3 [1p]49...¢h6 [49...¥c2 50.¢g5 ¥d1 51.¦a7 ¥b3 52.f5
gxf5 53.¢xh5] 50.¦xa4 ¥f5 [xxxxx] 51.¦a7 [1p] 51...¥e6 [xxxxx] 52.¦c7 [2p]
[52.¦e7 2p] 52...¥b3[xxxxx] 53.f5 [3p] 53...gxf5 54.¦c8 [1p] 54...¥e6 55.¦d8 [2p]
[55.¦e8; 55.¦b8 2p pentru fiecare] 55...¢g6 [xxxxx] 56.¦g8+ [2p]
56...¢h7 57.¦g5 [1p] 57...¢h6 58.¦xh5+ [2p daca luati direct la mutare 55.Th8+]
58...¢g6 59.¦h8 [2p]59...¢g7 60.¦e8 [2p cel mai usor] 60...¢g6 61.¢h3 [2p
rege merge la f4]61...¥d5 [61...f4+ 62.g4 3p (62.¦xe6+ fxe6 63.gxf4 ¢h7!!= 3p) ]
62.¦g8+ [2p pana 40p elo <1800 pana 50p elo <2000 pana 65p elo <2200 pana
80p elo <2400]
1–0
6
Combaterea deschiderilor mai bune exemple, sau că nu există şi
alte căi viabile de a juca împotriva
dubioase acestor deschideri excentrice, dar sper
M.M. Constantin Ionescu
să vă dea o idee despre cum trebuie
abordat jocul în astfel de situaţii şi, de ce
Orice tânăr şahist doreşte să
nu, să puteţi încerca la rândul vostru să
câştige rapid, uşor şi, dacă se poate,
frumos toate partidele jucate! Dar cum le jucaţi, dacă va fi cazul!
să procedeze pentru a juca bine şi a
câştiga partidele jucate?
Rety J. – Ionescu Co.
O cale ar fi aceea de a-şi alege
Manresa, 1992
un repertoriu sănătos de deschideri,
1.a3?! g6 De două ori m-am confruntat
urmat de studiul acestora (de preferinţă
cu această mutare exotică şi de fiecare
cât mai aprofundat) după care poate
dată reacţia mea a fost să joc 1...g6!
spera ca adversarii să greşească în
Cred că este una dintre cele mai logice
deschidere sau să aleagă variante mai replici, în primul rând pentru că
modeste şi astfel să obţină avantaj şi împiedică 2.b4 şi pentru că face să pară
ulterior să câştige. Pare simplu, însă mutarea a3 inutilă. Desigur că este
volumul de muncă este considerabil şi timpuriu pentru a se trage vreo
de aceea mulţi juniori preferă (eventual concluzie, dar dacă albul îşi iroseşte
la sfatul unor antrenori) să aleagă prima mutare, atunci negrul încearcă să
variante mai puţin uzitate (uneori chiar preia el iniţiativa, ca şi cînd ar fi alb!
dubioase!) cu speranţa că astfel vor Aceasta este atitudinea corectă în faţa
avea succes garantat şi culmea, fără acestor încercări de surprindere! Totuşi
mult efort! nu subestimaţi acest tip de mutări, ci
Desigur că uneori se poate gândiţi logic cum să preluaţi iniţiativa!
obţine câte o victorie facilă, împotriva
unui adversar neavizat, dar fiţi conştienţi
că va veni un moment în care veţi
regreta că aţi optat pentru o astfel de
abordare a deschiderilor folosind
variante lăturalnice, deoarece veţi întâlni
un adversar avizat, care va şti să vă dea
replica corectă! Mai ales azi, când
informaţia circulă atât de rapid, este
foarte greu să surprinzi cu variante rare,
mai ales dacă joci repetat aceeaşi
variantă.
De aceea, sfatul meu este să
alegeţi drumul mai dificil în pregătire, cu 2.e4 c5 (În cealaltă partidă, jucată la o
variante sănătoase în deschideri finală de juniori din 1977 în această
principiale şi succesul vă este garantat! variantă, s-a jucat 2.f4 c5 3.¤f3 ¥g7
De ce să vă folosiţi talentul şi energia 4.g3 ¤c6 5.¥g2 ¤f6 6.d3 d5 7.0-0 0-0
pentru a juca deschideri dubioase, de
8.¤c3 d4 9.¤e4 £b6 10. ¤ed2 ¥e6³
parcă în poziţiile care rezultă din
obţinându-se o poziţie tipică de
deschiderile principiale nu se pot găsi
Olandeză cu culori inversate, în care nu
planuri şi mutări noi foarte puternice,
se vede utilitatea mutării a3! Negrul a
care încă nu au fost analizate sau care
câştigat în 31 mutări această partidă
nu au fost jucate?
Dragoş Dorin – Ionescu Co. , Târgu
În continuare voi prezenta câteva
Mureş 1977) 3.¤f3 ¥g7 4. ¥c4 ¤c6
partide care cred că ilustrează cum pot fi
5.c3 e6 6.£e2 ¤ge7 7.0–0?! Albul
combătute aceste deschideri lăturalnice. trebuia să joace neapărat 7.d3 pentru a
Desigur că nu am pretenţia că sunt cele
1
nu pierde centrul. Dacă 7…d5 8.¥a2 cu 27.¦fd1 h5 28.¦d8 ¥c6+ 29.¢g3 ¥e4
poziţie echilibrată. 7...d5! 8. ¥b5 dxe4 30. ¥e3 ¦xd8 0–1
9.£xe4 0–0 10.b4 £b6Câştigă perechea
de nebuni, deoarece la retragerea ¥b5 Amor Alcalde M. – Ionescu Co.
albul pierde pionul b4! 11. ¥xc6 ¤xc6 Berga 1994
12.bxc5 £xc5 13.d4 £c4 14.¤fd2 1.b4 e5 2.¥b2 ¥xb4 3.¥xe5 ¤f6
£a4µ
3
esenţial faptul că dama neagră
capturează la d5 atacând turnul din h1!
3.exd5 £xd5 4.¤f3 (Sau 4.£f3 £xf3 5.
¤xf3 ¤c6 cu un final foarte plăcut
pentru negru!) 4…¥g4 5.¥g2 £e6+
6.¢f1 ¤c6 7.h3 ¥h5 8.¤c3 £d7 9.d3
e6 10.¤e2!? f6! Această mutare are 2
beneficii: negrul păstrează perechea de
nebuni şi controlează perfect centrul!
5
23...g5! 24.b3 (Nu merge nici 24.¤g6 tempo, urmat de ¦g7 cu avantaj clar!
¦h2+ 25.¢f1 £h7! şi câştigă) 24..gxh4
25.bxc4 hxg3 26.£xg3 ¦h2+ 27.¢f1
¦xc2 28.£xg4 0–0–0! A sosit şi vremea
pentru rocadă, deoarece şi celălalt turn
negru trebuie să intre în joc! 29.cxb5 f5
30.exf5 exf5 31.£xf5 ¥xf3 32.£xc2
¦h8 Cu mat imparabil! 0–1
7
şi abia apoi 8.¤c3) 7...¤e7 8.e5!? (Cred
că mai elastic era să păstreze tensiunea
în centru jucând 8.£e2! În plus albul ar
putea aştepta să vadă unde face rocada
regele negru!) 8…¥c7 9.¥d2 h5 10.0–0
¤f5 11.¤g5 (Negrul are piesele bine
plasate, mai puţin calul din d7. De aceea
m-am decis să îl aduc la c6 şi am jucat
mutarea ¤b8! În poziţii închise astfel de
manevre sunt posibile!)
34...¦xg2! 0–1
¤g3+ 0–1
Ardeleanu,Alin - Ionescu,Co.
Bucuresti (ch), 1982
1.e4 c5 2.¤f3 e6 3.b3 ¤c6
6.exd5 exd5 7.d4 ¤f6 8.0–0 ¥e7
9.¤e5 £c7 10.¤c3 ¤c6 =
9
¦xb2 49.¤xb2 ¥a6 50.¢g3 ¥b5
51.¤d1 ¢e6 52.¤f2 d5 0–1
14
Topalov V.(2640) – Ionescu Co. (2440)
Balkaniad Varna 1994
17
Pionul izolat cantonamentele viitoare sa vedem si slabiciunea
acestuia in jocul de mijloc si in final.
MM Alin Berescu In continuare sunt prezentate cateva pozitii si
idei tipice de joc in aceasta structura.
In acest material vom studia o structura de pioni XABCDEFGHY
des intalnita, cea cu pion izolat pe d4 (sau d5
pentru negru). Un astfel de pion poate fi atat 8r+lwq-trk+(
slab cat si puternic, iar o astfel de structura de 7zpp+-vlpzpp'
pioni poate proveni din foarte multe deschideri.
De aceea jucarea corecta a acestui tip de pozitii
6-+n+p+-+&
necesita un studiu aprofundat. 5+-+n+-+-%
De asemenea, din aceasta structura de pioni se 4-+-zP-+-+$
poate ajunge foarte usor intr-una cu pioni
atarnati, c3 si d4 (respectiv c6 si d5). Asadar, se 3+-sNL+N+-#
impune si studierea acestui tip de structuri de 2PzP-+-zPPzP"
pioni.
XABCDEFGHY 1tR-vLQtR-mK-!
8r+lwq-trk+( xabcdefghy
D2. Asezarea clasica
7zpp+-vlpzpp'
6-+n+psn-+& In aceasta pozitie, negrul are de ales intre
manevra clasica 10...Cf6 si abordarea mai
5+-+-+-+-% directa 10...Nf6.
4-+-zP-+-+$ In deschidere, cand nebunul alb este dezvoltat in
spatele pionului izolat, la d3, cel mai bine pentru
3+-sNL+N+-# alb este sa se aseze cu Te1, sa evite manevra
2PzP-+-zPPzP" adversarului Cc6-b4 prin mutarea a2-a3, dupa
1tR-vLQ+RmK-! care sa incerce pregatirea bateriei Nc2+Dd3
pentru a crea amenintari pe diagonala b1-h7.
xabcdefghy
D1. Pozitie tipica de pion izolat XABCDEFGHY
In general, partea care are in posesie un pion 8r+-wq-trk+(
izolat central trebuie sa caute sa joace activ, sa 7zpl+-vlpzpp'
construiasca un atac pe flancul regelui si sa evite
simplificarile. Lupta pentru initiativa este foarte
6-zpn+psn-+&
importanta. 5+-+-+-+-%
In cazul simplificarilor, pionul izolat devine 4-+-zP-+-+$
slab. De asemenea, campul d5 este un avanpost
important in lupta impotriva pionului izolat. 3zP-sNQ+N+-#
O resursa de atac o reprezinta avansarea si chiar 2-zPL+-zPPzP"
sacrificarea pionului izolat, dupa cum vom putea
observa si in unele exemple studiate in acest
1tR-vL-tR-mK-!
material. xabcdefghy
D3. Asezarea dorita de catre alb
Pentru inceput vom studia avantajele oferite de
pionul izolat in jocul de mijloc, urmand ca in
1
In diagrama D3 albul a obtinut dupa deschidere XABCDEFGHY
o asezare a pieselor pe pozitii foarte active.
Acum el ameninta spargerea tipica d4-d5! urmat
8rsnlwqkvl-tr(
de Ng5 cu atac periculos. 7+p+-+pzpp'
Daca negrul se apara cu g7-g6, atunci permite 6p+-+psn-+&
mutarea activa Nh6, iar nebunul de campuri albe
poate fi reactivat pe diagonala a2-g8 sau chiar 5+-zp-+-+-%
a4-e8, pregatind spargerea tipica d4-d5. 4-+LzP-+-+$
Avansarea h2-h4-h5 reprezinta de asemenea o
resursa suplimentara de atac pe flancul regelui. 3+-+-zPN+-#
XABCDEFGHY 2PzP-+-zPPzP"
8r+lwq-trk+( 1tRNvLQ+RmK-!
7zpp+-+pzpp' xabcdefghy
6-+n+pvl-+& D5. Gambitul Damei Acceptat
2
Continuarile tipice pentru alb impotriva acestei XABCDEFGHY
asezari, cu nebunul fianchetat rapid la b7, sunt
legate de aducerea in lupta a damei prin 11.Dh5
8-+-wq-trk+(
sau 11.Dg4. Pot aparea multe motive tactice 7zp-tr-vlpzpp'
datorita asezarii dinamice a pieselor albe in 6-zp-+psn-+&
centru si pe flancul regelui.
5snP+-sN-+-%
Concret, se pot distinge cateva idei de joc pe 4-+lzP-+-+$
care partea cu pion izolat (presupunem ca
albul, fiind cazul mai des intalnit) trebuie sa le 3zP-sN-+-+R#
cunoasca: 2-+L+-zPPzP"
Spargerea d4-d5 este principala amenintare 1tR-vLQ+-mK-!
strategica, de aceea lupta pentru campul de
blocada d5 este extrem de importanta. xabcdefghy
Aceasta idee functioneaza bine cand albul D8. Manevra Te1-e3-h3
are avantaj de dezvoltare sau cand are
piesele foarte bine centralizate. De regula - aducerea damei pe flancul regelui;
negrul trebuie sa opreasca aceasta spargere, -folosirea pionului 'h' pentru spargere, atunci
plasandu-si un cal pe d5. cand negrul se apara cu g7-g6 (sau chiar
sacrificii de figuri pe g6);
XABCDEFGHY - deseori pot aparea sacrificii pe f7 cu atac
pe diagonala a2-g8
8-wq-trr+k+( - sacrificiul Nxh6, atunci cand negrul joaca
7+l+-vlp+p' h7-h6.
6pzpn+psnp+& XABCDEFGHY
5+-+P+-vL-% 8r+-wq-trk+(
4-+-+-+-zP$ 7+l+-vlpzp-'
3zPLsNQ+N+-# 6p+-+psn-vL&
2-zP-+-zPP+" 5sn-+-+-+-%
1+-+RtR-mK-! 4-zp-zP-+-wQ$
xabcdefghy 3+-sN-+N+-#
D7. Spargerea tipica d4-d5 2PzPL+-zPPzP"
1+-+R+RmK-!
Atacul pe flancul regelui este de asemenea
foarte des utilizat, in combinatie cu xabcdefghy
amenintarea d4-d5. Figurile negrului fiind D9. Sacrificiu tipic pe h6
ocupate cu apararea campului d5, pot lasa
vulnerabil flancul regelui. Joc activ pe flancul damei si pe coloana 'c'
Construirea atacului se poate face prin cateva - acest plan poate avea succes daca albul
metode simple: reuseste sa controleze coloana 'c' sau sa
- transferul turnului in atac Te1-e3-h3(g3); ocupe avanposturi pe aceasta coloana (de
regula c5), atunci cand negrul a impins b7-
b5. Controlul coloanei 'c' de regula se obtine
3
in cazurile in care negrul a asezat pionii pe 10...Cf6 [10...b6? 11.Cxd5 exd5 (11...Dxd5
a7 si b6 dupa care a pierdut controlul 12.Ne4) 12.Nxh7+ Rxh7 13.Dc2+ si albul
campului a6, de pe care nebunul alb poate ramane cu un pion in plus;
controla campul c8. 10...Cxc3?! 11.bxc3˛ Albul are un tempo in plus,
XABCDEFGHY in comparatie cu variantele in care dezvolta
nebunul la c4, dupa care era nevoit sa il retraga
8-+rwq-trk+( la d3.; 10...Ccb4 11.Ne4 Cf6 12.Nb1 b6 13.Ce5
7zp-+nvlpzp-' Nb7 14.Te3! de retinut manevra de aducere de
6-zp-+p+-zp& forte suplimentare in atac.
5+-+-+-+n% XABCDEFGHY
4-+LzP-+-+$ 8r+-wq-trk+(
3+-sN-+PvL-# 7zpl+-vlpzpp'
2PzP-+QzP-zP" 6-zp-+psn-+&
1+-tR-+RmK-! 5+-+-sN-+-%
xabcdefghy 4-sn-zP-+-+$
D10. Albul castiga coloana 'c' prin 16.Na6 3+-sN-tR-+-#
2PzP-+-zPPzP"
1tRLvLQ+-mK-!
In continuare vom studia cateva partide in care xabcdefghy
se regasesc planurile de joc enuntate anterior. D11. Manevra tipica Te1-e3-h3
4
strapungerea clasica d4-d5. Preferabil este tuturor pieselor albe, precum si posibilitatea
[13...g6 14.Nh6 Te8 15.Tad1 Dc7 16.Nb3 Tad8 creerii unui pion liber foarte periculos pe
Acum nu mai este atat de periculoasa spargerea coloana 'd']
in centru, deoarece si negrul este pregatit 18.Cxd5 Dxd5 [Dupa 18...exd5 rezulta o
suficient de bine: 17.d5!? exd5 18.Cxd5 Cxd5 structura de pioni simetrica, dar toate figurile
19.Nxd5 Nf6 (19...Ca5?? 20.Txe7 Txe7 21.Dd4) albe sunt extrem de active, avantajul fiind clar
20.Txe8+ Txe8 21.Dc4˛] 14.Ng5?! Din dorinta de partea albului. Albul a condus exemplar jocul
de a termina dezvoltarea, albul rateaza o buna intr-o astfel de structura simetrica in partida 2.
oportunitate. Dupa cum a analizat Kasparov, J.Polgar- Rasmussen, ol.2013]
d4-d5 ar pune mari probleme negrului: 19.De3! cu ideea Nb3 si d5
XABCDEFGHY 19...Nf6 20.Nb3 Dh5? [Dupa 15 ani, Karpov a
incercat o intarire, in partida sa contra lui
8-+rwq-trk+( Beliavsky: 20...Dd7 21.d5 exd5 22.Dxb6 Txe1+
7zpl+-vlpzpp' 23.Txe1 Nxb2 24.Nxd5 dar albul a pastrat
6-zpn+psn-+& initiativa.
Mai recent, intr-o partida Kobalia-Jobava,
5+-+P+-+-% Plovdiv 2012, negrul a incercat 20...Dd8 21.Ce5
4-+-+-+-+$ De7? [21...Nxe5 22.dxe5 Dc7 23.Tc1 Db8
24.Dxb6± Adams,M (2742) - Doettling,F
3zP-sNQ+N+-# (2540) France 2002; 21...Ca5 22.Cxf7! De7
2-zPL+-zPPzP" 23.Ce5 Cxb3 24.Dxb3 Ng5 25.Nxg5 Dxg5 26.f3
Nd5 27.Dd3±)
1tR-vL-tR-mK-! 22.Cg4! Ca5 (22...Cd8 23.d5 Nh8 24.Ng5 Dc5
xabcdefghy 25.Df4+-; 22...Ng7 23.Nxg7 Rxg7 24.d5 Ca5
D12. Albul rateaza spargerea 14.d5! 25.Dh6+ Rh8 26.d6 Dd8 27.d7+-) Acum albul
ar fi obtinut avantaj decisiv cu strapungerea
[14.d5! exd5 (14...Ca5 15.Ng5! Txc3 16.Dxc3 tematica 23.d5! Cxb3 24.d6+-]
Cxd5 17.Dd3±) 15.Ng5! Ce4 (15...g6 16.Txe7! 21.d5! Acum aceasta spargere tipica are efect
Dxe7 17.Cxd5 Cxd5 18.Nxe7 Ccxe7 19.Nb3+-) devastator 21...Cd8 [21...Ca5 22.dxe6] 22.d6
16.Cxe4 dxe4 17.Dxe4 g6 18.Dh4 (sau 18.Nh6 [Mai tare era 22.Ng5 ] 22...Tc5 23.d7 Pionul
Te8? 19.Nb3 cu ideea Nxf7!) 18...Nxg5 19.Cxg5 izolat are rol decisiv 23...Te7 24.Df4 Ng7
h5 20.Nxg6! fxg6 21.Dc4+ Rh8 22.Cf7+ Txf7 [24...Nxf3 25.Dxf6 Dxh6 26.Dxe7 Dg5 27.Dxg5
23.Dxf7+- Baron Rodriguez - Aparicio Txg5 28.Td3+-]
Navarro, Spania 2004] 25.Db8 Dxh6 26.Dxd8+ Nf8 27.Te3 Nc6
14...g6 15.Tad1 [Mereu trebuie avuta in vedere 28.Dxf8+ Dxf8 29.d8D 1–0
si ideea 15.h4!? dupa cum vom vedea intr-un
exemplu ulterior.]
15...Cd5 16.Nh6 Te8 17.Na4 (2) Polgar,Judit (2689) -
Conform ideilor enuntate in introducere, albul isi Rasmussen,Allan Stig (2486) [D42]
reactivizeaza nebunul de campuri albe, dupa ce EU-chT (Men) 19th Warsaw (1.7), 08.11.2013
negrul si-a consolidat diagonala b1–h7, cu pretul
slabirii campurilor negre din zona propriului 1.e4 c6 2.d4 d5 3.exd5 cxd5 4.c4 Cf6 5.Cc3 e6
rege. 6.Cf3 Ne7 7.cxd5 Cxd5 8.Nd3 Cc6 9.0–0 0–0
17...a6 [Periculos pentru negru este 17...Cxc3 10.Te1 Cf6 11.a3 b6 12.Ng5 Nb7 13.Nc2 Tc8
18.bxc3 Nxa3 19.De3!? cu ideea c4 urmat de d5. 14.Dd3 g6 15.h4 Tc7 16.Tad1 Cd5 17.Cxd5
Pionul sacrificat de alb nu este important in exd5
aceasta faza a jocului, ci pozitia foarte activa a
5
XABCDEFGHY 12.Nb2 Nc7 cu ideea Dd6 13.Na3!? Dupa
pierderea de tempo Nb2-Na3, se ajunge in
8-+-wq-trk+( pozitie clasica, dar cu culori inversate, albul
7zpltr-vlp+p' nemaiavand avantajul mutarii in plus. O
6-zpn+-+p+& alternativa pentru alb ar fi fost
[13.Dd3 Dd6 14.g3 (14.Tfd1 d4! 15.exd4 Ng4!
5+-+p+-vL-% 16.g3 Cb4 17.Na3 Cxd3 18.Nxd6 Nxd6 19.Txd3
4-+-zP-+-zP$ Nb4 20.Nf1 Nf5µ) 14...Ng4 15.Tfd1 Tad8
16.Tac1 Nb6! reactivizarea nebunului, dupa ce
3zP-+Q+N+-# diagonala b8-h2 a fost inchisa de catre pionii
2-zPL+-zPP+" albi. 17.Dc2 d4! 18.Ca4 Cb4 19.Na3
1+-+RtR-mK-! XABCDEFGHY
xabcdefghy 8-+-trr+k+(
D13. Negrul captureaza la d5 cu pionul 7+p+-+pzpp'
18.Nh6 Te8 19.h5 Toate figurile albului sunt
6pvl-wq-sn-+&
active, in timp ce figurile negre joaca doar rol 5+-+-+-+-%
defensiv, iar Nb7 este in afara jocului. 19...Nd6 4Nsn-zp-+l+$
20.Ng5 Ne7 21.De3 Tc8 22.Df4 Nxg5 23.Cxg5
Pozitia regelui negru este nesigura 23...Txe1+ 3vLP+-zPNzP-#
24.Txe1 Df8 25.Te3 Te8 26.Tg3 [26.hxg6 fxg6 2P+Q+LzP-zP"
27.Dc7 Te7 28.Dd6+-] 26...Ce7 27.Tf3!
provoaca noi slabiciuni in jurul regelui negru.
1+-tRR+-mK-!
27...f5 28.Na4 [castiga mai rapid 28.Te3 Cc6 xabcdefghy
29.Nb3 Cd8 30.Dc7] 28...Nc6 29.Nxc6 Cxc6 D14. De retinut ideea tactica 19...dxe3!
