ȘCOALA MARILOR MAEȘTRI

EFORIE NORD 16.06 – 22.06. 2015

LECTORI:
MM VLADISLAV NEVEDNICHY
MM CONSTANTIN IONESCU
MM BERESCU ALIN
MI GABRIEL MATEUȚĂ
MI GEORGE – CĂTĂLIN ARDELEAN

Coordonator proiect
CORNELIU PAȘCALĂU – antrenor emerit
OPIS

MM VLADISLAV NEVEDNICHY

Ce este intuiția și ce gândesc despre

intuiție marii maeștri pag. 1- 42

MM CONSTANTIN IONESCU

Combaterea deschiderilor dubioase pag. 1-17

MM BERESCU ALIN

Pionul izolat pag. 1-18

MI GABRIEL MATEUȚĂ

Slăbiciunile pionilor pag. 1- 10

Câmpuri slabe și exploatarea lor pag. 1- 9

MI GEORGE – CĂTĂLIN ARDELEAN

Inițiativa pag. 1- 37
Ce este intuiţia şi ce gândesc
despre intuiţie marii maeştri
MI Mircea PAVLOV Vladislav Nevednichy
antrenor F.I.D.E Mare Maestru
Marii filosofi în diverse perioade ale istoriei au
definit intuiţia în diferite moduri. Totuşi,
începând cu Platon, Descartes şi Hegel, ei au
definit intuiţia ca o capacitate de a lua rapid
decizii ca urmare a unei înţelegeri bazate pe o
lungă experienţă.
Dar cum definesc marii maeştri intuiţia?
Viswanathan Anand spune simplu:
„intuiţia este prima mutare pe care o
văd pe tablă!”
O definiţie scurtă, un punct de vedere personal
care se referă la privirea rapidă ce pătrunde
profund în caracteristicile poziţiei şi generează
în creier mutarea!
Acest algoritm se potriveşte ca o mănuşă pentru
marele J. R. Capablanca.
Marele maestru Bora Kostici povesteşte cum,
într-o seară, la Clubul Manhattan din New York
un grup de mari maeştri analizau o poziţie şi
după îndelungi discuţii au ajuns la concluzia că
cea mai bunaămutare ar fi 1.Ne5. Tocmai trecea
prin zonă J. R. Capablanca şi unul din
analizatori l-a întrebat care ar fi cea mai bună
continuare. Aruncând o privire scută, acesta a
indicat mutarea 1. Ce5! S-au aşezat din nou la
analiză şi după alte 2 ore au ajuns la concluzia
că J. R. Capablanca avusese dreptate.
Marele maestru Helmuth Pfleger, psiholog de
profesie, este de părere ca intuiţia este ceea ce
omul nu poate explica raţional, intuiţia după
părerea sa este un simţ. Intuiţia în şah şi nu
numai în şah este procesul conştient sau
inconştient care generează rapid jucătorului
soluţia fără o gândire aprofundată, soluţie pe
care jucătorul nu o poate explica. Jucători
precum J. R. Capablanca sau Tigran Petrosian în
anumite poziţii nici nu gândeau, ei simţeau sau
ştiau ce trebuie să facă.
Numai calculul concret, fără intuiţie, nu dă
rezultatele dorite.
Diferenţa dintre om şi computer din punct de
vedere al calculului constă în faptul că la
sfârşitul lungilor variante concluzia
computerului este legată de material, în timp ce
omul începe să simtă poziţia.
Dar să nu ne închipuim că jucătorul tânăr de la
început are intuiţie. Intuiţia se formează şi se
dezvoltă în timp pe măsura ce el studiază şi
analizează partidele clasicilor. La cei înzestraţi
intuiţia apare mai repede.
Marele maestru Vladimir Kramnik consideră
că intuiţia este o percepţia rapidă a poziţiei greu
de explicat logic. După părerea sa, intuiţia
depinde şi de nivelul de cunoştinţe, cu fiecare
acumulare de noi cunoştinţe intuiţia se
îmbunătăşeşte, însă intuiţia depinde şi de natura
jucătorului. După părerea sa, talentul şahist se
manifestă înainte de toate prin intuiţie.
Alegerea mutării ține şi de gust. Ne place
poziţia, nu ne place poziţia, credem într-o
poziţie, nu credem în alta. Acestea sunt decizii
intuitive. Când este vorba de calcul exact,
intuiţia nu joacă un rol important, dar la blitz
intuiţia joacă rolul decisiv.
Kramnik se consideră un jucător intuitiv.
,,Jocul meu” afirmă el, „se bazează pe
intuiţie, renunţ deseori la unele variante
pentru că intuiţia îmi spune că
variantele sunt incorecte.”
J. R. Capablanca şi V. Anand sunt de asemeni
jucători intuitivi, în timp ce Garry Kasparov a
fost un jucător care se baza pe calcul precis,
intuiţia nu juca un rol important în luarea
deciziilor sale.
Profesorul Malkin, psiholog de la centrul de
pregătire al cosmonauţilor şi un bun şahist a
făcut cercetari ştiinţifice privind intuiţia şahistă.
El a ajuns la următoarea concluzie. Experienţele
dovedesc că în poziţii complexe marii maeştri
analizează doar 3 sau 4 continuări, celelalte sunt
excluse, aflându-se în zona de excludere
intuitivă.
Cu cât jucătorul este mai puternic, cu atât el
calculează mai puţin.!
1
Caracteristic pentru jucătorul puternic este faptul
că în situaţii complicate, unde ar fi nevoie de
mult calcul, el renunţă la calcul şi alege mutarea
în mod intuitiv şi apoi verifică prin calcul
justețea soluţiei alese!
Marele maestru polonez Wlodzimierz Schmidt
spune simplu: „intuiția este cunoasterea
inconstientă!” Şlefuirea acestei calităţi se face
timp îndelungat, dar pentru cei harnici ea se
realizează mai repede!
Mihail Botvinnik îl considera pe J. R.
Capablanca cel mai mare jucător al tuturor
timpurilor pentru că el juca eminamente intuitiv!
Marele maestru Boris Gelfand spune că intuiţia
este cea care apare în poziţii critice, poziții în
care nu există un plan clar sau continuări forţate
şi ea se rezumă în special la aprecierea poziţiei
şi stabilirea mutării.
Astfel, la Garry Kasparov primele aprecieri şi
mutări sunt incorecte, el ajunge la adevăr după o
imensă muncă de calcul. Din contră, la Boris
Spassky, un mare jucător intuitiv, prima
apreciere a fost întodeauna corectă.
Iar Vasili Smîslov a afirmat: „jocul
meu s-a bazat pe experienţă, cunoştinţe,
calcul, dar cel mai mult pe intuiţie.”
Academicianul Smigla afirmă că pentru savant
şi pentru şahist cheia succesului constă în arta de
a gândi intuitiv.
Intuiţia lui Mihail Tal
Şahul nu este monopolul oamenilor de
formaţie analitică. Printre marii jucători
ai lumii au fost şi sunt şi astăzi mulţi
romantici. Chiar şi Alehin nu putea suferi
matematica, el a studiat Dreptul.
Pentru romantici, esenţialul este
inspiraţia, reacţia promptă. Un rol
important îl joacă fantezia. De foarte
multe ori justificarea unei alegeri este
explicata prin: „aşa este bine, aşa simt
eu!”. Când multe decizii se iau astfel,
vorbim de un jucător intuitiv. Şi această
tainică intuiţie se manifestă în mod
diferit.
La unii jucători este foarte dezvoltat
simţul iniţiativei, alţii nu găsesc rapid
drumul cel mai scurt pentru preluarea
iniţiativei și atacului, însă dispun de un
surprinzător simţ al pericolului, simţind
rapid cele mai ascunse pericole şi luând
la timp măsurile profilactice necesare, iar
unii pur şi simplu au o deosebită
dexteritate de a ști unde și când trebuie
plasate figurile.
Și riscul în şah este legat de intuiţie. Cine
nu riscă nu câştigă !
Riscul apare in şah la tot pasul.
Jucătorul sacrifică o figură pentru atac
(când putea să nu o facă!), există un risc?
Desigur că există, pentru că este posibil
ca atacul să nu reuşească. Sau jucătorul
acceptă un sacrificiu convins că
sacrificiul nu este corect (când putea să
nu-l accepte!). Este tot un risc, căci este
posibil ca după acceptarea sacrificiului
atacul advers să reușească! Riscul nu are
grade de comparație, nu putem spune că
riscul este mare sau mic.
Riscul este strâns legat de intuiție pentru
că multe mutări riscante se fac sub deviza
„eu cred” și mai puțin pe bază de calcul.
De regulă, spunem că jucătorul riscă în
mod real atunci când este conştient ce și
de ce riscă! În şah un apologet al riscului
intuitiv este Mihail Tal. El poseda o
extraordinară capacitate de luare a unor
decizii intuitive, întărite de o deosebită
capacitate de calcul.
Un prim exemplu de sacrificiu de pion
intuitiv in deschidere este redat în
partida următoare.
2
 continuă ideea. 18...hxg5 19.¤xg5 ¦a6
20.£f3 b4 21.£h3!

M. Tal (2605) – J. Speelman (2550)

Subotica, 1987, [B17]
1.e4 c6 2.d4 d5 3.¤d2 dxe4 4.¤xe4
¤d7 5.¥c4 ¤gf6 6.¤g5 e6 7.£e2 ¤b6 21...g6 Pierdea imediat
8.¥b3 h6 9.¤5f3 a5 10.a3 ¥e7 11.¥d2 21..bxc3??22.¥h7+¢h8 23. ¤exf7++-.
¤bd5! 12.c4 ¤c7 13.¥c2 0–0?! 22.¥xg6! bxc3 [22...fxg6 23.¤xg6 ¢g7
Preferabil era aici 13...b5 14.¤e5 ¥b7 24.£h7#=] 23.¤exf7!
15.c5 ¤cd5 16.¤gf3. 14.¤e5!?

Negrul are un avans în dezvoltare, dar albul 23...£d2+ 24.¢f1 ¦xf7 25.¥xf7+!
are spațiu și o mai bună mobilitate a
figurilor. Necesitatea dezvoltării calului din
g1, a dispunerii optime a nebunului pe
diagonala mare și perspectiva atacului rapid
g4-g5, justificat de slăbiciunea h6, l-au
determinat pe Tal să sacrifice fără a sta mult
pe gânduri pionul din d4. 14...£xd4
15.¥c3! [15.0–0–0 ¥xa3!] 15...£d8
16.¤gf3 16...¤ce8 17.g4! Neexistând
niciun pericol, regele alb rămâne în centru și
se începe atacul rapid pentru deschiderea
unor coloane. 17...b5 18.g5! Albul nu
pierde timpul cu nimicuri gen 18.¤xc6 Mai tare decât 25.¤xf7 ¢f8 # (25...¢g7
£c7 19.cxb5 căci putea urma 19...¥b7 20. 26.¦g1!) 26.£h8+ ¤g8 27.¥h7 ¤ef6
¤ce5 ¤d5 cu contrajoc şi, consecvent, își 28.¦g1 ¥c5! şi negrul se întărește și
3
contraatacă! 25...¢g7 26.¦g1!
ameninţa atacul prin descoperire şi mat:
27.¤f3 ¢f8 28.£h8 ¢f7 29.¤e5#.
26...£xg5 Altceva nu există, la 26...cxb2
urma 27.¤f3+ ¤g4 28.£xg4+ ¥g5
29.¦b1 £d3+ 30.¢g2+–. 27.¦xg5+ ¢xf7
28.bxc3! Mai bine decât 28.£xc3 ¤e4
29.£f3+ ¤8f6! 28...e5 Negrul a cedat.
M. Tal (2610) – G. Zaicik (2510)
Tbilisi, 1988, [B82]
1.e4 c5 2.¤f3 d6 3.d4 cxd4 4.¤xd4
¤f6 5.¤c3 e6 6.f4 Una dintre preferinţele
lui Tal în a combate varianta Scheveningen.
6...a6 7.£f3 Pregătește rocada mare și
împiedică b7–b5 7...£b6 O mutare de
stânjenire a intenției albului de a juca ¥e3 și
0–0–0. 8.a3!? Apără indirect calul şi
previne în timp mutarea b5–b4. 8...¤c6
(8...£xd4? 9.¥e3+-) 9.¤b3 £c7 10.¥d3
¥e7 [10...b5!] 11.¥d2!? [11.¥e3] 11...0–
0 12.0–0 [12.g4 b5 13.g5 ¤d7 14.0–0 ³]
12...b5 13.¦ae1 Ultima figură a fost
activizată. 13...b4?! [13...¥b7 14.£h3
¦ad8 (14...b4 15.axb4 ¤xb4 16.e5
¤xd3 17.exf6 ¤xe1 18.fxe7 ¥xg2
19.exf8£+ ¦xf8 20.£g3 ¥xf1 21.¥xe1
¥c4³ Schmaltz- Kasparov, 1998) 15.¢h1!?
b4 16.axb4 ¤xb4 17.¤b5 axb5 18.¥xb4
d5 19.¥a5 £c8 20.¥xd8 ¦xd8 21.e5 e4
22.¤d4 g6 23.¤xb5 ¥c5 24.¥xe4 dxe4
25.¤c3 e3 1–0 Chandra-Anuprita, New
Delhi, 2013]
14.¤d5! Cum 14.axb4?! ¤xb4 15.¤b5
(nu 15.e5?! ¤xd3 16.exf6? ¤xe1–+)
Se 15...axb5 16.¥xb4 ¥b7= nu dădea nimic
albului, tânărul Tal sacrifică figura pentru
inițiativă. 14...exd5 Acceptarea sacrificiului
este obligatorie. 15.exd5
Consecința sacrificiului de figură pentru un
pion este maxima activizare a figurilor albe
¥d3, ¦e1 pe fondul pasivității pronunțate a
figurilor adverse. 15...¥g4 Acum cel mai
bine pare a fi deplasarea calului : 15...¤b8
sau a7 după care ar fi urmat 16.axb4 ¥b7
17.c4² şi negrul este sub presiune. După
încercarea de a renunța la figură pentru
contrajoc prin 15...¥b7? ar urma 16.dxc6
¥xc6 și 17.¦xe7+– sau 15...bxa3 16.dxc6
axb2 17.¥c3±. 16.£g3 ¤xd5 17.£xg4
¤f6 18.£h3! [18.£f3?! bxa3 19.bxa3
d5=] 18...d5?! Probabil negrului nu i-a
plăcut poziția după 18...bxa3 19.¥c3 g6
(desigur, nu 19...h6?? 20.¥xf6 ¥xf6
21.£f5+–) 20.bxa3² ¦fe8 (şi nu
20...¤d5? 21.¥xg6!) 19.a4!± Lichidând
ameninţările pe flancul damei perspectivele
albului rămân superioare. 19...¦fe8
20.¢h1 [20.£f3 ¥d6!] 20...a5?! 21.£f3
¥d6 22.c4!
4
 ¢c7 34.¤e6+! 34...fxe6 35.¥d8++–)
33.£b7+ ¢d6 34.¥e7+!+–) 27.£g4 gxf6
28.£g8+ ¢e7 29.£xa8 £xf4³ S-ar părea
că sacrificiul nu este corect însă... Tal este
Tal! El a găsit mutarea de câștig

Pentru a valorifica perechea de nebuni albul

trebuie să deschidă poziția şi diagonalele.
22...bxc3 Necesar, căci la 22...¤e7? urma
23.c5!+–, iar după 22...dxc4 23.¥xc4±.
23.¥xc3 ¦xe1 24.¦xe1 ¥b4 Prin această
mutare negrul spera să anihileze perechea de
nebuni adversă, dar a avut parte de o tristă
dezamăgire.
26.£h5! gxf6 Răspunsul este forțat, căci la
26...h6 ar urma 27.£g4 g6 28.¥xg6! fxg6
29.£xg6+ ¢f8 30.£xh6+ ¢e8 (30...¢g8
31.£h8+ ¢f7 32.£g7++–) 31.£h8+! ¢d7
32.£xa8 £xf4 (32...£b6 33.¤d4+–)
33.¤c5++– 27.£xh7+ ¢f8 28.£h8+
¢e7 29.£xa8! Complicațiile s-au terminat
şi albul a rămas cu 2 pioni în plus, dar lupta
nu s-a sfârșit. 29...¥f2!

25.¥xf6! Pentru Tal, pierderea calității nu

înseamnă nimic în comparație cu cei doi
nebuni dezlănțuiți! Trecând peste emoția
momentului trebuie spus că acest sacrificiu,
pe care Tal l-a făcut intuitiv, ar fi necesitat
pentru un jucător obişnuit un calcul lung si
foarte precis! 25...¥xe1 Sacrificiul calității
trebuie acceptat, căci după 25...gxf6 ar urma
26.£g4++–. Acum albul este pus în fața 30.¥b5! După 30.g3?! urma ¥a7! cu
unei alegeri dificile. De exemplu dacă amenințarea £b6. 30...¤d4 31.£e8+
26.£g4? urma g6 27.f5 £d6 şi la 28.£g5 ¢d6 32.£f8+ ¢e6 [32...£e7 33.£xe7+
¤e5µ sau 26.¥xh7+ ¢f8! (şi nu ¢xe7 34.¤xa5+–] 33.¤c5+ ¢f5
26...¢xh7? 27.£h5+ ¢g8 28.£g5 ¢f8 34.¥d7+!
29.£xg7+ ¢e8 30.£g8+.¢d7 31.£xa8
£xf4 32.¤c5+ ¢c7 (32...¢d6 33.£f8+
5
 asemenea sacrificii nu necesită niciun fel de
calcul. Este suficient să privești poziția
rezultată ca să-ți dai seama că sacrificiul
este corect.“ Într-adevăr, după… 12...¦xf7
13.¤xf7 ¢xf7 14.£b3+ ¢f8 15.¦ac1!

Numai așa ! Mai slab era 34.¥d3+? ¢xf4

35.£h6+ ¢e5. 34...¤e6 Acum la
34...¢xf4 urma 35.£h6+ ¢e5 36.¤d3+
¢d6 37.£xf6++–. 35.£xf7 Din nou slab
era acum 35.¥xe6+? fxe6 36.g4+ ¢xg4
37.£g8+ ¢f3'³ şi negrul scapă basma
curată! 35...£xc5 36.£xe6+ ¢xf4 …avantajul de dezvoltare și puternica forță
37.£xf6+ ¢e3 38.£g5+ ¢d3 39.¥e6 de penetrație a turnurilor pe coloanele «c» și
¢c4 40.£f4+ Ca de obicei, ultima mutare «d» fac apărarea negrului fără speranță.
înaintea controlului nu este cea mai bună. 16...a6 [15...£b6 16. ¤b5¤e8
Câstiga ușor 40.£c1+. 40...¥d4 41.£c1+ 17.£c4!16.¦fd1 £a5 [16...£b6 17.£a3]
¢b4 42.£xc5+ ¢xc5 43.b3+– Poziția 17.£c4! £f5 [17...¤b6 18.¦d8+]18.h3
este câștigată, restul este tehnică. 43…¢d6 ¤e8 19.¤d5 £e6 20.£b4 b5 21.¦c6!
44.¥c8 ¢e5 45.g3 ¢e4 46.¢g2 ¥c5
47.¥b7 ¥b4 48.h4 ¥c3 49.¢h3 ¥e1
50.g4 ¢e5 51.g5 d4 52.¥a6 ¥b4
53.¢g4 ¢e4 54.g6 ¥f8 55.¢g5 1–0.

M. Tal – S. Johannessen
Riga, 1959, [D93]
Albul mută.

21...£f7 22.¤c7 ¤xc7 [22...¤e5

23.£e4] 23.¦xc7 £e6 24.¦dc1! ¤b6
25.¦xe7 ¤d5 26.¦xe6+ ¤xb4 27.¥d6+
1–0.

Gândirea intuitivă la Mihail Tal nu funcționa

numai în poziții de atac la rege ci și în final.
M. Tal – D. Bronstein
12.¥xf7+! Iată cum comentează Mihail Tal Moscova, 1974, [B15]
această mutare: “După părerea mea, Albul mută.
6

31.¦xd5! «Este greu să calculezi până la
sfârșit consecințele acestui sacrificiu de
calitate, dar în timpul partidei am considerat
că el conferă mari șanse de câștig»,
comentează Mihail Tal. 31...cxd5 32.¢d4
¢e7 [32...¦e8 33.c6 ¦e6 34.¢c5 ¢e7
35.¢b6+–] 33.¢xd5 ¢d7 34.b4!
Pregătește c2-c4! ¦e8 [34...¦c6 35.c4
bxc4 36.b5+–] 35.c6+! ¢c8 36.c4 ¦e5+
37.¢d4 bxc4 38.¢xc4 ¦e2 39.b5 ¦c2+
40.¢d5 ¦a2 41.¥c3! ¦xg2 42.b6 ¦f2
43.b7+ ¢b8 44.¥xf6 1-0.
Iată cum îl caracterizează Garry Kasparov pe
Mihail Tal: “Tal a fost, după câte îmi aduc
aminte, singurul jucător care nu calcula
variantele lungi, el pur şi simplu vedea
poziția finală!”
Academicianul Ivan Pavlov a definit intuiția
ca viziunea imaginii clare a unui capăt de
drum în condițiile în care drumul era
întunecos, iar viziunea a fost stabilită pe
baza propriei experiențe.
În șah există 3 tipuri de soluții intuitive:
1) soluții combinative ;
2) soluții poziționale ;
3) soluții de natură psihologică bazate pe
prevenirea intențiilor adversarului şi luarea
de măsuri contra lor (simtul pericolului şi
profilaxia) ;
Soluțiile intuitive simple
Soluțiile intuitive simple care nu necesită un
calcul deosebit se bazează pe factori de
natură materială, de exemplu apariția unui
pion aproape de transformare sau pe o
compensație materială mare pentru pentru
dama sacrificată, sau pe slăbirea unui
complex de câmpuri etc. Jucătorul apreciază
evoluția ulterioară a evenimentelor pin
convingerea că trebuie să fie bine pentru că
pentru material are compensație. De
exemplu:
L. Alburt – M. Rohde
S.U.A., 1991
Cu ultima sa mutare, 20.¦ad1 fostul
campion al U.R.S.S., Lev Alburt, proaspăt
emigrat în Statele Unite ale Americii, a
crezut că-l va surprinde pe tânărul campion
american de juniori Michael Rohde.
Dar mai neplăcută a fost surpriza când acesta
a răspuns cu 20...dxc2! şi după 21.¦xd8
¦exd8 22.¥g4 Nu salva nici 22.¥xc6 ¦d1
sau 22.¥e4 ¤d4 23.¥d3 ¤b3 24.¥xc2-
+. (24.¦c1 ¤xc1 25.£xc1 ¦xd3! … ¥b2
(26...¥d4 27.¢f1 ¥xb2–+!); 24.£f5 c1£
25.£xh7+ ¢f8 26.¦xc1 ¦xc1+ 27.¢g2
¥d4) 24...¦xc2. A urmat o nouă lovitură
22...¤d4!
7
 Teste. Cum stați cu intuiția ?

23.¢g2 ¦c6! 24.£e3 ¤e6! 25.£e5

[25.£c1 ¤d4 … ¤b3'] 25...¦d1! 26.¥xe6
¦xe6 27.£b8+ ¥d8! 28.£c8 c1£ şi 0-1
la mutarea 36.
1) V. Smâslov – C. Guimard
Mar del Plata, (6), 1962, [C26]
G. Movshovich – I. Zaiţev Albul mută.
Leningrad, 1967

Pentru a cîștiga timp, albul a recurs la

mutarea intermediară 15.¥g5?

28.cxb6 ¦e1+ 29.¦xe1 £xb5 30.bxa7

£c6 31.¦b1 ¢h7 32.¦b8 1–0.

2) M. Euwe - Landau
Dar mare i-a fost surpriza când negrul a Amsterdam, 1934, [B37]
răspuns instantaneu cu 15...¥xe4! Albul mută.
16.¥xd8 ¥xf3! Distruge protecția regelui
alb. 17.gxf3 ¦axd8 18.¢g2 18.d5 ¤e5
19. ¥e2 ¤g6! cu atac pe câmpuri negre.
18...¦f4 19.¥d5 ¤xd4 20.¥e4 c5 21.b4
b6 22.bxc5 ¥xc5 23.¦c1 Albul are
avantaj material, dar este complet lipsit de
perspective. ¤e6 24.£c2 ¦df8 25.¦e1
¤g5 26.£d3 ¦4f6 27.£d7 a5 28.¥d5
¦d6 29.£b7 ¦g6 30.¢f1 ¤h3! Atacul de
mat e greu de stăvilit! 31.¦e7 ¦g1+
32.¢e2 ¤f4+ 33.¢d2 ¤xd5 0–1.
8
13.¤d5! ¥xa1 14.¤xa1 ¤ca6??+– După 3) A. Karpov (2695) – U. Adianto (2580)
14...f5 ar urma 15.¤xb4 fxe4 16.¤ac2 Japfa Classic (5), 2000, [E15]
¤d3 17.¥xd3 exd3 18.£xd3 ¥e6 Albul mută.
19.£e4 £f5 20.£xb7; 14...¤c6
15.¤xe7+ ¢h8 16.¥b2+ f6 17.¤xg6+
15.¤xe7+ ¢h8 16.¥b2+² Mai bine era
aici 16.£h6!? £d8 17.¥b2+ f6 18.¤xg6+
¢g8 19.¤xf8 £xf8 20.£xf8+ ¢xf8
21.a3+–. 16...f6 17.¤xg6+ hxg6
18.£h6+ ¢g8 19.£xg6+ ¢h8 20.¥xf6+
¦xf6 21.£xf6+ ¢g8 22.f4² [22.£g6+
¢h8 23.£h6+ ¢g8 24.¦d1 £xa2
25.£g6+ ¢h8 26.£f6+ ¢g8 27.¦xd6+–
]22...¤c6± [22...£xa2 23.£g6+ ¢f8
24.£xd6+ ¢g8 25.£g6+ ¢f8 26.£h6+ 28.£xb8! ¦xb8 29.¦xe4 f5 [29...c3
¢g8+–] 23.¦f3 £b6+ [23...£xa2? 30.d7 f5 31.d8£+ ¦xd8 32.¦xd8+ ¢f7
24.¦g3+ ¥g4 25.¦xg4+ ¢h7 26.£g7#] 33.¦e3 +–] 30.¦xc4 ¦d8 31.d7 £a6
24.c5± [24.¢h1!? £b1+ 25.¥f1+–] 32.¦xc5 £e2 33.¦cc1 ¢f7 34.¥d5+
24...£xc5+ [24...dxc5?? 25.¦g3+ ¥g4 ¢f6 35.¦e1 £d3 36.¦ed1 [36.¥e6?
26.¦xg4+ ¢h7 27.£g7#; 24...¤xc5?? ¦xd7 37.¥xd7 £xd7±] 36...£e2 37.¥c6!
25.¦g3+ ¥g4 26.¦xg4+ ¢h7 27.£g7#] g6 38.¦e1 £d2 [38...£a6 39.¦c5 £d3
25.¢h1.£c1+ 26.¥f1 ¥g4 27.¤b3 £b1 40.¦d5 £c3 41.¦d6+ ¢f7 42.¦e8 £xa5
28.£g6+ ¢f8 29.£xg4 [29.£xg4 £xe4 43.¦xd8 £xd8 44.¦d1 f4 45.¦e1 £c7
30.¦h3+–] 1–0. 46.gxf4 £d6 47.¥a4+–] 39.¦cd1 £c2
[39...£xa5] 40.¦d6+ ¢f7 41.¦e8 £b1+
42.¢g2 £b8 43.¦de6! 1-0.