30.Tg3 h6 31.Cf3 g5 32.Cxg5 hxg5 33.Txg5+
Rh7 34.Txf5 Te1+ 35.Rh2 Db8 36.Tf7+ Rg8 19... dxe3! 20.Txd6 exf2+ 21.Rg2 Cxc2 22.Txd8
37.Tc7! Ce7 38.h6 Te6 39.Dg3+ Tg6 40.h7+! Ce1+! 23.Cxe1 Nxd8 24.Cc3 fxe1D–+
1–0 Ovseevich - Moskalenko, 1994]
13...b5 [Se poate incerca si 13...Ng4!? 14.Tc1
Dd7 15.Ca4 Df5 16.Cc5 Dh5 cu atac periculos,
(3) Vladimirov,E - Moskalenko,Viktor de exemplu: 17.g3? d4! 18.h3 Dxh3 19.Cxb7
[D32] Txe3!–+] 14.Nc5 b4! 15.Ca4 Calul alb nu mai
Alma-Ata , 1980 poate controla campurile centrale. 15...Ce4
16.Tc1 Albul nu are slabiciuni in structura de
1.d4 Cf6 2.c4 c5 3.e3 e6 4.Cc3 d5 5.Cf3 Cc6 pioni si este pregatit sa caute schimburile de
6.cxd5 exd5 7.Ne2 [7.Nb5 Nd6 8.dxc5 Nxc5 figuri. Negrul nu isi permite sa faca mutari lente,
9.0–0 0–0 10.b3 Ng4 11.Nb2 Tc8 12.Tc1 Nd6] avantajul sau fiind dinamic, datorat amplasarii
7...cxd4 8.Cxd4 Nd6 Desigur, pentru negru sunt mai active a figurilor.
valabile toate principiile pentru alb enuntate 16...Te6! Manevra clasica de aducere a turnului
anterior, daca se ajunge in aceeasi structura, dar in atac, deja cunoscuta din partida precedenta.
cu culori inversate. Cel mai bun loc pentru 17.Nd4 Th6! Negrul are deja amenintarea
nebun este la d6. decisiva Nxh2+ urmat de Dh4 18.g3 Nh3
9.0–0 0–0 10.Cf3 a6 11.b3 Te8 [11...Nc7 ar 19.Te1 Tg6! Pozitia albului este deja dificila.
pierde un tempo dupa 12.Na3 Te8 13.Tc1] 20.Nb2 [20.Cc5 Nxg3!]
6
XABCDEFGHY era 18...Ce4 19.Nxe4 Txe4 20.Tc1 Tae8–+]
19.Nxd5 Dxd5
8r+-wq-+k+( XABCDEFGHY
7+-vl-+pzpp' 8r+-+r+k+(
6p+n+-+r+& 7zpp+l+pzpp'
5+-+p+-+-% 6-+-+-+-+&
4Nzp-+n+-+$ 5+-+q+-+-%
3+P+-zPNzPl# 4-+-zP-+-+$
2PvL-+LzP-zP" 3zPPtR-+-+-#
1+-tRQtR-mK-! 2-vL-+-zPPzP"
xabcdefghy 1+-+Q+K+R!
D15. Continuarea corecta este 20...Nxg3!
xabcdefghy
20...Nxg3! Mai precis decat sacrificiul calului D16. Negrul a sacrificat pionul izolat
[20...Cxg3 21.fxg3 Nxg3 22.Nd3 Nf2+!!
23.Rxf2 Tg2+ 24.Rf1 Txh2+ 25.Rg1 Dd6!–+] Pionul in plus al albului nu are nicio importanta.
21.fxg3 Cxg3 acum albul este obligat sa Fiind o pozitie cu nebuni de culori diferite si
captureze din nou 22.hxg3 [22.Nd3 Ce2+ 23.Rf2 figuri grele pe tabla, cea mai importanta este
Tg2+ 24.Rf1 Txh2#] 22...Dd6 Acum dama intra siguranta regilor si activitatea figurilor. Negrul
decisiv in atac 23.Ne5 Cxe5 24.Ch4 Cf3+ poate organiza cu usurinta amenintari pe
25.Nxf3 Dxg3+ 26.Ng2 Nxg2 27.Cf5 Dg5 0–1 campurile albe, iar turnul alb din h1 este
deocamdata inactiv. Pionul d4 este de fapt o
piedica in calea nebunului alb din b2.
(4) Kortschnoj,V (2615) - Beliavsky, A 20.a4 [Trebuia incercata activizarea turnului din
(2650) [D45] h1 prin 20.h4 Nc6 21.Tg3 Te4 22.Nc3 Tae8]
Leon Leon, 1994 20...Tac8! elimina turnul activ si astfel pune in
evidenta lipsa din joc a Th1 21.f3 Txc3 22.Nxc3
1.c4 c6 2.d4 d5 3.e3 Cf6 4.Cc3 e6 5.Cf3 Cbd7 Te3 23.Na1 [23.Dd2 Txf3+ 24.gxf3 Dxf3+
6.Dc2 Nd6 7.b3 0–0 8.Nb2 [8.Ne2 este mai 25.Rg1 Nh3!] 23...Txb3 24.Rf2 Nxa4–+ 25.Te1
bine] 8...e5! 9.cxd5 cxd5 10.dxe5 Cxe5 11.Ne2 f6 26.Dc1 Nc6 27.Df4 h5 28.h4 Ta3 29.Rg3
Cxf3+ 12.Nxf3 d4! Cu regele alb aflat inca in Ta2 30.Nc3 Df7 31.Df5? Dc7+ 0–1
centru, aceasta spargere este usor de inteles.
13.exd4?! [Albul putea sa incerce 13.Ce4
Cxe4?! (13...Nf5! 14.Cxf6+ Dxf6 15.Dc4 Ne5
activitatea figurilor negre ofera initiativa) (5) Kamsky,G (2735) - Karpov,A (2770)
14.Dxe4 (14.Nxe4 dxe3 15.0–0 Dg5) 14...dxe3 [B14]
15.Dd4 exf2+ 16.Rf1!] 13...Te8+ 14.Rf1 FIDE-Wch Elista (2), 1996
[14.Ne2 Ng4 15.f3 (15.0–0 Dc7!) 15...Nd7 16.0–
0 Dc7 17.g3 Cd5!] 1.e4 c6 2.d4 d5 3.exd5 cxd5 4.c4 Cf6 5.Cc3 e6
14...Da5 15.Dd1 Nb4 16.Tc1 Nd7 17.a3 6.Cf3 Nb4 7.cxd5 Cxd5 8.Nd2 Cc6 9.Nd3 Ne7
[17.Nxb7 Nxc3 18.Nxc3 Db5+] 17...Nxc3 10.0–0 0–0 11.De2 Cf6 12.Ce4!?
18.Txc3 [18.Nxc3 Dxa3 19.Nxb7 Tab8 20.Ta1
De7 21.Nf3 Ce4 22.Ne1 Nc6] 18...Cd5 [mai tare
7
XABCDEFGHY Rh7 21.Cxd7 Dxd7 22.Te5; 15...Cxc3 16.bxc3
se obtin pionii atarnati, iar piesele negrului nu
8r+lwq-trk+( sunt bine pozitionate sa lupte impotriva acestei
7zpp+-vlpzpp' structuri de pioni a albului.; 15...Ccb4 16.Nb1
6-+n+psn-+& Cf6 17.Ce5 Nc6 18.De3!? urmat de transferul
damei pe flancul regelui, la g3 sau h3.]
5+-+-+-+-% 16.a3 Dc7?!
4-+-zPN+-+$ XABCDEFGHY
3+-+L+N+-# 8-+r+-trk+(
2PzP-vLQzPPzP" 7zppwqlvlpzpp'
1tR-+-+RmK-! 6-+n+psn-+&
xabcdefghy 5+-+-+-+-%
D17. Pozitia dupa 12.Ce4 4-+-zP-+-+$
Este cunoscut faptul ca albul nu doreste 3zP-sNL+N+-#
schimbul pieselor, deoarece pionul izolat este 2-zP-vLQzPPzP"
slab in final. Totusi, in realitate, albul nu poate
evita toate schimburile si exista chiar situatii in
1+-+RtR-mK-!
care el este cel care propune anumite schimburi xabcdefghy
avantajoase. In cazul de fata, albul nu este D18. Cum continua albul ?
deranjat de schimbul unui cal, deoarece astfel ar
elimina calul aparator al flancului regelui si si- Din dorinta de a-si feri dama de pe coloana
ar putea realiza bateria pe diagonala b1–h7. In controlata de turnul alb, negrul o aseaza pe un
plus, il impiedica pe negru sa dezvolte nebunul alt camp gresit. Stiind ca albul oricand poate
din c8 pe diagonala lunga: 12...b6?? 13.Cxf6+ juca la ideea d4-d5, in eventualitatea schimbului
Nxf6 14.De4+- pe acest camp, un cal alb ar ajunge acolo cu
12...Nd7 [12...Cxd4?! 13.Cxd4 Dxd4 14.Nc3 tempo, lovind in dama din c7. 17.Ng5! Da5?
Dd8 15.Cxf6+ Nxf6 16.Tad1 Nd7 (16...De7 [17...Tfe8 18.Nb1 (18.Ce5!?) 18...g6 19.Na2
17.De4 g6 18.Nb4) 17.Nxf6 Dxf6 18.Nxh7+ albul are piesele asezate ideal pentru a realiza
Rxh7 19.Txd7 cu avantaj pentru alb; spargerea d4-d5] 18.d5! exd5 19.Nxf6 Nxf6
In urmatoarea partida din meci, Karpov a XABCDEFGHY
incercat 12...Db6!? 13.a3 Nd7 14.Tad1 Tad8
15.Cxf6+ Nxf6 16.De4?! (16.Nc3 Ce7 17.Nb4
8-+r+-trk+(
Nc6 18.Nc5 Dc7 19.Ce5) 16...g6 17.Ne3 Ce7] 7zpp+l+pzpp'
13.Tad1 Tc8 [13...Cxe4 ar accelera atacul 6-+n+-vl-+&
albului 14.Dxe4 g6 15.h4]
14.Tfe1 [14.Cxf6+!? Nxf6 15.Nc3 g6 16.Ne4 5wq-+p+-+-%
Te8 17.Ce5 Ng7 18.h4! este greu pentru negru 4-+-+-+-+$
sa creeze contrajoc] 14...Cd5 15.Cc3! Calul si-a
facut datoria: nebunul negru a ajuns la d7, iar 3zP-sNL+N+-#
pionul alb a fost indirect aparat, dand astfel 2-zP-+QzPPzP"
timpul necesar pentru centralizarea turnurilor. 1+-+RtR-mK-!
Acum calul lupta pentru campul d5.
15...Cf6 [15...Te8 16.Cxd5 exd5 17.Ce5!? xabcdefghy
Cxd4? 18.Nxh7+ Rxh7 19.Dh5+ Rg8 20.Dxf7+ D19. Nebunul negru din d7 este neprotejat
8
20.Nxh7+! Era de asteptat sa apara lovituri XABCDEFGHY
tactice, avand in vedere plasarea armonioasa a
figurilor albe in raport cu necoordonarea celor
8r+lwq-trk+(
negre. Se speculeaza lipsa de aparare a 7zpp+-+pzpp'
nebunului din d7 6-+n+pvl-+&
20...Rxh7 21.Txd5 Nxc3 [21...Dc7 22.Dd3+
Rg8 23.Txd7] 5+-+n+-+-%
22.Txa5 Nxa5 23.b4+- Rg8 24.bxa5 Ng4 25.a6 4-+-zPL+-+$
bxa6 26.De4 Nxf3 27.Dxf3 Tfe8 28.Ta1!
Prefera pastrarea turnului, pentru a putea 3zP-sN-+N+-#
organiza apoi amenintari impreuna cu dama. 2-zP-+-zPPzP"
28...Te6 29.h3 Td8 30.Dc3 Tdd6 31.Tb1 Td7 1tR-vLQ+RmK-!
32.Dc4 a5 33.Tb5 Td1+ 34.Rh2 Td2 35.Tf5
Td4 36.Dc3 Tdd6 37.Tc5 Tf6 38.Tc4 Tfe6 xabcdefghy
39.Tc5 Tf6 40.De3 Tfe6 41.Dg3 Tg6 42.Db3 D20. Albul pune presiune pe d5
Tgf6 43.Db7 Tfe6 44.Dc7 Tf6 45.f4 g6 46.f5
gxf5 47.Txf5 Tde6 48.Th5 Th6 49.Dg3+ Rf8 5...cxd4 6.exd4 Ne7 7.cxd5 Cxd5 8.Nd3 Cc6
50.Td5 Thg6 51.Df2 Tgf6 52.Db2 Re7 53.Th5 9.0–0 0–0 10.Te1 Nf6 11.Ne4! Albul foloseste
Th6 54.Tb5 Thf6 55.Dc3 Rf8 56.Th5 Th6 reteta lui Smyslov, avand avantajul plasarii
57.Tf5 Thg6 58.Df3 Tg7 59.Df4 Rg8 60.Dc7 turnului la e1. 11...Cce7 [11...Dd6 12.a3 a6
Rf8 61.Dc8+ Re7 62.Td5 Rf6 63.Dh8 Te4 13.Nc2 Cxc3 14.bxc3 g6 15.a4 Td8 16.Cg5 Ng7
64.Th5 Ce7 65.Th7 1–0 17.Ce4 Dc7 18.Ng5± J.Polgar - Benko, 1992]
12.Ce5 [12.Dd3!? g6 (12...h6 13.Ce5 Cxc3
14.Dxc3 Cf5 15.Ne3, Topalov - Karpov, Linares
1995) 13.Nh6 Ng7 14.Nxg7 Rxg7 15.h4!]
(6) Spraggett,K (2540) - Taylor,G (2325) 12...g6 [12...Nd7 13.Dd3 g6 14.Nh6 Ng7
[D42] 15.Nxg7 Rxg7 16.Nxd5 exd5 17.Te2, Topalov -
CAN-ch Ottawa (8), 1984 Vyzhmanavin, 1993] 13.Nh6 Ng7 14.Nxg7
Rxg7 15.Tc1 b6 16.Cxd5 Cxd5 17.Nxd5 Dxd5
1.c4 e6 2.Cf3 d5 3.d4 Cf6 4.Cc3 c5 5.e3 18.Tc7 Nb7
[5.cxd5 Cxd5 6.e3 (Desigur se poate juca si XABCDEFGHY
6.e4 Cxc3 7.bxc3 cu un centru solid de pioni ce
ii ofera albului o initiativa de lunga durata.) 8r+-+-tr-+(
6...Cc6 7.Nd3 (7.Nc4 era mutarea preferata de 7zpltR-+pmkp'
catre Botvinik) 7...Ne7 8.0–0 0–0! (8...cxd4
9.exd4 0–0 ar permite 10.Te1!) 9.a3 (Acum
6-zp-+p+p+&
9.Te1 nu are logica) 9...cxd4 10.exd4 Nf6 acum 5+-+qsN-+-%
albul are mutarea a2-a3 in loc de Te1, fapt ce 4-+-zP-+-+$
este mai mult in favoarea negrului. Totusi albul
poate pastra initiativa, cum s-a intamplat in 3+-+-+-+-#
partida Smyslov - Ribli, 1983 :(D20): 11.Ne4 2PzP-+-zPPzP"
Cce7 12.Ce5 g6 13.Nh6 Ng7 14.Nxg7 Rxg7
15.Tc1! b6 16.Cxd5 Cxd5 17.Nxd5 Dxd5
1+-+QtR-mK-!
18.Tc7 Nb7 19.Dg4 Tad8 20.Td1 a5 21.h4 Tc8 xabcdefghy
22.Td7 De4 23.Dg5 Nc6 24.f3 Df5 25.Ta7 Na4 D21. Cine sta mai bine?
26.Te1 Tc2 27.b4 Nb3 28.bxa5 bxa5 29.Te4 h6
30.De3 Tb2 31.Tg4+-]
9
19.Dg4 [Albul continua in stilul lui Smyslov, dar 26.Dxg6 1–0 Kaloskambis-Skalkotas,N /Greece
era si mai bine 19.f3! Tad8 20.Dd2 Na8 21.Td1 1976)
urmat de Df4 sau Cg4, cu amenintari decisive 20.Nb3 h5 (20...Nf8 21.Nf4)
catre regele advers. De asemenea Txa7 este o 21.De4 Rg7 22.Nxf7 Rxf7 23.Nh6! Dd6
grija in plus pentru negru.] 19...Tac8 20.Td7 (23...Nd6 24.Cg5+ Rf6 25.Ch7+ 1–0 Garcia
Da5 21.Tf1 Nc6 22.Te7 Rf6?? [22...Nb5 Martinez,S-Pomar Salamanca,A/San Feliu de
23.Dxe6+-; 22...Dd5 23.Tc1±] 23.Txf7+ Txf7 Guixols 1975; 23...Cd8 24.Cg5++-)
24.Df4+ Re7 25.Dxf7+ Rd8 26.Tc1 24.Dc4+ Rf6 25.Tad1 Cd4 26.Dxd4+ Dxd4
1–0 27.Txd4 Tc5 28.h4 1–0 Petrosian,T-
Balashov,J/USSR 1974] 15.h4!?
Albul introduce rapid in joc pionul marginal. De
(7) Jussupow,A (2655) - Lobron,E (2590) pe h4, acesta asigura controlul ferm asupra
[E57] campului g5 pentru figurile usoare ale albului si
Nussloch (9), 1996 in acelasi timp este pregatit sa isi continue
drumul, pentru a sparge structura de pioni a
1.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cc3 Nb4 4.e3 0–0 5.Nd3 d5 negrului din jurul regelui.
6.Cf3 c5 7.0–0 cxd4 8.exd4 dxc4 9.Nxc4 b6
10.Te1 XABCDEFGHY
[O idee tactica importanta de retinut poate
aparea in varianta: 10.Ng5!? Nb7 11.Ce5 Ne7 8r+-wqr+k+(
12.Te1 Cc6? 13.Na6! Dc8 14.Df3! Ca5 15.Nxb7 7zpl+-vlp+p'
Dxb7 16.Dxb7 Cxb7 17.Cc6 Nd6 18.Nxf6 gxf6
19.d5 Tfe8 20.Tad1± Cifuentes Parada - Lopez
6-zpn+psnp+&
Martinez, Sevilla 2004. Structura de pioni s-a 5+-+-+-+-%
transformat in favoarea albului, iar piesele albe 4-+-zP-+-zP$
sunt mai active.]
10...Nb7 11.Nd3 Albul prefera asezarea clasica, 3zP-sNQ+N+-#
cu nebunul la d3 2-zPL+-zPP+"
11...Cc6 12.a3 Ne7 13.Nc2! [Este prematura
dezvoltarea 13.Ng5 Tc8 14.Nc2 Te8 15.Dd3 g6 1tR-vL-tR-mK-!
16.Tad1 Cd5 deoarece acum 17.Nh6 nu mai xabcdefghy
este cu tempo. (Kasparov)] D22. Folosirea pionului 'h' in atac
13...Te8 [13...Tc8 14.Dd3 g6 15.Nh6 Te8
16.Tad1˛] 15...Dd6 [15...Tc8 16.Ng5 Cd5 17.Tad1 Nxg5
14.Dd3 g6! cea mai solida aparare. 18.Cxg5 Cxc3 19.bxc3 Ce7! (19...Ca5 20.Dh3
[14...Tc8? 15.d5! exd5 16.Ng5 Ce4 (16...g6? Df6 21.Td3 (21.Te3! …¦g3, ¤h7, h5‚) 21...h6
17.Txe7!+-) 17.Cxe4 (17.Cxd5?! Nxg5 18.Txe4 22.Ce4 Nxe4 23.Txe4 Df5÷ 1–0 Georgadze,T-
Txe4 19.Dxe4 g6) 17...dxe4 18.Dxe4 g6 19.Dh4 Makarichev/Vilnius ch-SU i 30/673 1980
Dc7 (37)(23...Df5 24.De3 Cc4 25.De2 Cxa3 26.Tf3
(19...h5 20.Nb3 (20.Tad1 Dc7 21.Nxg6 fxg6 Dh5 27.Te5 Dxh4 28.Nxg6! fxg6 29.Txe6+-
22.Dc4+ Rg7 23.Nf4 Na6 24.Dc3+ Nf6 25.Nxc7 Georgadze,T-Makarichev,S/USSR (ch) 1980) )
Nxc3 26.Txe8 Txe8 27.bxc3 Ne2 28.Te1 Tc8 20.c4 Cf5 21.g3÷ Georgadze; 15...Dc7!?]
29.Txe2 Txc7 Portisch,L-Karpov,An/Milano 16.Ng5 Tad8 17.Tad1 Db8
(m/5) 1975) 20...Tc7 (20...Dc7 21.De4 - Ambii jucatori si-au terminat dezvoltarea, iar
Petrosian-Balashov) 21.Tad1 (21.Df4 Nxg5 acum trebuie sa treaca la actiuni concrete.
22.Txe8+ Dxe8 23.Dxc7+-) 21...Td7 22.De4 Pozitia negrului este mai greu de jucat, intrucat
Td6 23.Df4 Txd1 24.Dxf7+ Rh8 25.Txd1 Dc8 ii este destul de greu sa creeze amenintari
10
deranjante pentru adversar. In partida, negrul 24.Tde3± Rf7 25.Txe7+ (25.Nxf6 Rxf6 26.Te6+
alege sa isi fereasca dama de pe coloanele Rf7 27.Cg5+ Rf8 28.Cxh7+ Rf7 29.Cg5+ Rf8
centrale si eventual sa creeze amenintari pe 30.Txe7 Dxe7 31.Txe7 Rxe7 32.f3+-) 25...Dxe7
diagonala lunga a8-h1, daca va avea timpul 26.Txe7+ Rxe7 27.Ce5 Re6 28.Nxf6 Rxf6
necesar. 29.Cd7+]
[17...Dc7!? 18.Nb3 Cd5 19.Ce4!?; 17...Cg4 21.exf7+ Rxf7 22.Dc4+ Rg7 23.Ce5!
18.De4 h5 19.Nf4 Dd7 20.Na4] [23.Txd8 Dxd8 24.Dxb3 Nxf3 25.gxf3±;
18.Nb3 Manevra deja bine cunoscuta, prin care 23.Dxb3? Nxf3 24.gxf3]
se pregateste spargerea d4-d5, iar pozitia 23...Cg8 [23...Tf8 24.Cd7! Txd7 25.Txd7+-;
negrului devine foarte greu de aparat. De 23...Cd5!? 24.Nh6+! (24.Cxd5 Nxg5 25.Dc3
remarcat cum albul poate combina armonios Cd4!) 24...Rxh6 25.Cxd5 Rg7 26.Cc7+-;
ideile de joc existente. 23...Txd1 24.Df7+ Rh8 25.Nxf6+ Nxf6
18...a6 [18...Da8?! 19.d5; 18...Cd5 19.Cxd5 26.Dxf6+ Rg8 27.Df7+ Rh8 28.Txd1 Dxe5
exd5 20.Na4; 18...Ca5!? Ftacnik 19.Na2 Cd5 29.Td7+-]
20.Ce4] 19.d5! [19.Na2 Cd5!˛] 19...Ca5 24.Txd8 Dxd8 [24...Txd8 25.Df7+ Rh8
[19...exd5 20.Txe7!+-; 19...Cxd5 20.Nxd5!? 26.Cxg6+ hxg6 27.Txe7 Cxe7 28.Nf6#]
Nxg5 a) 20...Ca5 21.Nxe7 Txe7 22.Db1 25.Df7+ Rh8 26.Dxb3 Dd4 27.Te3!+- Tf8
(22.De3+-) 22...Nxd5 23.Cxd5+-; b) 20...exd5 [27...Nc5 28.Ce2 Dd5 29.Cf7+ Rg7 30.Dxd5
21.Cxd5 ×f6 21...Nxg5 22.hxg5‚ (22.Txe8+ Nxd5 31.Txe8+-; 27...Dc5 28.Nxe7 Txe7
.Txe8 23.hxg5 Td8 24.Dc3+-) ; c) 20...Ca7 29.Cf7+ Rg7 30.Cg5 Nc8 31.Txe7+ Dxe7
21.Nxe7 Txe7 22.De4+-; 32.Dxb6+-]
21.Cxg5 (21.hxg5? Dautov 21...Ce7) 21...exd5 28.Nxe7 [28.Nxe7 Cxe7 29.Cf7+ Rg7
22.Cxd5‚ (22.Txe8+ Txe8 23.Cxd5 De5 24.Df3 30.Txe7+-]
f5 25.Db3±) ] 1–0 Realizare deosebita a unui specialist in jocul
XABCDEFGHY cu pion izolat.
8-wq-trr+k+(
7+l+-vlp+p'
6pzp-+psnp+& (8) Kramnik,V (2809) - Anand,V (2752)
[D27]
5sn-+P+-vL-% Leon (3), 22.06.2002
4-+-+-+-zP$ 1.Cf3 d5 2.d4 e6 3.c4 dxc4 4.e3 c5 5.Nxc4 Cf6
3zPLsNQ+N+-# 6.0–0 a6 7.Nb3 cxd4 8.exd4 Cc6 9.Cc3 Ne7
2-zP-+-zPP+" 10.Ng5 Cea mai agresiva varianta [10.Te1 0–0
11.a3 b5 12.d5 exd5 13.Cxd5 Cxd5 14.Nxd5
1+-+RtR-mK-! Nb7 15.Ce5 Ca5 16.Nxb7 Dxd1 17.Txd1 Cxb7
xabcdefghy 18.Ne3 Ca5 19.Tac1˛ Bu Xiangzhi - Stevic,
D23. Albul are un sacrificiu tipic de dama Bled 2002]
10...0–0 11.Dd2 [11.Tc1 Cd5 12.Ne3! Pentru
20.dxe6!! Aceasta idee deja am intalnit-o intr- moment nebunul sta foarte bine pe e3, aparand
una din partidele anterioare, doar ca a fost pionul izolat si astfel oferind libertate celorlalte
executata de catre negru. [20.Na2 Cxd5 21.Cxd5 figuri. 12...Cxc3 13.Txc3 Cb4 14.Ce5 Cd5
Nxd5 22.Nxd5 Txd5 23.Dxa6] 15.Tc1 Nd7 16.Dg4 Nb5 17.Nh6! Nf6 18.Tfe1
20...Cxb3 [20...Txd3 21.exf7+ Rg7 (21...Rf8 Ce7 19.Nd2! (nebunul alb merge spre b4)
22.Nh6#; 21...Rh8 22.Txd3 Cxb3 23.Txe7+- 19...Dd6 (19...Nxe5 20.Txe5 Tc8 21.Txc8 Dxc8
Txe7 24.Nxf6#) 22.fxe8D Dxe8 23.Txd3 Cxb3 22.h4!± din nou acest pion poate ajuta atacul.)
11
20.Cxf7! (vezi D21) din nou piesele albe sunt 19.g4! Dd6 20.gxh5 Db4 21.h6 Dxh4 22.Cxh4
foarte active, astfel de sacrificii aparand in mod Ce4 23.hxg7 Tc8 24.Nxe7 Cxe7 25.Nxe4 dxe4
natural. 20...Txf7? (20...Dxd4 21.Ch6+ Rh8 26.Txe4 Rxg7 27.Td6!+- Kramnik,V-Anand,V
22.Nc3 Dxg4 23.Cxg4±) 21.Txe6 Dd7 22.Txf6! Dortmund 2001]
Dxg4 23.Txf7 Rh8 24.Txe7 Tc8 25.Txc8+ Dxc8 13...Cc4 [13...Nb7 14.Df4 b4 (14...g6 15.Nh6
26.d5 1–0 Mamedyarov - Kharlov, Sochi 2006] Ch5 16.Dg4 f5 17.Dh3 Tc8 18.d5!)
15.Dh4! (15.d5 bxc3 16.Dh4 h5 17.dxe6 Dc7
XABCDEFGHY 18.Nxf6 Nxf6 19.Dxh5 g6 20.exf7+ Txf7
21.Dxg6+ Rf8÷ Epishin,V-Hort,V/Hoogeveen
8r+-+-trk+( 2001)
7+p+-snpzpp' 15...h6
6p+-wqpvl-+& XABCDEFGHY
5+l+-sN-+-% 8r+-wq-trk+(
4-+-zP-+Q+$ 7+l+-vlpzp-'
3+L+-+-+-# 6p+-+psn-zp&
2PzP-vL-zPPzP" 5sn-+-+-vL-%
1+-tR-tR-mK-! 4-zp-zP-+-wQ$
xabcdefghy 3+-sN-+N+-#
D24. Situatie in care merge sacrificiul pe f7 2PzPL+-zPPzP"
11...Ca5 [11...Cd5 12.Cxd5 exd5 13.Nxe7 Cxe7
1+-+R+RmK-!
14.Tfe1 Dd6 15.Tac1 Ng4 16.Ce5 cu avantaj xabcdefghy
pentru alb Leko - Karpov, Miskolc 2006; D25. Un alt sacrificiu tipic este 16.Nxh6!
11...Cb4 12.Tac1;
11...h6 12.Nf4 Te8 13.Tad1 Nf8 14.Ce5 Ce7 16.Nxh6! negrul se expune mereu acestui tip de
15.Dd3 Ced5 16.Cxd5 Cxd5 17.Nc2 f5 18.Dg3 sacrificiu cand joaca h6 in loc de g6. Este de
Cxf4 19.Dxf4 Nd6 20.Tfe1± Barsov,A - remarcat transferul damei albe pe flancul
Lesiege,A Montreal 2002; regelui, Dd2-f4-h4, pentru a crea amenintari de
11...b5 12.Tad1 (12.d5!?) 12...Nb7? (12...Ca5 mat.
13.Nc2) 13.d5 exd5 14.Cxd5 Cxd5 15.Nxd5 16...bxc3 17.Nxg7 Rxg7 18.Dg5+ Rh8 19.Dh6+
Nxg5 16.Cxg5 Df6 17.Ce4 De7 18.Cd6!± Rg8 20.Cg5+-;
Avrukh - Kofidis, Atena 2003] 13...b4 14.Dd3 g6 15.d5 exd5 (15...bxc3 16.d6
12.Nc2 b5 [12...Cc4?! 13.De2 b5? 14.Nxf6 Nxd6 17.Dxc3) 16.Cxd5 Dxd5 17.Dxd5 Cxd5
Nxf6 15.De4] 13.Tad1 [13.Df4 Ta7 (13...Nb7 18.Txd5 Nxg5 19.Cxg5 Cb7 20.Td4˛ Bacrot -
14.Dh4 g6 15.d5 Nxd5 16.Ce4 Nxe4 17.Nxe4 Dominguez, Biel 2008]
Ta7 18.Tad1 Cd5 19.Tfe1 f6 20.Nh6 Te8 21.Dg4 14.Df4 Ta7!? [14...Cxb2 15.Nxf6! Nxf6
Nf8 22.Nxg6 hxg6 23.Dxg6+ Ng7 24.Txd5+- 16.De4!; 14...Nb7 15.Dh4 g6 (15...h6 16.Nxh6!
Pert,N-Ganguly,S Torquay ENG 2002) gxh6 17.Dxh6) 16.d5! Nxd5 (16...exd5 17.Tfe1)
14.Tad1 Nb7 (14...Tc7 15.d5) 15.d5! Nxd5 17.Ce4! Rg7 18.Dh6+ Rg8 19.Nxf6 Nxf6
(15...Cxd5? 16.Nxh7+ Rxh7 17.Dh4+ Rg8 20.Ceg5+-]
18.Txd5 Nxd5 19.Nxe7 Dxe7 20.Cg5+-) 15.Ce5 [15.Dh4!? h6? (15...g6) 16.Nxh6!]
16.Cxd5 exd5 17.Dh4 h5 18.Tfe1 Cc6 (18...Dc8 15...Tc7 [15...Cxb2 16.Cc6 Cxd1! (16...Dd7
19.Cd4 Dg4 20.Dxg4 hxg4 21.Nd2±) 17.Cxe7+ Dxe7 18.Dh4 h6 19.Ce4!+-) 17.Dh4!
(17.Cxd8 Cxc3 18.Df3 Txd8 19.Dxc3 Tad7©)
12
17...h6 18.Ce4! Cxe4 19.Nxe7 Dc7 20.Nxe4+-] (9) Kamsky,G (2695) - Beliavsky,A (2650)
16.Cxc4 bxc4 [16...Txc4? 17.Dh4 g6 (17...h6 [E48]
18.Nxh6 gxh6 19.Td3! Ch7 20.Tg3+ Cg5 Linares (2), 1994
(20...Ng5 21.Dxh6 f5 22.h4+-) 21.Dxh6 f5
22.Nb3 Txd4 23.f4±) 18.Ce4 Cd5 19.Nb3 f6 1.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cc3 Nb4 4.e3 0–0 5.Nd3 c5
20.Nh6 f5 21.Cg5 Tc7 22.Tfe1±] 6.Cge2 cxd4 7.exd4 d5 8.0–0 dxc4 9.Nxc4 Cc6
17.Nxf6! Astfel se pregateste asaltul clasic al 10.Ng5 Ne7 11.Tc1 Da5 12.Dd2 Td8 13.a3
pionului izolat [17.d5 Cxd5 18.Nxe7 Txe7 Nd7 14.Tfd1 Ne8 15.Na2 h6 16.Ne3 Nd6
19.Dxc4 Nb7 20.Ne4 Td7 21.Nxd5˛] [16...Nf8] 17.h3 Tac8? [Negrul trebuia sa fie
17...Nxf6 18.d5! e5 Pionul izolat a devenit liber foarte atent in aparare. 17...Nf8 ]
si extrem de periculos, deoarece negrul nu are cu XABCDEFGHY
ce piese sa blocheze campul dinaintea acestuia, 8-+rtrl+k+(
d6 [18...Nxc3 19.d6 (19.dxe6 De7 20.bxc3 Nxe6
21.Td6 Nc8 22.Tfd1˛) 19...Tc5 20.bxc3 Nb7 7zpp+-+pzp-'
21.Tfe1; 18...exd5 19.Txd5 Td7 20.Tfd1] 6-+nvlpsn-zp&
19.Df3 Tb7 [19...g6 20.d6 Tb7 21.d7! Txd7
22.Txd7 Nxd7 23.Td1±; 19...Ne7 20.d6 Nxd6 5wq-+-+-+-%
21.Dd5 Ne7 22.Dxe5 Td7 23.Cd5±] 20.De4 g6 4-+-zP-+-+$
21.Dxc4 Txb2 22.Nb3 Ng5 23.d6!
3zP-sN-vL-+P#
XABCDEFGHY 2LzP-wQNzPP+"
8-+lwq-trk+( 1+-tRR+-mK-!
7+-+-+p+p' xabcdefghy
D27. Albul face sacrificiul tematic 18.Nxh6!
6p+-zP-+p+&
5+-+-zp-vl-% 18.Nxh6! prezenta pionului negru la h6 atrage
un astfel de sacrificiu 18...gxh6 19.Dxh6 Ch7
4-+Q+-+-+$ [19...Ne7? 20.Td3 Ch5 21.d5 Ce5 22.Te3+-]
3+LsN-+-+-# 20.Nb1 [Albul putea sa execute si strapungerea
2Ptr-+-zPPzP" clasica 20.d5 dupa care apararea negrului este
extrem de dificila, de exemplu: 20...Nf8 21.Dh4
1+-+R+RmK-! Ce5 22.dxe6 Ng7 23.f4 Cd3 24.Nb1 Da6
xabcdefghy 25.Cd5!+-; 20.Td3? Dg5]
D26. Pionul izolat este liber si avansat 20...f5 [20...Cf8 21.b4! Dxa3 (21...Dc7 22.d5)
22.Ce4 Ne7 23.Cf4+-] 21.b4 Dc7 [21...Dxa3
Ne6 24.Da4 [24.Dxa6 Nxb3 (24...Ng4 25.Td5) 22.Dxe6+ Nf7 23.Dxf5 Cf8 24.Cd5+- regele
25.axb3 Txb3 26.Ce4±] 24...Nxb3 25.axb3 Db6 negru a ramas mult prea descoperit]
26.Dg4! Nf4 [26...Dxb3 27.Dxg5 Dxc3 28.d7 f6 22.Dxe6+ +- Albul are deja multi pioni pentru
29.Dg4+-] 27.Cd5 Dd8 [27...Dxd6 28.Cxf4 figura sacrificata. 22...Df7 23.Nxf5 [23.Na2!]
Db4 29.Cd5!] 28.Cxf4 exf4 29.d7! Pionul liber 23...Tc7 24.Ce4 [24.Cb5!] 24...Dxe6?! [Mai
paralizeaza figurile grele ale negrului. 29...Txb3 multa rezistenta opunea 24...Cf8 25.Cxd6 Cxe6
30.Dxf4 Tb8 31.Tfe1 Db6 32.h4 h5 33.Td6 26.Cxf7 Nxf7 27.Nxe6 Nxe6 28.Cf4]
Dc5 34.Df6 Df5 [34...Dc7 35.Te7 Tbd8 36.De5 25.Nxe6+ Nf7 26.d5 Ce5 27.Cd4 Txc1 28.Txc1
Dc2 37.Txa6] 35.Dxf5 gxf5 36.Txa6 Tfd8 Nb8 29.Cf5 Rf8 30.Cc5 Cg5 31.Cxb7 1–0
37.Td6 1–0
13
(10) Karpov,Anatoly (2690) - Geller,Efim Nf6 26.Dxb6 Nxd4 27.Dc7 Nxa7 28.Txa7 Dxf3
P (2615) [D58] 29.Db7 pionii liberi legati ai albului sunt extrem
Moscow Moscow, 1981 de periculosi in final.]
24.Tb7 Nf6 25.Cc6 Tc8 26.Ce5 Dupa jocul
1.d4 d5 2.c4 e6 3.Cc3 Ne7 4.Cf3 Cf6 5.Ng5 h6 energic de pe flancul damei, albul a castigat un
6.Nh4 0–0 7.e3 b6 8.Tc1 Nb7 9.Nd3 Cbd7 pion, fara ca negrul sa poata obtine vreo
10.0–0 c5 11.De2 Tc8 12.Ng3 cxd4 13.exd4 compensatie. Pozitia este tehnic castigata, iar
dxc4 14.Nxc4 Nxf3 15.gxf3 Karpov nu rateaza astfel de situatii.
26...Nxe5 27.dxe5 Tc1+ 28.Rg2 Dd8 29.Nd3
XABCDEFGHY Ta1? [era mai bine 29...Tc7 30.Txc7 Dxc7 dar
8-+rwq-trk+( albul oricum este castigat] 30.De4 g6 31.Txf7!
Rxf7 32.Dxg6+ Rf8 33.Dxh6+ 1–0
7zp-+nvlpzp-'
6-zp-+psn-zp&
(11) Karpov,Anatoly (2715) - Hansen,Curt
5+-+-+-+-% (2560) [E32]
4-+LzP-+-+$ Hoogovens Wijk aan Zee, 1988
14
slabiciunea aparuta la b5, dar 43.Ng3 era mai
15.Na6 Tc6 16.Nb5 Tc7 [Negrul a vrut sa evite tare, pentru a controla campul f4] 43...Cf4
stricarea structurii de pioni din fata regelui: 44.Nf1 C8g6 45.Ng3 Ted8 46.Tc1 Td5 47.Ce4
16...Tc8 17.Nxd7 Dxd7 18.Nxf6 gxf6 19.Cg3 Dd8 48.Nf2 Ce7 49.Tc2 Da5 Lipsa de joc activ
Db5 20.Rf2] pentru negru face ca pozitia acestuia sa fie foarte
17.Nf4 Tc8 18.Na6 Ta8 19.Tc1 Acum se vede dificil de jucat. 50.Dc1 Cfg6 51.Tb1 Tdd8
ideea hartuirii turnului negru: albul a reusit sa 52.Cc5 Rh8 [52...Td5 53.Tb4 cu ideea Db2]
controleze pe moment coloana 'c'. Pentru a 53.h4 Da8? [53...h5 54.Nd3] 54.h5 Cf8
reactiva turnul din a8, negrul trebuie sa piarda 55.Nxb5 [55.Nh4 f6 56.Nxf6] 55...Nxb5
mult timp, dupa cum se va vedea in continuare. 56.Txb5 Cf5 57.Tb4 Ch7 58.Ta4 negrul a
19...Cb8 20.Nd3 Nb7 21.Ng5 Cbd7 22.0–0 h6 pierdut la timp, dar pozitia este oricum fara prea
23.Nh4 Tc8 24.Cc3 a6 25.De2! mari sperante. 1–0
XABCDEFGHY
(12) Vajda,L (2603) - Shirov,A (2708)
8-+rwq-trk+( [B22]
7+l+n+pzp-' Zurich, 28.12.2012
16
Exista si cazuri in care albul sacrifica pionul ceva timp sa inteleaga negrul este pierdut, in
izolat, dupa care incearca sa obtina un joc bogat ciuda faptului ca are dama in plus.]
de figuri, datorat plasarii foarte active ale 20.Td3 Dxd3 21.Nxd3 e5 [21...Nd7?! 22.Te1
acestora [13.De4 g6 14.Nh6 Td8 15.Tfe1 Cce7 Nc6 23.Te3 Tfd8™ 24.h4 Txd3 25.Txd3 in ciuda
(15...Cdb4? 16.Df4 Nh8 17.Cg5 f6 18.Nc4) prezentei nebunilor de culori diferite, pozitia nu
16.De2 Nd7 17.Ce4 Nh8 18.Ng5 Ne8 albul are este prea usor de jucat pentru negru.]
piesele active, dar pozitia negrului este solida] 22.Te1 Te8 23.Te3 Te6 [23...h5 24.Tg3+ Rf8
13...Cxd4 Negrul nu rezista tentatiei si se baga 25.Nh7 Ng4 26.f3 Te6 27.Ng5 Rg7 28.Nd3]
in complicatii. [13...Dxb2? 14.Dd3 g6 15.Ca4 24.Tg3+ [O decizie destul de riscanta. Fara
Da1 16.Nc2 Dxa2 17.Ta1 Cdb4 18.Nxb4 Cxb4 probleme era 24.Nxe5 f6 25.Tg3+ Rf7 26.Nc3
19.Txa2 Cxd3 20.Nxd3+-; Td6 27.h4 activitatea perechii de nebuni
13...Td8 ar fi fost mult mai solid.] compenseaza in totalitate calitatea in minus,
14.Cxd4 Dxd4 15.Ng5 De5 16.Dd3 Df5 avantajul fiind de partea albului.]
17.Cxd5 Dxd3 [17...exd5?! 18.Nxf6 Dxd3 24...Rf8 25.Ng7+ Re7 26.Nxh7 Nd7? [26...Td6!
19.Txd3 gxf6 20.Txd5 Te8 21.Tfd1 (21.Th5?! f5 27.h3 (27.h4? Td1+ 28.Rh2 Td4µ) 27...f6 si
22.Nxf5 Nxf5 23.Txf5 Te2 24.Tb5 b6 25.Td1 negrul urmeaza sa isi activizeze piesele]
Tc8=) 21...Ne6 22.T5d4 ] 27.h4 pionul liber marginal este extrem de
18.Cxf6+ gxf6 periculos si greu de oprit
27...f6 28.h5 Tc8 [28...Tb6 29.h6 Txb2 30.Tf3
XABCDEFGHY Tb6 31.Ng6]
29.h6 Td6 [29...Tb6 30.Ne4 Tb4 31.f3 f5 32.h7
8r+l+-trk+( fxe4 33.Nf6+ Rf7 34.Tg7+ Rxf6 35.Tg8+-]
7zpp+-+p+p'
6-+-+pzp-+& XABCDEFGHY
5+-+-+-vL-% 8-+r+-+-+(
4-+-+-+-+$ 7zpp+lmk-vLL'
3+-+q+-+-# 6-+-tr-zp-zP&
2PzP-+-zPPzP" 5+-+-zp-+-%
1+L+R+RmK-! 4-+-+-+-+$
xabcdefghy 3+-+-+-tR-#
D34. Cum poate lupta albul pentru avantaj? 2PzP-+-zPP+"
Dupa o secventa fortata de mutari, negrul pare
1+-+-+-mK-!
ca si-a rezolvat problemele si urmeaza sa joace xabcdefghy
un final relativ egal. D35. Poate pionul 'h' sa se transforme?
19.Nxf6!! Levente isi pune in valoare talentul si
intuitia. Practic nebunul din f6 este un monstru, 30.Nc2!! inca o mutare fantastica marca
iar in colaborare cu celalalt nebun si cu turnurile Levente. [30.Ng6? Td1+ 31.Rh2 Td4 si turnurile
creeaza amenintari de mat. [19.Txd3 fxg5 negre creeaza o nesperata plasa de mat.]
20.Tg3 h6 21.h4 f6 22.f4 Nd7=] 30...Txc2 [30...Td2 31.Nb3 Td4 32.Tg6+-;
19...Da6 [19...Dc4 20.Td3 e5 21.Tg3+ Ng4 30...Td4 31.h7 Th4 32.Tc3! Td8 33.Tf3! f5
22.h3 h5 23.hxg4+- motorului de analiza ii ia 34.Th3+-]
17
31.Nf8+!+- ultima finete tactica. In pozitie
pierduta, negrul a depasit timpul de
gandire.[31.Nf8+ Rf7! 32.Nxd6 (32.h7? Td1+
33.Rh2 Tcc1 34.Th3 Th1+ 35.Rg3 Txh3+
36.gxh3 Th1) 32...Nf5 33.Tg7+ Re6 34.Nf8+-]
1–0
18
Câmpurile slabe și exploatarea lor
MI Gabriel Mateuță
1
31.Qc5) si negru este sub presiune profita nebunul din g2. 35.Bd5! e4 36.Bc4
puternica; 28...Qa7? 29.Nxd5 este si mai Mentine presiunea pe pionul f7 si ofera
rau.] 29.Bxa4 Bxa4 30.Qxa4 Re8 posibiltatea turei de a patrunde pe coloana d.
Pregateste Re4 si cauta sa obtina un 36...Qh3 [Gresit ar fi fost 36...Nd7? intrucat
contrajoc pentru pionul pierdut. 31.Qd1 Re4 urma 37.g4 cu castig de piesa.] 37.Rd5!
32.Ng4! Provoaca cat mai multe schimburi, Activizeaza tura si pregateste dublarea pe
pentru a castiga mai usor finalul. 32...Nxg4 coloana d. 37...Bc3 Cu scopul de a ajuta in
33.hxg4 Rf4 34.g3 Rf6 35.Qb3? [Mult mai aparare pe flancul regelui. [Nu ar fi mers
tehnica ar fi fost continuarea : 35.Re5 Rd6 37...Nd7 din cauza 38.Qd1! Nf6 39.Rd8+
36.Qe2] 35...Qd8? [Negru rateaza sansa de Rxd8 40.Qxd8+ Kh7 41.Bxf7, iar 41...Ng4?
a incerca sa joace activ cu 35...Qc8! iar daca pierde pe loc cu 42.Qg8+.] 38.Rbd1 Bf6
36.Qxd5 Qc2 cu contrajoc.] 36.Qxb7 Rb6 39.Rd6! O mutare suparatoare pentru negru,
37.Re8+! Mutare tactica ce forteaza intrucat nebunul negru este imobilizat in f6
schimbul turelor si duce la un final cu (daca pleaca, pierde pionul g6).In acelasi
avantaj decisiv. 37...Qxe8 38.Qxb6 Qe1+ timp, campul d5 este eliberat pentru cealalta
39.Kg2 Qe4+ 40.Kh2 Kg7 41.Qc7! [ tura. 39...Rb7 cu ideea Nd7-e5.[O aparare
41...Qd4 42.Qc3 sau 41...Qe2 42.Qe5+] 1-0 pasiva nu ar fi fost mai buna, asa cum se
vede in linia : 39...Qf5 40.Rc6! (cu ideea
41.Tc7) 40...Be5 41.Rd5 si negru este
Exemplu 2 aproape in zugzwang.Este interesant de
XABCDEFGHY observat cum in doar cateva mutari, trei
figuri albe au folosit campul d5.] 40.Bd5
8-tr-+-+k+( Re7 Negru renunta la pionul b6 pentru a
7+-+-+pzp-' aduce calul la e5. 41.Rxb6 Nd7 42.Rb7
6-zp-+p+p+& Ne5 43.Bxe4 Ng4 44.Rb8+ Kh7
45.Qxg4![Castiga si 45.Rdd8 Qxh2+ 46.Kf1
5zp-sn-+q+-% Qh3+ 47.Bg2 +-] 45...Qxg4 46.Rdd8 Re8
4-vl-+-+-+$ 47.Rxe8 Bd8 48.Rbxd8 Kh6 49.h4 1–0
3+P+-zP-zP-#
2-+-+QzPLzP" Exemplul 3
1+R+R+-mK-! XABCDEFGHY
xabcdefghy 8r+lwqr+k+(
Hellsten,J - Sagit,R Swedish 7zp-+n+pvlp'
Championship, Gothenburg, 2006 6-+-zp-+p+&
In ciuda micului dezavantaj material, negru 5+-zpPsn-+-%
are o pozitie destul de promitatoare.Figurile 4Pzp-+P+-+$
usoare sunt bine plasate, iar mutari precum
34...Qe5 sau chiar 34...g5!? (pentru a castiga
3+-+-+PzP-#
spatiu), ar fi pus probleme albului in a 2-zP-+-sNLzP"
progresa pozitia.Negru insa, a ales o 1tRNvLQtR-mK-!
continuare gresita, ce dezechibreaza pozitia.