4) L. Lengyel – E. Gheller
Beverwijk, (7), 1965, [A39]
Negrul mută.

16...b4! [16...¦a8 17.¥d4 b4 18.¤d5

¤xd5 19.¥xg7 ¢xg7 20.£xd5 ¥e6
21.£d4+ ¢g8] 17.¥xb8 bxc3 18.¥a7
9
cxb2 19.¦c3 [19.¦b1 £a5] 19...d5! [Mai
slab era 19...£a5 20. ¦a3] 20.exd5
[20.¦b3] 20...¥f5 21.£b5 ¤xd5 22.¦c5
¤c7 23.£b7 ¤e6 24.¦b5 [24.¦d5 £e8!]
24...¥d3! 25.¦d5 [25.¦d1 ¥xb5]
25...¥xf1! 26.¦xd8 ¦xd8 0-1.
5) P. Trifunovici – A. Pomar
Palma de Mallorca, 1966, [B56]
Negrul mută.
23...dxc3! 24.¦xd8 ¦axd8 25.bxc3
¦d1+ 26.¢b2 ¥d6 27.£f5 ¦ee1
28.£c8+ ¢xg7 0–1.
6) T. Ledici – Maia Ciburdanidze
Vinkovci, 1982, [E84]
Negrul mută.
18...¤xd5 19.£xd5 ¦e8 20.¥a7
[20.£d2 £e7 21.¢f2 £h4+ 22.¢g1
¦xe3!-+] 20...¦xe2 21.¥xb8 £xb8 ³
22.¦fe1 (22. ¦ae1? £b6+ 23.¢h1 £f2-
+] £a7+ 23.¢h1 £f2 24.£a8+ ¥f8
25.¦xe2 £xe2 26.¦b1 £d2 27.£e8?
[27.£c6 d5!28.£xb5 ¥d6 29.£e8 ¢g7-
+] b4 28.¢g1 d5 29.h4 £d4+ Cu avantaj
decisiv pentru negru.
7) S. Tiviakov (2567) – Y. Yakovici (2580)
Saint-Vincent, 2000, [B32]
Albul mută.
X
17.¤d4! g6? [17...fxe4
18.¤f5±17...¥c818.¤xf5 (18.¤c6 £c7
19.¤xe7+ £xe7 20.exf5² 18...¥xf5
19.¦xf5±] 18.¤xf5! [18.exf5±] 18...gxf5
19.¥d4!+– ¤g4 [19...£d8 20.£xf5+–;
19...b4 20.£xf5'+–; 19...¥c8 20.¤d5+–]
20.exf5 [20.¦xf5 ¤e5 21.¦xe5 ¥f6
(21...dxe5 22.£g3+ ¢h8 23.¥xe5+)
22.¦d5 ¥xd4+ 23.¦xd4+–] 20...¤e5
21.f6 ¦e8 [21...¥xf6 22.¦xf6+–] 22.£g3+
[22.¥xe5+–] 22...¤g6 23.fxe7 ¦xe7
24.h4 b4 25.¤d1 ¦e2 26.¤e3 £d8
27.¦f6 £a5 28.¦af1 ¦f8 29.¦6f5 £d8
30.h5 £h4 31.£xh4 1-0.
8) L. Ljubojevici – M. Vukici
Iugoslavia, 1975, [B05]
Albul mută.
10
30.axb6!+– ¦xd7 31.¤c5 ¦d8 32.b7
¦b8 33.f4 f6 34.¢f2! Turnul negru este
pasiv şi marşul regelui decide. 34...xe5
35.fxe5 ¢f7 36.g4 ¢e7 37.¢e3 ¤b5
38.¥f3 ¤a3 39.¢d3! Necesar, întrucât la
39.¥xc6?! ¤c4+ urma 40.¢d4 ¤a5
urmat de ¤b7 39...¦d8+ 40.¢c3 ¤b5+
41.¢b4 ¤d4 42.¥e4 ¦b8 43.¢c4
[43.¢a5?! ¤b3+! 44.¤xb3 ¦xb7=]
43...¤b5 44.¥xc6 ¤c7 45.¢b4 ¤d5+
46.¥xd5 exd5 47.¢c3 [47.¢b5?! ¦xb7+
48.¤xb7 ¢e6 49.¢c5 ¢xe5 50.¤d8
h6÷] 1-0.
9) Hou Yifan (2605) - Le Quang Liem
(2714)
Gibraltar, 2012, [B85]
Albul mută. Se poate oare salva ?
34.¦xh6! gxh6 35.£e6+ ¢g7 36.£d7+
¢g6 37.¤e6 Suficient pentru remiză era şi
37.£e6+= .37...¥c5? Greşeală gravă în
criza de timp. Alte continuări 37...¦a5?
38.¤f4+ ¢f6 (38...¢g5 39.£xd4 ¦f7
40.h4+ ¢xh4 41.£b6+–) 39.£xd4+ ¦e5
40.¤d3 £e7 41.g4!+–; 37...¦f7 38.¤f4+
(38.£e8? ¥f6 39.£g8+ ¥g7 40.¤xg7
¦f8–+) 38...¢g7 (38...¢f6? 39.¤h5+
¢g6 (39...¢e5 40.¦e1+ ¥e3 41.£xf7+–
‚) 40.£e6+ ¦f6 41.¤xf6+–) 39.¤h5+
(39.¤e6+ ¢f6 40.£c6©) 39...¢g8™
(39...¢g6? 40.£e6+) 40.£e8+ ¦f8
(40...£f8 41.£xa4²) 41.£g6+ ¢h8
42.£xh6+ ¢g8=, cu egalitate.
38.£g7+!+– ¢h5 39.¤xf8+–¥xf8
[39...¦g4 40.¦xf5+ ¦g5 41.£f7+ ¢h4
42.¦f4+ ¦g4 43.¤g6+ ¢h5 44.¤e5++–
]40.£f7+ [40.¦xf5+ ¢h4 41.g3+ ¢h3
42.¦h5++–; 40.£f7+ ¢h4 (40...¢g4
41.£g6+ ¢h4 42.g3+) 41.£f6+ ¢g4
42.£g6+ ¢h4 43.g3++–] 1-0.
10) L. Aronian (2757) – A. Volokitin
(2659)
Kallithea, 2008, [D94]
Albul mută.
11

20.¤g5! hxg5 [20...¦f5 21.¤xe6]
21.£h7+ ¢f7 22.¤e4 [22.£h5+ ¢g8
23.£h7+ ¢f7=; 22.dxe6+! £xe6
(22...¢xe6 23.¦xd7! ¢xd7 24.£xg7++–)
23.¤e4 ¢e8 24.£xg7 ¤gxe5! 25.¥xc5
(‹25.¤d6+? ¢d8) 25...¤d3+ (25...¤xc5
26.¤d6+) 26.¦xd3 cxd3 27.¦e1!±! ¦g8!
28.¤d6+ ¢d8 29.¤f7+! ¢c7 30.¦xe6
¦xg7 31.¥d6+ ¢c6 32.¥f8++–] 22...exd5
23.e6+! [23.¤xg5+ ¢e8 24.£xg7
¤gxe5 25.¥xf4±] 23...¢xe6 24.£xg7
[24.¤xg5+ ¢d6 25.£xg7 £c6 26.¤h7
fxe3 27.£xg4 ¢c7 28.¤xf8 ¦xf8
29.fxe3±] 24...¤gf6! [24...£c6
25.¤xc5+! (‹25.£g6+ ¦f6) 25...¤xc5
26.¥xc5 £xc5 27.¦de1+ ¤e3 28.fxe3+–;
¹24...¦ad8! 25.£xg5 ¤gf6 26.¤xf6
¤xf6 27.¥xf4±] 25.¥xc5! Mai tare decât
25.¤xg5+ ¢d6 26.¥xf4+ ¢c6 27.¦he1
¢b5 28.¦e6 £a5÷; 25.¤xc5+! ¤xc5
26.¥xc5 £xc5] 25...¤xc5 26.¤xc5+
[26.¤xf6 ¤d3+ 27.¦xd3 cxd3 28.¦e1+
¢f5 29.£h7+ ¢xf6 30.£h6+ ¢f5
31.£h7+=] 26...£xc5?? Mai multă
rezistenţă oferea 26...¢d6 27.¤a4
(27.¤xb7+27...¢c6 28.¦de1!+– ‚ sacrificii se întâlnesc curent în practica
28...¢b5 (28...¦fe8 29.¦xe8 ¤xe8
30.¦h6+ ¢b5 31.£d7+) 29.a4+ ¢xa4
30.¦e6) 27...£c6 28.¤c3 ¦ae8 29.¦h6
¢c5 30.£xg5ƒ; 26...¢f5 27.¤d7! £c7
28.¦h6!+–. 27.¦de1+ ¢f5 [27...¢d6
28.£e7+ ¢c6 29.¦e6++–] 28.¦h5!+–
¤xh5 29.¦e5+ ¢g4 30.£xg5+ ¢f3
31.£xh5+ ¢xf2 [31...¢g2 32.£g4+]
32.£e2+ 1-0. [32.£e2+ 32...¢g3
33.¦g5+ ¢h4 34.£h5#]
Soluţii combinative intuitive
De regulă, acestea sunt legate de sacrificii de
material pentru atacul asupra regelui advers,
dar ele apar în toate fazele partidei. Se
creează ameninţări, însă un câştig clar nu se
vede. După Beliavski şi A. Mihalcişin, există
trei tipuri de sacrificii intuitive:
1. Sacrificii de pion;
2. Sacrificii de figură pentru atragerea
regelui advers;
3. Sacrificii de damă.
Despre aceste sacrificii L. Shamkovici
afirmă că sunt creaţie, risc şi fantezie!
Sacrificiile intuitive de pion
De regulă, sacrificiile intuitive de pioni au ca
scop activizarea rapidă a figurilor prin
centralizare, deschiderea coloanelor, liniilor
sau diagonalelor pentru atac, menţinerea
regelui advers în centru, slăbirea sau
distrugerea protecției regelui advers,
sacrificii de stânjenire a dezvoltării figurilor
adverse.
Consecințele acestor sacrificii sunt greu sau
aproape imposibil de calculat. David
Bronstein afirma că atunci când avem
avantaj de dezvoltare putem oricând
sacrifica pioni pentru a crea amenințări cu
consecințe greu de calculat în condiţiile
timpului de gândire limitat. Asemenea
marilor maeștri și nu numai. În cartea sa
despre sacrificii marele maestru Leonid
Shamkovich afirmă că specific acestui tip de
sacrificii este că intuiţia şi aprecierea poziţiei
după ruperea echilibrului material joacă rolul
principal, calculul jucând doar un rol
ajutător. O a doua caracteristică specifică
este legată de riscul creator, pentru că dacă
se pierde iniţiativa materialul decide!
Sacrificiile intuitive pentru activizare
rapidă
Clasicii ne oferă numeroase exemple de
astfel de sacrificii, utilizate cu succes mai
ales când este vorba de a combate
nerespectarea unor principii de dezvoltare.
12

H. Pillsbury – R. Swiderski
Hanovra, 1902, [D31]
1.d4 d5 2.c4 e6 3.¤c3 b6 De regulă,
când jucăm cu negrul este bine să dezvoltăm
rapid figurile flancului unde dorim să facem
rocada. 4.¤f3 ¥b7 Nu era târziu pentru
4...¤f6. 5.cxd5 exd5 6.e4!
[6.£b3!?] 6...dxe4? Nu era târziu pentru
6...¤f6 7.e5 ¤e4 8.¥d3 g6 (8...c5 9.£c2
¤c6 10.0–0² (10.¥xe4 dxe4 11.£xe4
cxd4³)) 9.£c2 ¤xc3 10.bxc3 ¤c6 11.0–0
¥g7 Cohn-Schlechter, St Petersburg, 1909.
7.¤e5 ¥d6 Negrul se grăbeşte să scape de
acest cal. 8.£g4! ¢f8 [8...g6 9.¥c4 ¥xe5
10.dxe5 £d4 11.¥d5! h5 12.£xe4
£xe4+ 13.¥xe4 ¥xe4 14.¤xe4 ¤c6
15.¥f4 0–0–0 16.0–0 ¤ge7 17.¥g5 ¦d7
18.¦fe1 ¢b7 19.¦ac1] 9.¥c4 ¥xe5
10.dxe5 £d4 11.¥d5 c6 [11...¥xd5
12.£c8+ ¢e7 13.¥g5+ f6 14.¦d1±]
12.¥xe4 £xe5 13.¥f4!
13...¤f6 14.£h4 £e7 15.0–0–0 d
15...¤e8 [15...¤xe4?? 16.¦d8+] 16.£g3
¤a6 17.¦he1 Ultima figură intră în joc.
17...¦d8 18.¥d5! £c5
19.¦xe8+! Un final elegant! 19...¢xe8
[19...¦xe8?? 20.¥d6+] 20.£xg7 cxd5
[20...¢d7 21.£xf7+ ¢c8 (21...£e7
22.¥e6#) 22.¥e6+] 21.£xh8+ ¢d7
22.£xh7 ¢c8 23.£xf7 d4 24.£e6+ ¦d7
25.£g8+ ¦d8 26.£g4+ ¦d7 27.¥e3
¥xg2 28.¦xd4 1–0.
M. Tal – G. Tringov
Amsterdam, 1964, [B06]
1.e4 g6 2.d4 ¥g7 3.¤c3 d6 4.¤f3 c6
5.¥g5 £b6?! Atacă la b2 şi dublu la d4, ca
după ¦b1 să joace şi ¥g4. Dar săracele
piese stau în garaj... 6.£d2!
13
6...£xb2?! 7.¦b1 £a3 8. c4 £a5
Avantajul de dezvoltare este clar, dar este
greu de valorificat întrucât poziţia are
caracter semi-deschis şi negrul nu are
slăbiciuni. Mai bine s-a jucat aici 8...¤d7
9.0–0 ¤b6 10.¥b3 ¤f6 11.e5 dxe5
12.dxe5 ¤fd5 13.¤e4 (13.¤xd5 cxd5
14.¥xd5 ¤xd5 15.£xd5 0–0 16.¦fd1 e6
17.£c4 b6 18.£c7 ¦e8 19.¥f6 h6
20.¤d4²) 13...0–0 14.c4= Kogan-
Kanstler, Tel Aviv, 1996. 9.0–0 e6? O a
doua greşeală, întrucât mai face o mutare de
pion şi creează o marcă de atac. Tot
dezvoltarea 9...¤d7 oferă şanse de egalare,
de exemplu 10.¦fe1 (10.e5 ¤b6
(10...dxe5 11.¦fe1 exd4 12.¥xe7 ¤xe7
13.¦xe7+ ¢xe7 14.¤d5+) 11.¥b3 d5
12.h3) 10...¤b6 11.¥b3 ¥e6 12.£d3 0–
0–0 13.¤e2 ¥h6 14.£e3; 9...£c7
10.¦fe1 e6 11.¥f4 ¤d7 12.d5! e5
13.dxc6 bxc6 14.¤g5 ¤b6 (14...¤h6
15.¥xf7+ ¤xf7 16.¤e6 £a5 17.¤xg7+
¢f8 18.¤e6+ ¢g8 19.¤d5±) 15.¥xf7+
(15.¥b3 ¤h6 16.¥e3 0–0 17.f3 ¢h8
18.a4 ¥a6 19.a5 ¤c4 20.£e2) 15...¢e7
16.¥xg8 (16.¥g3 h6 17.¥xg8 ¦xg8
18.¤f3 ¥e6 19.£d3 ¦ab8 20.h3 ¢f7
21.a4 ¤c4 22.¤d2) 16...¦xg8 17.¥e3=
Nikolici-Day, cor., 1973. 10.¦fe1! a6
Preventiv contra saltului la b5 în caz de
...¤d7 11.¤b5 sau 10...¤f6 11.¤b5;
10...¤e7? 11.¥xe7 ¢xe7 12.¤d5+.
11.¥f4!
Această mutare liniştită ridică brusc
probleme grele negrului. 11...e5? Negrul a
făcut această mutare după ce s-a convins că
după 11...£c7 12.e5! d5 13.¥xd5! cxd5
(13...¤e7 14.¥b3) 14.¤xd5! exd5
(14...£d8 15.¤b6 ¦a7 16.d5!! 16...exd5
17.¥g5 ¤e7 18.¥xe7 ¢xe7 19.¤xd5+
¢e8 20.¦bd1 ¤c6 21.£c3!) 15.e6! £d8
16.exf7+ ¢xf7 17.¤g5+ ¢f8 18.¦xb7!
¤h6 (18...¥xb7 19.¤e6+ ¢e7 20.¤xd8+
¢xd8 21.£a5+) 19.¥xb8 sau 11...£d8
12.d5 cxd5 (12...e5 13.dxc6 ¤xc6
14.¥g5 f6 (14...¥f6 15.¤d5) 15.¥e3
¤ge7 16.¥b6 £d7 17.¦ed1) 13.exd5 e5
14.¤e4 ¤e7 15.¤xd6+ £xd6 16.¤xe5!
0–0 (16...£d8 17.d6) 17.¤xf7; 11...¥f8?
12.d5! b5 13.dxe6 bxc4 14.¥xd6 ¥xe6
15.¥xb8 ¥b4 16.¦xb4 £xb4 17.¥d6
£b7 18.£d4 f6 19.e5 f5 20.¤g5 £d7
21.¤a4 nu mai poate rezista mult.
12.dxe5! Deschide coloana “d”. 12...dxe5
13.£d6!
14
[13.¥e3 ¤d7³] 13...£xc3? La 13...exf4 excepţie fiind dacă nu mă înşel M.
urma elegant 14.¤d5 cxd5 (14...¤d7 Botvinnik, au jucat cu plăcere gambitul
15.¤g5 (15.¤c7+ ¢d8 16.¤xa8 ¥e5 regelui, ultimul fiind Magnus Carlsen. Şi în
17.¤xe5 £xe5 18.£xe5 ¤xe5 19.¦ed1+ mâna lui Bobby Fischer gambitul regelui a
¢e7+-) 15...¥e5 16.¤c7+ £xc7 fost o armă de temut.
17.¥xf7+ ¢d8 18.¤e6#) 15.exd5++-
15...¥e6 (15...¥e5 16.¦xe5+ ¥e6
17.dxe6) 16.dxe6 £xe1+ 17.¦xe1 f5
18.e7 ¤c6 19.¥f7+ ¢xf7 20.e8£+ ¦xe8
21.¤g5#; 13...¤d7 14.¥xf7+ ¢xf7
15.¤g5+ ¢e8 16.£e6+. 14.¦ed1!
[14.¥xf7+ ¢xf7 15.¦xb7+ ¢e8 16.¦d1
¥f6 17.¥xe5 £xc2 18.¥xf6 £xd1+
19.£xd1 ¤xf6 20.£d6 ¤bd7 21.¦b3]
14...¤d7 [14...£a5 15.¦xb7 (15.¤xe5+-
) 15...¥xb7 16.¥xf7+ ¢xf7 17.¤g5+ R. Fischer – D. Minici
¢e8 18.£e6+ ¤e7 19.£f7#; 14...¥f6 Vinkovci, 1968, [C33]
15.¥xe5 £xc4 16.¥xf6 ¤d7 17.¥xh8+-] 1.e4 e5 2.f4! exf4 3.¥c4 ¤e7?! Alte
15.¥xf7+! continuări : 3...¤f6, 3...£h4+, 3...¤c6,
3...d5, 3...f5. 4.¤c3 c6 5.¤f3 d5 6.¥b3!

15...¢xf7 [15...¢d8 16.¤g5+- £c4

17.¦d5 £xd5 18.exd5 exf4 19.¤e6#] 6...dxe4 7.¤xe4 ¤d5 [7...¤g6?
16.¤g5+ ¢e8 17.£e6+ ¢d8 [17...¢f8
8.¤eg5+-] 8.£e2?! Comentând această
18.£f7#; 17...¤e7 18.£f7+ ¢d8
partidă, Fischer recomandă ca mai energică
19.¤e6#] 18.¤f7+ ¢c7 19.£d6# 1–0.
continuarea 8.c4! ¤f6 9.¤xf6+ £xf6 10.0–
0 ¥e7 11.d4 ¤d7 12.£e2! g5? 13.¤xg5!
Toate gambitele la origine au fost jucate
£xg5 14.¥xf4+- 8...¥e7 9.c4 ¤c7
intuitiv, urmărindu-se activizarea rapidă a
10.d4 0–0?! Negrul se grăbeşte să facă
figurilor sau ocuparea centrului. După
rocada, interesant era 10..¥g4! 11.c5! 0–
părerea lui Rudolf Spielmann practica a
0?! (11...¥xf3 12.£xf3 12.¤d6+
dovedit că pierderea unui pion în deschidere
£xd6!12...£xd4 13.¥xf4 ¤d5 14.¦d1
este compensată de doi timpi de dezvoltare
£b4+ 15.¥d2 £d4 16.g3! ¤d7 17.¥c3!
iar pierderea a 2 pioni de trei timpi de
£e3+ 18.£xe3 ¤xe3 19.¦d3 ¤f5 20.¦f1
dezvoltare. Toţi campionii mondiali,
cu avantaj) 12.¥xf4 ¤e6 13.¥xe6 fxe6!
15
14.¥d6= 11.¥xf4 ¤e6 12.¥e3 ¥b4+?! pion pentru inţiativă chiar în faza
[12...¤d7] 13.¢f2!? Mutarea aceasta este constructivă a partidei. Prima sa deplasare
des întâlnită în gambitul regelui, fiind jucată după obţinerea titlului mondial în 1985 a fost
şi de B. Spasski, posibil era şi 13.¤c3. în ţara şahului, Olanda, pentru un meci
13...¤d7 14.c5! Spectaculos, izolează demonstrativ cu Jan Timman, fost candidat
nebunul din b4, dar sănătos era şi 14.¦hf1!± la titlul mondial. În acea vreme partidele
urmat de ¢g1. 14...¤f6 15.¤xf6+ £xf6 erau prezentate pe table de demonstaţie.
16.¦hf1 ¤f4! Mai slab era 16...¦e8?
17.£c4! ¥a5 18.¢g1!..17.¥xf4 £xf4
18.g3!? Slăbeşte câmpurile albe, dar după
18.¢g1 urma 18...¥g4! 19.£e5 £xe5
20.¤xe5 ¥e6=. 18...£h6 19.¢g1
[19.£e7!? £f6!² (19...¥h3 20.¢g1! ¥xf1
21.¦xf1±) ] 19...¥h3? [19...¥e6!=]
20.¤e5!+-

G. Kasparov – J. Timman
Hilversum (m/2), 1985, [E13]
1.d4 ¤f6 2.c4 e6 3.¤f3 b6 4.¤c3 ¥b4
5.¥g5 ¥b7 [5...h6] 6.e3 h6 7.¥h4 g5
[7...¥xc3+] 8.¥g3 ¤e4 9.¤d2?!

20...¥xf1 Nu salva nici 20...¥e6 21.¤xf7!