34...e5? Cu ideea e5-e4, urmat de Nd7- xabcdefghy
e5.Problema cea mare a acestui plan este ca Milev,Z - Petrosian,T Bucharest, 1953
negru a slabit campul d5, camp de care va
2
Intr-o pozitie tipica de Benoni, albul se In aceasta pozitie negru tocmai a jucat Qe7-
pregateste sa alunge calul din e5 cu f3- e4 cu intentia de a schimba damele. Lputian
f4.Petrosian a gasit antidotul la aceasta insa, are cu totul alte intentii.Privind cu
amenintare, exact la timp. 15...c4! atentie structura de pioni a negrului, vom
Pregateste Nc5 si tinteste campul d3.Albul primi un indiciu ( si o explicatie in acelasi
poate castiga un pion jucand f4, insa timp ) pentru mutarea jucata in partida.
activitatea figurilor negre va compensa pe 13.Rxd5! Un sacrificiu pozitional ce va lasa
deplin. 16.f4?! [Preferabil era 16.Be3, cu in urma un complex de campuri albe slabite
ideea Nd2 si Rc1 cu o pozitie mai in centru dar si intreaga diagonala a8-
sigura.Negru putea continua cu 16...Nc5 h1.Daca in exemplu precedent sacrificiu
17.Nd2 c3! (in contrast, 17...Ncd3?! pozitional de pion a fost facut pentru un
permitea sacrifciul pozitional de calitate camp (campul d3), in acest caz, sacrifiu de
18.Nxd3 Nxd3 19.Nxc4! Nxe1 20.Qxe1si calitate va asigura controlul pe o culoare
albul scapa de presiune) 18.bxc3 bxc3 si (campurile albe).De asemenea, albul are un
negru pastreaza initiativa.] 16...Nd3 avans in dezvoltare (avantaj dinamic), de
17.Nxd3 cxd3 18.Qxd3 Nc5 Albul a care vrea sa profite cat mai rapid. 13...Qxd5
castigat un pion, insa ii va fi greu sa lupte [Nu ar fi fost mai bine 13...Qxf4+?! 14.e3
impotriva planului de exploatare a campului intrucat negru oricum ar fi pierdut controlul
d3 de catre negru (cu Ba6 si Nd3). 19.Qd1 pe campurile albe.] 14.e3 Qe6 [Dupa
Ba6 20.Bf1 Returneaza pionul pentru a opri 14...Nc6 15.Bc4 Qh5 16.Rd1 albul pastreaza
planul de patrundere la d3.[Dupa 20.Re3 o initiativa puternica asupra regelui ramas in
Rc8! activitatea figurilor negre este centru; cu mutarea din partida 14...Qe6
coplesitoare; 21.Kh1 (sau 21.Nd2? Bd4) Farago este pregatit sa intampine Bc4 cu
21...Nd3!-+.] 20...Nxe4! 21.Bxa6 Qb6+ d5.In aceasta situatie, datorita avansarii
22.Be3 Qxa6 Albul a ajuns intr-o pozitie 14.e3 si nu e4, albul dispune de o alta
foarte grea, iar urmatoarea mutare grabeste diagonala foarte buna pentru nebunul de
sfarsitul partidei. 23.Bd4? Bxd4+ 24.Qxd4 alb.] 15.Bd3! Nc6 [Sau 15...d5 16.Rd1! (nu
Nxg3! 25.Nc3 [Sau 25.Rxe8+ Rxe8 26.hxg3 merita 16.Bxh7?! , deoarece permite
Re1+.] 25...bxc3 26.hxg3 c2! 27.Kf2 Rac8 16...Rxh7! 17.Qxh7 Nc6 , cu ideea 0–0–0 si
28.Re3 Rxe3 29.Qxe3 Qc4 0–1 rezulta o pozitie echilibrata) 16...Nc6 17.Bf5
Qf7 18.Qa4! cu atac puternic.] 16.Rd1
Exemplul 4 Ultima piesa intra in joc, creand
XABCDEFGHY amenintarea 17 Bf5.Din acest moment,
absenta nebunului de campuri albe se va
8rsn-+kvl-tr( resimti tot mai tare in tabara negrului.
7zp-+p+-zpp' 16...Rd8 [Daca 16...0–0–0?? 17.Ba6#; sau
6-zp-+-zp-+& 16...g6 17.Bc4 Qe7 18.Bd6 Qg7 19.Qe4+
Be7 20.Be6! albul are atac puternic.] 17.Bf5
5+-zpl+-+-% Qf7 18.Bc7 g6 [Dupa 18...d5 19.Bxd8 Kxd8
4-+-+qvL-+$ 20.Be4! negru are in continuare pozitie
foarte grea.] 19.Qe4+! In loc sa-si
3zP-+-+N+-# recupereze materialul (cu 19.Bd8), Lputian
2-zPQ+PzPPzP" continua sa atace. 19...Qe7 20.Bxd7+!
1+-mKR+L+R! Mutare cheie, ce distruge complet apararea
negrului. [ Atat 19...Ne7 cat si 19...Be7 ar fi
xabcdefghy avut aceeasi replica castigatoare: 20.Bd7!+]
Lputian,S - Farago,I Yerevan, 1982 20...Rxd7 21.Qxc6 Rg8 22.Rd6 Rg7 [Daca
3
22...Qxd6 23.Bxd6 Bxd6 24.Qc8+! Rd8 ocupat de pion, ceea ce va fi bine pentru
25.Qe6+ Kf8 26.Qxf6+ Ke8 27.Qe6+ Kf8 negru.[Dupa 23.f3 d5! 24.ed5 Nd5 25.Nxd5
28.Ng5 cu avantaj decisiv.] 23.Re6 Abia (sau 25.Rd1? Qa7!) 25...Bxd5 26.Bxd5
acum albul recupereaza materialul investit, Rxd5 pozitia rezultata este perfect egala.]
obtinand pozitie castigata. 23...Qxe6 23...Bxd5 Negru nu lasa timp albului sa
24.Qxe6+ Rge7 25.Qc6 1–0 securizeze campul d5 cu Rd1. 24.Bxd5
Din ultimele doua exemple putem retine ca Nxd5 25.exd5?! [Ar fi fost de preferat
in lupta pentru exploatarea campurilor slabe schimbarea damelor cu 25.Qxd5 Qxd5
putem apela la sacrificii pozitionale (de pion 26.exd5, asa cum s-a jucat in partida Li
sau de calitate), dar trebuie facuta o Qun-V.Filippov Shenyang 1999, unde s-a
apreciere cat mai precisa a pozitiei, pentru a continuat cu 26...Kf8 27.f4! Ke7 28.fxe5
fi siguri ca investitia merita.Asadar, pentru dxe5 29.c4 Rdb8 30.Rfa1 Rb4 31.b3 Rxb3
astfel de sacrificii , trebuie tinut cont de 32.Rxa5 Rxa5 33.Rxa5 si curand partida s-
dinamica pozitiei, structura de pioni, avans a terminat remiza.] 25...g6 Mutare
in dezvoltare sau valoarea calitativa a profilactica, ce doreste imbunatatirea
figurilor. pozitiei regelui si sa evite orice neplaceri pe
ultima linie. Apoi, planul negrului va fi sa
puna presiune pe coloanele b si c, asupra
Exemplul 5 pionilor b2 si c3. 26.Rfa1 Rdc8 27.h3?!
XABCDEFGHY [Indoielenic era 27.b4?! din cauza 27...axb4
28.Rxa8 Rxa8 29.Rxa8+ Qxa8 30.cxb4
8r+-tr-+k+( Qa1+ 31.Qf1 Qb2 32.b5 Qb3 si negru are
7+-+-snpzpp' sanse bune de a castiga finalul de dame ; dar
6-wqlzp-+-+& 27.h4!? ar fi fost o incercare mai buna, ce
oferea idei de atac cu h4-h5.] 27...Rab8!
5zp-+-zp-+-% Pareaza amenintarea 28.b4 ce ar fi putut
4-+L+P+-+$ duce la un final de dame (in urma
schimburilor de ture pe coloana a), unde
3+-zPQsN-+-# pionul liber b ar fi reprezentat un atu pentru
2RzP-+-zPPzP" alb. 28.Qd2 [Daca incerca 28.Ra5?! urma
1+-+-+RmK-! 28...Qb2 si albul ramanea cu un pion slab la
c3.] Kg7 29.f4? Mutare ce duce fortat la
xabcdefghy pierderea unui pion.[Era de preferat 29.Rxa5
Xie Jun - Filippov,V Shanghai, 2000 Qxb2 30.Qxb2 Rxb2 31.R1a3 Rd2 32.Rb5
Rc7! cu doar mic avantaj la negru.]
In acest exemplu avem o pozitie tipica de 29...Rc5! 30.fxe5 [Gresit era 30.Rxa5??
Siciliana Sveshnikov, unde de cele mai Rxa5 31.Rxa5 Qb6+] 30...Rxd5 31.Qf2
multe ori lupta se da in jurul campului Rxe5 Si negru a valorificat mai tarziu pionul
d5.Daca negru reuseste sa scape de in plus, castigand partida.
slabiciunea campului d5 si de pionul
inapoiat d6, atunci pozitia va fi perfect
echilibrata. 22...Qb7! Cu aceasta mutare
negru ataca pionul e4 si in acelasi timp
pregateste avansarea eliberatoare d6-d5.
23.Nd5 Albul incearca sa ocupe campul slab
d5 cu piesa (asa cum este ideal), insa in
urma mai multor schimburi, campul d5 va fi
4
Exemplul 6 putea continua cu: 21.Rf3 Bd7 22.Ref1 f6,
XABCDEFGHY cu ideea Rf8 si Ng7-e8-d6, unde negru are
o pozitie inferioara dar solida.] 20.Kh1 Kg7
8r+l+-tr-+( 21.Rf3! Ivanisevic incepe exploatarea
7zpp+-wqpvlk' coloanei f semideschise. 21...Qg5 [Mutarea
6-+-zp-snpzp& mai lenta 21...Bd7?! permite 22.Ref1 Rf8
23.g4! Nf6 24.e5! cu avantaj decisiv.]
5+-zpP+-+-% 22.Qc2 [Indoielnic ar fi fost 22.Qxg5?!
4-+P+PvL-+$ hxg5 23.Ref1 f6 24.g4 Nf4 25.Bxf4 gxf4
26.Rxf4 Be5 si negru are compensatie buna
3+-sNL+-+P# pentru pionul in minus.Asa cum vom vedea
2PzP-wQ-+P+" in partida, albul nu are nimic impotriva
1tR-+-+RmK-! schimbului de dame, dar nu in g5, pentru a
nu permite calului sa ajunga pe campul f4.]
xabcdefghy 22...Be5 23.g4! Mutare precisa ce limiteaza
Ivanisevic,I - Solak,D Belgrade, 2002 optiunile negrului. 23...Qh4 Singura mutare
ce prelungeste lupta. [Daca 23...Nf4 sau
In aceasta pozitie albul albul a mizat pe un 23...Nf6 urma 24.Ref1+- .] 24.Qf2! Mutare
joc activ, (pe coloana f si campurile negre) ce pareaza ambele amenintari 24...Qxe1 si
inca de cand a decis sa deschida jocul cu 24...Bxg4, iar presiunea pe coloana f va
f4.Campul cheie pentru care se va da ramane intacta si dupa schimbul damelor.
intreaga lupta, este campul e5.Daca negru [Imprecis ar fi fost 24.Ref1?! deoarece
apuca manevra Nd7-Ne5, atunci pozitia ii permitea 24...Bxg4 25.Rxf7+ Kg8 26.hxg4
va fi favorabila.Albul va lupta impotriva Ng3+!27.Kg1 Nxf1 28.Rxf1 Bd4+ 29.Kg2
acestui plan si va cauta sa realizeze in Rf8 cu contrajoc bun pentru negru.]
conditii bune, spargerea cu e5. 16.Nb5! 24...Qxf2 25.Rxf2 Bxh2 [Alte continuari
Obliga la pasivizarea unei piese negre, posibile erau: 25...Ng3+? 26.Kg2+- ;
pentru a apara pionul slab d6. 25...Bd4?! 26.Rf3 Nf6 27.Ref1 cu ideea
[Mutarea naturala 16.Rae1? ar fi fost 28.e5 si avantaj decisiv;25...Nf6
gresita, intrucat ar fi permis negrului sa 26.Bxe5!dxe5 27.Ref1 Rd6 28.b4! distruge
joace 16...Nd7! urmat de Ne5,Bd7 si Rae8, blocada negrului 28...cxb4 (sau 28...b6
cu pozitie mai buna.] 16...Rd8 [Optiunea 29.bxc5 bxc5 30.Na4) 29.c5 Rd8 30.Na4+-
16...Ne8 ar fi indepartat calul de la ruta .] 26.Kxh2 Nf6 Negru este la doar o mutare
ideala d7-e5, iar dupa 17.Rf3 Bd7 18.Nc3 de realizarea planului Nd7-e5 si castigarea
h5 (pregateste Be5) 19.Bg5! Bd4+ (nu luptei pentru campul cheie e5. 27.e5! Un
19...Bf6? 20.Rxf6 Nxf6 21.Rf1 +-) 20.Kh1 sacrificiu pozitional de pion tipic intr-o
f6 21.Bh4 urmat de Raf1, albul are o astfel de pozitie.Cu acest sacrificiu, albul
initiativa evidenta . Apoi, poate incerca sa- anuleaza planul negrului de blocada pe
si aduca calul la f3.] 17.Rae1 Cu campul e5 si in acelasi timp, elibereaza
amenintarea 18.e5, ce ar duce la castigarea campul e4 pentru propriul cal.Strategic
luptei pentru campul e5. 17...Nh5 [Gresit ar vorbind, albul a castigat lupta. [Gresit ar fi
fi fost sa atace direct calul cu 17...a6? din fost 27.Ref1? Nd7 28.Rxf7+Kg8 urmat de
cauza 18.Nxd6! Rxd6 19.Bxd6 Qxd6 20.e5 29...Ne5 si negru mai opunea rezistenta.]
cu avantaj.] 18.Bh2 a6 19.Nc3 Bd4+ 27...dxe5 28.Ref1! Rd6 [Sau 28...Nd7
[Optiunea 19...Be5 20.Bxe5 dxe5! era de 29.Rxf7+Kg8 30.Bxg6 cu castig.] 29.Ne4!
preferat chiar daca astupa campul e5 si Nxe4 30.Rxf7+ Kg8 31.Rf8+ Kg7
anula planul de aducere a calului la e5.Linia 32.R1f7# 1–0
5
Exemplul 7 Exercitiul 1
XABCDEFGHY XABCDEFGHY
8r+l+-trk+( 8-+-+rtrk+(
7+pwq-+-zpp' 7zpnwql+-snp'
6p+nvlpsn-+& 6-zp-zp-+-+&
5+-+p+-vL-% 5+-zpPzp-+-%
4-+-zP-+-+$ 4-+P+-+N+$
3+-sNL+N+-# 3+PvL-+-+-#
2PzP-+QzPPzP" 2P+-+QzPLzP"
1tR-+-tR-mK-! 1tR-+-tR-mK-!
xabcdefghy xabcdefghy
Turov,M - Predojevic,B Budapest, 2003 Filip,M - Petrosian,T Yerevan, 1965
In aceasta pozitie rezultata din apararea Cerinta : Indicati prima mutare si un scurt
franceza, albul a neglijat protectia campului plan de joc pentru negru. Solutie: 1...Qd8!
g4 cu h3, iar negru poate profita din plin de Tinteste campul ideal h4, dar si controlul
acest camp. 1...Ng4! Cu aceasta mutare apar intregii diagonale d8-h4. In lipsa pionului
motive tactice pe coloana f si pe diaogonala g3, campurile h4 si f4 sunt slabe, iar negru
h2-b8, atacul negrului fiind foarte doreste sa profite de acest lucru. 2.f3 [Si
periculos. 2.g3 [Daca 2.h3? urma 2...Nxd4! dupa 2.Ne3 Qh4, cu ideea Nh5-f4 negru sta
3.Nxd4 Bh2+ 4.Kf1 Rxf2+ 5.Qxf2 Nxf2 mai bine.] 2...Nh5! 3.Bd2 Nf4 4.Bxf4 Rxf4
6.Kxf2 Qg3+ cu castig.] 2...Qf7! 3.Kg2 5.Nf2 Qh4 6.Ne4 Kh8 7.Ng3 Nd8 Cu ideea
Qh5 Mutare ce va exploata impreuna cu Nf7-g5. Negru are un avantaj clar, datorita
celelalte figuri, structura de pioni slabita a pieselor sale mult mai active si a campurilor
regelui alb. [Si mai bine era 3...e5! 4.dxe5 negre vulnerabile din tabara albului.
(sau 4.Nxd5 Qxd5! 5.Bc4 Be6 6.Bxd5
Bxd5-+) 4...Ncxe5 5.Nxe5 Nxe5 cu ideea Exercitiul 2
6...Bg4 si atac decisiv.] 4.h4 [Dupa 4.h3 e5! XABCDEFGHY
albul are mari probleme; 5.Rh1 Nxf2!
6.Qxf2 Nxd4-+] 4...Nxd4! 5.Nxd4 Rxf2+ 8r+-+-+rmk(
6.Qxf2 Nxf2 7.Kxf2 e5. Mutare cu tempo, 7zplzp-+p+p'
ce ataca calul din d4 si in acelasi timp ofera 6-zpn+-+-+&
posibilitatea de a aduce in atac si figurile
ramase in flancul damei.Pozitia negrului 5+-+-zP-+-%
este fara speranta. 8.Nb3 Bh3! 9.Be2 Rf8+ 4-+-+p+-+$
10.Kg1 Qf7 11.Kh2 Qe6 12.Rad1 Rf2+
13.Kh1 d4 cu avantaj decisiv. 3zP-zP-+-vL-#
2-zP-+LzP-zP"
1tR-+-mK-+R!
xabcdefghy
6
Alekhine,A - Euwe,M World 4.Ne4 Bxe5 Cea mai precisa recapturare,
Championship (game 7), Holland, 1935 intrucat elibereaza campul f4 pentru cal.
5.Ng3 Nf4 In acest moment dominatia pe
Cerinta: Indicati prima mutare si un scurt campurile negre este una categorica. 6.Qd2
plan de joc pentru alb. Bc7 7.Bf1 Qd6. Pregateste indepartatrea
Solutie: 1.Bh4! Albul doreste sa profite calului din g3 si presiune pe h2. 8.Re1
imediat de campul slab f6. [Mai putin f5 9.Be2 Kf7 10.Rb1 a5 11.a3 h5! Cu ideea
convingatoare era linia 1.0–0–0?! Rxg3! h5-h4.Pozitia finala este cu avantaj mare de
2.hxg3 Nxe5 cu compensatie, apreciaza spatiu pentru negru, iar albul este lipsit de
Alekhine, dar nu si o engina actuala, ce orice contrajoc.In cele din urma negru a
spune+-] 1...h6 2.0–0–0 Rae8 3.Bf6+ Kh7 castigat.
4.f4! Folosindu-se de mici trucuri tactice
albul reuseste sa-si securizeze pionul e5.
4...exf3 5.Bxf3! [Dupa 5.Bd3+?! Rg6 negru Exercitiul 4
ar fi opus o rezistenta mai mare – Euwe.] XABCDEFGHY
5...Na5 6.Bxb7 Nxb7 7.Rd7! Dupa aceasta
mutare albul va castiga un pion, curand si 8r+-wq-trk+(
partida. 7+-+-+pvlp'
6-zp-snpsnp+&
Exercitiul 3 5zp-+p+-+-%
XABCDEFGHY 4Q+-zP-+-+$
8-tr-wq-trk+( 3+-sN-zP-+P#
7zp-+nvlp+p' 2PzP-+LzPP+"
6-+-+p+pvL& 1tR-tR-vL-mK-!
5+-zp-zP-+n% xabcdefghy
4-+Pzp-+-+$ Hellsten,J - Chavez,R Santa Cruz, 2003
3+P+L+P+-# Cerinta: Indicati prima mutare si un scurt
2P+-sNQzP-zP" plan de joc pentru alb.
1tR-+-+R+K! Solutie: 1.Nb5! Deschide calea de
patrundere a turei pe campul slab c6 si
xabcdefghy propune schimbul unui aparator al flancului
Osterman,R - Karpov,A damei, calul din d6. 1...Nxb5?! [Daca
Portoroz/Ljubljana, 1975 1...Rc8 ar fi urmat 2.Rxc8 Nxc8 3.Rc1 cu
avantaj; era de preferat 1...Nfe4! 2.Nxd6
Cerinta: Indicati prima mutare si un scurt (2.Rc6 Nf5 3.Rac1 Qg5! ofera negrului
plan de joc pentru negru. contrajoc pe flancul regelui) 2...Nxd6 3.Rc6
Solutie: 1...Bg5! O decizie corecta, de a albul pastreaza avantaj.] 2.Qxb5 Ne4
sacrifica calitatea, in schimbul unui bun [Gresit era 2...Rc8? din cauza 3.Rxc8 Qxc8
control pe campurile negre vulnerabile ale 4.Qxb6 .] 3.Rc6! Rb8 4.Rac1 Bh6 5.Rc7!
albului ( g5, f4, h4 ).De asemenea , pionul 5...Nd6 6.Qd7 [Si mai tare era 6.Qc6! cu
e5 va deveni si el o tinta de atac pentru amenintarea 7 Rd7.] 6...Qxd7?! [Negru
negru. [1...Re8 2.f4 era o linie mai putin trebuia sa incerce 6...Rc8.] 7.Rxd7 Nf5
convingatoare.] 2.Bxf8 Qxf8 3.Rg1 Bf4 8.Rcc7 Bg5 9.g4 Ng7 10.Bd3 Negru este
7
complet pasivizat.Daca incearca dupa Exercitiul 6
10.Bd3 Rbc8 pateste 11.Rxf7.Pozitia finala XABCDEFGHY
este cu avantaj clar la alb.
8-trlwq-trk+(
7zp-sn-+-vlp'
Exercitiul 5 6-zp-+nzpp+&
XABCDEFGHY
5+-+-+-+-%
8-+rtr-+k+( 4-zPP+N+-+$
7zp-+nwqpzpp' 3zP-+LvLN+-#
6Lzp-+psn-+& 2-+-+-+PzP"
5+-+-+-+-% 1tR-+Q+RmK-!
4-+-zP-+-vL$ xabcdefghy
3+QzP-+P+-# Bareev,E - Speelman,J Hastings, 1991
2P+-+-zP-zP"
1+-tR-tR-mK-! Cerinta : Indicati prima mutare si un scurt
plan de joc pentru alb.
xabcdefghy Solutie :1.c5! Mutare utila, ce sustine
Nielsen,P - Hellsten,J Copenhagen, 1996 pastrunderea caluIui la d6, si in acelasi timp,
deschide diagonala a2-g8.De asemenea,
Cerinta: Indicati prima mutare si un scurt albul a apreciat ca merita sacrificata o
plan de joc pentru negru. calitate ( dupa un eventual 1...f5 ), pentru
Solutie: 1...Rc7! Negru plaseaza tura pe cel campul d6 si un bun control pe campurile
mai activ camp, fara sa-si faca griji ca tura negre. [Indoielnic ar fi fost 1.Qc2?! din
ar putea fi prinsa de nebuni. [1...Ra8?! ar fi cauza 1...f5 2.Nc3 Bb7 si negru are usor
fost o optiune pasiva, mai putin atragatoare.] avantaj.] 1...f5 2.Nd6 bxc5 3.bxc5 Bxa1
2.Bg3 Nf8! 3.f4!? Pregateste f4-f5. 4.Qxa1 Controlul damei pe intreaga
[Indoielnic ar fi fost 3.Bxc7?! din cauza diagonala a1-h8, contribuie consistent la
3...Qxc7, cu ideea Ng6-f4(h4) si Rd5-h5, compensatia albului. 4...Rb3?! [Atat 4...Ba6
iar multiplele slabiciuni ale albului ofereau 5.Bxa6 Nxa6 6.Qa2 Nac7 7.Re1; cat si
negrului o compensatie excelenta.] 3...Rd5 4...Qf6 5.Bc4!? Qxa1 6.Rxa1 Ba6 7.Ba2
4.Bd3 Qd8! Mutare profilactica impotriva ofereau albului o buna compensatie.Mutarea
avansarii f4-f5. 5.f5 [Gresit era 5.Re5? jucata in partida il ajuta pe alb sa mareasca
Rxd4 cu castig de pion ; optiunea 5.Rcd1 presiunea.] 5.Rd1! Ba6 6.Bxa6 Rxe3 [Daca
Rcd7 pastra un joc echilibrat.] 5...exf5! Inca 6...Nxa6 urma 7.Nxf5! gxf5 8.Rxd8 Rxd8
o data negru este pregatit sa sacrifice 9.Qe5 cu avantaj clar.] 7.Nxf5 gxf5 8.Rxd8
calitatea. 6.Bxc7 Qxc7 7.h3 Qf4 8.Re3 Rxd8 9.Bc4. In aceasta pozitie albul are
Rd6. Cu idei precum 9...Ne4 si Ng6-h4, avantaj clar, datorita puternicului pion liber
negru are compensatie suficienta pentru c, dar si regelui negru foarte vulnerabil.
calitatea sacrificata.
8
Exercitiul 7 trebuie sa avem grija si la posibilul
XABCDEFGHY contrajoc al adversarului.
8-+-wq-tr-mk(
7+-+-+-zpp'
6-+nzp-+-+&
5zp-trLzp-vl-%
4R+N+-+-+$
3+PzPQ+-+-#
2-+-+-zPPzP"
1+-+-+RmK-!
xabcdefghy
Klovans,J - Nataf,I Pardubice, 2002
9
TEHNICA DE CALCUL
MI George-Cătălin Ardelean
Calculul de variante, vederea combinativa si destul de generala, apreciind ca trebuie sa
intelegerea pozitiei reprezinta cei 3 piloni stabilim toate "mutarile necesare" in pozitia
de baza care dau valoarea unui jucator. In respectiva. Dupa stabilirea numarului de
cele ce urmeaza vom discuta despre diverse mutari-candidat , urmeaza calculul
elemente menite sa asigure un calcul cat propriu-zis. Kotov recomanda sa le
mai eficient. Lectia este structurata pe analizam pe rand fiecare, o singura data si
urmatoarele parti: fara a trece de la una la alta. Esential este ca
1. Arborele de calcul pozitiile finale calculate sa se incheie cu un
2. Mutarile-candidat verdict/o apreciere a pozitiei. Comparam
3. Contrajocul pozitiile rezultate si unde stam mai bine, pe
4. Capatul variantei aceea o alegem.In privinta ordinii de a
5. Deducerea mutarii calcula mutarile - candidat , nu ne indica
6. Metoda eliminarii nimic, ordinea fiind - dupa el - mai putin
7. Gandirea inversa importanta, oricum avem datoria sa le
8. Intuitia analizam pe toate.
De asemenea Kotov cerea ca dupa fiecare
XABCDEFGHY mutare efectuata pe tabla, sa reluam
calculul, ca si cum pozitia ar fi noua.
8r+r+-+k+( Aceasta deoarece sahistul se bazeaza pe
7zp-+-+pzpp' reprezentari/imagini ale pozitiei, care sufera
modificari pe masura ce partida avanseaza.
6-zpq+Nsn-+& Metoda lui Kotov, desi deosebit de
5+l+-tR-+-% importanta din punct de vedere al
demersului metodic, are neajunsurile ei,
4-+LtR-+-+$ fiind putin anacronica. Pe vremea cand juca
3+-wQ-zPP+-# el sah, timpul mediu pe mutare era peste
ceea ce exista in prezent. Aplicarea
2-+-+-+PzP" intocmai a metodei lui ne poate duce uneori
1+-+-+-mK-! in crize mari de timp.
2
arate imediat cum trebuie jucat in situatiile 7.¥e3++-) 5.¥f4+ ¢d7 6.£f7+ ¢c8
concrete 2...£xb5 3.¦g4+ ¢f8 4.£xf6 £d7 (6...¥e7 7.¦d1+ ¢c8 8.£e6#) 7.¦e8+ £d8
(4...£xc4 5.£d6+ ¢e8 6.¦g8#) 5.¦d4+-] 8.£c7#; 3...¢e6 4.¦e1+; 3...¢g7 4.¥h6+
2...¤xg4 [2...¢f8 3.£b4+; 2...¢h8 3.¦xb5 ¢g8 5.£g4+ ¢f7 6.¦d7+ ¥e7 7.£g7+]
¦g8 4.¦xg8+ ¢xg8 5.¦g5+ ¢h8 6.¦f5 ¢g7 4.£g4+ ¥g7 [4...¢f7 In privinta acestei
7.g4; 2...¢h6 3.¦eg5 negrul nu se poate linii, pentru sahistul practic cred ca este
apara de cele 2 amenintari puternice: £e1 si suficient sa vada de la inceput ca are minim
£e5] 3.¦g5+ ¢f8 4.£g7+ ¢e7 5.£xf7+ remiza cu repetare de mutari, dar poate si
¢d6 [5...¢d8 6.¦g8+ £e8 7.¥xb5 ¦c1+ mai mult. In astfel de situatii, cand am
8.¥f1+-] 6.£f4+ ¢e7 7.¦g7+ ¢d8 pornit dintr-o pozitie cu piesa in minus,
8.fxg4+- cred ca trebuie sa lasam la urma aceasta
linie unde avem minim sah etern, dar si alte
posibilitati. Ar trebui sa ne concentram pe
XABCDEFGHY linia cu ¥g7. Daca acolo avem castig,
putem muta pe tabla ¦f6 chiar fara un calcul
8r+-+kvl-tr( extrem de detaliat la ¢f7. 5.£c4+ (5.£h5+
7zpp+-+-zpp' In sahul actual, cand primim cel mai des 30
de secunde pe mutare, este bine sa repetam
6-wqp+Rsn-+& o data pozitia, mai castigam timp, ii
5+-+-+-+-% verificam intentiile adversarului, apoi
cautam castigul cu £c4+) 5...¢e8 a)
4-+-+-+-+$ 5...¢g7 6.¥e3 £c7 (6...£b4 7.¦d7+ ¢g6
8.£f7+ ¢f5 9.g4+ ¢e4 10.£xf6) 7.£g4+
3+-+-+Q+P# ¢f7 8.¦d7++-; b) 5...¢g6 6.£e4+ ¢f7
2PzPPvL-zPP+" (6...¢g7 7.¥e3 £c7 8.£g4+ ¢f7 9.¦d7+)
7.¥a5 £c5 (7...¥h6+ 8.¢b1 ¦ad8 (8...¦hd8
1+-mKR+-+-! 9.£xh7+ ¥g7 10.£h5+) 9.£c4+ ¢g7
xabcdefghy 10.£g4++-) 8.¦d7+ ¥e7 9.¥b4 £g5+
Arbore de calcul 2 10.f4; 6.¦e1+ ¢d8 (6...¥e7 7.¥b4) 7.£d3+
¢c7 8.¥f4++-] 5.£c4+ [5.¥h6? £c7
1...¢f7 Aceasta este pozitia de start 2.¦xf6+ 6.¦d7? £xd7 7.£xd7 ¥xh6+µ; 5.£e6+ ¢f8
Incepem calculul cu aceasta mutare, care 6.¥f4 ¦d8 7.¦xd8+ £xd8 8.¥d6+ £xd6
are caracter fortat. Practic aici stim ca 9.£xd6++-] 5...¢f8 6.¥b4++-
adversarul trebuie sa mute g7xf6, altfel
stam bine si vedem dupa aceea cum vom
continua daca nu captureaza acest ¦
[2.¦de1? £b5 (2...¦d8) ]2...gxf6 3.£h5+
¢g8 Aceasta mutare pare cea mai buna, se
ascunde cu regele langa celelalte piese, o
lasam la urma . Daca nici la mutari evident
mai slabe- sa mearga cu regele pe coloana
e, permitand interventia cu tempo a ¦- nu
avem ceva clar, inseamna ca aceasta
combinatie este discutabila [3...¢e7 4.¦e1+
¢d6 (4...¢d8 5.£e8+ ¢c7 6.¥f4+ ¥d6
7.¦e7#; 4...¢d7 5.£f7+ ¢d6 6.¥f4+ ¢c5
3
XABCDEFGHY si raspunsurile adverse sunt mai putine
decat se putea crede initial 3...¥xf2+
8-+-tr-mk-tr( (3...£xd6 4.£f3+ ¤f6 5.£b7+-;
7zp-+q+Nzpp' 3...£c6?? 4.e7+ ¢xe7 5.£f7#; 3...£e7
6-zp-+-+-+& 4.¤f5) 4.¢h1 £e7 5.¤f5+-] 3...¤f6
[3...¢g8 4.£d5+ ¢f8 5.£xd4+-; 3...¢e7
5+-+-zP-+-% 4.£f7#] 4.¦d1 Houdini 3- Mutare cu
4-+-vl-+n+$ caracter fortat, e clar ca trebuia sa primeze
[4.¦e1 Kotov 4...¥c5 a) 4...£g4 5.¤f5+
3vLQ+-+-+-# ¥c5 (5...¢f7 6.¤h6+ gxh6 7.£xf6++-;
2P+-+-zPPzP" 5...¢g8 6.£b3+ ¤d5 7.¤e7+ ¢f7
1tR-+-+-mK-! 8.¤xd5) 6.¥xc5+ bxc5 7.exf6 £xf3
8.fxg7+ ¢f7 9.gxh8£+-; b) 4...¥xe5
xabcdefghy 5.¦xe5 h6 6.£b3+-; 5.exf6 £xd6 a)
Arbore de calcul 3 5...¥xd6 6.fxg7+! (6.¦e7 £xe7! (6...¥xe7
7.fxe7+ ¢e8 8.£f8+) 7.fxe7+ ¢xe7÷)
1...¢e8 Aceasta este pozitia de calcul 6...¢xg7 7.¥b2+ ¢g6 8.£f6+ ¢h5 9.¦e6+-
[1...¥c5 2.¥xc5+ bxc5 3.¤xd8 £xd8 ; b) 5...g6 6.¥xc5 bxc5 7.£e3 cu
4.£f3+ ¤f6 5.¦d1 £e7 6.exf6 gxf6 7.¦b1 amenintarile imparabile £h6+ si £e7+; c)
£e5 8.£b7 ¦g8 9.£xh7 ¦g7 10.£h8+ ¦g8 5...¥xa3 6.fxg7+ ¢xg7 7.£g3+ ¢f6 8.£f4+
11.£h7 ¦g7 12.£h8+ ¦g8 13.£h6+ ¦g7 ¢g7 (8...¢g6 9.¦e3) 9.£g5+ ¢f8 10.£f6+
14.g3 ¢g8 15.¦d1 £e7 16.£f4 ¦f7 17.¦d5 ¢g8 11.¦e3 ¥xd6 12.£g5+ ¢f7 (12...£g7
£c7 18.£c4 ¢g7 19.¦xc5 £d7 20.¦d5 £h3 13.£xd8+ ¢f7 14.£d7+ ¢g8 15.£e6+)
21.¦d4 £f5 22.¦g4+ ¢f8 23.£b4+ ¦e7 13.¦f3+ ¥f4 14.¦xf4+ ¢e8 15.£e5+ £e7
24.£b8+ 1–0 Boleslavsky,I-Ravinsky,G 16.£xh8+ ¢d7 17.£c3±; 6.fxg7+ ¢xg7
/Leningrad 1949/EXT 2008] 2.¤d6+ 7.¥b2+ ¥d4 a) 7...¢h6 8.£g4 £g6
[2.¤xh8 £d5!] 2...¢f8 [2...¢e7 3.£f7#; (8...¥xf2+ 9.¢h1 £g6 (9...¦hg8 10.¥c1+)
2...£xd6 3.¥xd6 Mai in gluma mai in 10.£f4+ £g5 11.¦e6+ ¢h5 12.£f3+ £g4
serios, GM Mihail Suba spunea ca "Daca 13.¦e5+ ¢h4 14.£f6+ £g5 15.£xg5#)
intr-o pozitie castiga 2 mutari, atunci 9.£h4+ £h5 10.¦e6#; b) 7...¢g8 8.£b3+
inseamna ca vor castiga si restul" . Desigur, ¢f8 (8...£d5? 9.£g3+ ¢f7 10.£g7#)
nu exista ceva stiintific in acest lucru, insa 9.¥xh8 £d2 (9...£f4 10.£b2 ¦d7 11.¥e5
vrea sa exprime faptul ca merita sa analizam £d2 12.¥g7+ ¢g8 13.¦e8+ ¢f7 14.¦f8+
si la cea de-a 3-a posibilitate, daca la 2 ¥xf8 (14...¢e6 15.£e5#) 15.£f6+ ¢e8
dintre ele se vede repede castigul] 3.£f3+ 16.£xf8#) 10.£f3+ ¢g8 11.¥c3 ¥xf2+
Sahistul aflat la tabla de joc incepe sa 12.¢f1; 8.¥xd4+ £xd4 9.¦e7+ ¢h6
analizeze aceasta mutare-candidat, fiind cu (9...¢g6 10.£f7+ ¢g5 11.h4+ ¢xh4
sah si cu raspunsuri mai putine la adversar 12.£f5 ¦dg8 13.¦e4+ £xe4 14.g3+
[3.e6! Chiar daca nu este cu sah, aceasta ¦xg3+ 15.fxg3+ ¢xg3 16.£xe4) 10.£h3+
mutare are un caracter destul de fortat, ¢g5 11.£g3+ ¢f5!= Houdini 3, mutare
amenintand dama. Desi corect incepem cu neanalizata de Kotov(11...¢h5 12.¦e5+
mutarea de sah, dupa 2-3 minute £xe5 13.£xe5+ ¢g6 14.h4±) ] 4...¥c5
preliminare vedem ca este complicata acea Daca respectam metoda lui Aagaard, vedem
varianta, atunci revenim sa intelegem cate ca in aceasta linie incepe sa se ramifice
ceva si pe aici. In acest fel economisim timp destul de tare arborele. Cum pana aici
si energie, descoperim repede ca e6 castiga puteam analiza totul in maxim 2 minute, din
4
punct de vedere practic ar fi recomandat sa 2 posibilitati de a captura, ¦d6 si £d6.;
trecem acum foarte pe scurt, cam acelasi 27.¤xf7 capturare de piesa + amenintare de
timp, sa tragem primele concluzii dupa 3. peisa puternica. Si in acest caz analiza
e6. Abia apoi le aprofundam, poate 3 e6 preliminara ne ajuta sa intelem ca negrul are
castiga simplu si nu mai vedem toate aceste 3 raspunsuri posibile, asadar aceasta
variante lungi [4...£e6 5.exf6 ¦xd6 posibilitate a albului se va studia abia mai
6.¥xd6+ £xd6 7.fxg7+ ¢xg7 8.£g4++-] tarziu, nu incepem cu ea] 27...£xd5
5.exf6 g6 [5...g5 6.¥xc5 bxc5 7.£e3 Negrul [27...exd5 28.¥xd7+ Cum aceasta linie
nu are decat £d6 cu caracter fortat, dar se foarte usor de prevazut duce la avantaj
vede repede ca pierde dupa 2 ¦d6-¦d6 3 material pentru alb, mutarea 1 ¦xd5 are
£e7+ . Pozitia poate fi apreciata drept caracterul cel mai fortat si, ca urmare, cea
castigata la alb deoarece regele advers este pe care o vom examina prima data ]
extrem de slab static, turnurile negrului nu 28.¥xe6! fxe6 29.f7+! ¢d8 [29...¤xf7
se coordoneaza; 5...£e6 6.fxg7+ ¢xg7 Prima linie calculata, se vede imediat ca
7.£g3+ £g6 (7...¢f8 8.£f4+ ¢e7 (8...¢g7 negrul pierde 30.¤f6++-; 29...¦xf7
9.£g5+ £g6 10.¥b2+) 9.¥xc5 bxc5 30.¤xd6+ £xd6 31.¤xf7 0–0! O mutare
10.£g5+ £f6 (10...¢d7 11.£g7+ £e7 care poate "scapa" de la distanta 32.£f3! In
(11...¢c6 12.£b7#) 12.¤f5+ ¢c6 mod normal ne puteam opri din calcul in
13.¤xe7++-) 11.¦e1+ ¢xd6 12.£xf6++-) acest moment 32...£e7 33.¤xh6+ ¢g7
8.¤f5+ ¢f6 (8...¢f7 9.£c7+) 9.¥b2+ ¢e6 34.£xf8+ £xf8 35.¦xf8 ¢xf8 36.¤g4±;
(9...¢f7 10.£c7+) 10.£e5+ ¢f7 11.£c7+] 29...¢e7 30.£xh6!! ¦dd8! 31.f8£+! ¦dxf8
6.¥xc5 bxc5 7.£e3 h5 8.£xc5+- 32.£g7+ ¢d8 (32...¢e8 33.¤f6+ ¦xf6
34.£xh8++-) 33.¦xf8+ ¦xf8 34.£xf8+
¢c7 35.£xd6+ (35.£f3!?) 35...£xd6
36.¤xd6 ¢xd6 37.g3±] 30.¤xe6+ ¢c8
XABCDEFGHY 31.f8£+ ¦xf8 32.¦xf8+ ¥d8 [32...¢b7
8-+-+k+-tr( 33.¤6c5++-] 33.¤xd6+ Cand am inceput
7+-+r+p+-' sa calculam combinatia cu ¦xd5 si in cazul
in care ne-am reprezentat aceasta pozitie,
6p+-snpzPpzp& puteam sa executam deja mutarea si , in
5vlp+lwq-sN-% momentul in care ajungem in aceasta
situatie, sa alegem continuarea optima.
4-+-+N+L+$ 33...¢b8 [33...£xd6 34.¦xd8+ ¦xd8
3zP-+R+-+Q# 35.¤xd8+ ¢xd8 36.£d3!+-] 34.¦f1 ¦xd6
2-zPP+-+PzP" 35.¤xd8 £c4 [35...¦xd8 36.£xh6+-]
36.¦g1 ¦xd8 37.£g3+ ¢b7 38.£xg6+-
1+-+-+R+K!
xabcdefghy
Arbore de calcul 4
5
XABCDEFGHY ] 5.¤f6+ ¢h8 6.£h6+ [6.¤xg6+ ¤xg6
7.£h6++-] 6...¥xh6 7.¤xg6+ ¤xg6
8r+-+-sn-+( 8.¦h7# Ardelean-Raut
7zpq+-+-vlk'
6-+l+-+pzp&
5+-wQNtr-+-% XABCDEFGHY
4-+-+-+-sN$ 8-mk-+-+-tr(
3+P+-vL-+-# 7+P+-+K+-'
2P+-+-zPP+" 6-+-+-+-+&
1+-+RtR-mK-! 5+-zp-+p+-%
xabcdefghy 4-+-+-+-zp$
Arbore de calcul 5
3+-+-zP-+-#
2-+-+-+-+"
Aici albul este in pericol sa ramana cu o 1+-+R+-+-!
piesa in minus, astfel ca actiuni energice
sunt necesare. Avem doar un sah, 1 ¤f6+, xabcdefghy
dar este evident ca dupa ¥xf6 nu exista Mutarile candidat 1
continuare convenabila. De amenintari de
mat nu poate fi vorba, trecem la capturari de Mutarile-candidat sunt acele mutari, cu
piese. Cum £xf8 si £xc6 se elimina grad mare de probabilitate, sa fie corecte
automat, ramane sa discutam ¥xh6 1.¥xh6! intr-o anumita pozitie. In general se caută
Cand suntem in situatii de acest gen, eu va mutările in ordinea :
recomand sa verificati daca exista vreo 1 sah ;
mutare la adversar dupa care sa castigam 2 amenintare de mat ;
imediat. Daca nu ne "sare in ochi" imediat o 3 capturare de peise/ atacare de piese tari .
astfel de posibilitate, sansele ca acea In majoritatea situatiilor daca exista ceva
combinatie sa functioneze sunt destul de tactic, in stare sa rastoarne echilibrul
reduse 1...¦xe1+ [1...¢xh6 Mutarea evident pozitiei, mutarea respectiva face parte
slaba pentru negru 2.¦xe5 ¥xe5 3.£e3++-; dintr-una din cele 3 categorii. Sunt insa si
1...¦xd5 2.¦xd5 ¥xd5 3.¥xg7 ¤e6 4.¦xe6! cazuri cand verificam toate cele 3 categorii
¥xe6 5.¥d4 ¥d5 (5...£d7 6.£g5; 5...¦c8 de mutari, nici una insa nu ne salveaza.
6.£g5) 6.£d6 £f7 7.¤xg6 £xg6 Abia atunci cautam si mutari de exceptie,
8.£xd5+-; 1...¥xh6 era evident gresit ciudate - practic ultima speranta. Revenind
2.¦xe5 albul are avantaj material] 2.¦xe1 la acest exemplu , Jussupov poveste ca
¢xh6 3.¦e7! £b5 [3...£c8 4.£e3+ g5 antrenorul lui, Mark Dvoretsky i-a dat ,
5.¦xg7!+-; 3...¥xd5 4.¦xb7 ¥xb7 5.£c7! cand era copil, sa rezolve acest studiu. Desi
¥d5 6.£h2 ¢g5 7.£d6+- ¥e6 (7...¢xh4 a incercat mult timp sa gaseasca solutia, nu
8.g3+ ¢h5 9.£xd5++-) 8.£d2+ ¢xh4 a reusit. In timp ce era foarte concentrat sa
9.£f4+ ¢h5 10.£f3+] 4.£e3+ [4.¤f5+ rezolve, a venit intrebarea antrenorului: "
gxf5 (4...¢g5 5.£e3+ ¢xf5 6.£f4# #) Ce mutare-candidat nu ai luat pana acum in
5.£e3+ ¢h7 6.¤f6+ ¢g6 7.£g3+ ¢xf6 considerare?" Jussupov a gasit imediat
8.£xg7# #] 4...¢h7 [4...g5 5.¤f5+ ¢g6 solutia 1.e4!! [1.¢g7 Mutarea cea mai
6.¦xg7+ ¢xf5 7.¦xg5# #; 4...¢h5 5.£h3+- tentanta 1...¦e8; 1.¦b1 h3] 1...fxe4 2.¢g7
6
¦h5 3.¢g6 ¦e5 4.¢f6 ¦e8 5.¢f7= Practic o 1.¦d5+! Desi este mutare cu sah, pre-
mutare de genul 1 e4 o putem descoperi analiza ne ajuta sa intelegem ca o astfel de
doar dupa ce am incercat toate mutarile mutare o analziam abia dupa ¦d1 sau ¥d5,
fortate, am inteles ca nu functioneaza si , in care au caracter mai fortat [1.¥d5 O alta
disperare, cautam mutari surprinzatoare. mutare cu caracter fortat, practic negrul are
un singur raspuns valabil 1...¥xd7 2.a5 ¥b5
3.¢b7 ¥e2 4.a6 ¥f3 5.¥xf3 gxf3 6.a7
XABCDEFGHY h1£µ; 1.¦d1 In mod normal aceasta este
prima linie pe care o studiaza albul, este
8-+-+-+-+( usor de inteles ca duce la remiza. Asadar
7+p+-+-+-' albul realizeaza ca are minim remiza si
6-+-+-+-zp& verifica daca exista ceva mai mult 1...¥xa4
2.¦c1 ¥c6+ 3.¢b8 h1£=] 1...f5! [1...¢g6?
5+-+-+p+P% E usor de vazut ca la ¢g6 sau ¢h6 albul
4-+-+-zP-+$ castiga lejer, merita sa incercam si la 1..f5.