¥xf7 22.¦xf7 ¦xf7 23.¦f1 şi la 23...¦af8?
24.¦xf7! ¦xf7 25.£e8# #. 21.¦xf1 ¥d2
[21...g6 22.¤xf7 £g7 23.¤d8+! ¢h8
24.¦xf8+ £xf8 25.£e5+ £g7
26.£e8++-] 22.¦f3! ¦ad8? Prelungea
rezistenţa 22...¢h8! 23.¤xf7+ ¦xf7
24.¥xf7 ¥g5 25.d5! ¥f6 26.¢g2 ¦ad8
27.d6 £g5 28.b4 a5 29. ¦e3! 23.¤xf7
¦xf7 24.£e7 ¦df8 25.¦xf7 ¦xf7
26.£e8# 1–0. Când demonstratorul a efectuat această
mutare publicul a reacţionat crezând că este
Dacă la origine gambitele au fost produse o greşeală a aceluia. Demonstratorul a
ale fanteziei şi intuiţiei, astăzi gambitele sunt verificat pe tablă şi a confirmat că aceasta
studiate de-a fir-a-păr şi liniile de apărare şi era mutarea efectuată de Kasparov!
contrajoc sunt bine stabilite. Garry 9...¤xc3 10.bxc3 ¥xc3 11.¦c1 ¥b4
Kasparov a fost printre primii din epoca 12.h4! gxh4 13.¦xh4 [13.¥xh4 ¥e7
modernă care au promovat sacrificiile de 14.¥g3 d6] 13...¥d6 După ce analizatorii
16
au luat la purecat varianta, mult mai târziu s-
a găsit linia corectă de combatere a
sacrificiului: 13...¥e7 14.¦h5
(14...¥d6 15.£g4 £f6 16.c5 (16.¥xd6
cxd6 17.¥d3 ¤a6²) 16...¥xg3 (16...bxc5
17.¥xd6 cxd6 18.dxc5 dxc5 19.¦hxc5
¥c6 (19...¤c6 20.¤e4 £b2 21.£h4±)
20.¤e4 £b2 21.¥d3²) 17.£xg3 ¤a6
18.¥d3 (18.¥xa6 ¥xa6 19.£xc7 £g6!µ;
18.c6 dxc6 19.¥xa6 ¥xa6 20.£xc7 £g6
21.£xc6+ ¢e7 22.£c7+ ¢e8 (22...¢f8
23.£e5±) 23.¦h2 (23.£e5 £xg2³)
23...£d3 24.¤c4 ¢f8 25.£d6+ ¢g8
26.£g3+=) 18...¦c8 19.¥xa6 ¥xa6
20.cxb6 axb6 (20...cxb6 21.¦xc8+ ¥xc8
22.£b8 ¢e7 23.£xa7 £g6 24.¦h2 £c2
25.£xb6²) 21.¦xc7 ¦xc7 22.£xc7 £g6
(22...£d8 23.£e5 f6 24.£g3±) 23.¦h3?
(Necesar era 23.£e5! £d3 24.£xh8+ ¢e7
25.¢d1 £e2+ 26.¢c1 £xh5 27.¤e4
£f5=; 23.£b8+? ¢e7 24.£xh8 £xh5
25.f3 £h1+ 26.¢f2 £h4+ 27.¢g1 £e1+
28.¢h2 £xd2–+) 23...£d3! 24.¢d1 ¢e7
Gelfand-Vallejo Pons, Moscova, 2004;
13...¤c6 14.£g4 £f6 15.¥d3 0–0–0
16.£h5 £g5 17.£xf7 ¥xd2+ 18.¢xd2
£a5+ 19.¢d1 ¤b4 20.¥b1 ¦df8 21.£h5
£a4+ 22.¢e1 £a3 23.£d1 ¥xg2 0–1
Michniewski-Staniszewski, Varşovia, 1997.
14.£g4 ¥xg3 Alte mutări sunt 14...£e7 şi
14...£f6 de exemplu 14...£e7 15.c5
(15.¥xd6 cxd6 16.£g3 f5 17.c5 d5
18.£e5 ¦h7 19.£c7 ¤c6 (19...¥c6
20.¤f3 bxc5 21.¦xc5 ¢f8 22.¤e5 ¢g8
23.¦h3 1–0 Neurohr-Miles, Metz, 1988)
20.¤f3 ¤d8 21.g4 ¦c8 22.£f4 bxc5
23.gxf5 cxd4 24.¦xc8 £b4+ 25.¤d2
¥xc8 26.¥d3 1–0 Agdestein-Hellers,
Gausdal, 1987) 15...¥xg3 16.£xg3 ¤c6
17.a4 0–0–0 18.a5 bxa5 19.¤c4 ¦dg8
20.£h2 £g5 21.¦a1 £g6 22.¢d2 ¤b4
23.¦c1 f6 24.¤xa5 ¥xg2 0–1 Plaskett-
Short, Brighton, 1984. 15.£xg3 ¤c6
[15...¤a6 16.c5] 16.d5! ¤e7 17.¥d3!
d6
17...d6 [17...¦g8 18.£h2 exd5 19.¦xh6]
18.£g7 [18.dxe6 fxe6 19.£g7 ¢d7;
18.¦f4 e5] 18...¦g8 19.£h7 [19.£xh6
exd5] 19...¦f8 [19...£d7 20.¤e4 ¦g6
21.£h8+ ¤g8 22.¤xd6+ cxd6 23.¥xg6
0–0–0 24.¥d3; 19...exd5 20.cxd5 ¥xd5
21.¥b5+ c6 22.¦xc6; 19...¦xg2 20.¦f4
¤f5 21.¥xf5 exf5 22.£xf5 ¦g7 23.¤e4]
20.¤e4! ¤f5 [20...¢d7 21.¦xh6; 20...f5
21.dxe6 ¥xe4 (21...fxe4 22.¥e2 £c8
23.¥h5+ ¢d8 24.¦f4 £xe6 25.¦xf8+
¢d7 26.¦f4 ¦g8 27.¥f7) 22.¥xe4 fxe4
23.¦f4±] 21.¦h3 [21.¦h5 £e7 22.g4
¤h4 23.¦xh6 ¤g6] 21...£e7 22.g4 ¤h4
23.£g7 [23.£xh6 ¤g6] 23...0–0–0
[23...f5 24.£xe7+ ¢xe7 25.¤c3
(25.¦xh4 fxe4 26.¥xe4) 25...¤g6
(25...¤g2+ 26.¢e2 fxg4 27.¦h2)
26.¦xh6 ¦f6 27.¦h7+] 24.¤f6.exd5
25.cxd5 ¢b8 [25...¤g2+ 26.¢f1 £e5
27.¥f5+ ¢b8 28.¤d7+] 26.¦xh4 ¥xd5
27.g5 ¥xa2 28.gxh6 d5 29.h7 £a3
30.¦d1 ¦h8 31.¤g8 ¥b3 32.¦a1 £c5
33.£xh8 d4 34.¦xd4 £c3+ 35.¢e2 1–0.
A. Karpov (2710) – Y. Seirawan (2605)
Tilburg, 1983, [B19]
Cu ultima sa mutare 15...£d5! negrul atacă
pionii h5 și a2 şi s-ar părea că singura soluție
pentru a nu pierde un pion ar fi 16.c4 la care
ar urma stânjenitor 16...£e4.
17
Jucând pentru victorie, albul s-a decis la
sacrificiul unui pion : 16.¢b1! După
16…¤xh5 a continuat cu… 17.¤e5!
17...¤hf6 18.f3! Controlează centrul și
pregătește atacul cu g4-g5 în cazul în care
negrul ar face rocada mică. 18...b5 Jucată
contra c2-c4, dar nici alte mutări nu
îmbunătățesc poziția negrului, de exemplu
18...£d6 19.g4 ¦g8 20.¤c4±; 18...¤b6
19.c4; 18...£xd4 19.¥c3! £c5 20.¥d4
(Interesant și 20.¤c4!?) 20...£e7
21.¤xd7 ¤xd7 22.¥xg7 ¦g8 23.¥d4²
19.g4! ¦g8 20.¦he1 [20.¥a5!?]
20...¤b6 [20...£xd4? 21.¤xf7+–] 21.b3!
£d6 Dacă negrul ar fi încercat 21...¤fd7 ar
fi urmat 22.c4! bxc4 (22...£d6 23.c5+–)
23.bxc4 £xd4 24.¤xf7! £f6 25.¤d6+±
Are albul compensație pentru pionul
sacrificat ? Un câștig imediat nu se vede,
singura compensație este că deocamdată
regele negru a rămas în centru, acolo unde
sunt mobilizate piesele grele ale albului, iar
pentru a face rocada mare trebuie să apere
pionul din f7. 22.f4! Ultima resursă a
atacului! 22…¤fd7 Normală încercarea
negrului de a se debarasa de incomodul cal
din e5. 23.f5!
23..¤xe5 24.dxe5 Scapi de una, dai de
alta ! Acum s-a deschis coloana «d» !
24...£c5 Sau 24...£a3 25.¥c1! urmat de
26.fxe6 fxe6 27.¦d6. 25.fxe6 fxe6
26.¥e3! Nu permite rocada mare și forțează
intrarea într-un final avantajos. 26...£xe5
[26...£c3 27.¦d6± ¤d5! 28.¥d2 ¢e7
29.£f2+-] 27.¥xb6 La analiză Karpov a
recomandat aici 27.£d3!?+–27...£xe2
28.¦xe2 axb6 29.¦xe6+ ¢f7 30.¦xc6
¦gd8 [30...¦gb8 31.¦d7+ ¢f8 32.¦g6+–]
31.¦f1+ ¢g8 32.¦f5 [32.¦xb6 ¦d5
33.¦f5 ¦xf5 34.gxf5 ¢f7±] 32...¦d1+
18
33.¢b2 ¦g1 34.¦xb5 ¦xg4 35.¦cxb6
g6? Mai multe șanse oferea 35…¢f7
36.¦b8+ ¦xb8 37.¦xb8+ ¢g7 38.a4
¦e4 39.a5 și peste câteva mutări 1–0.
V. Kramnik (2725) – V. Malaniuk (2610)
Moscova, 1994, [A87]
1.¤f3 f5 2.g3 ¤f6 3.¥g2 g6 4.0–0 ¥g7
5.d4 d6 6.c4 0–0 7.¤c3 £e8 8.d5 ¤a6
9.¦b1 ¥d7 10.b4 c5 11.dxc6 ¥xc6
[11...bxc6] 12.£b3 12.b5 ¥xf3 13.¥xf3?!
(13.exf3² '£b6µ Gelfand-M. Gurevich,
Linares, 1991] 12...¤e4 S-a jucat aici şi
12...¢h8!? 13.¥b2 e5 14.e3 ¦d8 15.a4
b6 16.¥a3 ¥a8² 17.¦bd1 h6 18.¤b5 e4
19.¤fd4 £e7 20.h3 h5 21.¤e2 ¢h7
22.¦d2² Annakov-Reinderman, Buenos
Aires, 1992; 12...h6 13.c5+ ¢h7 14.cxd6
exd6 15.¥b2 £e7 16.e3 ¦ac8 17.¦fd1
¦fd8 18.¤d4 ¥xg2 19.¢xg2 ¤c7
20.¦bc1 ¤g4 21.h3 ¤e5 22.¤d5²
Lukacs-Dao Thien Hai, Budapesta, 1994.
13.¥b2 ¤xc3?! Kramnik este de părere că
mai bine era 13...¥xc3! 14.¥xc3 ¤xc3
15.£xc3 .¦c8² cu mic avantaj de exemplu
16.¦bc1 .¦f6 17.a3 ¢g7 18.¦fe1 ¤b8
19.c5 ¥e4 20.£e3 dxc5 21.¦xc5 ¦xc5
22.£xc5 a6 23.¤e5 ¥xg2 24.¢xg2 ¤d7
25.£c3 ¤xe5 26.£xe5 £c6+ 27.¢g1
£d6 28.£xd6 Illescas Cordoba-Topalov,
Leon, 1993); 13...¦c8² 14.¤xe4 ¥xe4
15.¥xg7 ¢xg7 16.¦bc1 ¦f6 Lukacs-
Beim, Budapesta, 1994. 14.¥xc3 ¥xc3
15.c5+!? e6 [15...£f7?! 16.£xc3 £xa2
(16...¥b5 (17.a4 ¥xa4 18.¤g5 £g7
19.£xg7+ ¢xg7 20.¥xb7+–) 17.cxd6
(17.¦a1 17...£f7 18.¤g5 £e8
19.£b3+±) 17...exd6 18.¦a1! (18.b5
¥xf3 19.¥xf3 ¤c5 20.£d4 ¤e4;
18.¦b2!?; 18.¦b2!?18...£f7™ (18...£xe2
19.¤d4; 18...£e6 19.¤d4; 18...£d5
19.¦a5) 19.¤g5!± (19.¦xa6 ¥xf3
20.¥xf3 bxa6² 21.£d4 £g7) 19...£e7™
16.£xc3 Xe5, Xd4; 15...¦f7 16.£xc3
dxc5 (16...¥e4 17.¤g5) 17.¤e5]
16.£xc3 dxc5 [16...¥e4 17.cxd6 ¥xb1
18.¦xb1±; 16...¥xf3 17.¥xf3 d5 18.b5±;
16...¦d8 17.cxd6 ¦xd6 18.b5 ¥xb5
19.¤d4 ¥c6 20.¤xc6 bxc6 21.¦b7 ¦f7
22.¦fb1±]
17.b5! «Un tipic sacrificiu intuitiv», afirmă
în comentariile sale V. Kramnik. După
17.bxc5?! ¦c8 (sau 17...¥e4! 18.¦bc1
¦c8÷) negrul are un joc foarte bun şi albul
sacrifică acum un al doilea pion pentru a
pasiviza piesele negre și pentru a încerca să
exploateze slăbiciunea câmpurilor negre
adverse. 17...¥xb5 18.¤e5 [18.¤g5 ¥c6!
19.¦xb7 ¥xb7 20.¥xb7 £e7! 21.¥xa8
¦xa8÷ (21...£xg5 22.¥b7±)] 18...¦b8
[18...¥c6?! 19.¥xc6 bxc6 20.¦b7!+–
(20.£c4±) 18...¥xe2 19.¦fe1 ¥b5
20.¥xb7 ¦b8 21.¥xa6 ¥xa6 22.¦xb8
£xb8 23.¤d7±] 19.¦fe1! Kramnik
mărturisește că a consumat mult timp de
gândire căutând ceva forțat în favoarea
albului, dar nu a găsit așa ceva şi s-a decis să
19
aducă noi forţe în joc. De exemplu după
19.g4 ¥xe2 20.¦fe1 ¥xg4 21.¦xb7 ¦xb7
22.¥xb7 există tare 22…¤c7! (Greșit era
aici 22...¤b8 23.¤xg4 fxg4 24.¥d5 exd5
25.¦xe8 ¦xe8 26.£xc5± 22...¤b4
23.£xc5± sau 22...£b5 23.¥xa6 £xa6
24.¤d7 ¦c8 (24...¦d8!?) 25.¤f6+
(25.£f6 £d6) 25...¢f7 26.¤xh7©)
23.£xc5 £d8; 19.£a5 ¥xe2 20.¦fe1 b6!
21.£a3 ¥b5; 19.¦fd1 ¥a4!-+. De aceea,
albul s-a decis să-și activizeze turnul atacând
în centru. 19...b6 [19...¥c6 20.¤xc6
(20.¥xc6 .bxc6 21.£c4 £c8 (21...¦b5
22.a4 ¦xb1 23.¦xb1 £c8 24.¦d1©)
22.¦xb8 ¤xb8 23.e4±) 20...bxc6 21.£a5
¤b4 (21...¦xb1 22.¦xb1 £c8 23.e3± …
¥f1) 22.£xc5 ¤d5 (22...¤xa2? 23.£c4;
22...¦b5 23.£xa7 ¦f7 24.£a4±) 23.¦xb8
£xb8 24.£xc6±
20.e4! ¤c7 În timpul partidei, Kramnik s-a
temut de 20...¤b4! însă după 21.exf5
(21.a3 ¤c6! 22.¦xb5? 22...¤xe5!)
21...gxf5 22.a3! (Mai bine decât 22.£d2
£d8!) (albul are avantaj) 22...¤d5 23.£d2
¤f6 24.£g5+ ¢h8 25.£h6 ¥a4 26. ¦bc1
(cu ideea ¦c4) 26...£h5 27.£f4 şi
inițiativa compensează materialul sacrificat.
23.£b2!? ¤f6 24.£g5+ Interesant era și
26.¦bc1!? cu ideea ¦c1–c4–h4 21.exf5
gxf5 [21...¦xf5 22.¥h3! (22.¤g4 £f8)
22...¦h5 (22...¤d5 23.£b2; 22...¦f8
23.¤g4) 23.¤g4! (23.¥g4) 23...¤d5
24.¤f6+ ¤xf6 25.¥xe6+! ¢g7 26.¥g4±
£c6 27.¦e7+!? (27.¦e6); 21...exf5
22.¤g4 fxg4 23.¦xe8 ¥xe8 24.£e5 ¦f7
25.¥d5±] 22.£e3 Acum este greu pentru
negru să găsească o mutare activă întrucât
piesele negrului nu colaborează. 22...a6?!
Mai bine era 22...¥a4 la care albul avea de
ales între 23.£f4!? și 23.h4!? ¤d5!
(23...£e7 24.¥c6) 24.£g5+ ¢h8
25.£h4!? ¤f6 26.¦e3!? )
23.£g5+ ¢h8 24.¦bd1±
24...¦g8 [24...¤d5 25.¦xd5! exd5
26.¥xd5± (26...¦c8 27.¤f7+ £xf7
28.¥xf7 ¦xf7 29.¦e7±; 26...¦d8
27.¤f7++–; 26...c4 27.h4 …h5, 26...¤g6
27.¤g6+! 27...¢g7 28.¦e7++– 24...¦d8?
25.¦xd8 £xd8 26.¤f7++–; 24...¦c8
25.¦d6±] 25.£f4! Mai tare decât 25.£f6+
¦g7 …£e7 sau 25.£h4 £f8!? (25...¦g7
26.¦d6ƒ £e7?? 27.¤g6+) 26.¤d7 ¥xd7
27.¦xd7 ¦g7 28.¦ed1 ¤d5 25...£e7
[¹25...¦g7 26.¦d6 £e7 (26...¦d8
27.¦xb6±) 27.¦ed1± (27.¥c6!?)]
26.¥c6! Prozaic, mai elegant era 26.¦d6!?
£xd6? 27.¤f7++–. 26...¦g4?27.¤xg4
¥xc6 28.¦d6 Mai simplu era 28. ¦dxe6
¤xe6 29. £xb8+- 28...¥e8 şi 1-0 la
mutarea 41.
Cel mai recent şi spectaculos sacrificiu de
pion, spectaculos pentru că a fost urmat şi de
sacrificiul a 2 ture, a fost jucat recent de noul
campion european Evgheni Najer la
campionatul pe echipe al Rusiei.
20
A. Motylev (2653) – E. Najer (2634)
Soci, 06.05.2015
1.e4 c6 2.¤c3 d5 3.¤f3 ¥g4 4.h3 ¥xf3
5.£xf3 ¤f6 6.d3 Una dintre preferinţele
lui Bobby Fischer. 6...e6 7.¥d2 £b6
[7...¥e7 8.g4 ¤fd7 9.d4 £b6 10.£d3 e5
11.exd5 £xd4 12.£g3 cxd5 13.0–0–0
£c5 14.¥g2 ¤c6 15.¥xd5 ¤f6 16.¥e3
£a5 17.¥b3 0–0 18.g5 ¤h5 19.£g4 g6
20.¦d5 £b4 21.f4 ¤xf4 22.¦b5 £d6
23.¦d1 £b8 24.¦d7 b6 25.¥xf4 exf4
26.¤d5 ¥d8 27.£h4 £e5 28.¦xd8 1–0
Planinec-Vukici, Sombor, 1970] 8.0–0–0
[8.g4 ¤a6 9.g5 ¤d7 10.d4 £xd4
11.exd5 ¤b4 12.dxe6 ¤e5 13.exf7+
¢d8 14.£f5 g6 15.£f6+ ¥e7 16.£xh8+
¢c7 17.£xa8 ¤xc2+ 18.¢e2 ¥xg5
19.¤b5+ cxb5 20.¥a5+ 1–0 Planinec-
Podgaeţ, Sombor, 1970] 8...d4 9.¤e2 c5
10.e5 ¤fd7 11.£e4 ¤c6 12.f4 0–0–0
13.c4 h5 14.g3 f5!?
15.exf6 Necesar, căci dupa 15.£f3 urma
15...¤dxe5! 16.fxe5 ¤xe5 17.¥a5 £xa5
18.£f4 ¥d6 19.¢b1 ¤xc4 15...¤xf6
16.£xe6+ [16.£f3 ¦e8 17.¥g2 e5
18.fxe5 ¤xe5 19.£f5+ ¤fd7 20.¤f4 g6
21.£e4 ¤f6] 16...¢b8 17.¤g1? Caută un
loc mai bun pentru cal, dar mai bine ar fi
fost 17.£f5 ¦d6 18.¥e1 g6 19.£xg6 ¦g8
20.£f5 h4 (20...¤e7)] 17...¦e8 18.£f5
¤b4 19.¥xb4 [19.¢b1 £c6 20.¦h2
£a4!] 19...cxb4 20.¤f3 b3 21.axb3
[21.a3 ¥d6 22.£g5 ¦e7 23.¢b1 ¦c8]
21...¦e3 22.¤e5? [22.¥g2 ¥b4 23.¦h2
(23.£b5 £xb5 24.cxb5 ¦e2 25.¥f1 ¦f2
26.¤xd4 ¤d5µ) 23...¦d8 24.¥h1 ¤d7
25.£xh5 ¤c5 26.£g5 ¤xd3+ 27.¢c2
¤e1+ 28.¤xe1 ¥xe1 29.¢b1 d3 30.c5
£c7] 22...£xb3 23.¤g6 ¥b4! Cu
ameninţarea teribilă ¥d2+ 24.¦h2 ¦c8
25.¤e5 a6 26.¤d7+ ¤xd7 27.£xd7
27...¦xc4+! 28.dxc4 ¦c3+!!
29.bxc3 ¥a3+ Şi albul a cedat văzând
matul 30.¢d2 £xc3+ 31.¢e2 £e3#
Romanticii au cei mai mari duşmani în aşa-
numiţii “socotitori”, jucătorii care calculează
foarte exact și care acceptă sacrificiile, se
apară cu dinții şi vor să dovedească că
sacrificiile intuitive nu sunt corecte. Regi ai
apărării au fost la vremea lor «tigrul» Victor
Korcinoi, supranumit şi regele apărării şi
marele maestru suedez Ulf Andesson. Iată
ce s-a întâmplat în partida sa cu romanticul
Ljubomir Ljubojevici, un mare talent care
21
s-a aflat în anii 70-80 printre primii 6
jucători ai lumii.

L. Ljubojevici – U. Andersson
Wijk aan Zee, 1976, [B85]

1.e4 c5 2.¤f3 e6 3.d4 cxd4 4.¤xd4

¤c6 5.¤c3 £c7 6.¥e2 a6 7.0–0 ¤f6
8.¥e3 ¥e7 9.f4 d6 10.£e1 0–0 11.£g3
¥d7 12.e5!?
Pierdea imediat 19...£xc7? 20.¤f6+ ¢h8
21.£xc7 ¤xc7 22.¤xd7 ¤xd4 23.¦xc7
¤xe2+ 24.¢f2 ¦fc8 25.¦xc8+ ¦xc8
26.¢e3 ¦xc2 27.¦xf7+– 20.¥d3 £a7
21.¤c5 ¥b5! [21...¤xc7 22.£xc7=]
22.¥e5 ¤c6!

Cu prima ocazie, Liubo sacrifică pionul

central pentru iniţiativă. 12…dxe5 13.fxe5
¤xe5 14.¥f4 ¥d6 15.¦ad1 £b8! Ulfi se
apară exact! La15...¤e8? urma 16.¤e4±

Negrul s-a apărat feroce, anihilând total

inițiativa adversă şi preluând chiar inițiativa,
dar, folosind mult timp de gândire, a ajuns în
mare criză de timp. Neavând altceva mai
bun tacticianul Ljubojevici a recurs la ceea
ce șahiștii denumesc «bluff», iar jucătorii de
pocher «cacialma». 23.¥xh7+?

16.¦d3! Albul își mobilizează rapid artileria

grea. 16...¤e8 17.¤e4 ¥c7 18.¦c3 ¤c6
19.¥xc7 ¤xd4!

22
23...¢xh7 24.¦f4! f6? Uneori, zeița 14.£a4+ £d7 15.¥b5 axb5 16.£xa8
Caissa îi ajută pe cei curajoși sau cu alte exd4 17.£xb8+ ¢e7] 13...¤d7 13...£d7
cuvinte criza de timp își face traba ei 14.¥b5! axb5 15.£xa8 ¥d6 16.¦xe4!
murdară! Negrul obținea avantaj cu dxe4 17.£xe4 cu ameninţarea ¤f5
24...¤xe5! 25.¦h4+ ¢g8 26.£xe5 £b6!
27.a4! ¥xa4! 28.¦xa4 (28.¦ch3 f6
29.£xe6+ £xe6 30.¤xe6 ¥d7–+)
28...£xb2!-+ Acum a urmat 25.¦h4+
¢g8 26.£h3 ¤d8 [26...¤xe5??
27.¦h8+ ¢f7 28.£xe6+] 27.¥d4!+– b6
28.¤xe6 ¤xe6 29.£xe6+ £f7 30.£e4
[…31.£h7#, 31.£a8 30...g5 31.¦h6 ¦a7
32.¦ch3 £g7 33.¦g6 ¦af7 34.a4 1–0.

Teste 14.¦xe4! dxe4 [14...dxc4 15.¤f5]

15.¤f5! [15.£b3 £b6 16.¥xf7+ ¢d8]
1) R. Fischer – M. Najdorf 15...¥c5 16.¤g7+! ¢e7 [16...¢f8
Varna, 1962, [B90] 17.¥h6 ¢g8 18.£b3+-] 17.¤f5+ ¢e8
Albul mută! 18.¤g7+.¢e7 19.¤f5+ ¢e8 20.¥e3
¥xe3 21.fxe3 £b6 22.¦d1 ¦a7
23.¦d6+-! 23...£d8 24.£b3 £c7
[24...¦f8 25.¤g7+ ¢e7 26.£a3 £c8
27.¦d5+] 25.¥xf7+ ¢d8 26.¥e6 1–0.

2) I. Smirin (2680) – G. Kaganskiy (2315)

Tel Aviv, (9), 2002, [B01]
Albul mută.