Practic 2 raspunsuri din 3 sunt solutionate
3+p+-+-+-# 2.¦d6+ ¢g7 3.¥d5+-; 1...¢h6 2.¦d6+ ¢g7
2-+-+-+RmK" 3.¥d5] 2.¦d1! [2.¦xf5+? ¢g6 3.¦h5
1mk-+-+-+-! (3.¥d5 ¢xf5 4.a5 ¢e5 5.¥b7 ¥f7 6.a6
¥d5–+) 3...¢xh5 4.¥d5 ¥xa4–+] 2...¥xa4
xabcdefghy 3.¦c1 ¥c6+ 4.¦xc6 h1£ 5.¥f7+ ¢g5
Mutarile candidat 2 6.f4+! gxf3 7.¦g6+ ¢h5 8.¦g8+ ¢h6
9.¦h8++-
1.¦g5! [1.¦g7?? b2 2.¦xb7 b1£–+; 1.¦g8?
b2 2.¦a8+ ¢b1 3.¦a5 ¢c2 4.¦c5+ ¢d2
5.¦b5=] 1...hxg5 [1...b2 2.¦xf5 b1£ (2...b6 XABCDEFGHY
3.¦b5) 3.¦a5+ £a2+ 4.¦xa2+ ¢xa2 5.f5+-
] 2.h6 b2 3.h7 b1£ 4.h8£+ ¢a2 5.£a8+ 8-+-+-+-+(
¢b2 6.£xb7+ ¢a2 7.£xb1+ ¢xb1 7+-+-+pmk-'
8.fxg5+-
XABCDEFGHY 6-+-+-+-zp&
8K+-+l+-+( 5+-+Q+-zp-%
7+-+R+p+-' 4-+-sN-+K+$
6-+-+-+-+& 3zP-+n+-zP-#
5+-+-+-+k% 2-+-+-+-zP"
4P+-+-+p+$ 1+-+-+q+-!
3+-+-+-zP-# xabcdefghy
Contrajocul 1
2L+-+-zP-zp"
1+-+-+-+-! Contrajocul. Cand calculam variante, este
foarte important nu doar sa cautam cele mai
xabcdefghy bune mutari ale noastre ; trebuie sa gasim la
Mutarile candidat 3 fel si pentru adversar. Adversarul face parte
din joc.Multi jucatori gasesc combinatii
7
extraordinare pentru ei, insa uita sa faca XABCDEFGHY
acelasi lucru si pentru oponent.De fiecare
data, inainte sa efectuam pe tabla mutarea,
8-+-+r+-+(
verificam daca nu putem pati ceva ascuns 7zp-+rvlpmk-'
din partea advesarului. Verificarea consta in 6-wq-+l+pzp&
mutarile fortate ( sah, amenintare de mat,
capturare/atac de piese puternice) Sahistic 5+-zppzP-+-%
vorbind, negrul are 3 sahuri posibile: ¤f2+; 4Q+-+-+-+$
§f5+; £d1+. Ramane cu pre-analiza sa
stabilim ordinea de calcul. La h5+ albul are 3zPL+-+N+P#
2 raspunsuri, la £d1 - 4 raspunsuri; la ¤f2 2-zP-+RzPP+"
3 raspunsuri. Asadar incepem cu h5, apoi 1+-+R+-mK-!
¤f2 si incheiem cu £d1+. 1...¤f2+!
[1...h5+? 2.¢xg5 (2.¢xh5 £h3+ 3.¢xg5 xabcdefghy
f6# Dupa ce am descoperit ca la una dintre Contrajocul 2
continuari negrul da mat repede, insistam sa
gasim castig si in cealalta varianta) 2...£f6+ Albul are mutarea foarte tentanta ¦d5. Multi
3.¢xh5 ¤e5 Pare ca aceasta varianta duce jucatori fac greseala ca mizeaza pe eroarea
la castig fortat pentru negru. Inainte sa adversarului. Exact cum pentru noi
mutam, trebuie sa incercam sahurile respectam algoritmul mutarilor fortate, la
adverse, amenintarile de mat, capturarea/ fel trebuie sa studiem si pentru adversar,
atacarea pieselor tari. Respectand acest pentru a evita surprizele 1.¦xd5?? [1.¥xd5?
algoritm, in cele din urma vom descoperi ¦ed8; 1.¥a2³; 1.¥c4 ¦ed8³] 1...¦ed8!!
mutarea surprinzatoare £d6 4.£d6!!+- [1...¥xd5 2.£xd7±; 1...¦xd5 2.¥xd5±;
£xd6 5.¤f5+; 1...£d1+ 2.¢f5 £f1+ 1...£xb3 2.£xb3 ¥xd5 3.£a4+-] 2.¦xd7
3.¢g4= (3.£f3) ] 2.¢f5 [2.¢f3 £h1+] ¥xd7 3.£c4 ¥e6 negrul castiga
2...£d3+! [2...£b1+ 3.¢e5; 2...¤d1+
3.£f3; 2...£a6 3.¤c6] 3.¢e5 ¤g4+ 4.¢d6
£xa3+ In mod normal ne putem opri din XABCDEFGHY
calcul in acest moment. cand ajungem in
aceasta pozitie, cu pion in plus, cautam mai 8rsnlwqk+-tr(
departe 5.¢c7 £e7+ 6.¢c8 ¤e3 Negrul are 7zpp+-+pzpp'
final tehnic castigat 7.£b5 £e4 8.£b2 ¢g6
9.£b6+ f6 10.¤e6 ¤c4 11.£a6 ¤e5
6-+-+-sn-+&
12.¤c7 £c2 13.£d6 £xh2 14.¤d5 £f2 5+-+-+-+-%
15.¢b7 £xg3 16.£xf6+ ¢h5 17.£e6 ¤g4 4-vlpzP-vL-+$
18.¤e7 £f3+ 19.¢c8 ¢h4 20.¤f5+ ¢h3
21.¢d8 h5 22.£g6 ¤e5 23.£e6 ¤g4 3+-+-+-+-#
24.£g6 ¤e5 25.£e6 £d3+ 26.¤d4+ ¤g4 2PzP-+L+PzP"
27.£d5 ¤f2 28.¢c8 h4 29.£e5 £e4
30.£f6 £f4 31.¤f5 ¤e4 32.£e6 £g4 0–1
1tRN+Q+KsNR!
Tal,M-Keres,P /Bled/ Zagreb/ Belgrade xabcdefghy
1959/ Candidates Contrajocul 3
8
realizat de £d1–a4. Ca idee, intr-o ) 2...¢f7 3.¦g1 ¢e8 4.£h5+ ¦f7 5.d6
proportie covarsitoare mutarile bune (5.¦g8+) 5...cxd6 6.¥xd6+-] 1...¥d3!–+
strategic sunt bune si tactic. E valabila insa 2.¢xd3 £e7 3.e4 £g7 4.£h5+ ¢g8 5.¥d4
si reciproca. Sa capturezi o piesa c5 6.¥xc5 ¦c8 7.f4 ¤a6 8.¥f2 ¤b4+
nedezvoltata cu una care a mutat deja nu 9.¢e2 ¦xa2 0–1 Gutman,L-Vitolinsh,A
poate fi ceva foarte bine strategic. Albul /Soviet Union 1979/EXT 2010
trebuia oricum sa fie foarte circumspect.
[1.£a4+ ¤c6 2.¥f3 ¤d5 3.¤c3 ¤xf4
4.¥xc6+ bxc6 5.£xb4 £g5 6.g3 ¤d3–+; XABCDEFGHY
¹1.¥xc4] 1...¤d5! Albul trebuia sa caute
pentru adversar si alte solutii in afara de 8-+r+-sn-mk(
¦xb8. Mutarea aceasta face parte din 7+-wq-+pzp-'
categoria atacarea de piese puternice ( se 6-+-+p+-zp&
ameninta ¤e3+ sah-dama) [1...¦xb8
2.£a4+ Este varianta naiva pe care se 5zpL+lzP-vL-%
bazase albul, probabil] 2.¢f2 [2.¥f4 £f6 cu 4Pzp-zPp+QzP$
dubla amenintare: capturarea ¥f4 si
¤e3+(2...¤xf4?? 3.£a4+) ] 2...¦xb8 3+-+-zP-+-#
3.¥xc4 0–0 4.¤f3 ¤f6µ 2-zP-+-+P+"
1+-+-+RmK-!
XABCDEFGHY xabcdefghy
Variante prea scurte 1
8rsn-wq-tr-mk(
7+-zpp+-+-' O alta problema legata de tehnica de calcul
6-+-+-zpQ+& consta in a sti pana unde sa calculezi. Kotov
spune ca fiecare linie trebuie sa se incheie
5+l+PvL-+-% cu o apreciere clara, dar nu avem detalii
4-+-+-+-+$ referitoare la capatul variantei. Dupa cum
am discutat deja, cel care e la mutare ar
3+-+-zP-+-# trebui sa inceapa sa calculeze in ordinea:
2PzP-+-zP-zP" sah, amenintare de mat, capturare/atacare de
1tR-+-mK-+-! piese. Aceasta inseamna ca daca vreuna
dintre aceste tipuri de mutari ii da avantaj
xabcdefghy adversarului, in mod normal el va gasi
Contrajocul 4 continuarea. Cum sa evitam astfel de
situatii? Simplu, ideal ar fi sa calculam o
1.¢d2?? Avand pozitia castigata, foarte varianta , dar inainte sa dam verdictul, sa
aproape de a da mat regelui advers, albul a verificam pentru adversar toate mutarile
"uitat" sa verifice cele mai bune aparari fortate.In exemplul prezentat acum,
posibile ale adversarului. Daca negrul nu a Jussupow explica faptul ca in timpul
cedat, era clar ca se bazeaza pe ceva, partidei a analizat varianta: 27 ¥f6 gxf6
vigilenta albului trebuia sa fie maxima [1.0– 28.exf6 ¤g6 29.h5 ¦g8 30.hxg6 ¦xg6, si a
0–0? ¥d3!! 2.¦xd3 fxe5! (2...£e7? 3.£h6+ respins-o, considerand ca nu-i ofera
¢g8 4.e4+-) 3.£h6+ (3.e4? £h4) 3...¢g8 avantaj. Ca urmare a ales 27 ¥f4, partida s-
4.£g6+=; 1.£h6+! ¢g8 2.0–0–0 (2.¢d2+- a incheiat cu remiza 1.¥f6 [1.¥f4 £e7
9
2.¥g3 ¤h7 3.£d1 ¢g8 4.¢h2 ¤f8 5.¢g1 19.¦a5 ¥c8 20.¢h2 ¥b7 21.¢h3 ¦xg2
¦c7 ½–½ Jussupow,A-Fontaine,R/Cannes 22.¦f4 ¦g5 23.¦xg5+ hxg5 24.h6+ ¢xh6
2005/CBM 105 ext] 1...gxf6 2.exf6 25.¦xf7 ¥g2+ 26.¢g3 ¢g6 27.¦f8 ¥d5
[2.¦xf6? ¤h7 3.¦xh6 £c1+ 4.¢h2 £xe3 28.¦d8 ¤f5+ 29.¢g4 a5 30.¦b8 ¤e3+
5.£h5 £f4+ 6.¢h3 £f5+–+] 2...¤g6 3.h5 31.¢g3 a4 32.¢f2 ¤c2 0–1 Nunn,J-
¦g8 [3...¢h7 4.hxg6+ fxg6 5.f7 £e7 6.¥e8 Tisdall,J/Hastings 1977/MCD] 1...¦d3 John
¦xe8 7.¦f6!] 4.hxg6 ¦xg6 Greseala lui Nunn, un sahist excelent a renuntat prea
Jussupow este ca s-a oprit din calculul repede sa calculeze aceasta varianta, nu a
variantei, in momentul cand mai existau mers pana la capat, desi mai erau mutari cu
mutari cu caracter fortat. Daca respecta caracter fortat 2.¥xf7+! ¢xf7 Nunn s-a
aceasta regula, cu siguranta gasea 5 £g6. oprit in acest moment in calculele sale
Verificarea mutarilor fortate iau putin timp, initiale, considerand ca negrul se apara si
insa pot aduce frecvent beneficii, cum s-a ramane cu ¤ in plus. Greseala lui a fost una
vazut si in acest exemplu 5.£xg6! Daca de tehnica, trebuia sa verifice mutarile
albul isi amintea ca o varianta se incheie fortate 3.g8£+! ¦xg8 [3...¢xg8 4.£e6+]
verificand toate mutarile active, atunci sigur 4.£xc6±
gasea aceasta posibilitate de a castiga
5...fxg6 6.f7+-
XABCDEFGHY
XABCDEFGHY 8-+r+-+-mk(
8-+r+-+k+( 7zp-+l+-+p'
7+-+-+pzPp' 6-zp-+-+-+&
6p+nwQl+-+& 5+-zp-zP-tr-%
5wq-+-+-+-% 4-zP-+Pzp-+$
4-+-+p+L+$ 3zP-+-+P+q#
3+-+-tr-+-# 2-+RsN-+-zP"
2P+-+-zPPzP" 1+-tR-+Q+K!
1tR-+-+RmK-! xabcdefghy
Variante prea scurte 3
xabcdefghy
Variante prea scurte 2 Este corecta mutarea 1...£h2? 1...£xh2+
2.¢xh2 ¦cg8 Este interesant ca albul a
1.¥xe6! Linia fortata, pe care cu siguranta cedat in aceasta pozitie, cand el este, in
Nunn a studiat-o prima data [1.fxe3? realitate, castigat. El trebuia sa aplice
Folosind metoda eliminarii, considerand algoritmul de cautare a mutarilor:a) nu
gresit ca 1 ¥xe6 era o eroare, a optat pentru exista sah;b) nu exista amenintare de matc)
aceasta posibilitate si a pierdut 1...¥xg4 nu exista capturared) facem atacare de piese
2.¦ac1 £c7 3.£f6 ¥e6 4.¦c5 ¦b8 5.a4 £b6 adverse 3.e6 ¥xe6 4.¦xc5 La fel, singura
6.¦fc1 £d8 7.£f4 ¤e7 8.£xe4 ¢xg7 9.h4 mutare situata in una dintre categoriile de
h6 10.£f4 ¤g6 11.£g3 ¦b4 12.h5 ¦g4 mutari fortate 4...bxc5 5.¦xc5
13.£c7 £d2 14.¦5c2 £xe3+ 15.¦f2 ¤h4
16.£c3+ £xc3 17.¦xc3 ¦xa4 18.¦c5 ¦g4
10
XABCDEFGHY 3.£g5+ ¢h8=; 2.fxe6? ¦f3 3.¦xg7+ ¢h8µ]
8r+-+-+k+( XABCDEFGHY
7+l+-+pzp-' 8-+-+-trk+(
6p+-vlrsn-zp& 7+p+l+p+p'
5+p+q+-+-% 6p+-zppvl-+&
4-+-zP-+-+$ 5+-+-+P+L%
3+-+-vLN+-# 4-wq-+-+-+$
2PzP-wQ-+PzP" 3+Ptr-+-tR-#
1+LtR-+RmK-! 2-+PwQ-+PzP"
xabcdefghy 1+-+-+R+K!
Variante prea scurte 4 xabcdefghy
Variante prea scurte 5
1...¥xh2+? [1...¦ae8! 2.¦ce1 (2.¥f2 ¦e2)
2...¥xh2+ 3.¤xh2 ¦xe3 4.¦xe3 ¦xe3 2...¦f3!! 3.¦xg7+ ¢h8 4.£c1 ¦xf1+ 5.£xf1
5.¦xf6 gxf6 6.¤g4 ¦e1+ 7.¢h2 (7.¢f2 £c3 6.h4©
£xg2+ 8.¢xe1 £g1+ 9.¢e2 £xg4+–+)
7...£d6+–+] 2.¤xh2 [2.¢xh2 ¤g4+]
2...¦xe3 Negrul era multumit in calculele XABCDEFGHY
lui de aceasta pozitie. Are pion in plus si sta
bine si pozitional. Desigur, ¦e3 nu poate fi 8r+-+-trk+(
capturatd e catre dama din cauza matului la 7+p+l+p+-'
g2. Totusi , albul mai avea o mutare cu 6pvl-wq-+pzp&
caracter fortat, care trebuia sa fie verificata
de catre negru. Este evident ca albul, ajuns 5+-+p+-+-%
in aceasta pozitie, va incepe sa analizeze 4-+-+-+-+$
mutarile-candidat cu caracter fortat, astfel
ca nu-i putea scapa aceasta ocazie 3+-zP-+N+P#
3.¦xf6! gxf6 4.¤g4 ¦e6 5.¤xh6+ ¢f8 2PzPLwQ-zPP+"
6.¤f5 Cu joc neclar 1tR-+-tR-mK-!
xabcdefghy
Variante prea scurte 5 Variante prea scurte 6
-vezi diagrama urmatoare-
Negrul a inceput o combinatie, insa varianta
Aici putem folosi metoda eliminarii analizata s-a "oprit" prea devreme, cand
1...¥g7! [1...¢h8? Pierde fortat, asadar este adversarul mai avea resurse 1...¥xh3?
nevoie sa jucam altceva 2.£h6 ¦xg3 [1...¢g7! 2.¦e5 ¥c6²; 1...¢h7? 2.¦e5 £c6
3.¥g6!!+- Alta mutare fortata, care decide 3.¦h5] 2.£xh6 £g3 3.£xh3 £xf2+
imediat partida(3.hxg3 ¥g7) ] 2.f6 Negrul [3...¥xf2+ 4.¢f1 ¥xe1 5.¦xe1±] 4.¢h1
putea gresi sa se opreasca prea repede din ¢g7 Probabil pe dubla-amenintare £c2 si
calcul. Sahuri nu are la dispozitie, insa ¦h8 se bazase negrul, apreciind ca este
exista amenintare de mat [2.¦xg7+ ¢xg7 castigat. Astfel ca a trecut la efectuarea pe
11
tabla a variantelor studiae, fara sa cerceteze 25.¤d3 1–0 Short,N-Miles,A/Brighton
daca adversarul nu mai are resurse 1984/EXT 1999
tactice/mutari fortate [4...£xc2 5.¤g5 ¢g7
6.£h7+ ¢f6 7.£h4 ¦h8 8.¦f1+ ¢e7 XABCDEFGHY
9.¤h7+] 5.¦f1! £xc2 6.¤g5 ¥f2 7.£h7+
¢f6 8.£h4 ¦h8 9.¦xf2+! 1–0 8-+-+-+-mk(
Timoscenko,G-Vaganian,R/Baku 1977 7+-+-+p+p'
/MCL 9...£xf2 10.¤h7+ ¢g7 11.£xf2 6-+-+-+-+&
¦xh7+ 12.¢g1 ¦ah8 13.£d4++-
5+-+-+-+N%
4P+P+-+-+$
XABCDEFGHY 3+-+-+-+-#
8-+r+-+k+( 2K+R+-+-+"
7+p+q+pzpp' 1+-+-+-wq-!
6-+r+-vl-+& xabcdefghy
5+-+-+-+-% Variante prea scurte 8
4-wQNsnR+-+$
negrul ameninta £d1 1.¦e2! [1.¦b2? £a7]
3+-+-+P+-# 1...£g8 prima mutare a albului era usor de
2PzP-+-zP-zP" gasit, insa exista din nou riscul sa renuntam
1+K+R+L+-! sa studiem mai departe pozitia si sa cautam
o alternativa la ¦e2 [1...h6 2.¦e8+ ¢h7
xabcdefghy 3.¤f6+ ¢g6 4.¦g8+] 2.¤g7!! Atacare de
Variante prea scurte 7 peise puternice: se ameninta ¦e8 [2.¤f6
£g1 3.¦e8+ ¢g7 4.¦g8+ ¢h6 5.¦xg1=]
Short a ales mutarea a3 si pana la urma a 2...£xg7 [2...h5 3.¦e8 £xe8 4.¤xe8 h4
castigat, insa putea termina mai repede 5.¤f6+-] 3.¦e8+ £g8 4.¦xg8+ ¢xg8
partida 1.a3 [1.¤b6! E clar ca un jucator de 5.a5+-
calibrul lui Short a luat ca mutare-candidat
o asemenea optiune, insa a renuntat sa mai XABCDEFGHY
studieze situatia dupa mutarea potentiala a
adversarului. Insa avea o contra-replica 8-+r+-+k+(
prin care decidea pe loc 1...¤e2 2.£f8+!! 7+-zPr+-zp-'
Mutarea "ascunsa" 2...¢xf8 (2...¦xf8 6-wQR+-+-zp&
3.¤xd7+-) 3.¤xd7+ ¢g8 4.¤xf6+ gxf6
5.¥xe2+-; 1.¤a5?? ¤e2; 1.¤e3? ¤c2 5zp-+-zp-+-%
2.¦xd7 ¤a3+–+] 1...¦d8 2.¤a5 ¦e6 3.¥h3 4-+-+-+-+$
£c7 4.¦exd4 ¦xd4 5.¦xd4 ¥xd4 6.¥xe6
fxe6 7.£xb7+- £e5 8.¤c6 £e1+ 9.¢a2 3+-+-zP-+-#
¥f6 10.£b3 h5 11.£c2 £h1 12.a4 £xf3 2q+-zp-zPPzP"
13.a5 £d5+ 14.¢a3 £d6+ 15.b4 £xh2 1+-+R+-mK-!