11.0–0! d5 12.¦e1 e5 Alte continuări

12...¦g8 13.¦xe4! dxe4 14.£h5 ¦g7
(14...¦g6 15.£xh7 ¦g7 16.£xe4 ¦a7
17.¤f5 12...e6 13.£h5 ¥g6 14.£xd5
£xd5 15.¥xd5 ¦a7 16.¥f4 ¦d7 17.¤xe6
fxe6 18.¥xe6 ¤c6 19.¦ac1; 12...h5
13.¦xe4! dxe4 14.£b3! £xd4 15.¥e3+-;
12...¤d7 13.¤c6 £c7 14.¥xd5;
12...¥xg2 13.¢xg2 dxc4 14.£f3 ¤d7 11.f5! exf5 12.gxf5 ¥xf5 13.¤e5! 0–0
15.¤f5 ¦g8+ (15...e6 16.¦xe6+! fxe6 14.¥g5 £c8 [14...¥e6 15.¥xe6 fxe6
17.£h5#) 16.¢h1 e5 (16...e6 17.£c6 … 16.¤f4] 15.c3 ¥d6 16.¥xe7 ¥xe7
¦xe6+) 17.¥e3+-; 12...dxc4 ¹ 13.¦xe4 17.¤f4 b5 [17...¥g4 18.¤xg4 £xg4+
£d5 14.£f3 e6 13.£a4+! [13.¦xe4 dxe4 19.£xg4 hxg4 20.¤g6 ¥f6 21.¤xf8
23
¢xf8 22.¦f4 c5 23.¥d5 ¤c6 24.¥xc6
(24.dxc5 ¦d8 25.¥xc6 bxc6 26.¦xg4
¦d2 27.¦g2) 24...cxd4] 18.¤fg6 ¥g5
19.£xh5 ¥e3+ 20.¦f2 ¥xg6 21.¤xg6
¥xf2+ 22.¢h1 bxc4 23.¤e7# 1–0.
3) F. Gheorghiu – L. Stein
Mar del Plata, (13), 1965, [E20]
Negrul mută.
12...¥c5! 13.¤xd5? ¤xd5 14.£xd5
¦d8! 15.£e4 bxc6 16.¤e2 [16.£xc6?
¦b8 17.b4 ¥xb4+ 18.axb4 £xb4+
19.¢f1 £xf4] 16...¥a6 Perechea de nebuni
şi avantajul de dezvoltare reduc la minim
rezistenţa albului. 17.¥e3 ¦d5 18.f4
¦ad8! Ȋn numai 18 mutări activizarea
tuturor figurilor negres este realizată!
19.¥xc5 £xc5 20.b4 £b6 21.¦f1 ¦d2
0–1.
4) I. Razuvaev – A. Zaiţev
Moscova, 1967, [E61]
Negrul mută.
7...d5! 8.¤xd5 [8.¥xd5 ¤xd5 9.¤xd5
£d8 10.¥b2 ¤c6!] 8...¤xd5 9.¥xd5
¤c6 10.¤e2 ¥h3 11.¥b2 ¦ad8
12.£d2?! [12.¤f4 ¥f5 13.0–0 cxd4
14.exd4 e6 15.¥xc6 bxc6 16.£e2
¥xd4=] 12...e6! 13.¥e4 cxd4 14.exd4
¤xd4 15.¤xd4 ¥xd4 16.¥xd4 e5
17.¥d5 exd4 18.f4 ¦fe8+ 19.¢f2 d3
20.¦ae1 £c5+ 21.¦e3 ¦xd5 22.cxd5
¦xe3 23.£xe3 £c2+ 24.¢e1 £g2
25.¦g1 d2+ 26.¢d1 ¥g4+ 27.¢c2
d1£+ 0–1
5) D. Dubov (2627) – D. Kokarev (2638)
Soci, 04.05.2015, [A41]
Negrul mută.
15...b5!? 16.¥xb5 ¦b8 17.¥d3 ¦e5
18.0–0 [18.¥e2 ¤f5 19.¥f4 ¦e8 20.0–0
¤d4 21.¦e1 £f6³] 18...¦h5! 19.¥f4 ¤f5
20.¥xf5 ¥xf5 21.¥g3 ¦b4 22.¦e1
¦bh4! 23.f3 ¤e5?! Câştiga rapid
23...¥d4+! 24.¢f1 ¦g4 25.fxg4 ¥xg4
26.£xd4 cxd4 27.¤e4 ¦h1+ 28.¢f2
¦xe1 29.¢xe1 £e8] 24.¤a3 ¦h1+
25.¢f2 ¤d3+ 26.¢e2 £e7+ [26...¦xe1+
27.¥xe1 ¥h6] 27.£e3 £xe3+ 28.¢xe3
¥d4+ 29.¢d2 ¤xe1 30.¦xe1 ¦xe1
31.¢xe1 ¦h1+ 32.¢d2 ¦g1 şi 0-1
mutarea 60.
6) L. Aronian (2770) – D. Andreikin
(2723)
24
Soci, 05.05.2015, [A42]
Albul mută.
29.f5 ¥g8 [29...¥d7 30.¦h8+ ¢f7
(30...¦g8 31.¦h6 ¢g7 32.¦dh2 ¢f7
33.e5 fxe5 34.¤e4 d5 35.¦h7+ ¦g7
36.¦xg7+ ¢xg7 37.f6+ ¢g8 38.¤c5 ¦c7
39.¦h7) 31.e5 fxe5 32.¤e4 ¦g8
33.¦h7+ ¦g7 34.¦h6 ¥xf5 35.¦f6+ ¢e7
36.¦xf5] 30.e5! fxe5 31.f6 ¦gf7 32.¤e4
Mai tare era aici 32.¥f5! ¦b8 33.¤e4 d5
34.¦xg5 ¤d6 35.¤c5 ¦fb7 36.g4 ¤xf5
37.¤xb7 ¦xb7 38.¦xf5 e4 39.¦e5 ¦h7
40.¦c2. 32...d5 33.¤c5 ¤d6 34.¦xg5
¦xf6 35.¤xb7 ¤xb7 36.¦xe5 ¤d6
37.¦d4 ¥f7 38.¦f4 ¦h6 39.g4 ¦h1+
40.¢b2 ¦h2 41.¦f6 ¤e4 42.¦xc6 ¤f2
43.¢a3 ¤xg4 44.¦c8+ 1–0.
7) G. Agzamov – A. Kosikov
Leningrad, 1972, [C04]
Negrul mută.
19...g5! 20.¥xg5 ¥xg5 21.hxg5 h4!
22.¦eb1 ¦b6 23.¦xb6 cxb6 24.¤e1 h3
25.£f3 hxg2 26.£xd5 ¥xd5 27.¤xg2
¦h3 28.¦c1 b5! 0–1.
8) M. Ghindă – S. Kindermann
Salonic, 1984, [B82]
Albul mută.
37.d6! ¦xd6 [37...£xd6? 38.£b7! g6
39.h6+-] 38.£b7 e4 [38...£a7 39.¦xg7±
(39.£xa7 ¥xa7 40.¦xe5±¬)]
39.¦gxe4!? [39.¦eg1 £a7!; 39.¦exe4
¥xb2!; 39.£e7 ¦dd8] 39...£xh5
[39...¥f6 40.¦e8 ¦d8 41.£f7!+-;
39...¦dd8 40.h6‚] 40.£e7! ¦dd8
41.¦h4! [41.¦xd4 ¦de8! 42.¦f4 ¦g8!µ]
41...£f5 [41...£c5? 42.¦eh1! ¦f1+
43.¢a2!+-; 41...£g6? 42.¦xd4! ¦de8
43.£h4+-] 42.¦eh1 ¥f6™ [42...¦fe8?
43.¦xd4+-; 42...¦de8 43.¦xh7+ £xh7
44.¦xh7+ ¢xh7 45.£h4++-] 43.¦xh7+
£xh7 44.¦xh7+ ¢xh7 45.£c5! […
£h5#] 45...g6 46.£xa5 ¦d4 47.£c7++-
¢h6 48.¢a2 g5 49.¥c4! g4 50.¥d3
¥g7 51.£e7! ¦f6 [51...b3+ 52.cxb3!
25
¦xd3 53.£h4+ ¢g6 54.£xg4+ ¢h6
55.£h4+ ¢g6 56.£e4+] 52.£e3+?
[52.£e1! ¢g5 (52...¦d5 53.£h4+ ¦h5
54.£xg4 ¥f8 55.¢b3) 53.£e5+]
52...¦df4 53.a5 ¦f8 54.£e6+ ¦8f6
[54...¥f6? 55.£d6!+-] 55.£g8 ¦f7 56.a6
¢g5 57.£d8+ ¢h5 58.£a5+ 1–0.
9) B. Villamayor (2474) - Wang Lei (2495)
Quezon City, 30.06.2000, [A84]
Albul mută.
56.f5! £g4 [56...exf5 57.e6 a2 58.£a1
£h6 (58...£xf6 59.£xf6 a1£ 60.¦g7+)
59.¦g7+ ¢f8 60.e7#] 57.£b4 ¥f7
[57...a2 58.£e7] 58.¦xf7 1–0 căci urma
¢xf7 59.£b7+ ¢g8 60.£xa8.
10) M. Vavulin (2442) – D. Rozhko (2342)
Soci, (2.6), 02.05.2015, [B17]
Albul mută.
29.b5! cxb5 30.c6! ¤f6 [30...¦xc6?
31.£e4!] 31.¥xb5 ¤d5 32.£c5 £h4
33.h3 £f4 34.d7 ¦b8 35.¦xd5 exd5
36.c7 ¦xb5 37.£xf8+ 1–0
Sacrificii intuitive de figură
De regulă, aceste sacrificii sunt utilizate
pentru atragerea şi menţinerea regelui advers
în centru, distrugerea protecţiei regelui
advers, deschideri de coloane, diagonale,
eliberare de câmpuri, în condiţiile existenţei
avantajului de dezvoltare. Sub presiunea
ameninţărilor adversarul nu-şi poate
valorifica avantajul material şi de obicei
resursele atacului le depăşesc pe cele ale
apărării. Şi în cazul acestor sacrificii
consecinţele sunt greu de prevăzut. Intuiţia,
imaginaţia şi o importantă doză de încredere
joacă rolul principal.
Clasicii ne oferă numeroase exemple de
sacrificii pentru atragerea şi menţinerea
regelui advers în centru
M. Lange – M. Sickel
Halle, 1856, [C37]
1.e4 e5 2.f4 exf4 3.¤f3 g5 4.¥c4 g4
5.0–0 Celebrul gambit Muzio. 5...gxf3
6.d4 fxg2?
7.¥xf7+! ¢xf7 8.£h5+ În partida
Staunton-NN, Londra, 1847 s-a continuat cu
8.¦xf4+ ¤f6 9.e5 ¢g8 10.exf6 d5
11.£h5 ¤c6 12.¦f2 1–0. 8...¢g7 9.£g4+
¢f7 10.¦xf4+ ¤f6 11.e5 ¥e7 12.exf6
26
¥xf6 13.¤c3 ¦g8 14.£h5+ ¢g7
15.¤d5 £e8 [15...¦f8 16.¦f2 ¢h8
(16...£e8 17.¥h6+ ¢h8 18.¦xf6)
17.¤xf6 ¦xf6 18.¥h6 ¦xf2 19.£e5+ ¦f6
20.¦e1] 16.¦g4+ ¢h8 17.¦xg8+ £xg8
18.¤xf6 £g6 19.£xg6 hxg6 20.¥h6 d6
21.¦e1 ¥d7 22.¦e7 1–0.
Cu timpul, sacrificiul a urmărit scopuri mai
pragmatice.
S. Tarrasch - Von Holzhausen
Paris, 1924, [C50]
Albul mută.
10.¥xf7+! ¢xf7 11.¤e6!! ¢xe6
12.£d5+ 1–0.
Interesant că partida s-a repetat în 2010, la
C.N. juniori în partida Tomici – Condurat.
Mai sunt juniori care îi studiază pe clasici!
Ȋn 1958 sacrificiul a fost folosit şi în
apărarea siciliană de către Robert Fischer,
care, ca şi Magnus Carlsen, cel de azi, a
studiat partidele clasicilor. Câţi dintre
juniorii noştri fac asta?
R. Fischer – S. Reshevsky
New York, 1958, [B35]
1.e4 c5 2.¤f3 ¤c6 3.d4 cxd4 4.¤xd4
g6 5.¤c3 ¥g7 6.¥e3 ¤f6 7.¥c4 0–0
8.¥b3! Până aici mutările arhicunoscute din
varianta Dragonului accelerat. Ultima
mutare a albului, o încălcare a regulii de aur
de a nu muta de două ori o figură până nu
termini dezvoltarea, este obligatorie întrucât
la 8.0–0 urma 8...d6 9.h3 ¤xe4, iar la 8.f3
bine este 8...£b6. 8...¤a5?? Probabil
Reshevsky s-a gândit că dacă albul mută de
două ori poate face şi el acelaşi lucru, uitând
însă că ce îşi poate permite albul nu este
permis şi negrului... 9.e5! Deseori
încălcarea unei reguli necesită combaterea
greşelii tot printr-o încălcare de reguli!
9...¤e8 Dacă 9...¤xb3 urmează 10.exf6!
¤xa1 11.fxg7 ¤xc2+ (11...¦e8 12.0–0
e5 (12...d5 13.f4 ¢xg7 14.£xa1 f6
15.£d1 e5 16.fxe5 fxe5 17.¤xd5 ¦f8
18.¦xf8 ¢xf8 19.¤b5 ¥f5 20.g4 ¥e4
21.¤bc7 ¥xd5 22.¤xa8 £a5 23.¤c7 1–
0 Andreikin-Keosidi, Kazan, 2003)
13.¤db5 d5 14.¤xd5 ¤xc2 15.£xc2
£xd5 16.¤c7 ¥f5 17.£xf5 gxf5 18.¤xd5
¦ed8 19.¤e7+ ¢xg7 20.¤xf5+ ¢f6
21.g4 ¦ac8 22.f4 exf4 23.¥xf4 ¦d3
24.¥g3 ¢g5 25.¤d6 ¦c2 26.¤xf7+
¢xg4 27.¤e5+ ¢h3 28.¤xd3 h5
29.¤f2+ 1–0 Golubev-Wirig,
playchess.com, 2005) 12.£xc2 ¢xg7
13.f4–+; 9...¤h5? 10.g4!
10.¥xf7+! ¢xf7 [10...¦xf7 11.¤e6]
11.¤e6! ¢xe6 12.£d5+ ¢f5 13.g4+
¢xg4 14.¦, 1-0
27
C. Herbrechtsmeier – H. Schmidt
Germania, 1993, [C41]
1.e4 e5 2.¤f3 d6 Străvechea aparare
Philidor îmbie albul la acţiuni energice.
3.d4 ¤d7 O mutare inestetică astăzi; în
practica de turneu mai întâlnim doar
3...exd4 4.¤xd4 ¤f6 5.¤c3 ¥e7. sau
forma modernizată 3...¤f6!? 4.¥c4 h6?
Încă de la mutarea a 4-a negrul are
probleme, o greşeală cunoscută este aici
4...¥e7 5.dxe5 dxe5 (5...¤xe5 6.¤xe5 6.¥xf7+! ¢xf7 7.¤xe5+ ¢f6 8.¤c3!
dxe5 7.£h5) 6.£d5 După 4...c6 5.¤c3
¥e7 urmează 6.dxe5 dxe5 7.¤g5! ¥xg5
8.£h5 g6 (8...£f6 9.¥xg5 £g6 (9...£g6
10.£h4 ¤c5 11.¥e3 ¥e6 12.¥e2 ¤d7
13.0–0 ¤gf6 14.¦ad1 0–0 15.¦d6 h6
16.¦fd1 ¤b6 17.b3 ¤e8 18.¦6d3 f5
19.¥c5 fxe4 20.¦d8 ¦f4 21.£h5 £xh5
22.¥xh5 ¦xd8 23.¦xd8 ¥f7 24.¦xe8+
¥xe8 25.¥xe8 ¤d5 26.g3 ¦f5 27.¤xe4
¤f6 28.¤xf6+ ¦xf6 29.¥xa7 ¦f8 30.¥g6
¦a8 31.¥b6 ¦xa2 32.¢f1 ¦a6 33.¥c7 c5
34.¥d3 1–0 Schlechter-Alehin, Hamburg, După ce a sacrificat o figură pentru doi pioni
1910) 9.£xg5 £xg5 10.¥xg5 10.¥xg5 albul sacrifică si cel de-al doilea cal pe
¤f8 11.0–0–0 ¥e6 12.¥e2 ¤d7 13.¦d6 «altarul» dezvoltării rapide. 8...¢xe5
¤e7 14.¦hd1 h6 15.¥e3 ¦d8 16.f4 ¤c8 [8...¥b4 9.£d4 ¢e6 (9...¥xc3+ 10.bxc3
17.¦6d2 f6 18.g3 ¢e7 19.h4 b6 20.¥f3 ¢e6 11.£d5+ ¢f6 (11...¢e7 12.£f7+
h5 21.f5 ¥f7 (21...gxf5 22.exf5 ¥xf5 ¢d6 13.¤c4+ ¢c6 14.£d5#) 12.£f7+
23.¥xc6) 22.fxg6 ¥xg6 23.g4 hxg4 ¢xe5 13.¥f4+ ¢xe4 14.f3# 1–0
24.¥xg4 ¤b8 25.¦xd8 ¦xd8 26.h5 ¥h7 Skatchkov-Krovelşcikov, Tomsk, 2001)
27.¦xd8 ¢xd8 28.¥f5 ¥xf5 29.exf5 ¢e7 10.£d5+ ¢f6 11.£f7+ ¢xe5 12.¥f4+ 1–
30.¤e4 ¤d7 31.¢d2 ¤d6 32.¤xd6 0 Schweitzer-Eskandary, Germania, 2000;
¢xd6 33.¢d3 ¢e7 34.¢c4 ¢f7 35.a4 8...c6 9.£d4 £e8 10.¤xd7+ ¢g6
a6 36.¢b4 ¢e7 37.c4 a5+ 38.¢c3 c5 11.¤xf8+ £xf8 12.f4 ¢h7 13.f5 ¤f6
39.¢d3 ¢d6 40.¥h6 ¢e7 41.¢e4 ¤b8 14.0–0 ¤d7 15.e5 £e7 (15...£c5
42.¢d5 1–0 Tal-Menvielle, Palma de 16.£xc5 ¤xc5 17.¥e3 ¤d7 18.e6 ¤f6
Mallorca, 1966) 19.¥d4) 16.¥f4 b6 17.e6 ¤f6 18.¥d6
Cu ultima sa mutare negrul a sperat că a ¦d8 19.¥xe7 ¦xd4 20.¥xf6 gxf6
găsit o soluţie mai bună, dar a nimerit din lac 21.¦ad1 ¦g4 22.¦fe1±¦g8 23.¤e4 ¢g7
în puţ! 5.dxe5! dxe5 [5...£e7 6.¤c3!] 24.¦e3 ¦f8 25.¦g3+ ¢h7 26.¦dd3 ¥xe6
27.fxe6 ¢h8 28.e7 ¦fe8 29.¦d7 f5
30.¤f6 f4 31.¦g8+ ¦xg8 32.e8£ 1–0
Sadowski-Arrascaeta, email, 2004] 9.£d5+
Apariţia şi utilizarea computerelor corijează
28
unele erori din epoca romantică! Marele
maestru Evgheni Vasiukov a fost primul
care, cu 30 de ani înaintea disputării acestei
partide a sacrificat nebunul la f7 şi calul din
e5, iar după Rxe5 a continuat în cel mai
romantic stil cu 9.£h5+ g5 10.¥xg5! hxg5
(10...£xg5 11.f4+ ¢xf4 12.0–0+ ¢e5 (La
12...¢e3 urmeaza mutarea liniştită
13.¦ad1!±) 13.¦f5+ £xf5 14.£xf5+ ¢d6
15.¦d1+ ¢e7 16.¤d5+ ¢d8 17.¤b6)
11.f4+ ¢e6 (11...¢d6 12.£xh8 ¥h6
13.¦d1+ ¢c6 14.£d4) 12.f5+ ¢e7
13.¤d5+ ¢d6 14.£xh8 ¤gf6 15.0–0–0
¢c6 16.¦he1 b6 Negrul s-a apărat cu
dinţii, acum regele negru se va refugia la b7
şi pe tablă rezultă o poziţie în care 3 figuri
ale negrului sunt valoric superioare unui turn
şi 3 pioni, însă deocamdată deficienţa
principală a negrului este lipsa de cooperare
a pieselor negre aflate încă în poziţiile
iniţiale! 17.¤b4+ ¥xb4? Tentat de
sacrificiul de damă negrul renunţă la
apărarea tenace 17...¢b7! 18.e5 £e7
19.¤d3 ¤g4³ cu avantaj şi după 18.£xd8
¥b7 albul a câştigat Vasiukov-Lebedev,
Moscova, 1963. 9...¢f6 10.£f5+ ¢e7
11.¤d5+ ¢d6 [11...¢e8 12.£g6#]
12.¥f4+ ¢c6 13.£e6+ [13.¤xc7;
13.¤xc7 ¤c5 14.£d5+ £xd5 15.exd5+
¢d7 16.¤xa8 ¥d6 17.¥g3 ¤f6 18.0–0–0]
13...¥d614.¤b4+ ¢b5 [14...¢b6
15.¥xd6 cxd6 16.£xd6+ ¢a5 17.¤d5
£f8 18.b4+ ¢b5 (18...¢a4 19.a3 £f6
20.£xf6 ¤gxf6 21.¤c3#) 19.a4+ 1–0
Kolacz-Winder, 1999] 15.a4+ ¢a5
16.¥d2 £g5 17.¤c6+ ¢b6 18.£b3+
¢xc6 19.¥xg5 ¥b4+ 20.£xb4 hxg5
21.£c3+ 1–0
R. Nejmetdinov – V. Mikenas
Kazan, 1948, [B02]
Albul mută.
Cu albul joacă unul dintre cei mai mari
tacticieni ai timpului său, singurul jucător
din lume care îl conducea pe Mihai Tal cu
scorul de 3-0, aşa că nu este de mirare
decizia sa! 9.¥xf7+!¢xf7 10.cxd6 £e8!
11.£e2 Mai nou s+a jucat aici 11.£f3+
¢g8 12.£e3 ¥e6 13.¤e2 ¤d7 14.f4 g6
15.0–0 ¤b6 16.¤g3 ¥g7 17.d4 £d7
18.¤e4 ¤d5 19.£e2 b6 20.¥d2 h6
21.h3 ¢h7 22.g4 ¦hf8 23.¤g3 c5
24.£e4 cxd4 25.f5 ¦ae8 si surprinzător
adversarii au dat remiză ½–½ în partida
Blauert,J-Jaeckle,M,1988//când albul
obţinea avantaj clar cu 26.fxg6 ¢g8 27.
¦xf8 ¦xf8 28.¤f5 ¤e3 29.¥xe3 fxe3 30.
¦c1. 11...c5 12.¤f3 ¥xd6!
[12..¥e6!?²13.d4 cxd4 14.¤xd4 ¢g8
15.¤xe6 £xe6 16.¥e3 ¤c6 17.f4 ¦e8
18.¦d1 £xa2 19.£b5.13.¤g5+ '³!? Un
avantaj în final obţinea albul după 13.exd6
£xe2+ 14.¢xe2 ¦e8+ 15.¢d3 ¦d8
16.¢c4 ¥e6+ 17.¢c3 ¦xd6 18.¤g5+
¢g8 19.¤xe6 ¦xe6 20.d3 ¤c6 21.¥e3
b6 22.¦he1. 13...¢g6 14.£d3+ [14.d4!?
¥e7 15.£e4+ ¥f5 16.£xb7³] 14...¢xg5
15.£xd6 £d8? [15...¤c6! 16.d4+ ¢h5
17.£xc5 £e7! 18.f4 ¦d8 19.0–0 ¦xd4
20.£c2) 18...¤xe7 15...¤d7? 16.d4+!
¢h5³17.g4! ¢h4 18. e6! ¤e5 19. d5!.
16.d4+ ¢f5 17.g4+! [Mai tare decât
17.£xc5!? ¤c6 18.£c2+ ¢e6 19.£b3+
£d5 20.¥e3=] 17...¢e4 [17...¢xg4
18.¦g1+ ¢h3 19.£xc5 ¢xh2 20.¥f4+
¢xg1 21.¢e2+ ¢g2 22.¦g1+ ¢xg1
29
23.£c1+ ¢g2 24.£f1#] 18.£xc5 ¦f8
[18...£xd4 19.f3+ ¢d3 20.£a3+ ¢c4
21.£b3+ ¢c5 22.¥e3; 18...¤c6
19.£c2+ ¢xd4 20.£c3+ ¢d5µ] 19.0–0
[19.¥g5 £e8 20.£c2+ ¢f3 21.£e2+
¢g2 22.f4+ ¢xh1 23.0–0–0#] 19...¢f3
20.h3 b6 21.£c3+ ¢e4 22.£c4!
[22.£c4 ¦f3 23.£e2+ ¦e3 24.£xe3+
¢d5 25.£f3+ ¢e6 26.£xa8+-] 1–0.
Mihail Tal avea o preferinţă din a atrage
regele advers în centrul tablei sacrificând
însă calul.
M. Tal – V. Simaghin
U.R.S.S., 1956, [B07]
1.e4 c6 2.d4 d6 3.¤c3 ¤f6 4.f4 £b6
5.¤f3 ¥g4 6.¥e2 ¤bd7 7.e5 ¤d5 8.0–0
¤xc3 9.bxc3 e6? [9...¥xf3 10.¥xf3 dxe5
11.fxe5 ¤xe5 12.¥f4 ¤xf3+ 13.£xf3
£d8 14.¦ab1 £d7 15.c4 (15.¥e3 e6
16.c4 ¥d6 17.£h5 b6 18.¦f3)
15...£xd4+ 16.¥e3 £xc4 17.¦xb7 g6
18.¦c7 £d5] 10.¤g5 ¥xe2 11.£xe2 h6
12.¤xf7! ¢xf7 13.f5! dxe5 [13...¤xe5
14.¢h1] 14.fxe6+ ¢xe6 15.¦b1 £xb1
[15...£a6 16.£g4+ ¢d6 17.dxe5+ ¢c7
18.¥f4 ¢d8 19.¦bd1] 16.£c4+ ¢d6
17.¥a3+ ¢c7 18.¦xb1 ¥xa3 19.£b3
¥e7 20.£xb7+ ¢d6 21.dxe5+?! Mult
mai tare era 21.¦d1 e4 22.d5! 21...¤xe5
22.¦d1+ ¢e6 23.£b3+ ¢f5 24.¦f1+
¢e4 25.¦e1+ ¢f5 26.g4+ ¢f6 [26...¢f4
27.¦f1+ ¢e4 28.£e6+-] 27.¦f1+ ¢g6
28.£e6+ ¢h7 [28...¥f6 29.£f5+ ¢f7
30.£xe5] 29.£xe5 ¦he8 30.¦f7 ¥f8
31.£f5+ ¢g8 32.¢f2 Şi acum cu 32.g5!
hxg5 33.¦c7 ¦e1+ 34.¢f2 ¦ae8 35.£f7+
¢h7 36.£h5+ ¢g8 37.¦xc6 albul obţinea
avantaj decisiv și câștigă la mutarea 43.
S. Makarichev (2390) – R. Vaganian
(2500)
Tbilisi, (16), 1973
Negrul mută.
După sacrificiul de pion negrul se grăbeşte
să atace regele alb rămas în
centru.14...¥b4! Ameninţă ¥xc3! 15.cxb4
[15.¥d2 ¥c4! 16.£d1 (16.¤e3 ¥xe2
17.¢xe2 ¦hf8 18.¦hd1 ¥c5 19.£g4+
¢b8 20.£g3 £e4 21.¢f1 ¦d3 22.¢e2
¤e5) 16...¤d4! 17.cxd4 ¦xd4 18.¦c1
¦hd8 19.¦c2 ¥d3. 15...¥c4 16.¤e3
¥xe2 17.¢xe2 ¤d4+ 18.¢e1 ¦he8?!
Mai tare era 18...£e4! 19.f3 £h4+ 20.¢f1
(20.g3 £h5) 20...¦hf8 21.£d1 ¤xf3]
19.¥d2? Albul se putea salva milimetric cu
19.f3! ¤f5 20.£b3 £f4 21.¢f2 ¤xe3
22.¥xe3 ¦xe3 23.£xe3 ¦d2+ 24.£xd2
£xd2+ 25.¢g3 £xb4 26.¦he1 £xb2
27.¦e8+ ¢d7 28.¦ae1 £f6 29.¦b8 b6
30.¦e4=. 19...£e4! 20.¢d1 £d3 21.¦e1
¤b3 22.¦e2 ¤xa1 23.¢e1 ¦xe3
24.fxe3 ¤c2+ 25.¢d1 ¤xe3+ 26.¢e1
£b1+ 27.¢f2 ¤g4+ 0–1.
30
R. Spielmann – S. Rubinstein [D55] cu joc complicat, Teschner-Spasski, Riga,
Viena, 1933 1959. 13...g6
1.d4 ¤f6 2.c4 e6 3.¤c3 d5 4.¤f3 ¥e7
5.¥g5 0–0 6.e3 b6?! În zilele noastre se
joacă întâi 6...h6 şi numai după 7.¥h4 b6.
7.¥d3 ¥b7 8.¥xf6 ¥xf6 9.cxd5 exd5
10.h4! c5!? Mai prudent era, după părerea
lui Rudolf Spielman 10...¦e8. El afirmă că
din punct de vedere tehnico-strategic şi chiar
şi psihologic, apărarea este mai greu de
condus decât atacul. Sacrificiile trebuiesc
privite nu numai din punct de vedere al
corectitudinii cât mai ales din punct de
vedere al pericolului şi panicii care o Albul a reuşit cu preţul sacrificiului de
creează. Ȋntr-adevăr atacul, cu multitudinea nebun să scoată regele “din cutie”, ceea ce
de posibilităţi este în general mai uşor de este o realizare deosebită. În continuare el
condus decât o apărare în care soluţia, de este în situaţia de a alege una dintre cele 3
regulă unică, este mai dificil de stabilit. În posibilităţi: 1) să marească presiunea fără
zilele noastre tehnica apărării s-a îmbunătăţit noi sacrificii; 2) să recâştige material,
simţitor şi multe atacuri violente se sting în rămănând cu avantaj pozitional; 3) să
faţa unor apărări ferme. continue atacul cu preţul a noi sacrificii.
Albul a ales cea de-a treia cale conform
principiului marelui Capablanca «Un atac
odată început, trebuie dus până la sfârşit cu
preţul ori căror sacrificii, întrucât
renunţarea la atac conduce la pierdere».
14.h5?!

11.¥xh7+?! Un tipic sacrificiu intuitiv

pentru acea vreme. 11...¢xh7 12.¤g5+
¢h6 13.£d3?! Mai exact era aici, cum se
va vedea mai târziu 13.£c2 g6 14.h5
¢xg5 15.f4+ ¢h6 16.hxg6+ ¢g7
17.¦h7+ ¢g8 18.0–0–0 ¥g7 19.¦dh1 £f6
20.gxf7+ ¦xf7 21.g4 cxd4 (21...¤d7) 14...¥xg5 Din păcare, rigoarea programelor
22.g5 £f5 23.¦xg7+ ¢xg7 24.£h2 ¦f8 de calculator distruge multe vechi iluzii. Aici
25.g6! £xg6 26.¦g1 ¤d7?! (26...dxc3! Spielman afirmase, optimist, că după
27.f5 ¦xf5 28.¦xg6+ ¢xg6 29.£g3+.) 14...¢xg5 15.f4+ ¢h6 (La 5...¢g4 ar
27.¦xg6+ ¢xg6 28.¤b5 ¦ac8+ 29.¢d1 urma 16.¤d1 ¥h4+ 17.¤f2+ ¥xf2+
¦f6 30.¤d6 ¦xd6 31.f5+ ¢xf5 32.£xd6 18.¢xf2 şi albul ameninţă g3 urmat de
31
¦h4, însă după 18...¥a6 în ciuda
aparenţelor după 19.£c2 cxd4 20.g3
dxe3+ 21.¢g2 g5 nu se mai vede nici un
mat!) 16.hxg6+ ¢g7 17.¦h7+ ¢g8 18.0–
0–0 albul are atac, dar computerul este de
altă părere 18...¥g7 19.¦dh1 £f6 şi atacul
alb a murit! Mai slab este 14...¢g7
15.hxg6 ¦h8 16.¤xf7 ¦xh1+ 17.¢d2
¦xa1 18.¤xd8 ¥xd8 19.£f5 ¥f6
20.¤xd5 ¥xd5 21.£xd5 ¢xg6 22.£xa8
¤a6 23.f4 ¤b4 24.£g8+ ¥g7 25.dxc5
bxc5 26.a3. 15.hxg6+ ¢g7 16.¦h7+
¢f6 [16...¢g8 17.gxf7+ ¦xf7 18.£g6+]
17.0–0–0!
Mulţi ani după moartea lui Rudolf
Spielmann, marele maestru Yasser
Seirawan aprecia astfel poziţia: Cu două
figuri în minus şansa albului este să “invite
pe toată lumea la petrecere” deci trebuie
rapid adus turnul d1 la atac şi regele refugiat.
Şi după 17.f4 ¥h4+ 18.¦xh4 ¦h8 19.¦h7
(cu dama la c2 exista acum £f2) 19...¦xh7
20.gxh7 ¤a6 21.dxc5 ¤xc5 22.£d4+
¢g6 23.0–0–0 £h8! 24.f5 ¢xf5 25. £f4
¢e6 26. ¤b5 ¦d8 albul avea atac.
17...c4? O greşeală. Mai bine 17...¥a6, de
exemplu 18.£c2 ¤c6 19.g4 ¥c8 20.f4
¥xg4 (sau 20...¤b4 (20...¢e7 21.dxc5)
21.fxg5+ ¢e7 22.£f2 £c6 23.g7!)
21.fxg5+ ¢e6 22.g7! £xg5 28.gxf8£
¦xf8 29.¦e1 ¤d4 30. £a4 cu egalitate.
Nu mergea 19...fxg6 20.f4 ¥c4 21.fxg5+
¢e6 22.£.xg6 ¦f6 şi negrul pierde.
18.£e2 ¢e7 [18...¢e6 19.f4 ¥f6 20.e4
¢d7] 19.f4 ¥f6 20.e4! 20...dxe4
21.¤xe4 ¢d7 22.d5 ¤a6 [22...£e7
23.£g4+ ¢d8 24.¤xf6 £xf6 25.g7 ¦g8
26.¦h8 ¦xh8 27.£g5] 23.g7! 23...¦g8
24.¦h6! 24...¥xg7 [24...¥e7 25.d6 urmat
de £g4+] 25.¦d6+ ¢c7 26.£xc4+!
26...¢b8 27.¦xd8+ ¦xd8 28.¢b1 ¤c7
29.d6 ¤e6 30.f5 ¥xe4+ 31.£xe4 ¤c5
32.£c6 ¦c8 33.£d5 ¦d8 34.£xf7 ¦d7
35.£g8+ ¢b7 36.£d5+ ¢b8 37.£c6 a5
38.£xb6+ ¤b7 39.£c6 ¦d8 40.£c7+
¢a7 1–0.
Sacrificiile de cal sunt des utilizate pentru
distrugerea protecţiei regelui advers sau
deschiderea de coloane. Foarte conoscute
sunt sacrificiile din siciliană pentru
deschiderea coloanei centrale, dar astăzi
aceste sacrificii sunt analizate pana în
pânzele albe! Dar imaginaţia şi intuiţia au
creat şi forme mai deosebite de astfel de
sacrificii.
A. Fedorov (2595) – M. Kobalia (2500)
Rusia, 1998, [B89]
Albul mută.
17.¤xg7!? ¢xg7 [17...bxc3 18.£h5 …
¦h3+-‚] 18.£h5 ¦g8! Singura apărare, la
18...¦h8 urma 19.¥xc5 (sau 19.£h6+
¢g8 20.¥xe6! ¥f8 (20...bxc3 21.g6!+-;
20...¤xe6 21.¤d5+-) 21.g6!! ¥xh6
32
22.gxf7+ ¢f8 23.¥xh6+ ¢e7 24.¤d5+
¢xe6 25.¤xc7++-) 19...dxc5 20.£h6+
¢g8 21.g6+-; 18...bxc3 19.£h6+ ¢g8
20.g6 fxg6 21.¦xg6+ ¢f7 22.¦g7+ ¢e8
23.¥xc5+-; 18...¤d7 19.£h6+ ¢g8
20.g6+- (analiză Lukacs) 19.¥xe6!
bxc3? După 19...¤xe6 ar fi urmat
20.¤d5 £d8 (20...£a5 21.¦dg1 ¢h8
(21...£xa2 22.g6!) 22.£xf7 £xa2
(22...¤ed8 23.£h5±) 23.g6 ¦g7
24.£xe6 ¥c8 (24...£a1+ 25.¢d2 £xb2
26.gxh7) 25.£f7!. Bine era şi 21.f4© ¢f8
22.£xh7 ¤b8 23.g6 fxg6 24.¦xg6 ¦xg6
25.£xg6 £d7 26.f5 ¤g5 27.¤xe7 £xe7
28.¥xg5 £f7 29.£xd6+ ¢g8
30.¦g1;Desigur nu 19...fxe6 20.g6+-.
20.¥xf7!+- [ se ameninţă 21.g6 şi
21.¦h3] 20...£a5 [20...£b6 21.bxc3;
20...¤xe4 21.g6 (21.¦h3 cxb2+ 22.¢b1
¤c3+ 23.¢xb2 ¤xd1+ 24.¢c1 ¢f8
25.£xh7+- ¦g7 (25...¦xg5 26.¥e6)
26.£f5) 21...cxb2+ 22.¢b1 ¤c3+
23.¢xb2 ¤xd1+ 24.¢c1] 21.¦h3!
[21.g6??¤b3+–+] 21...¢f8 22.¦f3
[22.¥xg8+-] 22...¤e5 23.¥d5+ ¢g7
24.¦f7+! [24.¦f7+ ¤xf7 25.£xf7+ ¢h8
26.¥d4+] 1–0.
V. Smâslov – A. Kotov
Moscova, 1943
Albul mută.
24.¤f5! gxf5 25.gxf5 ¤c7 26.¦g1! ¤e8
27.¦g6 ¦f7 28.¦bg1 ¢g8 29.¦xh6! ¢f8
30.¦h7 ¢e7 31.£h5 ¢d6 32.¥f4+ ¤e5
33.¥xe5+ fxe5 34.f6! ¤xf6 35.£xe5+
¢c6 36.¦hxg7 ¢b5 37.¤xd4+ ¢b6
38.b4 ¦c8 39.¦xf7 £xf7 40.£d6+ ¦c6
41.¤xc6 ¤xe4 42.bxc5+ 1–0
P. Svidler – V. Malaniuk
Maikop, (5), 07.06.1998
Albul mută.
18.f4! [18.¢h2 ¤c7 19.g3 £c8]
18...gxf4 19.¤xf4 ¦h8 [19...exf4
20.¥xf4 ¦h8 21.e5] 20.¦f2 [20.¤h5+
¤xh5 21.£xh5 f6 22.£h4] 20...exf4
21.¥xf4 ¤h7 22.e5 ¥h4 [22...¥g5
23.¦af1 (23.¥h2) 23...¥xf4 24.¦xf4 ¤g5
(24...¦f8 25.£d3) 25.h4 dxe5 (25...£xe5
26.hxg5 ¦af8 27.£f3 £e7 28.¤e4)
26.¦4f2 ¤h7 27.¦xf7+ £xf7 28.¦xf7+
¢xf7 29.£h5+] 23.e6 fxe6 [23...¥xf2+
24.£xf2 fxe6 25.£g3+; 23...¥xe6
24.dxe6 ¥xf2+ 25.£xf2 £xe6 26.£g3+
¤g5 27.h4] 24.£g4+ ¥g5 25.¥xd6
exd5 26.£f3 ¦f8 [26...d4 27.¥e5+ ¢g8
28.¤d5 ¥c6 29.h4; 26...¥f6 27.¥xh7
¥d4 28.¥d3; 26...¥e3 27.¥e5+]
27.¥xf8+ ¤xf8 28.¤xd5 ¥e6 29.¦e1
£c6 30.£c3+ ¢g8 31.£g3 ¥xd5
32.cxd5 £c7 33.d6 £g7 34.¢h2 c4
35.h4 [35.h4 ¥d8 36.¦xf8+ ¢xf8
37.¦e8+ ¢f7 38.£f3+ ¢xe8 39.¥a4+
£d7 40.£h5+ ¢f8 41.¥xd7] 1-0.
33
 30.¦xf8+-] 27...£e6 [27...¢d8
Teste 28.bxc5+-] 28.¥xf6 gxf6 [28...£xc4
29.¥xg7!!+- (a) 29.¦d5+? ¢c7!
1) M. Tal – D. Velimirovici 30.£d7+ (30.¥e5+ ¢b6÷) 30...¢b8
U.R.S.S.- Iugoslavia, 1979 (30...¢b6 31.¥d8++-) 31.¥e5+ ¥d6!²) ]
Albul mută. 29.¦e4!+- £xa2 30.¦xc5+ 1–0.

15.¤xf7! [15.¤b5?! ¤exd5; 15.f4 h6

16.g4 £g6 17.¤gxe4 ¤xe4 18.f5
¤xc3!µ; 15.d6 ¤c6 16.¤b5 £xg5 2. Este corect sacrificiul la h7?
17.¤c7+ ¢d7 18.¤xa8 ¥xd6µ]
J.R. Capablanca – L. Molina
15...¢xf7 16.f3!¤exd5 [16...exf3 17.e4! Buenos Aires, 26.05.1911
(17.¦xf3 £e5÷) 17...£g5 18.£xf3 ¤g6 Albul mută.
19.¤b5 ¦d8 20.¤c7 ¤e5 21.£g2 ¥d6
22.¤e6 £h6 23.¦f5 ¤d3 24.¥xf6 gxf6
25.¦af1 ¥e5 26.£e2] 17.fxe4 ¤xc3
18.¥xc3 [18.¦xf5? ¤xd1 19.¦xd1
¢e6=] 18...£xe4 19.£h5+ [19.¦f4?!
£c6] 19...¢e6 [19...¢g8 20.¥xf6 gxf6
21.¦xf6 £e7 22.£d5+ ¢g7 23.£g5#;
19...£g6 20.£d5++-] 20.£h3+ ¢d6
[20...¢f7! 21.¦f5!÷] 21.b4!! [21.¥xf6
gxf6 22.¦xf6+ ¢c7 23.¦e6 (23.¦f7+
¥e7µ) 23...£d5 24.¦f1 ¦d8! 25.¦f7+
¦d7µ] 21...¢c7 [21...¤d5 22.bxc5+!?
(22.¦f7 ¤xc3 23.£d7+ ¢e5 24.¦e1!? “Nu este usor să te decizi la acest sacrificiu
¥d6÷) 22...¢c6 23.¥d4!?±] 22.¦ac1± "cunoscut" pentru că acum sunt mai puţine
¦c8 23.¦f5!! £g4 [23...¢b8 24.¥e5+ figuri” (Nota redacţiei: lipseşte pionul din
¢a8 25.¦xf6+- ¦e8 26.¦e6] 24.¥e5+ e5, turnul din e1 şi nebunul de câmpuri
¢d7™ 25.£f1 £e4?“ [25...c4!± 26.¥xf6 negre.) Trebuie observat totuşi că albul
gxf6 27.¦d5+ ¢e6 28.¦d4 £f5 29.¦f4 poate aduce repede la atac turnul şi calul.”
£e5 30.¦cxc4 ¦xc4 31.£xc4+ ¢d7 comentează J. R. Capablanca în cartea sa
32.¦e4] 26.¦c4 £c6 27.£h3 [27.¥xf6 "Cariera mea şahistă". 12.¥xh7+!¢xh7
gxf6 28.¦xf6 £d5 29.£h3+ ¢c7 13.¤g5+ ¢g6 14.£g4 f5 15.£g3 ¢h6

34
[15...¢f6 16.¦ad1 £b6 17.e4 ¤xe4
18.¤cxe4+ fxe4 19.¤h7+ ¢f7 20.£f4+
¤f5 21.¤xf8 ¢xf8 22.g4] 16.£h4+ ¢g6
17.£h7+ ¢f6 [17...¢xg5 18.£xg7+ ¢h5
(18...¤g6 19.f4+ ¢g4 20.£xg6+ ¢h4
21.£h6+ ¢g4 22.£h3#) 19.¤e2 f4
20.exf4 ¤f5 21.£h7+ ¤h6 22.¤g3+
¢g4 23.£xh6] 18.e4 ¤g6 [18...¤d3
19.¦ad1 ¤g6 20.¦xd3 £xd3 21.¦d1
£a6 (21...£xd1+ 22.¤xd1 ¢xg5
23.£xg7 ¦h8 24.f4+ ¢h5 25.¤e3)
22.£h5 ¤f4 23.¤h7+ ¢e7 24.£h4+ ¢f7
25.£xf4 ¦h8 26.¤g5+ ¢g6 27.exf5+
exf5 28.h4 £f6 29.¦d6] 19.exf5?!
Capablanca recomanda aici ca mai tare
19.f4! fxe4 20.¦ad1 £b6 21.¦d6 £xd6
22.¤cxe4+ ¤xe4 23.¤xe4+ ¢e7
24.¤xd6 ¢xd6 25.£xg6 ¦f5 26.¦d1+
19...exf5 20.¦ad1 ¤d3 21.£h3 ¤df4
[21...¢xg5 22.¦xd3 £e8 23.¦g3+ ¢f6
24.£h5 ¥e6 25.¦e1] 22.£g3 £c7
23.¦fe1 ¤e2+? [23..¥e6? 24.¦xe6+
¤xe6 25.¤d5#; 23...¥d7 24.¤d5+ ¤xd5
25.¤h7+ ¢f7 26.£xc7 ¤xc7 27.¦xd7+
¢g8 28.¤xf8 ¦xf8 29.¦xc7] 24.¦xe2
£xg3 25.¤h7+ ¢f7 26.hxg3 ¦h8
27.¤g5+ ¢f6 28.f4 1–0.
3) A. Petrosian – A. Pancenko
Odessa, 1973
Negrul mută.
16...¥b5! 17.£a3 ¦d3! 18.¥f4 £e6
19.b3 ¦xg3 20.0–0 ¦xg2+! 21.¢xg2
¥xe2 22.f3 ¦f8! 23.¥g3 £e3! 24.£c1
¥xf3+ 25.¦xf3 £xf3+ 26.¢g1 ¦e8
27.£f1 £e3+ 28.¢g2 £e4+ 0–1.
4) V. Kupreicik – A. Iusupov
Minsk, 1982
Albul mută .
18.f4! Insuficient era 8.¤xh6+? ¥xh6
19.£xh6 ¤g4!–+] 18...gxf5 [18...exf4
19.¤xg6 (19.¦xf4÷; 19.£c3÷;19...fxg6
20.£xf4 gxf5 (20...¢h7 21.£h4©)
21.exf5 ¥g7 22.fxe6 ¥xe6 23.¥xf6 £xf6
24.£xf6 ¥xf6 25.¦xf6 ¥xa2 26.¦xa2
¦e2 27.¦xh6²] 19.fxe5! [19.¤xf5 ¤xf4
20.¦xf4 exf4 21.£xf4 ¥xf5 22.£xf5 ¦e5
(22...¥g7 23.¦f1 ¦e5 24.¥xe5 dxe5
25.£xe5÷) 23.£g6+ ¥g7 24.£xf7+ ¢h8
25.¦f1÷] 19...dxe5 [19...¤xe4 20.dxe4
£xh4 21.exd6! ¥d7 (21...£xe4 22.¦ae1;
21...fxe4 22.¥f6! £h5 23.d7 ¥xd7
24.£xd7©) 22.¦xf5 ¥g7 (22...£xe4
23.¦af1©) 23.¥xg7 ¢xg7 24.£c3+! ¢g8
25.¦af1 ¦f8 26.¦1f3ƒ; 19...¤g4! 20.¤xf5
¤xe5 (20...dxe5 21.h3±) 21.£e2
(21.¥xe5 dxe5 22.¤xh6+ ¥xh6 23.£xh6
£g5 24.£xg5+ ¤xg5 25.h4 ¤e6 26.¦f5
¤d8 27.¦g5+ ¢h7 (27...¢f8 28.¦f1 ¦e7
29.¦f6 # h5-h6) 28.h5!©) 21...¥d7
(21...£f6? 22.¥xe5 dxe5 23.¤xh6+±;
21...£g5 22.¤xd6 ¥xd6 23.¥xe5)
22.¥xe5 dxe5 23.¤xh6+ ¥xh6 24.¦xf7
¢h8 25.¦f6÷] 20.¤xf5 ¤f4
21.¦xf4!.exf4 22.£xf4 ¥xf5 23.£xf5
35
¥g7 24.¦f1! [24.e5? £d7! 25.£f3 ¤h7µ]
24...c4! 25.¥xc4 [25.e5 £b6+ 26.¢h1
£xb5! 27.¥c3 £d7 28.¥xc4 £xf5
29.¦xf5 ¦ac8³] 25...£b6+ 26.¢h1?! Mai
tare era aici 26.¦f2! ¦ac8 27.¥xf6 £xf6
28.£xf6 ¥xf6 29.¦xf6 ¦xc4 30.dxc4
¦xe4 31.¦xh6 ¦xc4 32.¦b6±] 26...¦ac8
27.¥xf6 £xf6 28.¥xf7+!? [28.£xf6 ¥xf6
29.¦xf6 ¦xc4 30.dxc4 ¦xe4 31.h3 ¦xc4
32.¦xh6 ¦xc2 33.¦h4²] 28...¢xf7
29.£h5+ ¢g8 30.¦xf6 ¥xf6 31.£xh6
¥g7 [31...¦xc2 32.£g6+] 32.£d2 ¦f8
[32...¦c3 33.h4! ¦xa3 34.h5±] 33.g3
[¹33.h4 33...¥d4 34.£g5+ ¥g7 35.c4
¦f2?[35...¦cd8²; 36.e5!+- ¦cf8 37.£e3
¦a2 38.¢g1 ¢h7 39.e6 ¥f6 40.d4 b6
41.d5 ¥e7 42.d6 ¦d8 [42...¦ff2
43.£xf2+-; 42...¥xd6 43.£d3+ ¢g8
44.£xd6 ¦ff2 45.£d8+ ¢h7 46.£d3++-]
1–0.
5. M. Krasenkov - Ianovski
Hastings, 24.12.1992
Albul mută.
1.¤h6+! gxh6 2.g5! ¤e5 [2...h5 3.g6
fxg6 4.¦xg6+ ¢f7 5.¤g5+ ¢e7 6.¦e6+
¢d8 7.¤f7#; 2...¦e6 3.gxh6+ ¦g6 4.¥d3
¤xc3 5.¥xg6 ¤e2+ (5...hxg6 6.¦xg6+
fxg6 7.£xg6+ ¢h8 8.¤g5 ¤e2+ 9.¢c2
¤e5 10.£f6+ ¢g8 11.h7+ £xh7+
12.¤xh7 ¥g7 13.£g5 ¢xh7 14.£h5+
¢g8 15.¦d8+ ¥f8 16.£xe5) 6.£xe2
hxg6 7.£a2 ¤e5 8.¤xe5 £xe5 9.¦xg6+
¢h8 10.£xf7 £xe3+ 11.¢c2 £e4+
12.¦d3 £c4+ 13.£xc4 bxc4 14.¦f3 ¢h7
15.¦xc6] 3.¤xe5 ¦xe5 4.gxh6+ ¢h8
5.¦xd5 cxd5 6.£g2 [6.£b2] 6...¥g4
7.£xg4 ¥xh6 8.£h4 ¥g7 9.¦xg7 ¢xg7
10.£g3+ [10.£g5+] 1–0.
6) O. Romanişin (2485) – T. Petrosian
(2645) Erevan, 1975
Albul mută.
16.¤d5! exd5 [16...¤xd5 17.exd5 ¤xd4
18.£xd4 f6 19.¦e3 e5 20.£xb6+-]
17.exd5?! Albul ratează câştigul elegant
17.¤f5!! dxe4 (17...gxf5 18.¦g3+
(18.exd5 ¦fe8 19.¦g3+ ¢f8 (19...¢h8
20.dxc6 ¥xc6 21.¥xf5 ¦g8 22.£h5 ¦g7
23.¦xg7! ¤xh5 24.¦xh7++-) 20.¥xf5!
¥c8 21.¥xh7! ¤xh7 22.¥g7+ ¢g8
23.£h5+-) 18...¢h8 19.exd5 ¦g8
20.¦e3+-) 18.¦g3 (18.¤xe7+¤xe7
19.£d4) 18...£c7™ 19.£h5! …£h6+-
19...¦fe8 20.£h4‚ ¤d5? 21.£xh7+!+-]
17...¤xd4 18.£xd4 …¦e3+- 18...¦de8™
19.f5! [19.g4?!£a8 20.¦d1 (20.g5 ¥xd5
21.cxd5 £xd5³) 20...¥d8 21.g5 ¦e2!µ]
19...¥d8 20.£h4 ¦e5! [20..¤xd5?
21.£xh7++-; 20...¤h5? 21.£xh5+-]
21.£h6 [21.fxg6? fxg6 22.¦cf1 ¢g7!
23.g4 ¤xd5 24.¦xf8 ¤f4+ 25.¢g1 ¥xh4
36
26.¦xb8 ¤h3# 21...£c7? [21..¤g4!
22.£f4 ¤f6 23.£h6= 22.¦g3± 22...¥c8
[22...¤e8 23.¦f1! ¥f6 24.¦h3+-]
23.¥xe5 dxe5 24.fxg6 fxg6 25.¥xg6+-!
¤g4 [25...hxg6 26.¦xg6+ ¢f7 27.¦g7+
¢e8 28.¦xc7 ¥xc7 29.¦f1+-] 26.¥h5
¦f6 27.£d2 [27.¥xg4?! 27...¦xh6
28.¥e6+ ¢f8 29.¦g8+ ¢e7 30.¦g7+
¢d6 31.c5+! bxc5 32.¦xc7] 27...¦f4
[27...¦g6 28.¥xg6 hxg6 29.£e2+-]
28.d6! [28.h3? ¥g5!µ] 28...£g7 29.d7!
¥b7 [29...¥xd7 30.¥xg4 ¦xg4 31.¦xg4
£xg4 32.¦d1+-; 29...£xd7! 30.£xd7
¥xd7 31.¥xg4 ¦xg4 32.¦d1 ¥h4
33.¦xd7 ¥xg3 34.hxg3 ¦xg3 35.¦d6±]
30.£xf4! [30.£xf4 exf4 31.¦xg4 ¥g5
32.¦d1 …d8£+-] 1–0.
7) I. Dorfman (2545) – S. Makarichev
(2510) Tallinn, 1983 Albul mută
15.¥xc6+! ¥xc6 16.¦xe6+! fxe6
17.£xe6+ ¥e7 18.£xc6+ ¢f7 19.¦e1
¦f8 [19...£d6 20.£f3+ £f6 (20...¥f6
21.£b3+) 21.£d5+ ¢e8 22.£xa8+]
20.£e6+ ¢e8 21.d5 £d7 22.£e5! Mai
tare decat 22.d6 £xe6 23.¦xe6 ¦f7
24.¥g5 ¢d7 25.¦xe7+ ¦xe7 26.¥xe7
¦c8 27.c3µ. 22...¢d8 23.¥xf8 ¥xf8
24.d6 £f7 25.¦e4 ¢d7 [25...¦c8 26.¦f4
£e8 27.£g5+ ¢d7 28.£g4+ ¢d8
(28...¢xd6 29.¦e4 ¥e7 30.£e6+ ¢c7
31.£xe7+ £xe7 32.¦xe7+ ¢d6 33.¦xa7
¦xc2 34.b4) 29.d7 £e1+ 30.¢g2] 26.¦f4
£e6 27.£b5+ ¢xd6 28.£b4+ ¢c6
29.¦xf8 ¦xf8 30.£xf8 £xa2 31.£f6+
¢b5 32.£e5+ ¢c6 33.£e4+ ¢d6
34.£d4+ ¢c6 35.£e4+ ¢c5 36.b3 a5
37.£e3+ ¢b5 38.£c3 ¢a6 39.£c8+
¢a7 40.£c7+ ¢a6 41.£c8+ 1–0.
8) N. Vlassov (2440) – V. Yandemirov
(2545) Maikop, (10), 12.06.1998
Negrul mută.
24...¤h4+! 25.¢h1 [25.gxh4 ¤xe4
26.¦xe4 £g6+ 27.¢f1 ¦xf2+–+]
25...¤xe4 26.¦xe4 ¦xf2 27.£xf2 £xd5!
[27...£xf2? 28.¦xf2 ¦xf2 29.¦xh4 ¦f1+
30.¢g2 ¦xc1 31.¦c4] 28.£e2 [28.£xf8+
¢xf8 29.¦ae2 £d1+ 30.¦e1 £f3+–+]
28...£xe4+! 29.¢g1 ¤f3+ 30.¢g2 £c6
0–1.
9) D. Velimirovici (2510) – E. Vasiukov
(2560)
Tbilisi, 1973, U.R.S.S.- Iugoslavia, [B47]
Albul mută.
37
 De regulă, sacrificiile de damă, mai ales
atunci când sunt legate de atacul asupra
regelui advers, constituie evenimente
deosebite şi ele sunt sortite succesului
numai în condiţiile unei cooperări
perfecte între figurile grupajului de atac.
Un regal al sacrificiilor de damă aparţine
marelui tactician Raşid Nejmetdinov.
Poate mulţi dintre d-voastră îl cunoaşteţi!
Dacă da, nu strică să-l revedeţi, iar pentru
13.¤d5 exf4 14.c3! [14.e5? 0–0–0 15.c3
dxe5 16.cxb4 ¦xd5!] 14...b3 [14...bxc3 cei ce-l descoperă acum va fi, desigur, o
15.¦c1; 14...0–0–0 15.cxb4 ¢b8 16.¦c1 plăcere!
£e8 17.¤c7 £e5 18.£c2 ¦c8 19.¥g4
¤e7 20.¥xc8 ¤xc8 21.b5 £c5 22.£b3]
15.e5 0–0–0 16.£xb3 ¢b8 17.¤b4 £d7
18.¥xb7 ¢xb7 19.¤d5+ ¢a8 [19...¢c6
20.e6 fxe6 21.£b6+ ¢xd5
22.¦ad1+¢c4 23.¦e4#] 20.¤b6+ ¢a7
21.¤xd7 ¦xd7 22.¦ad1 1–0.
10. V. Tukmakov - Yurtayev
Riga, 1988
Negrul mută.