16.a6 £h3+ 17.¢a4 £f1 18.a7 £a6+
19.¢b3 h4 20.£c4 £a1 21.£xe6+ ¢h7 xabcdefghy
22.£e4+ g6 23.¤e5! £d1+ 24.¢c4 £f1+ Deducerea mutarii 1
12
Dupa ce a calculat £b7 si a vazut ca nu XABCDEFGHY
poate castiga din cauza slabiciunii pe prima
linie , albul a decis sa-si faca o iesire de
8-+-+-+-+(
rege la prima mutare, abia apoi avand 7+-+R+-+-'
conditiile optime pentru £b7 6-zp-+-+lzP&
1.h3!!+- "Deducerea mutarii" se refera la
descoperirea mutarii corecte intr-un mod 5+k+-+p+-%
specific uman. Adica, intai luam acele 4p+-+-zPp+$
mutari-candidat, le analizam, vedem ca in
fiecare stam mai rau, insa in una ne lipseste 3+-+-+-+p#
o mutare ca sa facem ceva deosebit. Atunci 2-+-+-+-mK"
resulting move ne indica sa jucam intai 1+-+-+-+-!
mutarea care ne lipsea in calcul si abia apoi
sa amenintam realizarea acelei variante xabcdefghy
fortate, acum in conditii imbunatatite Deducerea mutarii
[1.£b7 in mod normal albul incepea sa
calculeze aceasta mutare sau £b8 ( £b7 21.¦a7!! Practic se ajunge la ceva
este mai logica pentru ca ataca ,simultan, asemanator cu 1 ¦g7, insa negrul are ¢b4
ambele turnuri ) 1...£a4!! (1...£a1? in loc de ¢b5. Un amanunt aparent
2.£xc8+ ¢h7 3.¦xh6+! ¢xh6 4.£h8+ nesemnificativ, insa care inclina balanta
¢g6 5.£e8+ ¢h6 6.£e6+ ¢h7 7.£h3+ decisiv de partea opusa [1.¦g7? a3
¢g6 8.£g4+ ¢h7 9.¦xa1+-) 2.£xc8+ 2.¦xg6?? a2–+ a 2-a varianta calculata ;
¢h7 Albul are probleme mari cu prima linie daca albul ar putea captura gratuit §b6,
3.h3!! (3.£g8+ ¢xg8 4.c8£+ ¢h7 5.¦c2 albul ar castiga.Insa ¢b5 are rolul de
£a1!–+) 3...£xc6 (3...£xd1+? 4.¢h2+-) aparator al §b6; 1.h7? prima mutare luata in
4.¦xd2 £c1+ 5.¢h2 £xd2 6.£b8 ¦xc7 calcul de catre alb, care insa duce la avantaj
7.£xc7=] pentru negru 1...¥xh7 2.¦xh7 a3 3.¦a7 ¢b4
1...£a4 2.¦xd2! ¦xd2 3.£b7 [3.£b8!? regele alb este prizonier in capatul celalalt
¦xb8 4.cxb8£+ ¢h7 5.¦c8‚] al tablei, iar ¢b4 si cu cei 2 pioni liberi
3...¦dd8 4.cxd8£+ ¦xd8 5.¦c7! £a1+ legati sunt cel putin la fel de tari ca si ¦
6.¢h2 e4 7.£xe4 £f6 8.f4 £f8 9.¦a7 £c5 4.¦a6 b5 5.¢g3 ¢b3 6.¦a5 b4 7.¦xf5 a2
10.£b7 £c3 11.£e7 ¦f8 12.e4 £d4 13.f5 8.¦a5 ¢b2 9.f5 a1£ 10.¦xa1 ¢xa1 11.f6
h5 14.¦xa5 £d2 15.£e5 £g5 16.¦a6 ¦f7 b3 12.f7 b2 13.f8£ b1£ 14.£a3+ £a2
17.¦g6 £d8 18.f6 h4 19.fxg7 1–0 15.£c1+ £b1 16.£a3+ £a2=] 1...¢b4
Kortschnoj,V-Spassky,B/Belgrade 1977 2.¦g7 a3 3.¦xg6 a2 4.¦xb6+ deosebirea
fata de ¦g7 direct: §b6 nu mai este aparat
4...¢a5 5.¦b8+-
13
XABCDEFGHY XABCDEFGHY
8r+l+-trk+( 8-+-trk+-tr(
7+-wqpvlpzpp' 7zpR+-+pzpp'
6p+p+p+-+& 6-+p+p+-+&
5+-zPn+-+-% 5+-+n+-+P%
4N+-vL-zP-+$ 4-+-wq-+P+$
3+-+L+-+-# 3+-+LtRP+-#
2PzP-+-+PzP" 2P+P+-mKl+"
1tR-+Q+RmK-! 1+-vLQ+-+-!
xabcdefghy xabcdefghy
Deducerea mutarii 3 Deducerea mutarii 4
1.¤b6!! Arborele de calcul al lui Kotov nu 1.h6!! [1.¥g6 Anand a inceput sa calculeze
ne-ar fi ajutat sa gasim solutia, o astfel de varianta: 1...£xd1 2.¦xe6+ ¢f8 3.¦xf7+
mutare nu facea parte, in mod normal, (3.¥a3+ ¤e7 4.¥xe7+ ¢g8) 3...¢g8 Daca
dintre mutarile-candidat [Pozitia pare albul avea §h6 in loc de h5, ar fi castigat
pregatita pentru dublul sacrificiu la g7 si h7, prin ¦g7-¢f8 si ¥a3. Ca urmare a acestei
insa exista o problema: aici este incorect deductii logice, Anand si-a pregatit
1.¥xh7+ ¢xh7 2.£h5+ ¢g8 3.¥xg7 ¢xg7 combinatia prin 1 h6!] 1...gxh6? Negrul
4.£g4+ ¢h7 5.¦f3 ¤xf4! 6.¦xf4 f5 Albul a putea sa prelungeasca lupta cu ¤xe3, insa
analizat aceasta varianta prima data, a nu a inteles ideea ascunsa a lui Anand
observat ca din cauza mutarii ¤d5xf4 [1...¤xe3 Singura mutare care nu duce la
scenariul tipic de mat nu functioneaza. Ca victoria imediata a albului 2.¥xe3 £e5
urmare, a inteles ca trebuie intai sa 3.hxg7 ¦g8 4.£g1 (4.¥h6 £h2!) 4...¥xf3
elimine/indeparteze ¤d5, abia apoi sa 5.¢xf3±] 2.¥g6!! ¤e7 [2...£xe3+ 3.¥xe3
execute sacrificiul] 1...¤xb6 2.¥xh7+ fxg6 (3...hxg6 Mueller,Ka 4.£d4+-)
¢xh7 3.£h5+ ¢g8 4.¥xg7 ¢xg7 5.£g4+ 4.¥c5+-; 2...£f6 3.¥xf7+ £xf7 4.¦xf7
¢h7 6.¦f3 Acum ¤d5xf4 nu mai este ¤xe3 5.£xd8+! (5.£e2 ¤d1+ 6.¢xg2
posibil ¢xf7 nu este atat de clar, chiar daca albul
sta mai bine) 5...¢xd8 6.¥xe3 ¥h3
7.¦xa7+-; 2...£xd1 Mueller,Ka 3.¦xe6+
¢f8 4.¥xh6+ ¢g8 5.¥xf7#; 2...¤xe3
Mueller,Ka 3.¥xf7+ ¢f8 4.£xd4 ¦xd4
5.¥xe3+-] 3.£xd4 ¦xd4 4.¦d3! 4...¦d8
5.¦xd8+ ¢xd8 6.¥d3! 1–0 Anand,V-
Lautier,J/Biel 1997 060/[6.¥d3 ¥h1 7.¥b2
¦e8 8.¥f6+-]
14
XABCDEFGHY eliminarii poate fi folosita nu doar in
aparare, ci si in atac.
8-tR-+-snk+(
7+-+-+p+-'
6-+-wQ-+pzp& XABCDEFGHY
5+-+-zP-+-% 8-+nwqr+-mk(
4-+-+-+-+$ 7+p+-vlQ+p'
3+-+-wq-+P# 6p+-+p+pvL&
2-+-+-+P+" 5+-+-sN-+-%
1+-+-+K+-! 4-+-zPl+-+$
xabcdefghy 3zP-+-+-+-#
Metoda eliminarii 1 2-zP-+-zPPzP"
1+-+-tR-mK-!
Metoda eliminarii se refera la faptul ca
exista anumite pozitii unde nu trebuie sa xabcdefghy
calculam. Intr-o situatie vedem ca exista 3 Metoda eliminarii 2
continuari posibile, 2 pierd imediat ( nu
uitati, incepem sa calculam liniile fortate) , Albul ameninta mat intr-o mutare la g7.
alegem prin eliminare a 3-a posibilitate, Negrul are 3 posibilitati: ¦g8, ¥f6 si ¥f8.
fara sa mai pierdem timps a o analziam in Facem acea pre-analiza pentru a ne forma o
detaliu. E pur si simplu singura posibilitate, prima idee despre ce urmeaza sa calculam,
mutam direct. Daca nici aceatsa nu ne vedem si ce putem elimina imediat 1...¥f8?
salveaza, inseamna ca oricum eram deja Mutarea din partida, insa albul are un castig
pierduti 1...£f4+ [1...£c1+ Albul vrea sa-si liniar [1...¥f6! prin eliminarea celorlalte 2
ascunda regele pe coloana h, deci £f4 era posibilitati, este evident ca doar aceasta
alegerea mai logica. 2.¢e2 £c2+ 3.¢e3 continuare este posibila pentru negru 2.¤d7
£c3+ 4.¢f2 £c2+ 5.¢g3+-] 2.¢e2 £e4+ ¥xd4 3.¥g5 ¤d6 4.¥xd8 ¤xf7 5.¥f6+
3.¢d1 £a4+! 4.¢d2 £f4+ 5.¢d3 din nou ¥xf6 6.¤xf6 ¥c6 (6...¦c8 7.¤xe4 ¦c2=)
negrul se afla in fata a 2 optiuni 5...£g3+! 7.¤xe8 ¥xe8 8.¦xe6 ¥c6³ /=; 1...¦g8??
[5...£f1+? Aceasta mutare pierdea destul de Mutarea pe care o eliminam prima data, se
repede, ii ofera albului sansa sa se indrepte observa destul de repede ca albul da mat in
spre flancul regelui 6.¢e3 £c1+ 7.¢f3 2 mutari 2.£f6+ ¥xf6 3.¤f7#] 2.¥xf8 ¦xf8
£c3+ 8.¢f2 £c2+ 9.¢g3+-] 6.¢c4 £f4+ 3.¦xe4+- ¤d6 4.¤xg6+! hxg6 5.¦h4+!
7.¢b5 £f1+ Negrul este obligat sa continue £xh4 6.£xf8+ ¢h7 7.£xd6 £e4 8.£c7+
cu sah, altfel pierde ¤f8 8.¢b6 £f2+ ¢h6 9.£c1+ g5 10.g3 ¢h5 [10...£xd4
9.¢c7 [9.£c5 £b2+ 10.¢c7?? £xb8+–+] 11.h4+-] 11.£d1+ ¢g6 12.h3 ¢f6 13.£d2
9...£a7+ 10.¢c6 £a4+ 11.¢b6 £b3+ b5 14.¢h2 1–0 Jussupow,A-Sorokin,M
12.¢a5 [12.¢c7 £c3+ 13.¢d8 £a5+= /Elista 1998
14.¢e7 £a7+ 15.¢f6 £f2+] 12...£a2+
13.¢b4 £b2+ 14.¢a4 £c2+ 15.¢b5 £e2+
16.¢b6 £f2+= ½–½ Lputian,S-
Jussupow,A/Baden-Baden 1996Metoda
15
XABCDEFGHY 2.a8£+] 2.g6+ [2.¢f7? ¦xg7+–+] 2...¢h6
3.a8£ [3.¢f7 ¦xg7+ 4.¢f8 ¦xa7–+]
8-+-+-+-vL( 3...¦xa8 4.¢f7 [4.g8£? ¦xg8–+] 4...¦a7+
7+-+-+-+-' 5.¢g8 ¦xg7+ 6.¢h8 [6.¢f8? ¢xg6–+]
6-+-zP-mKP+& 6...¦a7 7.g7 ¦xg7=
5+l+-+-+k%
4-+-+-+-+$ XABCDEFGHY
3+-+-+-+-# 8r+l+-trk+(
2-+-+-+-zp" 7+p+-wqp+-'
1+-+-+-+-! 6p+-+Nvln+&
xabcdefghy 5+-zp-+R+-%
Metoda eliminarii 3 4-+-+-+-+$
Negrul ameninta sa transforme §h, asadar
3+L+P+-wQ-#
albul trebuie sa mute unul dintre cei 2 pioni 2PzPP+-+PzP"
1.g7 [1.d7? h1£ 2.d8£ £h4+–+] 1...¥c4 1+-+-tR-+K!
2.g8£ [2.d7 h1£ 3.¢e7 £e4+–+] 2...¥xg8
3.d7 h1£ 4.d8£ £h4+ 5.¢g7 £xd8= xabcdefghy
practic albul a eliminat, rand pe rand, una Metoda eliminarii 5
dintre cele 2 alternative, cealalta fiind sigur
unica speranta Practic negrul are de ales intre :a) fxe6; b)
¥xe6; c) ¦e8 1...fxe6?? [1...¦e8! Era
continuarea cea mai buna. Pozitia este
XABCDEFGHY complicata, e adevarat, insa negrul nu era
obligat sa prevada toate posibilitatile. Era
8-+-+-+rmk( suficient sa constate ca linia mai fortata,
7zP-+-+-+-' fxe6 era gresita. Gelfand insa a optat pentru
6-+-+-mKP+& capturarea ¤e6 si a pierdut repede. Prezint
cateva variante care puteau surveni dupa
5+-+-+-zP-% ¦e8, insa presiunea de a gasi cea mai buna
4-+-+-+-+$ continuare "cadea" in sarcina albului 2.¦e4!
a) 2.¦ef1 ¥h4! (2...¥xe6 3.¥xe6 £xe6
3+-+-+-+-# 4.¦xf6 £e5 5.£f3©) ; b) 2.£f3 ¤h4
2-+-+-+-+" (2...¥e5? 3.¦xf7! £h4 4.¦xe5 ¥xe6
1+-+-+-+-! 5.¦xe6 ¦xe6 6.£f1 ¦ae8 7.¦f6+-; 2...¥h4
3.¦xf7 £xf7 4.£xf7+ ¢xf7 5.¤c7+ ¥e6
xabcdefghy 6.¦xe6 ¦xe6 7.¥xe6+ ¢e7 8.¤xa8 ¢xe6
Metoda eliminarii 4 9.¤b6÷) 3.£g4+ ¤g6 4.£f3; c) 2.¦ff1
¥xe6 (2...fxe6 3.£xg6+ ¥g7 4.¦f6! £xf6
Din nou, albul remizeaza prin eliminarea 5.£xe8+ £f8 6.¥xe6+ ¥xe6 7.£xe6+ £f7
continuarilor care pierd fortat si imediat 8.£b6÷) 3.¥xe6 fxe6 4.£xg6+ ¥g7 5.¦f3
1.g7+! [1.¢f7? ¦g7+ 2.¢f8 ¦xa7–+; 1.a8£? ¦f8³; 2...¥xe6 3.¥xe6 fxe6 4.£xg6+ ¥g7
¦xa8 2.¢f7 ¦a7+–+] 1...¢h7 [1...¦xg7 5.¦f3© albul trebuie sa faca remiza ,
16
profitand de materialul redus ramas pe ¦c4+ 7.£xc4=] 6...¦a4 7.¢b3+- lovitura
tabla(5.¦h5 Ftacnik 5...£f6 6.£xf6 ¥xf6 dubla: ¢xa4 si ¦c1
7.¦xc5÷) ; 1...¥xe6? In mod normal se
incepe cu aceasta mutare, se vede imediat
ca e slaba, deci o putem elimina. Daca mai XABCDEFGHY
gasim una slaba dintre celelalte 2 optiuni,
prin eliminare stim ce avem de mutat
8-+-+-+-+(
2.¦xe6 fxe6 3.£xg6+ £g7 4.¥xe6+ ¦f7 7+-+-+-+-'
5.¥xf7+ ¢f8 6.£xf6+-] 2.¦xe6! Mutarea 6-+P+K+-+&
castigatoare [2.£xg6+? £g7 (2...¥g7µ)
3.¦xe6 £xg6 4.¦exf6+ ¢h7!™ –+; 5+-+-+-+-%
2.¥xe6+? ¥xe6 3.¦xe6 £g7!µ] 2...¢g7 4-+-+-+-+$
[2...¥xe6 3.£xg6+ £g7 (3...¥g7 4.¥xe6+)
4.¥xe6+ ¢h8 (4...¦f7 5.¥xf7+ ¢f8 3+-+-+-+-#
6.£xf6+-) 5.¦h5+] 3.¦xe7+ ¥xe7 4.¦xf8 2-+-zP-tr-+"
¥xf8 5.h4! . 1–0 Anand,V-Gelfand,B/Wijk 1mk-+-+-+-!
aan Zee 1996 /[Anand][5.h4 ¢h7 6.h5 ¤e7
7.£f3 (7.£f4 ¥d7 8.£f6 ¥c6 9.¥f7+-) xabcdefghy
7...¥f5 8.£xb7+-] Gandirea inversa 1b
17
1.¤f6+!+- Un sacrificiu tipic 1...gxf6 previne fuga regelui, apoi mat] 6...¢g6
[1...¢h8 2.¦d7 £b8 3.£h5+- (3.£c2 gxf6 7.h5+ 1–0 Adams,M-Leko,P/Linares 1999
4.¦xf7 ¥g7 5.£g6 ¦g8 6.¥xf6+-) ]
2.£g4+ ¢h7 [2...¥g7 3.¥xf6+-] 3.¥e4+
Albul a sacrificat ¤f6 si ataca cu £+ 2 ¥ Intuitie 1
3...f5 4.¥xf5+ exf5 5.£xf5+ ¢g8 6.£f6!
[6.¦d7 Este interesant ca aceasta pozitie s-a Cand vorbim de sacrificii intuitive ne
mai intalnit in partida Szabo,L - Padevski, referim la acele combinatii unde nu putem
Amsterdam 1972 6...¤e7™ 7.£g4+ ¤g6 calcula tot pana la sfarsit. Ne bazam pe
8.¦xc7 ¦xc7³] 6...¢h7 7.g4! Aici vorbim si reguli generale:- avem mai multi atacatori
de deducerea mutarii. Albul este aproape sa decat el aparatori- avem minim sah etern si
dea mat, negrul se salveaza prin ¢f5. Ca putem cauta chiar ceva mai multavem multe
urmare albul rezolva problema acestui posibilitati de a continua atacul, deci sansa
camp, dupa care matul este imparabil sa existe ceva foarte tare creste 1.e4 c5
[7.£h8+ ¢g6 8.£g8+ ¢f5] 7...¤e7 2.¤f3 e6 3.d4 cxd4 4.¤xd4 a6 5.¤c3 £c7
8.£xf7+ 1–0 Gorbatov,A - Afonin,A 6.¥d3 ¤c6 7.¥e3 ¤f6 8.0–0 ¤e5 9.h3 ¥c5
/Moscow 1999 10.¢h1 d6 11.f4 ¤g6 12.£e1!? 0–0 13.f5
¤e5 14.£h4 ¥d7
XABCDEFGHY XABCDEFGHY
8r+-+rvlk+( 8r+-+-trk+(
7zppwq-+pzp-' 7+pwql+pzpp'
6-+-+-sn-zp& 6p+-zppsn-+&
5+-sn-sNN+-% 5+-vl-snP+-%
4-+-+-+-zP$ 4-+-sNP+-wQ$
3+-vL-+Q+-# 3+-sNLvLR+P#
2PzPP+-+P+" 2PzPP+-+P+"
1+-mKR+-+R! 1tR-+-+-+K!
xabcdefghy xabcdefghy
Gandirea inversa 2b
1.¤xh6+! gxh6 2.¤g4! Practic se ajunge la 15.¦f3! Albul a sacrificat o calitate pentru
situatia anterioara dupa sacrificiul ¤ la f6 deschiderea de linii spre ¢ advers. In mod
sia ¥ de campuri albe [2.£xf6 era de normal nu se putea calcula totul ( aici insa,
asemenea bine, dar negrul opunea mai vorbind de o varianta teoretica, se putea
multa rezistenta 2...¥g7 (2...¤e4 3.¦d7! studia de acasa) , ne bazam pe numarul
¤xf6 4.¦xc7 ¤d5 5.¤d7!) 3.¦d7 ¥xf6 superior al atacantilor fata de aparatori
(3...¤xd7 4.£xf7++-; 3...£xd7 4.£xg7+ 15...¤xf3 [15...£b6 16.¦g3 ¥xd4 (16...¤e8
¢xg7 5.¤xd7+ ¢g8 6.¤xc5+-) 4.¦xc7 17.¤ce2 £xb2 18.¦f1„) 17.£xf6 g6
¥xe5 5.¦xc5±] 2...¤xg4 [2...¤fe4 3.¤f6+ 18.¥xd4 £xd4 19.¦f1‚] 16.gxf3 ¢h8
¤xf6 4.£xf6 - 21...¤g4] 3.£xg4+ ¢h7 [16...£b6 17.¦g1 ¥xd4 (17...¢h8 18.e5
4.£f5+ ¢g8 5.£f6 Din nou bateria £+¥ pe dxe5 19.¦xg7!) 18.e5! ¥xe3 19.¦xg7+!
diagonala a1–h8 5...¢h7 6.£h8+ [6.h5 ¢h8 (19...¢xg7 20.exf6+ ¢h8 21.fxe6+-)
18
20.fxe6+-] 17.¦g1 £d8? [17...¦g8 18.fxe6 (20.£h6+ ¢e8 21.¥f4 £c3 negrul se
fxe6 (18...¥xe6 19.e5 dxe5 20.¤e4 ¤xe4 apara; 20.¥xe6 ¤e5! 21.£h6+ ¢e8)
21.¥xe4 g6 22.£f6+ ¦g7 23.¥h6 ¥f8 20...£d6 21.¥f4 £xb4 22.£g7+ ¢e8
24.¥xg7+ ¥xg7 25.¤xe6 fxe6 26.£xe6 23.¥xe6 ¤e5 (23...£f8 24.¥xf7++-)
¦d8=) 19.e5 dxe5 20.¤e4 ¤xe4 21.¥xe4 24.¥b3+-; b2) 18...h5!? 19.¤g5 (19.¥h6!?
g6 (21...h6 22.¥xh6+-) 22.¦xg6 (22.£f6+ £c3 20.¦c1 £xf6 21.¥g5„) 19...¤d7
¦g7 23.¥h6 ¦ag8 24.¦g4 exd4 25.¦h4 20.¤xf7 (20.¥b2 ¥b8 21.£xh5 £xh2+
¥e7–+ blitz) 22...¦xg6 23.¥xg6 ¥c8 22.£xh2 ¥xh2 23.¢xh2©) 20...¥b8
(23...¥c6 24.¤xe6 £e7 25.¤g5 ¥xf3+ 21.£xh5 ¤xf6 22.£g6+ ¢f8 23.¥h6+ ¢e7
26.¢h2 ¥xe3 27.¤f7+ £xf7 28.¥xf7+-) 24.¤d6 £xd6 (24...¦xd6 25.¦f1+-)
24.¤f5 (24.¤xe6 ¥xe6 25.¥xc5 ¢g8 25.£g7+ ¢e8 26.£g6+ ¢e7=; 19.¥b2 £e3
26.¥e4 £xc5 27.£xh7+ ¢f8 28.£h8+ (19...£xb4 20.¥c4©) 20.£c4 £h6 21.¤e5
¥g8 29.£f6+ ¥f7=) 24...¥f8 25.£f6+ ¥g7 £h5 (21...¥e3 22.£c7 £xf6 23.¤xf7 £xb2
26.¤xg7 £xg7 27.£d8+ £g8 28.£f6+=; 24.£xd8+) 22.£f4©; c) 18.¥d3 ¦xd3!
17...¥xd4 18.¥xd4 e5 19.¦xg7+-] 18.e5! (18...¤d7?! 19.¥xh7+ ¢h8! (19...¢xh7??
dxe5 [18...¥xd4 19.¥xd4 ¤e8 20.f6 g6 20.£e4+; 19...¢f8?? 20.¥h6+ ¢e8
21.¦xg6! fxg6 22.¥xg6+-] 19.¦xg7!!± ¦g8 21.£xe6+ fxe6 22.¥g6#) 20.¥d3 ¤xf6
[19...exf5 20.¤d5! ¦g8 (20...¢xg7 21.¥b2©) 19.£xd3 ¤d7 (19...£d7!?)
21.£h6+ ¢h8 22.¤xf6+-) 21.¦xf7 ¦g7 20.£d2 ¢f8 negrul scapa; d) 18.¥b2 £f4
22.¦xg7 ¢xg7 23.¥g5+-; 19...¥xd4 19.¦f1 (19.¤e5 ¦d2 20.£h5 £xf6)
20.¦xh7+! ¤xh7 21.f6+-; 19...¢xg7 19...£e3 20.£c2 £h6 21.¤e5 ¤c6; e)
20.¥h6+ ¢h8 21.¥g5 ¥e7 22.fxe6+-] 18.¤g1 ¢h8! (18...¦d4 19.£h5 ¤d7
20.¦xg8+ ¢xg8 [20...¤xg8 21.f6! ¤xf6 20.£g5+ ¢f8 21.¥xe6 este destul de
22.¥g5+-] 21.¥g5 ¥e7 22.¤e4! ¤d5 neclar) 19.¥h6 ¦g8; f) 18.¥h6 CALCUL
[22...¤xe4 23.¥xe7+-] 23.f6!+- £b6 18...¤d7 19.£xe6 (19.£d2 ¤f8) 19...¤f8!
[23...¥b4 24.¥h6+-; 23...¥f8 24.¤d6+-] f1) 19...¤b6?! 20.£e3 ¥f5 21.¥f8!
24.¤c5 [24.£g3+-; 24.¤d6+-] 24...£xc5 (21.£g5+ ¥g6 22.¥f8 £b8 23.¥e7 ¦d6
25.£xh7+ Mitkov- Rublevsky, 2000 24.£h6 ¦xf6 25.¥xf6 £f8) 21...£xc4
(21...¢xf8 22.¦e1 ¥e6 23.£h6+) 22.£g5+
Intuitie 2 ¢xf8 23.£g7+ ¢e8 24.¤e5 ¤d7 25.¤xc4
¤f8 26.¤e5 ¦d7 (26...¥e6 27.¤xf7!)
1.d4 d5 2.c4 dxc4 3.e3 e6 4.¥xc4 ¤f6 27.¦e1 ¥e6©; f2) 19...¤c5 20.£e3 ¤e6
5.¤f3 c5 6.£e2 a6 7.dxc5 ¥xc5 8.e4 £c7 (20...¥f5 21.bxc5 £xc5 22.¤e5!) 21.£e4
9.e5 ¤g4 10.0–0 ¤xf2 11.b4N ¤h3+ ¥d4 (21...¢h8? 22.¥d3 ¦xd3 23.¤g5+-;
12.¢h1 ¤f2+ 13.¦xf2 ¥xf2 14.¤bd2 ¥a7 21...¤d4? 22.¤xd4 £xc4 23.£e3 ¥f5
15.¤e4 0–0 16.¤f6+?! INTUITIE 16...gxf6 24.¤xf5 ¥xe3 25.¤e7+ ¢h8 26.¥g7#)
17.exf6 ¤d7 [17...¦d8! 18.¥g5!? Cum 22.¥d3 (22.£g4+ ¢h8 23.¥g7+ ¢g8=)
albul nu are castig fortat,el trebuie sa 22...¤f8 23.¥xf8 ¢xf8 24.¤xd4 £d6
creasca treptat presiunea;apara § 25.¦f1 £xd4 26.£xh7 ¢e8 27.¥b5+ axb5
f6,pregatind apoi ¤e5 si venirea damei la 28.£g8+ ¢d7 29.£xf7+ ¢c6 30.¦c1+ ¢b6
g4 sau h5 a) 18.¤e5? CALCUL 18...£xe5 31.£c7+ ¢a7 32.£a5+ ¢b8 33.£c7+
19.£g4+ ¢f8 20.¥h6+ ¢e8 21.£g8+ ¢d7 ¢a7=; 20.£e7 (20.£e4 ¤g6 21.¤g5 ¥f5
22.£xf7+ (22.¦d1+ ¥d4) 22...¢c6 23.¦c1 22.¥xf7+ £xf7 23.£xf5 ¦d5 este
¥e3–+; b) 18.¥b3 £c3! b1) 18...¤d7? insuficient pentru alb) 20...£xc4 (20...¤e6
19.£d2 ¢f8! (19...¢h8? 20.£h6 ¦g8 21.¥xe6 £xe7 22.fxe7 ¦e8 23.¥xc8 ¦axc8
21.¤g5 ¤f8 22.¥f4+-) 20.£g5! 24.¥f8© (24.¥g5©) ) 21.£xd8 ¥h3!
19
22.£xa8 ¥xg2+ 23.¢xg2 £e2+ 24.¢g3 (27...£f1+? 28.¢h2 £d3 29.¥b8 ¥c6
¥f2+ 25.¢f4 (25.¢g2 ¥e1+–+; 25.¢g4 30.¥c2 £xc2 31.¤d4+-; 27...£d3?!
£e4+ 26.¥f4 £e6+ 27.¢g5 h6+–+) 28.¥e5 £g6 29.¥b8 £xg3 30.e8£+ ¥f8
25...£e3+ 26.¢f5 £xf3+ 27.¥f4 £d3+ 31.£xf8+ ¢xf8 32.¥xg3±) 28.¥b8
28.¢e5 (28.¢g5 £g6#; 28.¢g4 h5+ (28.¥xf3 ¦e8 29.¥d6©) 28...¥c6 29.¥f3 f6
29.¢xh5 £g6#) 28...¥d4+ 29.¢d6 ¥b6+ 30.£d6 ¦xb8 31.£xb8+ ¢f7 32.e8£+
30.¢e5 ¥c7#; 18...¤c6! a) 18...¤d7 ¥xe8 33.¥h5+=) 22.¤xd4 ¤xd4 23.¦c1
19.£e4 ¤f8? 20.£h4 e5 21.£h6 ¤e6 ¥xg2+ 24.¢xg2 £b7+ 25.¢h3 £f3+
22.¥xe6 fxe6 23.¤xe5 ¦d7 24.£h5 ¦f7 26.£g3+ £xg3+ 27.hxg3©; c22) 20.¦c1!?©;
25.¦d1 amenintarea ¦d8+ decide; b) 20...¤d4 21.¥h6 (21.£g4? e5; 21.¤xd4?
18...£d6 CALCUL 19.¤e5 (19.£e4!?) ¦xd4 22.£xa8 ¥b8–+) 21...¤f5 (21...e5?
19...¤c6 (19...¥d4? 20.¥h6!; 19...£f8? 22.¤xd4 (22.¦c1? £xc1+ 23.¥xc1 ¤xb3
20.£g4 ¢h8 21.¥h6!; 19...£d4 20.¦f1 -+) 22...¦xd4 (22...¥xd4 23.¦f1
amenintarea ¤f7 "pluteste in aer") 20.¤xf7 amenintarile ¥c2 si £h4 asigura avantaj
¢xf7 21.£h5+ ¢g8 22.¦f1 ¢h8 (22...¥f2 albului; 22...exd4? 23.¥c2+-) 23.£xa8
23.f7+ ¢g7 24.£h6+ ¢xf7 25.£xh7+ albul si-a recastigat materialul sacrificat,
¢e8 26.¦xf2) 23.f7 e5 24.¥e6! £xe6 avand in continuare sanse de atac deoarece
25.f8£+ ¦xf8 26.¦xf8+ ¢g7 27.¥h6+! nu merge: 23...£b7? 24.£xb7 ¥xb7
£xh6 28.£f7#; c) 18...b5!? 19.¥b3 (19.¤e5 25.¥e3) 22.£g4+ ¢h8=; 20.£e4 ¥b7
aceasta mutare functioneaza doar in cazul in 21.£g4 ¥xf3 22.gxf3 ¤e5 23.£g3 £b7!;
care negrul va gresi 19...bxc4? (19...¤c6! 19.£e4 (19.¥h6?! ¥d4! a) 19...¤d4?
20.¤xc6 £xc6 21.£g4 h5 22.£xh5 ¥b7 20.¤xd4 ¦xd4 21.£h5+-; b) 19...e5?!
23.¥f1 £e4–+) 20.¥h6 ¦d4 21.£h5 £xe5 CALCUL 20.¤g5! (20.£e4 ¤d4 21.£h4
22.£xe5 ¦g4 23.£c7+-) 19...¤d7! Nu e ¤f5 (21...¥f5? 22.¤xe5!) 22.£g5+ ¢h8
clar cum trebuie sa continue albul c1) 23.¥xf7 (23.¥g7+ ¢g8=) 23...£xf7
19...¥b7?! 20.¤e5 £c3 (20...¤c6 24.¤xe5 ¦f8! (24...£g8? 25.¥g7++-)
21.¥f4‚; 20...¢f8 21.£h5 ¥e4 22.¥xe6 25.¤xf7+ ¦xf7 26.¥g7+ ¢g8=) 20...¤d4
¥xg2+ 23.¢xg2 £c2+ 24.¢h3 ¦d3+ 21.¥xf7+ £xf7 22.¤xf7 ¤xe2 23.¤xd8
25.¤f3+-) 21.¦c1 £h3 22.¦c7 ¤d7 ¥e6 24.¤xe6 ¢f7 25.¦f1!+-; ) 19...e5
(22...£f5? 23.¤xf7) 23.¦xb7 £f5 24.¤xf7 (19...¤d4 20.¥h6 (20.¥d3 ¤f5 21.¥h6
£b1+ (24...¢xf7? 25.h4albul a avut timp £g3! 22.hxg3 ¤xg3+ 23.¢h2 ¤xe4
sa-si faca luft) 25.¥d1 ¢xf7 26.£d2 ¢g6 24.¥xe4 ¥d4 25.¤xd4 ¦xd4 26.¦e1 e5
27.¥h6! (27.h4? ¤xf6 28.h5+ (28.£c2+ 27.¦e3 ¥g4 28.¥xb7 in aceasta pozitie
¤e4!!–+) 28...¤xh5 29.¥xd8 ¤g3+ 30.¢h2 complicata,remiza pare cel mai probabil
¤f1+) 27...¥e3 28.¥xe3 ¤xf6 29.¥d4 in deznodamant) 20...e5 se intra in varianta
ambele cazuri atacul albului pare sa anterioara) 20.£h4 £d6 21.g4 altfel urma
compenseze calitatea(29.£c2+!?) ; c2) ¥f5 21...¤d4 22.¥d3 ¢f8 23.£xh7 ¢e8
19...¤c6 20.£e4 c21) 20.¥h6 ¥b7 regele negru scapa; 17...¢h8? 18.¤g5;
(20...e5?! 21.¦c1 se ameninta ¦c6 si ¥f7+) 17...£d8 18.¥b2 ¤d7 19.£d2 ¢h8 20.£h6
21.£e1 (21.£e4 ¤e7 22.£xe6 ¤g6) ¦g8 21.¥d3 ¤f8 22.¤e5 £e8 23.£h5]
21...¦d4!? (21...¥d4 22.£h4 (22.¥c2 ¤e7 18.£d2 ¦d8 [18...¤xf6 19.£g5+ ¢h8
23.¦c1 (23.fxe7 £xc2) 23...¥xf3 24.¥xh7+ 20.£xf6+ ¢g8 21.¥h6; 18...¤e5 19.£h6;
¢xh7 25.¦xc7 ¥xf6–+) 22...¤e7 23.fxe7 18...¢h8 19.£h6 ¦g8 20.¤g5 ¤f8 21.¥d3
(23.¤xd4? ¤g6) 23...¥xa1 24.¥f4 ¦d1+ £d7 (21...¥b8 22.¥f4!) 22.¤xh7 (22.¥f4
(24...£d7 25.£g3+ ¢h8 26.¥e5+=) castiga de asemenea) 22...¦g6 23.£xf8+
25.¥xd1 £c4 26.£g3+ ¥g7 27.h3 ¥xf3 ¦g8 (23...¢xh7 24.£g7#) 24.£h6 ¦g6
20
25.£h5+-] 19.£g5+ ¢f8 20.¥f4 £c6 XABCDEFGHY
[20...£xc4 21.¥d6+ ¢e8 22.£g8+ ¤f8
23.£xf8+ ¢d7 24.¤e5#; 20...£b6 21.£g7+
8-+K+-+-+(
¢e8 22.¤g5+-] 21.¦d1 ¤xf6 [21...b5 7+-+Q+-+-'
22.£g7+ ¢e8 23.¦xd7+- (23.£g8+ ¤f8 6-+-+-+-zP&
24.£xf8+ ¢xf8 25.¦xd8+ £e8 26.¥h6+
¢g8 27.¦xe8#) ] 22.¦xd8+ ¤e8 [22...¢e7 5mk-+-+-+-%
23.¥e5 (23.¥d6+) 23...¢xd8 24.¥xf6+ 4-wq-+-+-+$
¢c7 25.¥d8+ ¢d6 26.£e7#] 23.¤e5
[23.£h6+ ¢e7 (23...¢g8 24.¥d6) 24.¥g5+ 3+-+-+-+-#
f6 25.¥xf6+ ¤xf6 26.£f8#] 23...£a4 2-+-+-+-+"
[23...£e4 24.¤d7+ ¥xd7 25.¥d6#] 24.£h5 1+-+-+-+-!
Lputian - Dlugy, 1998
xabcdefghy
E2 negrul muta
21
XABCDEFGHY 31...h5!? [If 31...¦xf1+ 32.¦xf1+ £xd5
33.¦xf8+ ¢xf8 34.exd5] 32.£xc1! [Not
8-+-+-trk+( 32.¦xf8+? ¢h7] 32...£h4 33.¦xf8+ ¢h7
7+-+-+pzpp' 34.h3 £g3 35.hxg4 h4 36.¥e6
6-+-zp-+-+&
5+-+L+-wq-% XABCDEFGHY
4R+-+P+n+$ 8K+-+-+-+(
3+-tr-+-+-# 7+-+-+-+-'
2P+-+Q+PzP" 6-+-+-zP-+&
1+-+-+R+K! 5+-+-+-+-%
xabcdefghy 4-sn-+-+-+$
E3 albul muta
3+-+-+-mkl#
30.¦xf7! [30.¥xf7+?! ¢h8 31.h3 (31.¥d5? 2-+-+-+-+"
£f4!) ] 30...¦c1+?! [30...£xd5? 31.¦xf8+ 1+-+-+-+-!
¢xf8 32.£f1+!; 30...£c1+? 31.£f1!;
30...¦fc8? 31.¦c4! (31.£f1) 31...¦c1+ xabcdefghy
32.£f1!; 30...¦cc8?! 31.¦a8!! ¦xa8 32.¦f5+ E4 albul muta
¢h8 33.¦xg5 ¦ac8 (33...¦ab8 34.¥b3)
34.¥c4! ¤e5 35.¦xe5 dxe5 36.h3; 30...h5! 1.f7 ¥g2+ 2.¢b8! [2.¢a7? ¤c6+ 3.¢b6 (or
31.¦c4! a) 31.£f1 ¢h7! (31...¦xf7? 3.¢a6 ¥f1+! 4.¢b6 ¤e5) 3...¤e5! 4.f8¤
32.£xf7+ ¢h7 33.£g8+ ¢h6 34.£h8+ un final nu tocmai placut de jucat] 2...¤c6+
¢g6 35.¥f7+! ¢xf7 36.¦a7+ ¢f6 3.¢c7! [3.¢c8? ¤e7+! si ¤g6] 3...¤d4
37.£d8+ ¢g6 38.¦xg7+) 32.¦xf8 ¦c1 4.¢d6! [If 4.¢d7? ¥h3+ urmat de ¤e6 cu
33.¥e6? ¤e3! 34.¥f5+ ¤xf5 35.¦xf5 ¦xf1+ remiza] 4...¤f5+ 5.¢d7!! Doar aceasta
36.¦xf1 £b5!; b) 31.¦xf8+ ¢xf8 32.£f1+ mutare castiga [If 5.¢c5? ¤g7!; or 5.¢e6?
£f6 (if 32...¤f6 33.¦c4) 33.£xf6+ (or ¥d5+!! 6.¢xd5 ¤e7+ urmat de ¤g6 cu
33.¦a8+ ¢e7 34.¦a7+ ¢d8 35.¦f7 £xf1+ remiza; 5.¢e5? ¤e7 6.¢f6 (6.¢e6 ¥d5+
(35...¤f2+ 36.¢g1 £h6!) 36.¦xf1 ¤e3) 7.¢xe7 ¥xf7) 6...¤d5+ 7.¢g6 (7.¢g7
33...¤xf6 34.h3 ¤xd5 35.exd5 ¦d3 36.¦a5 ¤c7!) 7...¤f4+ 8.¢f5 ¥h3+ si ¤e6]
¢f7; 31...¦xc4 (31...¦xf7 32.¥xf7+ ¢xf7 5...¥c6+! 6.¢d8!! [6.¢c7? ¤d4! 7.¢d6
(or if 32...¢h7!? 33.¦xc3 £e5 34.g3 £xc3 ¤f5+ 8.¢c5 ¤g7!] 6...¤d4 7.¢e7 ¤f5+
35.¥xh5 albul castiga) 33.¦xc3 £e5 8.¢f6 ¤d6 9.f8£
34.¦f3+ ¢e7 35.g3 contrajocul negrului s-a
epuizat) 32.£xc4 (not 32.¦xf8+?! ¢xf8
33.£xc4 £e5! 34.£f1+ ¢e7 35.£g1 E5
£f4!) 32...¦xf7 33.¥xf7+ ¢h7 (if 33...¢f8
34.¥e6 £e5 35.£c8+ ¢e7 36.£d7+ ¢f6 1.e4 d5 2.exd5 ¤f6 3.¤c3 ¤xd5 4.¤f3
37.£f7+ ¢g5 38.£f5+ £xf5 39.exf5) ¤c6 5.d4 ¤xc3 6.bxc3 ¥g4 7.d5 ¤e5 De
34.£f1! cu avantaj clar pentru alb(este mai apreciat aceasta mutare 8.¤xe5 ¥xd1
putin tare 34.£c8 ¤h6! 35.¥d5 £d2 36.h3 9.¥b5+ c6 10.dxc6 ¥e2!! [10...£d5?
£e1+ 37.¢h2 ¤g4+! 38.hxg4 £h4+ cu 11.cxb7+ ¢d8 12.¤c6+] 11.¢xe2? [11.c7+
sah etern) ] 31.£f1!! [Nu 31.¦f1+?? ¢h8]
22
¥xb5 12.cxd8£+ ¦xd8µ] 11...£d5 12.c4 XABCDEFGHY
£xe5+ 13.¥e3 0–0–0–+
8-+-wqrmk-+(
7zpp+-zpLvl-'
XABCDEFGHY 6-+-zp-+pzP&
8-+-+rtrk+( 5+-+-+l+-%
7+-+-wQpzpp' 4-+Q+-+-+$
6p+-zP-sn-+& 3+-sn-vLp+-#
5+p+-+-+-% 2P+P+-+-+"
4-+-zp-+-+$ 1+K+R+-+R!
3zPL+-+-+-# xabcdefghy
2-zPP+-+Pwq" E8 albul muta
1+K+RtR-+-!
1.¢c1?? [1.¢a1! ¥f6 2.¥xe8 ¤xd1+ 3.¥d4
xabcdefghy ¥e6 4.£b4 ¤e3 5.¥xg6+-] 1...¥h8 2.h7 e6
E6 albul muta 3.¥g8?? [3.¥xe8 ¤e2+ 4.¢b1 £f6
(4...¤c3+? 5.£xc3 ¥xc3 6.h8£+ ¥xh8
22.¥xf7+! ¦xf7 23.£xe8+ ¤xe8 24.¦xe8+ 7.¦xh8+ ¢g7 8.¥d4+ e5 9.¥xe5+)
¦f8 25.d7 £d6 26.¦f1!! 5.¥h6+ ¢e7 6.£c7+ ¢xe8 7.£c8+ £d8
8.£xd8+ ¢xd8 9.¦df1 ¤g3 10.¥g7 ¥xg7
11.h8£+ ¥xh8 12.¦xh8+ ¢c7 13.¦xf3
XABCDEFGHY ¤e4©] 3...£a5 4.¦d3 ¤xa2+ 5.¢b1 ¤c3+
8-trr+l+k+( 6.¦xc3 ¥xc3 7.¥h6+ ¢e7 8.¥g5+ ¢d7
7+pwq-vlp+-' 9.£xc3 £xc3 10.h8£ £xh8 11.¦xh8 ¦xg8
0–1 Aroshidze,L-Vocaturo,D/Antalya 2009
6p+-zp-snp+&
5+-+-zp-+-%
4P+-vLP+-+$ XABCDEFGHY
3+-sNL+-wQ-# 8-+-+-+k+(
2-zPP+-+PzP" 7zpPwq-+rzpp'
1+-+-tRR+K! 6-+-+-+-+&
xabcdefghy 5+P+Q+-+-%
E7 albul muta 4P+-+p+P+$
3+-+-+-+P#
20.¦xf6!! ¥xf6 [20...exd4 21.¤d5 £d8
22.e5! ¥xf6 23.exf6 ¦c5 24.¤e7+ ¢f8 2-+-+-mKN+"
25.¦e4+- cu ideea ¦h4.] 21.¤d5 £d8 1+-tR-+-sn-!
22.¥b6 ¥h4! 23.£h3 £g5 [23...¥xe1 xabcdefghy
24.¥xd8 ¦xd8 25.£h6!+-] 24.g3 £d2
25.£f1! ¥d8 26.¥e3 £a5 27.¦a1! E9 albul muta
23
1.¤f4!!= [1.¢xg1? £xc1+ 2.¢h2 £c7+ XABCDEFGHY
3.¢g1 £xb7; 1.£xf7+? £xf7+ 2.¢xg1
£xb7µ] 1...£xf4+ [1...¤xh3+ 2.¢g3
8r+-+-trk+(
£xf4+ 3.¢xh3 £f3+ 4.¢h2=] 2.¢g2 £f3+ 7zpp+-+pzp-'
3.¢xg1 £g3+ 4.¢h1 £xh3+ 5.¢g1 £e3+ 6-wqp+psN-zp&
6.¢g2 £f3+ ½–½ Nataf,I-Bluvshtein,M
/Montreal 2004 5+-+-zP-+P%
4-vl-+-+-+$
3+Q+-+-+-#
XABCDEFGHY 2PzPP+-+P+"
8-+-+-mk-+( 1+-mKR+R+-!
7wq-+-+pzp-' xabcdefghy
6-+-+-vl-+& E11 negrul muta
5+-+P+-+-% 1...gxf6 [1...¢h8?? 2.£d3 gxf6 3.¦xf6 ¢g7
4-zp-trp+-+$ 4.£g3++-] 2.£g3+ ¢h7 3.¦d7 ¢h8!!
[3...¦g8? 4.¦xf7+ ¢h8 5.£d3 f5 6.£d7+-]
3+P+R+-+-# 4.¦xf6 [4.£f4 ¢h7 5.£xf6 £e3+ 6.¢b1
2-+P+-wQ-zP" ¥c5 7.¦xb7 ¦ab8 8.¦xb8 ¦xb8 9.£xf7+
1+K+-+R+-! ¢h8 10.£f6+ ¢g8 11.£xe6+ ¢h8=]
4...£g1+ 5.¦d1 ¥d2+!! 6.¢xd2 ¦fd8+
xabcdefghy 7.¢c3 £c5+=
E10 albul muta
24
initiativa] 21...£e7 [21...exd4 22.£g5 £e7 XABCDEFGHY
23.¤f6+ ¢h8 24.£h5 £xf6 25.¥g5+ ¢g7
26.£h6+ ¢g8 27.¥xf6+-; 21...f5 22.£g5
8r+l+-trk+(
£f7 23.¦xe5] 22.¥g5 £d6 [22...£f8 7zpp+-vlp+p'
23.¤f6+ ¢h8 24.¥h6 £e7 25.£g5 urmat de 6-+-+-+pwQ&
£h5] 23.¥e7!! [23.¥f6!] 23...£xe7 24.£h6
f5 [24...£f8 25.¤f6#] 25.£xg6+ ¢h8 5+-wq-+-+-%
26.¤f6 [castiga si 26.¦xe5 ] 26...¥g8 4-+-+-zp-+$
27.¤xe8 ¦xe8 [27...£xe8 28.£f6+ ¢h7
29.¦xe5+-] 28.¦xe5+- 3+-+L+N+-#
2PzPP+-+-zP"
1+K+-+RtR-!
XABCDEFGHY
xabcdefghy
8-+-+-trk+( E14 albul muta
7+-+-+-zp-'
6-+-wq-+-+& 20.¦g5! [20.¥xg6? fxg6 21.¦xg6+ hxg6
22.£xg6+ ¢h8= 23.¦g1?? £xc2+ 24.£xc2
5+-+-tRr+-% ¥f5–+; 20.¤g5? ¥xg5 21.¦xg5 £d4; 20.h4
4Pzp-+-+-+$ ¦d8 21.¤g5 ¥xg5 22.hxg5 £f8] 20...f5
[20...£c7 21.¦h5] 21.¥c4+ [21.¦xg6+ hxg6
3+-+-+-+P# 22.£xg6+ ¢h8 23.£h6+ ¢g8 24.¥c4+
2-zP-+Q+PmK" £xc4 25.¦g1+ ¢f7 26.£g6#] 21...£xc4
1tR-+-+-+-! 22.¦xg6+ ¢f7 [22...hxg6 23.£xg6+ ¢h8
24.£h6+ ¢g8 25.¦g1+ ¥g5 (25...¢f7
xabcdefghy 26.£g6#) 26.£g6+ ¢h8 27.¤xg5 £c7
E13 albul muta 28.£h5+ ¢g7 (28...¢g8 29.¤f7#)
29.¤e4#] 23.¤e5+ ¢e8 24.¤xc4
1.¦e1 ¦e8 [1...¦xe5? 2.£xe5 £xe5+ 3.¦xe5
¦f2 4.b3+-] 2.£d1!! [2.£c4+? ¦f7
(2...¢f8? 3.£xb4 £xb4 4.¦xf5+ ¢g8
5.¦xe8+; 2...¢h7!? 3.£c5 £xc5=) 3.£b5
¦fe7 4.£c4+ ¢h7 5.£h4+ ¢g8 6.£c4+
partida Mestel-Gurevich a fost remiza in
pozitia aceasta] 2...£c7! [2...¦fxe5? 3.£xd6
¦xe1 4.£xb4±; 2...£b8 3.£d5+ ¢h7 4.£b5
£xb5 (4...£d6 5.£xe8; 4...¦fxe5 5.£xb8)
5.¦xb5 ¦xe1 (5...¦xb5 6.¦xe8) 6.¦xf5 ¦e2
7.b3 ¦e3 8.¦f3] 3.£c1!! [3.£d5+ ¢h7
(3...¢f8 4.£b7!! £d6 5.£xb4!) 4.£a5 £d6
(4...£b8? 5.£b5) 5.£c5 £xc5! 6.¦xc5
¦xc5 7.¦xe8 ¦c2 8.b3 ¦c3=] 3...£d6
[3...£b8 4.£c4+] 4.£c5 £xc5 5.¦xc5 ¦xe1
6.¦xf5 ¦e2 7.b3 ¦e3 8.¦f3+-
25