L. Polugaevski – R. Nejmetdinov
U.R.S.S, 1958
Negrul mută.

21...h4! 22.exf6 22.g4 ¦xe5!23. ¦xe5

¤xg4! hxg3+ 23.¢h1 [23.¢xg3 £xf6
24.¤f3 (24.¦xe8+ ¦xe8 25.¤f3 ¥f5µ)
24...¦xe1 25.¤xe1 £e5+ 26.¢f2 ¥f5
27.¦c1 ¦e8µ] 23...£xf6 24.¦xe8+ ¦xe8
25.¤f3 £f5 26.¥f1 ¦e3 0–1.
“Să calculezi la tablă toate continuările
Sacrificii intuitive de damă posibile ar fi imposibil, combinaţia este
intuitivă şi de aceea mi-a fost greu să mă
decid să o fac” - R. Nejmetdinov.
38
24...¦xf4!! 25.¦xh2 Nu merge nici
25.gxf4 ¥xf4+ 26.¤xf4 (26.¢d4 £f2+
27.¢c3 £c5#) 26...¤xc2+ nici 25.¤xf4
¤xc2+ 25...¦f3+ 26.¢d4 ¥g7! Acum
negrul joacă fără damă, însă regele alb se
află în plasă de mat! Specific poziţiei este
faptul că ameninţările se exprimă prin mutări
liniştite. Se ameninţă 27..b5 şi ¤ec6 mat!
dar şi 27..c5 29.dxc6 bxc6 şi mat cu c6-
c5! 27.a4 Albul a reuşit să scape de prima
ameninţare, dar nu şi de a doua! Nici alte Bobby Fischer în 1960
continuări nu salvau, de exemplu 27.¥d3
¦xd3+ (27...¤exd3+ 28.¢c4 ¥xb2)
28.£xd3 ¤exd3+ 29.¢e3 ¤xb2 30.¦ah1
¦e8 31.¤f4 c6 32.dxc6 bxc6 33.¢d2 ¦xe4;
27.¤g1 ¦xg3 28.¤e2 ¦f3 29.¤g1 ¤ed3+ D. Byrne – R. Fischer
30.¢c4 ¤xb2+ 31.¢xb4 ¥c3+ 32.¢a3 b5 New York, 1956, [D97]
33.£d4 ¥xd4 34.¤xf3 ¥c3 35.b4 ¤c4+ Negrul mută.
36.¢b3 ¥xa1 37.¤g5 g3–+; 27.¤c3 ¦xg3
28.¦h5 (28.£e1 ¤xc2+ 29.¦xc2 ¦d3#;
28.£c1 b5 29.¤xb5 a6 30.a4 ¦f8 31.¥b1
axb5 32.axb5 ¤bd3 33.£e3 ¦ff3 34.£xf3
¦xf3 35.¦a8+ ¢f7 36.¢c3 g3 37.¦g2
¤xb2+; 28.¤b5 a6 29.¤xc7 b5 30.¤xb5
axb5 31.a4 ¤ec6#; 28.¤e2 ¦f3 29.¤g1 ¦f2
(29...c5+ 30.dxc6 ¤ed3+ 31.¢c4 b5+
32.¢xb5 ¦b8+ 33.¢a4 (33.¢a5 ¥xb2
34.¤xf3 ¤xc6+ 35.¢a4 ¦b4#))) 28...¤bd3
29.¥xd3 ¤xd3+ 30.e5 dxe5+ 31.¢c4
¤xb2+ 32.¢b4 ¥f8+ 33.¢a5 ¤xd1
34.¤xd1 ¦d8–+; 27.¦f2 ¦xf2 28.¢e3 ¦f3+
17...¥e6!!+- 18.¥xb6 [18.¥xe6 £b5+
29.¢d2 ¥h6+ 30.¤f4 ¦xg3 31.¥xe5 dxe5
32.£e1 exf4 33.¢d1 a5 34.a3 ¥g7 35.¦c1
19.¢g1 ¤e2+ 20.¢f1 ¤g3+! 21.¢g1
¤a2 36.e5 ¦d8 37.d6 ¤c3+ 38.¢d2 cxd6 £f1+! 22.¦xf1 ¤e2#; 18.¥e2 ¤b5!–+;
39.e6 ¦g2+ 40.¢d3 ¤a2 41.e7 ¤xc1+ 18.£xc3 £xc5!–+ 19.dxc5 ¥xc3 20.¥xe6
42.£xc1 ¦c8. 27...c5+! 28.dxc6 bxc6 ¦xe6–+; 18.¥d3 ¤b5–+ µ18.d5 ¥xd5
29.¥d3 ¤exd3+ 30.¢c4 [30.e5 ¥xe5+ 19.¦xd5 £b1+ 20.¤e1 ¦xe1#]
31.¢c4 d5#] 30...d5+ 31.exd5 cxd5+ 18...¥xc4+ 19.¢g1 ¤e2+ 20.¢f1
32.¢b5 ¦b8+ 33.¢a5 ¤c6+! 0–1. ¤xd4+ 21.¢g1 [21.¦d3 axb6 22.£c3
¤xf3–+ 23.£xc4? ¦e1#] 21...¤e2+
La numai 13 ani, Bobby Fischer a uimit 22.¢f1 ¤c3+ 23.¢g1 axb6 24.£b4
lumea şahistă cu un sacrificiu surprinzător [24.£d6 ¦ad8 (24...¤xd1 25.£xd1
de damă. ¦xa2–+) 25.£xd8 ¤e2+ 26.¢f1 ¤d4+
26...¦d8 +-] 24...¦a4! 25.£xb6 [25.£d6
¤xd1 26.£xd1 ¦xa2 ameninţă ¦a1–+]
25...¤xd1–+ [25...¤e2+ 26.¢f1 ¦xa2–+]
39
26.h3 ¦xa2 27.¢h2 ¤xf2 28.¦e1 ¦xe1
29.£d8+ ¥f8 30.¤xe1 ¥d5 31.¤f3 ¤e4
32.£b8 b5 33.h4 h5 34.¤e5 ¢g7 Acum
se ameninţa 35...¥d6 36.£e8 ¥e6 şi calul
se pierde. 35.¢g1 ¥c5+ 36.¢f1 [36.¢h1
¤g3+ 37.¢h2 ¤f1+ 38.¢h3 ¥xg2#]
36...¤g3+ 37.¢e1 ¥b4+ [37...¦e2+
38.¢d1 ¥b3+ 39.¢c1 ¥a3+
40.¢b1¦e1#; 37...¥b3! 38.¢d1 ¥b3+
39.¢c1 ¤e2+ 40.¢b1 ¤c3+ 41.¢c1
¦c2# 0–1
Teste
1) A. Shirov (2700) – G. Kasparov (2820)
Tilburg, 1997, [B90]
Negrul mută.
27...£xc4! [27...£xd5 28.¦xb4÷]
28.¥xc4 ¦xc4 29.£d3 ¦ac8 30.¦e1 ¥f4
31.¦e4? [31.b3!axb3 32.axb3 ¦4c5!
(32...¦c3 33.£f5 g5 34.¦h1; 32...¦xc2
33.£xc2 ¦xc2 34.¢xc2 f5 (34...g5
35.¢d3 f5=) 35.¢d3 g5 36.¦a1²)
33.¦e4 (33.£f5 ¥d2) 33...¦b8 34.£a6
¦bb5 35.¦c4 ¦xc4 36.£xb5 (36.bxc4
¦c5 37.£b7+ ¢f6÷) 36...¦d4 37.£b7+
¢f6 38.£b6 ¦d1+ 39.¢a2 e4 40.fxe4
¥e5 41.£f2+ ¢e7 42.£a7+=; 31.a3]
31...¦xe4 32.fxe4 [32.£xe4? ¦h8 33.a3
(33.b3 a3) 33...b3 34.£e1 ¦h2 35.cxb3
axb3 36.a4 (36.£d1 .¦c2) 36...¦c2–+]
32...g5µ! 33.a3 [33.£a6 ¦h8 34.a3 g4
35.£b7+ ¢f6 36.£xb4 g3 37.£xd6+
¢g7] 33...bxa3 34.£a6 [34.£xa3 g4
35.£xa4 g3 36.£a7+ ¢f6 37.£d7 ¦h8
38.¢a2 (38.£xd6+ ¢g7 39.£d7 ¦h6–+)
38...¦h5 39.£xd6+ ¢g7 40.£c5 g2
41.£g1 (41.d6 ¥h2 42.d7 ¦h8–+)
41...¦g5–+] 34...¦d8 35.£b6 [35.£b7+!?
¦d7 36.£b6 g4 37.c4 g3 38.c5 g2 39.c6
¦d8! (39...¥h2 40.c7 g1£+ 41.£xg1
¥xg1 42.c8£ axb2µ) 40.¢a2 (40.£a7+
¢e8 41.£f2 ¦b8–+) 40...¥h2 41.c7
(41.£b7+ ¢f6 42.£b6 ¦g8 43.£f2+ ¢e7
44.£a7+ (44.£h4+ ¢e8 45.c7 ¢d7–+)
44...¢f8 45.c7 ¢g7–+) 41...¦g8 42.£a7
(42.£b7 ¢f6) 42...g1£–+; 35.bxa3
35...g4 36.£xa4 g3 37.£a7+ ¢f6
38.£g1 ¦g8 39.£g2 ¦h8 40.a4 ¦h2
41.£g1 ¦e2 42.£h1 ¢g5! 43.£h7 g2 ]
35...g4 36.c4 g3 37.c5 g2 38.cxd6+
¦xd6 39.£c7+ ¢f6! [39...¦d7 40.£c5+
¢e8 41.£c8+ ¦d8 42.£c6+ ¢f8
43.£c5+ ¢g7 44.£g1] 40.£xd6+
[40.£c5 ¢g7 41.£g1 ¦g6] 40...¢g7
[40...¢g7 41.£c5 ¥h2 42.d6 g1£+
43.£xg1+ ¥xg1 44.d7 ¥b6] 0–1.
2) B. Larsen (2570) – M. Chandler (2575)
Hastings, 1987, [A09]
Albul mută.
19.£xa8! ¤xa8 20.¦xa8 ¥h6?!
[20...£e7 21.¥xb7! ¥e6 (21...¥xb7
40
22.¦xb7!; 21...¥d7 22.¦xe8+ ¥xe8
23.¥d5) 22.¦xe8+ £xe8 23.¦a1 ¥f8
24.¦a8 £e7 25.¥d5 ¢g7 26.¤ef3±]
21.¤df3 £e7 22.¥xb7! ¥d7 23.¦xe8+
¥xe8 24.¥d5 £d6 25.¦b7 [25.h4!?]
25...g5 26.h4! gxh4 [26...g4 27.¤g5
¥xg5 28.hxg5 … ¤g2-h4 28...h6
29.gxh6 £xh6 30.¦b8 £g6 31.¤g2 ¢g7
32.¤h4 £h5 33.¤xf5++-] 27.¤xh4 ¥d7
28.¤ef3+- f4 [28...¥e6 29.¥xe6 £xe6
30.¦b5!] 29.¥e4 fxg3 30.fxg3 ¥e3+
31.¢g2 … c5 31...¥g4 32.¦xh7+
[32.¥xh7!? ¥h5 33.g4] 32...¢g8 33.¦b7
£a6 34.¤xe5 ¥e6 35.¦e7 … ¦e6
35...¢f8 36.¤hg6+ ¢g8 37.¦xe6 £a2
38.¦e8+ ¢g7 39.¦e7+ ¢h6 40.¤g4+
¢h5 41.¦e5+ ¥g5 42.¤f4+ ¢xg4
43.¥f3# 1–0.
3) R. Letelier – R. Fischer
Leipzig, 1960
Negrul mută.
21...¦xe3! 22.¦xe3 ¦xe3 23.¢xe3
£xf4+!! [23..£xf4+! 24.¢xf4 (24.¢f2
¤g4+ 25.¢g2 ¤e3+ 26.¢f2 ¤d4
27.£h1 ¤g4+ 28.¢f1 ¤xf3–+)
24...¥h6#] 0–1.
Decizii poziţionale intuitive
Iată ce a scris Mihail Botvinnik despre J. R.
Capablanca: „Fenomenalul său algoritm de
căutare a mutării în anii săi de tinereţe când
deţinea şi o surprinzătoare capacitate de
calcul rapid al variantelor îl făceau de
neînvins! Acest algoritm de căutare a
mutării în poziţii originale era bazat pe
intuiţie.”
A. Kotov a afirmat că intuiţia ajută la luarea
deciziilor în poziţii dinamice şi
nedeterminate cu o enormă economie de
timp de gândire şi de efort. Dar cu intuiţia nu
te naşti ci ţi-o formezi, iar V. Smâslov
afirma chiar că intuiţia este mai importantă
decât ştiinţa!
Un exemplu de apărare intuitivă este
explicat de marele maestru David Bronstein
M. Tal – D. Bronstein
Kiev, 1964, Campionatul al 32-lea al
U.R.S.S.
Negrul mută.
41
 Precum am văzut sacrificiile intuitive au
La o primă impresie negrul are greutăţi. avut la bază o încredere bazată pe experienţă
Albul are 3 pioni pentru figură, iar regele şi forţa de joc.
negru nu-şi găseşte un refugiu sigur. Dar
negrul găseşte o resursă neaşteptată!
32...¢e7! "Este sigur că sună ciudat, dar
câmpul f6 este cel mai sigur teren pentru
monarhul negru!" (Bronstein) [32...£c8
33.¦b6 ¤e2+ 34.£xe2 ¦xc1 35.£b5+
¢f8 36.¦b8 ¦xe1+ 37.¢f2 ¦c1] 33.¦a7+
¢f6 34.¦e4?! După părerea lui Bronstein
mai multe şanse oferea 34.¥e3! £d3
35.£b8! ¤d5! (35...¦c8 36.£f4+;
35...¤e2+ 36.¦xe2) 36.£h8+ ¢f5.
34...£d1+! 35.¢h2 ¦xe4 36.£xc3+
[36.fxe4 £h5+ 37.¢g1 £c5+–+]
36...¦e5! [36...£d4 37.£xd4+ ¦xd4
38.¥b2 ¦xh6+ 39.¢g1 ¦hh4 40.¦a4
¢e5 41.g3] 37.¥f4 [37.¦a5 £d6
(37...£e2!) 38.¥f4 ¥d5 39.¦a6! ¦xh6+
40.¢g1 £xa6 41.£xe5+ ¢g6 42.£g5#;
37.f4 ¦xh6+! 38.¢g3 £g4+ 39.¢f2
£e2+–+] 37...£e2! 38.¥xe5+ £xe5+
39.£xe5+ ¢xe5 40.¦a5+ ¢d4 41.¦h5
¥d5 42.¢h3 f5 [42...f5 43.¢h2 ¢e3!
44.¦xf5 ¢f2! 0–1.

Bronstein însuşi a declarat: “De regulă,

eu joc după intuiţie nu numai pentru că
aşa îmi place dar şi pentru că astfel eu
fac o mare economie de energie pentru
calculul unor variante complicate în
situaţii dificile. Să calculezi la fiecare
mutare toate variantele este peste
puterile unui om, aceasta este un
prerogativ al motoarelor de calcul. Noi
putem, în comentariile noastre, doar să
povestim emoţiile prin care am trecut cu
unele variante, iar dacă credem că
aceste variante au fost văzute la tablă …
este treaba fiecăruia.”

42
 Combaterea deschiderilor mai bune exemple, sau că nu există şi
alte căi viabile de a juca împotriva
dubioase acestor deschideri excentrice, dar sper
M.M. Constantin Ionescu
să vă dea o idee despre cum trebuie
abordat jocul în astfel de situaţii şi, de ce
Orice tânăr şahist doreşte să
nu, să puteţi încerca la rândul vostru să
câştige rapid, uşor şi, dacă se poate,
frumos toate partidele jucate! Dar cum le jucaţi, dacă va fi cazul!
să procedeze pentru a juca bine şi a
câştiga partidele jucate?
Rety J. – Ionescu Co.
O cale ar fi aceea de a-şi alege
Manresa, 1992
un repertoriu sănătos de deschideri,
1.a3?! g6 De două ori m-am confruntat
urmat de studiul acestora (de preferinţă
cu această mutare exotică şi de fiecare
cât mai aprofundat) după care poate
dată reacţia mea a fost să joc 1...g6!
spera ca adversarii să greşească în
Cred că este una dintre cele mai logice
deschidere sau să aleagă variante mai replici, în primul rând pentru că
modeste şi astfel să obţină avantaj şi împiedică 2.b4 şi pentru că face să pară
ulterior să câştige. Pare simplu, însă mutarea a3 inutilă. Desigur că este
volumul de muncă este considerabil şi timpuriu pentru a se trage vreo
de aceea mulţi juniori preferă (eventual concluzie, dar dacă albul îşi iroseşte
la sfatul unor antrenori) să aleagă prima mutare, atunci negrul încearcă să
variante mai puţin uzitate (uneori chiar preia el iniţiativa, ca şi cînd ar fi alb!
dubioase!) cu speranţa că astfel vor Aceasta este atitudinea corectă în faţa
avea succes garantat şi culmea, fără acestor încercări de surprindere! Totuşi
mult efort! nu subestimaţi acest tip de mutări, ci
Desigur că uneori se poate gândiţi logic cum să preluaţi iniţiativa!
obţine câte o victorie facilă, împotriva
unui adversar neavizat, dar fiţi conştienţi
că va veni un moment în care veţi
regreta că aţi optat pentru o astfel de
abordare a deschiderilor folosind
variante lăturalnice, deoarece veţi întâlni
un adversar avizat, care va şti să vă dea
replica corectă! Mai ales azi, când
informaţia circulă atât de rapid, este
foarte greu să surprinzi cu variante rare,
mai ales dacă joci repetat aceeaşi
variantă.
De aceea, sfatul meu este să
alegeţi drumul mai dificil în pregătire, cu 2.e4 c5 (În cealaltă partidă, jucată la o
variante sănătoase în deschideri finală de juniori din 1977 în această
principiale şi succesul vă este garantat! variantă, s-a jucat 2.f4 c5 3.¤f3 ¥g7
De ce să vă folosiţi talentul şi energia 4.g3 ¤c6 5.¥g2 ¤f6 6.d3 d5 7.0-0 0-0
pentru a juca deschideri dubioase, de
8.¤c3 d4 9.¤e4 £b6 10. ¤ed2 ¥e6³
parcă în poziţiile care rezultă din
obţinându-se o poziţie tipică de
deschiderile principiale nu se pot găsi
Olandeză cu culori inversate, în care nu
planuri şi mutări noi foarte puternice,
se vede utilitatea mutării a3! Negrul a
care încă nu au fost analizate sau care
câştigat în 31 mutări această partidă
nu au fost jucate?
Dragoş Dorin – Ionescu Co. , Târgu
În continuare voi prezenta câteva
Mureş 1977) 3.¤f3 ¥g7 4. ¥c4 ¤c6
partide care cred că ilustrează cum pot fi
5.c3 e6 6.£e2 ¤ge7 7.0–0?! Albul
combătute aceste deschideri lăturalnice. trebuia să joace neapărat 7.d3 pentru a
Desigur că nu am pretenţia că sunt cele
1
nu pierde centrul. Dacă 7…d5 8.¥a2 cu
poziţie echilibrată. 7...d5! 8. ¥b5 dxe4
9.£xe4 0–0 10.b4 £b6Câştigă perechea
de nebuni, deoarece la retragerea ¥b5
albul pierde pionul b4! 11. ¥xc6 ¤xc6
12.bxc5 £xc5 13.d4 £c4 14.¤fd2
£a4µ
Deschiderea s-a terminat cu o poziţie
vădit inferioară pentru alb! Negrul are
perechea de nebuni, structură de pioni
superioară, iar mutarea a3 a reuşit doar
să slăbească câmpurile albe de pe flacul
damei! În plus albul are probleme cu
dezvoltarea pieselor de pe flancul
damei. 15.¦a2 ¥d7 16.¦b2 b6 17.f4
¦ac8 18. ¤f3 ¦c7 19.¤e5 ¦fc8 20.g4
¥e8 21.h4 Desigur nu mergea 21.f5?
¤xe5 22. ¦b4 £c6! şi albul este pierdut!
Nu se poate juca la atac fără să fi mutat
¤b1 şi ¥c1! Negrul stopează pionii albi
de pe flancul regelui şi elimină calul alb
activ din e5, pentru a-şi aduce în joc
¥e8! 21...f5! 22.£g2 ¤xe5 23.¦b4
Dacă 23.fxe5 ¥c6 urmat de ¥e4 pentru
a câştiga pionul c3! 23...£c6 24.dxe5
£xg2+ 25.¢xg2 fxg4 26.¦d4 ¥f8
27.¦fd1 h5 28.¦d8 ¥c6+ 29.¢g3 ¥e4
30. ¥e3 ¦xd8 0–1
Amor Alcalde M. – Ionescu Co.
Berga 1994
1.b4 e5 2.¥b2 ¥xb4 3.¥xe5 ¤f6
Deşi, strategic vorbind, acest schimb de
pioni este favorabil albului, deoarece
pionul e central este mai valoros decât
pionul b, negrul va compensa aceasta
prin avansul de dezvoltare, iar după
mutările d5 şi c5 va obţine spaţiu pe
flancul damei. De asemenea nu este
neglijabilă presiunea pe coloana e
semideschisă , care se va crea după
mutarea ¦e8.
4.e3 d5 5.¤f3 0–0 6.¥e2 c5 7.c4?
O gravă eroare strategică! Trebuia jucat
7.0-0 ¤c6 8. ¥b2 ¥a5 (nu 8...d4 9.c3!
dxc3 10.¤xc3) cu poziţie echilibrată!
7...¤c6 8.¥b2 (Nu mergea 8.¥xf6 £xf6
9.d4 dxc4 10.¥xc4 ¦d8 şi albul pierde
pionul d4) 8...d4! Ameninţă d3,
împiedicând astfel rocada!
9. £c2 ¦e8! 10.0–0 ¥g4 11.¥a3 £d7
2
12.¥xb4 ¤xb4 13. £b3 d3 14.¥d1
Acum negrul câştigă forţat !

10.¤a3 ¤d5 11.¥c4 ¥g4 12.e4 ¤c7

13.£h4 ¥xf3! 14.¦xf3 e6 15.£xd8!?
14...¤c2! 15.¥xc2 dxc2 16.£xc2 ¥xf3!
¦fxd8³ Poate era mai bine pentru alb să
17.gxf3 ¦e5 18.¢h1 £h3 19. ¦g1
păstreze damele, jucând 15.£f2. Acum
£xf3+ 0–1
negrul pregăteşte b5 pentru a obţine mai
mult spaţiu pe flancul damei şi a pedepsi
poziţia nefericită a ¤a3 şi ¥b2. Deşi are
Mellado Juan – Ionescu Co. pereche de nebuni, albul nu prea are
El Vendrell, 1992 oxigen, deoarece niciun nebun nu are
1.b3 d5 2.¥b2 c5 3.e3 a6! Negrul vrea vreo activitate specială, în special ¥b2.
să joace ¤c6 urmat de eventual
împingerea d5-d4 pentru a neutraliza
activitatea ¥b2, dar nu vrea să permită
legarea ¥b5! Este o idee similară cu cea
întâlnită în Indiana damei cu a3 (1.d4
¤f6 2.c4 e6 3.¤f3 b6 4.a3!?)

16.¥f1 ¦ab8 17.g4 b5 18.axb5 axb5

4.f4 ¤c6 5.¤f3 ¤f6 6.¥e2 g6 7.0–0
¥g7 8. £e1 0–0 9.a4 d4!
Negrul este consecvent cu planul iniţial
şi la prima ocazie mută d5-d4 pentru a
anihila activitatea ¥b2!
19.g5?! ¦b7 20.e5 ¦a8 21. ¥g2 ¦a6!
22. ¦ff1 ¦ba7 Dacă albul stă pe loc,
planul de joc al negrului constă în
aducerea regelui la d7 urmat de ¥f8 şi
c4 , şi calul din a3 este pierdut!

3

23.c3? Trebuia jucat 23.¥xc6 ¦xc6
24.c4! chiar dacă după 24..dxc3 25.dxc3
c4 negrul păstrează un mic avantaj!
23...¤a5 24.b4 ¤b3 25.¦ad1 ¦xa3
26.¥xa3 ¦xa3 -+ 27.bxc5 ¤xc5
28.cxd4 ¤b3 29.¢f2 ¥f8 30.¦fe1 ¤xd4
31. ¦c1 ¤d5 32. ¦e4 ¦d3 0–1
Următorul exemplu este dintr-o
partidă jucată la finala Campionatului
Naţional de seniori din 1982 cu M I Bebe
Ciolac. De obicei partida debuta cu o
variantă Paulsen din Siciliană , dar de
data aceasta mă aştepta o surpriză!
Până la urmă de fapt surpriza se pare
că a fost pentru alb, care a gândit foarte
mult în deschidere şi a intrat într-o criză
de timp, care i-a fost fatală!
Ciolac Gh.- Ionescu Co.
Bucureşti (ch), 1982
1.e4 c5 2.g3!? d5!
Cea mai logică reacţie deoarece
forţează schimbul pionului e4, cu un joc
foarte liber pentru negru! De fapt este
esenţial faptul că dama neagră
capturează la d5 atacând turnul din h1!
3.exd5 £xd5 4.¤f3 (Sau 4.£f3 £xf3 5.
¤xf3 ¤c6 cu un final foarte plăcut
pentru negru!) 4…¥g4 5.¥g2 £e6+
6.¢f1 ¤c6 7.h3 ¥h5 8.¤c3 £d7 9.d3
e6 10.¤e2!? f6! Această mutare are 2
beneficii: negrul păstrează perechea de
nebuni şi controlează perfect centrul!
11.¥e3 ¦d8 12.g4 ¥f7 13.¤d2 b6
14.¤e4 ¤ge7 15.¤4c3 ¤g6!?
Ameninţă ¤h4 şi îl obligă pe alb să
joace h3-h4. O mutare foarte sănătoasă
ar fi fost însă 15…¤d5 urmat de ¥d6 şi
rocada! 16.h4 ¤ge5 17.¤g3 ¤d4 18.h5
h6 19.f4
19...¤xg4! 20.£xg4 ¤xc2 21.¢f2!
¤xe3 22.¢xe3 c4! 23.¦ad1 ¥c5+
24.¢e2?! Albul era în mare criză de
timp şi nu a văzut că trebuia neapărat
jucat 24.d4 ¥xd4+ 25.¢d2! cu joc
complicat! Negrul are 3 pioni
compensaţie pentru piesa sacrificată,
dar după ce albul joacă şi ¢c2 şansele
albului nu sunt mai rele! 24…cxd3+
4
25.¢d2 f5 26.£f3 0–0 27.¦he1 £d4 28.
¤h1? ¥xh5!

10.¥e3 ¤g6 11.£e2 ¥d6 12.¦ad1 £e7

O încheiere elegantă! La 29.£xh5
£xf4+ cu mat la mutarea următoare. 0–1
Urmează 2 exemple din Gambitul
Morra, deschidere care rezultă după
mutările 1.e4 c5 2.d4 cxd4 3.c3!?
Propunerea mea este acceptarea
gambitului!
13.h4 ¤a5 14.¥c2 ¤c4 15.¥c1 ¤f4!
16.£e1 ¥b7 µ Deşi încă nu a făcut
rocada, se poate considera că
deschiderea s-a încheiat cu avantaj
clar pentru negru! În plus negrul poate
poate face atât rocada mică cât şi cea
mare, după cum va fi cazul!

Tomescu Vlad – Ionescu Co.

Bucuresti 1991
1.e4 c5 2.d4 cxd4 3.c3 dxc3 4.¤xc3
a6! Nu cred că avansul de dezvoltare al
albului compensează pionul sacrificat!

17.g3 ¤g6 18.h5 ¤ge5 19.¤h4 g5!

Această mutare deschide forţat jocul pe
flancul regelui.Regele alb este în mare
pericol! 20.hxg6 hxg6 21.f4 ¥c5+
22.¢g2 ¤g4 23.¦f3

5.¥c4 ¤c6 6.¤f3 e6 7.0–0 b5 8.¥b3

¤ge7 9.¥g5 f6!
O mutare foarte utilă deoarece rezolvă
această legătură neplăcută, oferă
regelui negru câmpul f7 şi permite
ulterior, dacă albul încearcă să împingă
e5, mutarea f5, care închide diagonala
b1-h7 limitând căile de atac ale albului şi
împiedicând mutarea activă ¤e4!

5
23...g5! 24.b3 (Nu merge nici 24.¤g6 tempo, urmat de ¦g7 cu avantaj clar!
¦h2+ 25.¢f1 £h7! şi câştigă) 24..gxh4
25.bxc4 hxg3 26.£xg3 ¦h2+ 27.¢f1
¦xc2 28.£xg4 0–0–0! A sosit şi vremea
pentru rocadă, deoarece şi celălalt turn
negru trebuie să intre în joc! 29.cxb5 f5
30.exf5 exf5 31.£xf5 ¥xf3 32.£xc2
¦h8 Cu mat imparabil! 0–1

Oliva Valero – Ionescu Co.

Manresa 1995
1.e4 c5 2.d4 cxd4 3.c3 dxc3 4.¤xc3
a6 5.¤f3 e6 6.¥c4 b5! Nu văd care este
problema negrului în această poziţie (cu
pion în plus!) faţă de poziţia pe care o 16.¦ad1 ¦g7 17.¤f3 f5 18.£h3 ¥b7
joc de obicei în următoarea variantă:
19.¤g5 ¤d4 20.b4! ¥a7 21.¥b1 £e7
1.e4 c5 2.¤f3 e6 3.d4 cxd4 4.¤xd4 a6
22.a3 a5 23.¥d3 ¥c6 24.¦a1?
5.¤c3 b5! 6.¥d3 unde negrul, jucând
În căutarea unui contrajoc albul mai
exact, păstrează echilibrul, deşi este în
sacrifică un pion! Să fie primit! 24…axb4
urmă cu dezvoltarea şi desigur nu are
25.axb4 £xb4 26.¦fc1 £f8!
pion în plus!

Dama se întoarce acasă apărându-şi

7.¥d3?! Mai în spiritul gambitului este
mutarea 7.¥b3! Negrul trebuie să fie
atent să nu permită ulterior vreun
sacrificiu de tipul ¤d5, care ar deschide
fie coloana e fie diagonala b3-f7,
elemente care ar putea pune în pericol
regele negru! 7...¤e7 8.¥g5 ¤bc6 9.0–0
f6 10.¥h4?! (Mai bine şi natural era
10.¥e3)10...¤g611.¥c2?!Totuşi trebuia
păstrat nebunul de câmpuri negre, chiar
dacă după 11.¥g3 ¥c5 12.¦c1 £b6!
urmat de rocada mică, negrul stă bine şi
nu se vede compensaţia albului pentru
pionul sacrificat! 11...¤xh4 12.¤xh4 g6!
Desigur că nu se poate permite £h5+
13.f4 ¥c5+ 14.¢h1 0–0 15.£g4 ¦f7!
Acum la mutarea agresivă 16.f5 negrul
dispune de apărarea 16…¤e5 cu
linia a opta şi ameninţă b4. Nu merge
acum 27.¦xa7 ¦xa7 28.£e3 £a3!
27.£h4 b4 28.¤b5? În criză de timp
albul pierde o piesă. Dar nici 28.¤e2
¤xe2 29.¥xe2 ¥d4! nu salvează
partida. Restul este simplu şi nu mai
necesită comentarii! 28...¥xb5 29.¥xb5
¤xb5 -+ 30.£e1 ¤c3 31.e5 h6 32.¤f3
¥c5 33.¤d2 g5 34. ¤b3 ¥b6 35.£f1
gxf4 36.£f3 ¦xa1 37.¦xa1 ¢h7 38.¦a8
£f7 39.£b7 ¥e3 40.£xb4 ¤e4 0–1
Următoarele 3 exemple sunt în varianta
1.e4 c5 2.f4!?. Această variantă era la
modă acum 150 de ani! Dar, în căutare
de noi posibilităţi, mulţi jucători au
adoptat-o aducând noi idei, ea fiind
jucată destul de mult şi în prezent!
6

Gillian A. – Ionescu Co.
EU-chT Debrecen 1992
1.e4 c5 2.f4 e6 Această mutare solidă
este preferata mea. Deşi nu are nimic
spectaculos, este logică pentru că
pregăteşte mutarea d5 şi lasă
posibilitatea, în caz de schimb la d5, de
reluare cu pionul Cei care doresc
variante mai active pot alege 2…d5!?
3.exd5 ¤f6 4.¥b5+ ¥d7 5.¥xd7+£xd7
6.c4 e6 7.£e2 ¥d6! cu poziţie dinamică,
unde negrul are joc foarte lejer şi
compensaţie excelentă pentru pionul
sacrificat!
3.¤f3 d5 4.¥b5+ ¥d7 5.¥xd7+¤xd7
6.exd5 exd5 7.0–0 ¥d6 8.d4 ¤e7 Fără
nebuni de câmpuri albe, şansele de atac
ale albului sunt mult reduse, iar mutarea
f4 care slăbeşte câmpul e4 , permite
negrului numeroase planuri strategice
pentru a specula acest avantaj. Putem
conchide că negrul a egalat şi posibil că
are un mic avantaj!
9.¤c3 0–0 10.¢h1 c4?! Mai bine era
10..¤f6! păstrând tensiunea în centru!
11.¤e5 f6 O reacţie firească, dar este
posibil ca mult mai bine să fi fost 11...f5
urmat de ¤f6 şi ulterior ¤e4. Avantajul
mutării f5 era că ar fi închis complet
nebunul alb din c1! 12.¤xd7 £xd7
13.£f3 ¥b4! 14.f5 ¦fe8 15.g4 ¥xc3
16.bxc3 ¤c6 17.g5! Albul joacă activ
pentru a deschide coloane pe flancul
regelui şi a da viaţă nebunului din c1!
fxg5 18.¥xg5 ¦e4 19.¦ae1 h6 20.¥d2
¦xe1 21.¥xe1 ¦f8 22.¥h4! ¦f7 23.£h5
b5 24.f6! b4 25.¦g1 bxc3
26.fxg7? Albul se putea salva după
26.£xh6! ¤xd4 27.fxg7 ¦xg7 28.¦xg7+
£xg7 29.£h5! £f7 30.£g4+ £g7
31.£h5! = cu repetare de poziţie!
26...¦xg7 27.¦e1 £f7 28.£d1 ¤xd4!
29.¦f1 £g6 30. ¥g3 £e4+ 0–1
Tomescu V.(2435) – Ionescu Co.
Bucuresti 1993
1.e4 c5 2.f4 e6 3.¤f3 d5 4.¥b5+ ¥d7
5.¥xd7+ ¤xd7 6.d3 O continuare mai
elastică decât 6.exd5, care păstrează
tensiunea în centru!
6...¥d6 7.¤c3 (Interesant este şi 7.c4!
7
şi abia apoi 8.¤c3) 7...¤e7 8.e5!? (Cred
că mai elastic era să păstreze tensiunea
în centru jucând 8.£e2! În plus albul ar
putea aştepta să vadă unde face rocada
regele negru!) 8…¥c7 9.¥d2 h5 10.0–0
¤f5 11.¤g5 (Negrul are piesele bine
plasate, mai puţin calul din d7. De aceea
m-am decis să îl aduc la c6 şi am jucat
mutarea ¤b8! În poziţii închise astfel de
manevre sunt posibile!)
11...¤b8! 12.¤e2 ¤c6 13.¤g3 ¤xg3
14.hxg3 £d7 15.c3 0–0–0! ³ Odată cu
rocada mare făcută, negrul şi-a încheiat
dezvoltarea şi stă clar mai bine. Negrul
ameninţă f6 cu alungarea ¤g5 şi
deschiderea coloanei g pentru atac !
16.¦e1 ¦de8 17.¤f3 ¢b8 18.d4 cxd4
19.cxd4 ¥b6! 20.¥c3 ¦c8 21.£d2 ¤e7
22.¤h4 ¦c4! Este foarte important ca
negrul să provoace mutarea b3,
deoarece astfel după dublarea turnurilor
va putea pătrunde pe linia a doua!
23.b3 ¦c6 24.¥b4 ¦hc8 25.¥d6+ ¢a8
26.¥xe7 £xe7 27.f5 ¦c2 28.£f4 £a3!
Ameninţă £b2 şi ¦xa2. 29.¢h1 £b2
30.fxe6 fxe6 31.£f7 £xd4 32.£xe6 g5
33.¤f5 £g4 34.£f6 Ameninţă marşul
pionului e, numai că negrul este mai
rapid şi câştigă elegant datorită
slăbiciunii liniei a doua!
34...¦xg2! 0–1
Gavela D. (2294) – Ionescu Co (2504)
Spring Festival Bucharest ROM 2001
1.e4 c5 2.f4 e6 3.¤f3 d5 4.¥b5+ ¥d7
5.¥xd7+ £xd7 În această partidă am
ales această mutare, care permite
dezvoltarea naturală ¤c6. Este adevărat
că există şi un dezavantaj şi anume
faptul că albul poate juca cu tempo ¤e5!
Dar cu nebunul alb schimbat forţa ¤e5
este redusă!
De reţinut faptul că, în general,
aceasta este dificultatea găsirii mutărilor
bune în deschidere. Fiecare mutare
urmăreşte nişte scopuri, are nişte
8
avantaje, dar cu siguranţă are şi puncte
slabe! De aceea, cei mai mulţi jucători
nu îşi bat capul în căutarea mutărilor
perfecte sau a celor mai precise în
deschidere, ci preferă să aştepte noua
ediţie a Opening Enciclopaedia, care cu
siguranţă le va oferi variante bune!
6.exd5 exd5 7.d4 ¤f6 8.0–0 ¥e7
9.¤e5 £c7 10.¤c3 ¤c6 =
11.¥e3?! (Trebuia jucat 11.¤xc6 bxc6
şi abia acum 12.¥e3 cu joc aproximativ
egal) 11...¤xd4 12.¥xd4 cxd4 13.¤b5
£b6 14.¤xd4 ¥c5 15.c3 0–0 16.¢h1
¦fe817.£a4 ¦ad8 18.¤b3 ¥e3 19.¦ae1
¤e4 20.¤d3?? Albul nu observă
ameninţarea de mat! Trebuia neapărat
jucat 20.g3, chiar dacă negrul stă mai
plăcut.
¤g3+ 0–1
În continuare 2 exemple în varianta 1.e4
c5 2.¤f3 e6 3.b3!?
Ardeleanu,Alin - Ionescu,Co.
Bucuresti (ch), 1982
1.e4 c5 2.¤f3 e6 3.b3 ¤c6
O mutare naturală, care invită albul la
varianta Nimzovici! 4.¥b5 ¤ge7 5.¥b2
a6 6.¥xc6 ¤xc6 7.0–0 £c7! Negrul are
probleme cu dezvoltarea ¥f8, dar nu
vrea să joace d6 şi apoi e5. Această
mutare, pe de-o parte aşteaptă să vadă
cum se dezvoltă albul (de exemplu la
8.¤c3 urmează ¥e7 şi apoi rocada) şi
pe de altă parte pregăteşte mutarea f6
deoarece permite mutarea ¤d8 8.d3 b5
9.c4 ¦b8 10.¦e1 f6 11.¤h4 ¤d8!
9

12.¤c3 ¤f7 13.£e2 ¥d6 14.h3 0–0=
După ce a făcut rocada, negrul a egalat.
În plus având perechea de nebuni are
perspective mai bune decât albul!
15.£g4!? ¤e5 16.£e2 ¤c6 17.£g4!?
O propunere tacită la remiză, însă
negrul găseşte noi căi de joc!
17…¥h2+! Un şah intermediar foarte
important, deoarece regele pe h1 stă
mai rău, iar pionul f2 nu mai este apărat!
18.¢h1 ¥e5 19.£e2 ¤d4 20.£d1 ¥b7
21.¤f3 bxc4 22.dxc4 ¤xf3 23.£xf3 f5
24.£e2 fxe4 25.¤xe4 ¥xb2!? (Era
foarte tare şi 25…¥xe4! 26.¥xe5 £xe5
27.f3 ¦f4 28.fxe4 ¦bf8 cu avantaj clar!)
26.£xb2 ¦f4 27.¤g3? ¦xc4! µ Acum
se vede de ce stă rău regele pe h1, la
28.bxc4 urmează ¥xg2+ 29.¢xg2 ¦xb2.
28.¤h5 ¦d4 29. ¦ad1 £c6 30.f3 £d5
31.¦xd4 cxd4 32.¤f4 £d6 33.¤d3 ¦f8
34.¦e5 ¥c6 35.a4 £b8 36.b4 £d6
37.b5 axb5 38.axb5 ¥b7 39.¢g1 ¦c8
40.£b4 £xb4 41.¤xb4 ¦c4 42.¤d3
¦c3 43.¤f2 ¦c1+ 44.¢h2 ¢f7 45.¦e2
¦b1 46.¦d2 e5 47.¤d3 ¦xb5 48.¦b2
¦xb2 49.¤xb2 ¥a6 50.¢g3 ¥b5
51.¤d1 ¢e6 52.¤f2 d5 0–1
Cioară Andrei – Ionescu Co.
Bucureşti 1998
1.e4 c5 2.¤f3 e6 3.b3 b6
4.c4 ¥b7 5.¤c3 d6 6.d4 cxd4 7.¤xd4
¤f6 8.¥d3 g6 9.0–0 ¥g7 10.¥g5?! O
mutare cam excentrică şi foarte
optimistă. Albul crede că şansele de
atac îi cresc după aceasta legătură! Cu
b3 jucat firesc era ca nebunul să fie
dezvoltat la b2. Ulterior albul va suferi
din cauza mutării b3, care se va vădi că
a slăbit inutil câmpurile negre! 10...a6
11.£e2 0–0 12.¦fd1 h6 13.¥h4 ¤bd7
14.¦ac1 £c7 15.¥b1 ¦ac8 16.£d2
¦fd8 17.¤f3 g5 18.¥g3 ¤e5 19.¤xe5?
O gravă eroare , care aduce subit
avantaj negrului! Trebuia jucat 19.£e2
sau 19.¤e1 cu poziţie egală!19...dxe5 µ
20.£e2 ¦xd1+ 21.¦xd1 b5 22.¥d3
£a5! Nu se poate juca 23.¥xe5? bxc4!
şi câştigă o piesă! 23.¦c1 ¤d7 24.¤d1
¤c5 25.¥b1 £a3 26.¦c3 b4 27.¦e3
10
¦d8 Acum se vede clar că albul este
pierdut: coloana d este în mâna negrului
iar invazia damei negre la c1 nu poate fi
oprită! Mutarea 28.¤b2, care ar fi parat
mutarea £c1 nu este posibilă datorită
slăbiciunii liniei întâi 28...£xb2!
28.f3 £c1 29.¥d3 a5 30.¢f1 ¥c6
31.¢e1 f5 32.exf5 exf5 33.¥xe5 ¥xe5
34.f4 ¥xf4 35.£h5 ¤xd3+ 36.¦xd3
¦e8+ 37.¢f2 £c2+ 38.¢f1 £xg2# 0–1
Altă deschidere interesantă rezultă după
mutările 1.e4 c5 2.¤f3 e6 3.d3, la care
propunerea mea este mutarea 3...b6!
Aici am multe exemple, dar am selectat
numai 3.
Laketic Gojko - IonescuCo.
Bela Crkva 1986
1.e4 c5 2.¤f3 e6 3.d3 b6!?
Deoarece albul vrea să plaseze nebunul
alb la g2, de ce să nu fie negrul primul
pe diagonala a8-h1?
4.g3 ¥b7 5. ¥g2 d5! 6.e5!? (Nu cred că
este cea mai bună reacţie. Mai elastice
sunt 6.¤bd2 sau 6.0–0! De reţinut că de
exemplu la 6.0–0 negrul nu joacă
6...dxe4?! 7.¤fd2 urmat de dxe4, cu
poziţie foarte bună la alb!) 6...d4 7.0–0
¤e7 8.¦e1 ¤bc6 9.h4 h6 10.¤bd2
¤d5 11.¤e4 £c7 12.a3 ¥e7 13.¥d2
¦d8 14.£c1 ¥a8! Negrul s-a pregătit
să ia pionul e5 după care structura sa
de pioni este superioară!
15.c4 dxc3 16.bxc3 ¤xe5 17.¤xe5
£xe5 18.¤xc5 £c7 19.¤b3 ¥f6 20.¦a2
¥b7 21.c4 ¤e7 22.¥xb7 £xb7 23.¥c3
Albul se decide să sacrifice pionul d3,
deoarece consideră că are compensaţie
suficientă cu regele negru rămas în
centru! Este adevărat însă că nu era
convenabil să joace 23.£c2 £d7
24.¤c1 ¤f5! cu poziţie clar mai bună la
negru! 23…¦xd3
24.¥xf6 gxf6 25.¦e3 £d7 26.¦d2 ¦xd2
27.¤xd2 ¤f5 28.¤e4 £d4 29.¦e1 ¦g8
30.£f4? În criză de timp albul face o
mutare foarte activă, care, din păcate
pentru el, nu merge!
11

30...¦xg3+! Negrul câştigă încă 2 pioni,
obţinând poziţie câştigată! 31.¢h2 ¦xa3
32.c5! ¢d7! 33.c6+ ¢c8 34.£g4 ¢c7
35.£g8 £e5+ 36.¢g1 ¤d6 37.£a8 f5
38.¤xd6 £xe1+ 39.¢g2 ¢xd6 40.£f8+
¢xc6 Aici albul ar fi putut să cedeze
deoarece finalul de dame cu 3 pioni în
minus este elementar câştigat! 41.£xa3
£e4+ 42.¢g1 a5 43.£c1+ ¢d7
44.£xh6 £g4+ 45.¢f1 ¢e7 46.£h8
£d1+ 47.¢g2 £g4+ 48.¢f1 f4 49.£c3
£xh4 50.¢g1 £g5+ 0–1
Lupu Mircea Sergiu – Ionescu Co.
Bucureşti TIRom 1986
1.e4 c5 2.¤f3 e6 3.d3 b6 4.g3 ¥b7
5.¥g2 d5 6.e5!? d4!
Îmi place acestă mutare care deschide
marea diagonală albă şi face loc calului
din g8 la d5!
7.0–0 ¤e7 8.a4 ¤bc6 9.¦e1 ¤d5 10.h4
h6 11.¤bd2 a6 12.¤c4 b5 13.¤a3 £d7
Mai fină decât mutarea 13...£b6, pionul
b5 este apărat indirect! 14.£e2 ¤b6!
Este important să fie clarificată structura
de pioni pe flancul damei ! Acum albul
trebuie să schimbe la b5, dar va avea
probleme cu calul alb din a3 , care
evident este în afara jocului!
15.axb5 axb5 16.¥f4 ¤b4 17.¦ab1 ¥e7
18.h5 ¥c6 19.¤d2 ¥xg2 20.¢xg2 0–0
21.¤e4 ¤4d5 22.£g4 ¢h8 23.¦bd1
¤a4! Desigur punctul slab în poziţia
albului este pionul b2, care apără calul
din a3! Deşi pare uşor de apărat cu ¥c1,
nu e chiar aşa de simplu pentru alb.
Negrul va încerca să-l cucerească şi va
reuşi în final!
24.¥c1 ¦fb8 25.¢h2 ¥f8 26.£f3 £c7
27.¢g1 ¢g8 28.g4 £xe5 29.g5 (Sau
29.¤xc5 £f6 30.£xf6 ¤xf6 µ) 29...£f5!
30.£xf5 exf5 31.¤g3 hxg5 32.¦e5 ¤b4
33.¦xf5 ¤a2! Acum pionul b2 nu mai
poate fi apărat! 34.¥xg5 ¤xb2 35.¦b1
¦xa3 36.¦xb2 ¤c3 37.¢g2 ¦e8 38.¥d2
b4 39.¥xc3 dxc3 40.¦b1 ¦a2 41.¦c1
¦c8 42. ¢f3 c4 43.dxc4 ¦xc4 44.¦b5
¦c8 45.¦b7 ¦b2 46.¤f5 ¦d8 47.¦g1
¦xc2 48.¤h6+ ¢h7 49.¤xf7
12

49...¦xf2+! Cel mai simplu. Cei 2 pioni
liberi şi legaţi decid partida! 50.¢xf2
¥c5+ 51.¢f3 ¥xg1 52.¤xd8 c2 53.¦c7
b3 0–1
Gîlea Lucian - Ionescu,Co
Sovata, 2003
1.e4 c5 2.¤f3 e6 3.d3 b6 4.g3 ¥b7 5.
¥g2 d5 6.exd5!? £xd5 !
Chiar dacă permite ¤c3 cu tempo,
aceasta este mutarea corectă ! 7.¤c3
£d7 8.¤e5 £c7 9.¥xb7 £xb7 10.£f3
£xf3 11.¤xf3 ¤c6 12.¥e3 e5 =
Albul a schimbat forţat damele, dar în
finalul rezultat negrul nu are nicio
problemă!
13.0–0–0 f6 14.¤d2 ¤ge7 15.¤c4 0–0–0
16.f4 ¤f5 17.fxe5 ¤xe3 18.¤xe3 ¤xe5
19.¤e4 g6! ³
Foarte importantă mutare, care
ameninţă f5 deschizând diagonalele h6-
c1 şi g7-b2 pentru ¥f8. Dacă albul ar fi
apucat să blocheze pionul pe f6 ar fi
avut avantaj!
20.¢b1 (Era o cursă 20.¤xf6? ¥h6
21.¦de1 ¦hf8 22.¦hf1 ¥g5-+ şi negrul
câştigă o piesă!) 20...f5 21.¤d2 ¥g7
22.¦hf1 ¦he8 23.¦de1 ¦e6 24.¤ec4
¦de8 25.¤xe5 ¦xe5 26.¤f3 ¦e2 27.c3
¢d728.¦d1 ¦g2 29.¦d2 ¦xd2 30.¤xd2
¦e2 µ
31.¤f3 ¢d6?! (Era mai tehnic 31...b5
cu ideea a5 şi apoi b4 pentru a deschide
diagonala neagră g7-b2, şi în plus ca să
nu permită pătrunderea turnului alb la
e8!] 32.¦e1! Cea mai bună şansă
practică! Albul în curând nu ar mai fi
avut ce să mute. 32...¦f2 33.¤g5 ¦xh2
34.¦e8 ¦g2 35. ¦d8+ ¢c6 36.¦c8+
13
¢b7 37.¦g8 ¥e5 38.¤xh7 ¦xg3 39.¤f8
g5 40.¤e6 g4 41.d4 cxd4 42.cxd4 ¥d6
43.¢c2 ¢c6 44.¦g5 f4 45.d5+ ¢b5
46.b3 ¦g2+ 47.¢c3 g3 48.a4+ ¢a6
49.b4 ¦f2 50.¤d8 g2 51.b5+ ¢a5
52.¤b7+ ¢xa4 53.¤xd6 ¦f3+ 0–1

Următoarea variantă este recomandată

celor care vor să joace la câştig cu
negrul în varianta: 1.d4 ¤f6 2.¤f3 e6
3.g3 şi aleg mutarea 3…b5! profitând
de faptul că albul nu a jucat c4.

Rădulescu C. – Ionescu Co. 17.¤f3 ¦e8 18.e3 ¦ac8 19.¢g1 ¤a4! O

Căciulata 1994
1.d4 ¤f6 2.¤f3 e6 3.g3?! Personal
consider uşor îndoielnică această
mutare. Albul ar trebui să joace 3.c4
ocupând centrul şi să nu permită
negrului mutarea activă 3...b5!, după
care jocul negrului se desfăşoară destul
de lejer. 3...b5 4.¥g2 ¥b7 5.c3 c5 6.0–0
¤a6 7.¤a3 £b6 8.¤c2 ¥e7 9.¥e3 0–0
10.dxc5 ¥xc5 11.¥xc5 ¤xc5³
poziţie ideală pentru calul negru,
deoarece neputând juca b3, albul
trebuie sa-şi imobilizeze o piesă grea
(turn) la apărarea pionului b2! 20.¦ab1
¦c4 21.£h3 ¦c7 22.¦d2 a5 23.£f1 £b7
24. ¤ce1 ¤e4 25.¦c2 f6 26.¤d2 ¤d6!
Având avantaj de spaţiu, negrul evită
schimbul cailor, deoarece pentru alb ar fi
fost o uşurare.De la d6, calul poate muta
activ la c4, e4 sau chiar f5, după
necesităţi. Această presiune face tot mai
dificilă apărarea albului! 27.¤b3 £a8
28.¦d1 ¤c4! După acestă mutare albul
a ajuns în pragul colapsului. În plus calul
din e1 este complet în afara jocului.
Întotdeauna căutaţi să nu aveţi piese
prost plasate sau inactive! 29.£e2 ¦ec8
30.¤c1
Scurtează suferinţa albului, deoarece
permite o mică combinaţie, după care
negrul rămâne cu avantaj material
decisiv!

După o deschidere jucată destul de

modest de alb, care probabil doreşte să
facă remiză, negrul nu numai că a
egalat, dar deja are o poziţie un pic mai
plăcută, având mai mult spaţiu şi piesele
mai bine aşezate!
12.£d4 d6 13.¦fd1 ¦fd8! 14. ¤d2 e5
15.£h4 ¥xg2 16.¢xg2 d5
Chiar dacă a reuşit să schimbe şi
nebunul de câmpuri albe, albul are o
poziţie foarte pasivă, lipsită de orice
perspectivă. Negrul a obţinut şi mai mult 30...¤cxb2! 31.¦xb2 ¤xc3 0–1
spaţiu, dominaţia lui crescând progresiv!

14
Topalov V.(2640) – Ionescu Co. (2440)
Balkaniad Varna 1994
1.d4 ¤f6 2. ¤f3 e6 3.g3 b5 4. ¥g5 ¥b7
5.¤bd2 ¥e7 6.e3!? (Albul vrea să
clarifice structura de pioni pe flancul
damei şi înainte de a juca ¥g2 provoacă
mutarea a6 pentru a rupe pionii negri! E
interesant cum albul foloseşte faptul că
nu a jucat încă nebunul din f1.) 6…a6
7.a4 b4 8.¤b3 d6 9. ¥g2 ¤bd7 10.c3
bxc3 11.bxc3 ¦a7!
O mutare foarte puternică! Este foarte
important ca negrul să apuce £a8, după
care, datorită presiunii pe marea
diagonală albă şi faptului că pionul alb
este la e3, deci nu mai apără calul din
f3, albul va fi nevoit să schimbe nebunii
de câmpuri albe într-o formă
nesatisfăcătoare!
12.0–0 £a8 13.¦e1! h6! Este interesant
că la 13...0–0 urmează 14.e4! şi nu
merge 14...¥xe4 15.¦xe4 £xe4 16.¥xf6
¤xf6 17.¤e5! şi albul câştigă! 14.¥xf6
¤xf6 15.¤h4 ¥xg2 16.¤xg2 0–0
17.£d3 c5 18.dxc5?! O mutare foarte
riscantă, deoarece deschiderea coloanei
d se va dovedi favorabilă negrului, care
se va tripla rapid pe această coloană!
Dar albul are 200 puncte ELO mai mult
şi se simte dator să joace la câştig!
Dacă calul din b3 ar fi fost situat la c4,
planul ar fi fost corect, aşa însă negrul
este mai rapid şi va prelua iniţiativa!
18...dxc5 19.¤d2 ¦d8 20.£c2 £d5! µ
21.¦a2 ¦ad7 22.¦e2 ¤g4 23.h3 ¤e5
24.¤e1 c4 25.a5 ¤d3! 26.¤ef3 e5
27.e4 £e6 28.¢g2 ¦b7 29.¤f1 ¥c5!
Desigur că nu se poate permite
manevra ¤e3-d5, după care albul stă
rezonabil. 30.¤e3 ¥xe3! 31.¦xe3 ¦db8
32.£a4 ¦b2 33. ¦e2 ¦xa2 34.¦xa2 ¦b3
35.¦c2 ¤c5 36.£a1 ¤xe4 37.£e1 £d5
38.£e3 f6 39.¦e2
39...¤xc3!? Evident mai simplu era
39...¤g5! deoarece după 40.¦c2 ¦a3
urmat de schimbul damelor, albul nu mai
are nicio şansă de salvare în finalul de
turnuri cu 2 pioni în minus! 40.¦d2
£b7? Interesant este că mutarea
aparent naturală 40...£c6? pierde după
41.¦c2 ¤b5 42.£xb3! Trebuia jucat
40...£e4 cu avantaj decisiv, dar aşa se
întâmplă când eşti în criză de timp!
41.£c5 ¤e4 42.£xc4+ ¢h7 43. ¦d7!
£xd7 44.£xb3 £c6 Deşi are avantaj
clar, negrul mai are de muncit pentru a
câştiga! 45.£b6 £c2 46.¤h4 £e2
47.¤f5 ¤d2 48. ¤e3 £f3+ 49.¢g1 ¤e4
50.¤g2 £d1+ 51.¢h2 £f1 52.£e3
15
¤xf2 53.g4 Deşi acum are 2 pioni în
plus, negrul trebuie să joace atent! De
exemplu la 53…£h1+? ¢g3 54.¤xh3
albul are şah etern după 55. £e4+
53...h5! 54.g5 fxg5 55.£xe5 £d3
56.£xg5 £xh3+ 57.¢g1 ¤e4 58.£f4
£e6 59.£f3 g6 60.¤e3 ¤g5 61. £g3
£e5! 0–1
În încheiere voi prezenta şi un exemplu
jucat cu piesele albe.
Ionescu Co. – Yewdokimov Oleg
Berna 1992
1.d4 ¤c6 2.d5 ¤e5 3.f4 ¤g6 4.e4!
Această abordare energică mi se pare
cea mai bună reacţie la mutarea
1…¤c6. Cei care vor să joace mai
liniştit pot juca 2.¤f3 iar după d5 se
ajunge în Apărarea Cigorin.
4...e5 5.dxe6! Desigur nu 5.fxe5??
£h4+! 5...fxe6 6.¤f3 ¥c5 7. ¥d3 ¤h6
8.g3! O mutare bună, care limitează
calul din g6! 8...¤g4 9. ¦f1 d6 10.£e2
0–0 11.¤c3 ¤e7 12.¤g5! ¤h6 13.e5
¤ef5 În acest moment albul câştigă
forţat!
14.g4! ¤d4 15.£e4 g6 16.£g2 dxe5
17.£h3 ¢g7 18.fxe5 ¥e7 (Dacă
18...¦xf1+ 19.¢xf1 £f8+ 20.¢g2 £e7
21.¤ce4 cu teribila ameninţare £xh6+!
de exemplu, 21...¥b6 22.£xh6+ ¢xh6
23.¤xe6+ g5 24.¤4xg5! cu mat
imparabil!) 19.¦xf8 ¥xf8 (Nu se poate
19...£xf8 20.¤xe6+ ¥xe6 21.¥xh6+ cu
câştigul damei!)
20.£xh6+! Câştigă material! 20...¢xh6
21.¤xe6+ g5 22.¤xd8 ¤f3+ 23.¢f2
¤xe5 24.¥e4 ¥c5+ 25.Kg2 ¥xg4 26.h4
¥e7 27.¤xb7 ¦f8 28.¤d5 1–0
În concluzie, recomandarea mea este să
jucaţi curajos dacă vă confruntaţi cu o
deschidere dubioasă sau cu o surpriză
în deschidere. Căutaţi să înţelegeţi
poziţia, să jucaţi logic şi pe cât posibil să
găsiţi o cale de a obţine avantaj! Fuga
de luptă sau teama nejustificată de o
aşa zisă pregătire, vă vor determina să
jucaţi mutări modeste, iar de aici până la
16
a pierde partida nu este decât un pas.
Mai bine să pierdeţi o partidă luptând
curajos dar logic, decât făcând diferite
concesii de teama de a nu pierde!
Deoarece chiar este păguboasă acestă
strategie! O partidă jucată logic şi
energic, chiar dacă o pierdeţi, vă va oferi
un material excelent de analiză şi
pregătire după terminarea partidei şi cu
siguranţă vă va ajuta să înţelegeţi cum
trebuie jucat!

17
 Pionul izolat cantonamentele viitoare sa vedem si slabiciunea
acestuia in jocul de mijloc si in final.
MM Alin Berescu In continuare sunt prezentate cateva pozitii si
idei tipice de joc in aceasta structura.
In acest material vom studia o structura de pioni XABCDEFGHY
des intalnita, cea cu pion izolat pe d4 (sau d5
pentru negru). Un astfel de pion poate fi atat 8r+lwq-trk+(
slab cat si puternic, iar o astfel de structura de 7zpp+-vlpzpp'
pioni poate proveni din foarte multe deschideri.
De aceea jucarea corecta a acestui tip de pozitii
6-+n+p+-+&
necesita un studiu aprofundat. 5+-+n+-+-%
De asemenea, din aceasta structura de pioni se 4-+-zP-+-+$
poate ajunge foarte usor intr-una cu pioni
atarnati, c3 si d4 (respectiv c6 si d5). Asadar, se 3+-sNL+N+-#
impune si studierea acestui tip de structuri de 2PzP-+-zPPzP"
pioni.
XABCDEFGHY 1tR-vLQtR-mK-!
8r+lwq-trk+( xabcdefghy
D2. Asezarea clasica
7zpp+-vlpzpp'
6-+n+psn-+& In aceasta pozitie, negrul are de ales intre
manevra clasica 10...Cf6 si abordarea mai
5+-+-+-+-% directa 10...Nf6.
4-+-zP-+-+$ In deschidere, cand nebunul alb este dezvoltat in
spatele pionului izolat, la d3, cel mai bine pentru
3+-sNL+N+-# alb este sa se aseze cu Te1, sa evite manevra
2PzP-+-zPPzP" adversarului Cc6-b4 prin mutarea a2-a3, dupa
1tR-vLQ+RmK-! care sa incerce pregatirea bateriei Nc2+Dd3
pentru a crea amenintari pe diagonala b1-h7.
xabcdefghy
D1. Pozitie tipica de pion izolat XABCDEFGHY
In general, partea care are in posesie un pion 8r+-wq-trk+(
izolat central trebuie sa caute sa joace activ, sa 7zpl+-vlpzpp'
construiasca un atac pe flancul regelui si sa evite
simplificarile. Lupta pentru initiativa este foarte
6-zpn+psn-+&
importanta. 5+-+-+-+-%
In cazul simplificarilor, pionul izolat devine 4-+-zP-+-+$
slab. De asemenea, campul d5 este un avanpost
important in lupta impotriva pionului izolat. 3zP-sNQ+N+-#
O resursa de atac o reprezinta avansarea si chiar 2-zPL+-zPPzP"
sacrificarea pionului izolat, dupa cum vom putea
observa si in unele exemple studiate in acest
1tR-vL-tR-mK-!
material. xabcdefghy
D3. Asezarea dorita de catre alb
Pentru inceput vom studia avantajele oferite de
pionul izolat in jocul de mijloc, urmand ca in
1
In diagrama D3 albul a obtinut dupa deschidere XABCDEFGHY
o asezare a pieselor pe pozitii foarte active.
Acum el ameninta spargerea tipica d4-d5! urmat
8rsnlwqkvl-tr(
de Ng5 cu atac periculos. 7+p+-+pzpp'
Daca negrul se apara cu g7-g6, atunci permite 6p+-+psn-+&
mutarea activa Nh6, iar nebunul de campuri albe
poate fi reactivat pe diagonala a2-g8 sau chiar 5+-zp-+-+-%
a4-e8, pregatind spargerea tipica d4-d5. 4-+LzP-+-+$
Avansarea h2-h4-h5 reprezinta de asemenea o
resursa suplimentara de atac pe flancul regelui. 3+-+-zPN+-#
XABCDEFGHY 2PzP-+-zPPzP"
8r+lwq-trk+( 1tRNvLQ+RmK-!
7zpp+-+pzpp' xabcdefghy
6-+n+pvl-+& D5. Gambitul Damei Acceptat

5+-+n+-+-% Celalalt nebun se dezvolta in aceste cazuri de

4-+-zP-+-+$ regula la g5, pentru a mari posibilitatile tactice,
dupa d4-d5.
3+-sNL+N+-# De asemenea este oricand posibila revenirea la
2PzP-+-zPPzP" asezarea clasica prezentata anterior, prin Nc4-
1tR-vLQtR-mK-! d3, sau crearea bateriei pe diagonala b1-h7 prin
Dd3 si Nc4-b3-c2.
xabcdefghy De regula calul din f3 va merge la e5,
D4. Negrul pune presiune cu ...Nf6 participand activ la crearea de amenintari tactice.

Aceasta metoda a fost folosita in trecut de catre XABCDEFGHY

Karpov, dupa ce a avut probleme in cateva
partide anterioare in care a folosit retragerea
8rsn-wq-trk+(
clasica ...Cf6. 7zpl+-vlpzpp'
Negrul pune presiune pe pionul izolat si in 6-zp-+p+-+&
acelasi timp elibereaza campul e7 pentru unul
dintre caii sai. Albul poate profita de pasivitatea 5+-+nsN-+-%
nebunului negru din c8 si de faptul ca acum 4-+-zP-+-+$
campul f6 este ocupat, plasandu-si nebunul pe
e4. Dupa Ne4, albul pune presiune pe d5 si in 3+-sNL+-+-#
acelasi timp poate crea amenintari pe flancul 2PzP-+-zPPzP"
regelui. 1tR-vLQ+RmK-!
Daca albul a dezvoltat nebunul la c4 in xabcdefghy
deschidere, cum ar fi de exemplu in Gambitul D6
Damei Acceptat, atunci nebunul pune presiune
pe campul d5 de unde adversarul doreste Pozitia din diagrama D6 se obtine de asemenea
constructia blocadei, iar in acelasi timp din multe deschideri (Engleza, Indiana Damei,
pregateste atacul in centru bazat pe avansarea Atacul Panov din Caro-Kann).
pionului izolat, prin d4-d5.

2
Continuarile tipice pentru alb impotriva acestei XABCDEFGHY
asezari, cu nebunul fianchetat rapid la b7, sunt
legate de aducerea in lupta a damei prin 11.Dh5
8-+-wq-trk+(
sau 11.Dg4. Pot aparea multe motive tactice 7zp-tr-vlpzpp'
datorita asezarii dinamice a pieselor albe in 6-zp-+psn-+&
centru si pe flancul regelui.
5snP+-sN-+-%
Concret, se pot distinge cateva idei de joc pe 4-+lzP-+-+$
care partea cu pion izolat (presupunem ca
albul, fiind cazul mai des intalnit) trebuie sa le 3zP-sN-+-+R#
cunoasca: 2-+L+-zPPzP"
 Spargerea d4-d5 este principala amenintare 1tR-vLQ+-mK-!
strategica, de aceea lupta pentru campul de
blocada d5 este extrem de importanta. xabcdefghy
Aceasta idee functioneaza bine cand albul D8. Manevra Te1-e3-h3
are avantaj de dezvoltare sau cand are
piesele foarte bine centralizate. De regula - aducerea damei pe flancul regelui;
negrul trebuie sa opreasca aceasta spargere, -folosirea pionului 'h' pentru spargere, atunci
plasandu-si un cal pe d5. cand negrul se apara cu g7-g6 (sau chiar
sacrificii de figuri pe g6);
XABCDEFGHY - deseori pot aparea sacrificii pe f7 cu atac
pe diagonala a2-g8
8-wq-trr+k+( - sacrificiul Nxh6, atunci cand negrul joaca
7+l+-vlp+p' h7-h6.
6pzpn+psnp+& XABCDEFGHY
5+-+P+-vL-% 8r+-wq-trk+(
4-+-+-+-zP$ 7+l+-vlpzp-'
3zPLsNQ+N+-# 6p+-+psn-vL&
2-zP-+-zPP+" 5sn-+-+-+-%
1+-+RtR-mK-! 4-zp-zP-+-wQ$
xabcdefghy 3+-sN-+N+-#
D7. Spargerea tipica d4-d5 2PzPL+-zPPzP"
1+-+R+RmK-!
 Atacul pe flancul regelui este de asemenea
foarte des utilizat, in combinatie cu xabcdefghy
amenintarea d4-d5. Figurile negrului fiind D9. Sacrificiu tipic pe h6
ocupate cu apararea campului d5, pot lasa
vulnerabil flancul regelui.  Joc activ pe flancul damei si pe coloana 'c'
Construirea atacului se poate face prin cateva - acest plan poate avea succes daca albul
metode simple: reuseste sa controleze coloana 'c' sau sa
- transferul turnului in atac Te1-e3-h3(g3); ocupe avanposturi pe aceasta coloana (de
regula c5), atunci cand negrul a impins b7-
b5. Controlul coloanei 'c' de regula se obtine

3
 in cazurile in care negrul a asezat pionii pe
a7 si b6 dupa care a pierdut controlul
campului a6, de pe care nebunul alb poate
controla campul c8.
XABCDEFGHY
8-+rwq-trk+(
7zp-+nvlpzp-'
6-zp-+p+-zp&
5+-+-+-+n%
4-+LzP-+-+$
3+-sN-+PvL-#
2PzP-+QzP-zP"
1+-tR-+RmK-!
xabcdefghy
D10. Albul castiga coloana 'c' prin 16.Na6
In continuare vom studia cateva partide in care
se regasesc planurile de joc enuntate anterior.
(1) Smyslov,V (2620) - Karpov,A (2540)
[D42] URS-ch39 Leningrad (9), 27.09.1971
1.c4 c5 2.Cf3 Cf6 3.Cc3 d5 4.cxd5 Cxd5 5.e3
e6 6.d4 cxd4 7.exd4 Smyslov a fost unul dintre
cei mai mari experti ai jocului cu pion izolat,
jucand foarte des pozitii cu aceasta structura si
incercand imbunatatirea ideilor introduse de
catre Botvinik. 7...Ne7 8.Nd3 Cel mai bun loc
pentru nebun, pregatind presiunea pe diagonala
b1–h7. [8.Nc4 Cxc3 9.bxc3 Dc7 10.Dd3 Cd7
11.0–0 0–0 12.Ng5 (12.Nb3) 12...Nxg5 13.Cxg5
Cf6 14.Tae1 Nd7 15.Nb3 Tac8 16.c4 (16.Te3
Da5 17.Ce4 Cxe4 18.Dxe4 Nc6) 16...Tfd8 17.f4
Nc6 18.f5 e5 19.d5 b5 negrul a obtinut avantaj,
Sadvakasov - P.Nielsen, Skanderborg 2003.]
8...0–0 9.0–0 Cc6 10.Te1! S-a ajuns la pozitia
discutata anterior, in care negrul are de ales in
principiu intre Cf6 si Nf6. Alte continuari nu
sunt prea promitatoare.
10...Cf6 [10...b6? 11.Cxd5 exd5 (11...Dxd5
12.Ne4) 12.Nxh7+ Rxh7 13.Dc2+ si albul
ramane cu un pion in plus;
10...Cxc3?! 11.bxc3˛ Albul are un tempo in plus,
in comparatie cu variantele in care dezvolta
nebunul la c4, dupa care era nevoit sa il retraga
la d3.; 10...Ccb4 11.Ne4 Cf6 12.Nb1 b6 13.Ce5
Nb7 14.Te3! de retinut manevra de aducere de
forte suplimentare in atac.
XABCDEFGHY
8r+-wq-trk+(
7zpl+-vlpzpp'
6-zp-+psn-+&
5+-+-sN-+-%
4-sn-zP-+-+$
3+-sN-tR-+-#
2PzP-+-zPPzP"
1tRLvLQ+-mK-!
xabcdefghy
D11. Manevra tipica Te1-e3-h3
14...Cbd5 15.Th3 (15.Tg3) 15...g6 16.Nh6 Te8
Botvinik-Flohr, 1946. Acum cel mai simplu
mod de a continua atacul este 17.Tg3 dupa care
planeaza sacrificii pe g6, sau se poate apela la
resursa h4-h5] 11.a3! O mutare profilactica
foarte utila pentru alb, deoarece opreste manevra
de stabilire a blocadei pe d5 prin ...Cc6-b4
11...b6 12.Nc2 [12.Ng5] 12...Nb7
[Negrul poate incomoda crearea bateriei albe
prin mutarea 12...Na6!? 13.b4 Nc4 (13...Tc8
14.Nb2 Cd5?? 15.b5 Cxc3 16.Dd3 g6 17.Nxc3
Dc7 18.bxa6+- Anand-Adams, Londra 1987)
14.b5 Ca5 15.Ce5 Tc8 16.Te3! Manevra tipica
de introducere a turnului in atac pe linia 3-a
16...Tc7 17.Tg3 (17.Th3!) 17...Te8 18.Nh6 Nf8
(18...g6 19.Nxg6 hxg6 20.Cxg6 fxg6 21.Dc2 Nf8
22.Dxg6+ Rh8 23.Ce4 Dxd4 24.Te1+-) 19.Ng5
Ne7 20.Nxf6?! (20.h4) 20...Nxf6 21.Nxh7+
Rxh7 22.Dh5+ Rg8 23.Ce4 Nd5 24.Th3 Rf8??
(24...g6 25.Cxg6 fxg6 26.Dxg6+ Ng7 27.Cg5
Rf8 28.Ch7+ Rg8=) 25.Dxf7+!! Kaidanov-
Anand, 1987] 13.Dd3! Tc8? Permite albului
4
strapungerea clasica d4-d5. Preferabil este
[13...g6 14.Nh6 Te8 15.Tad1 Dc7 16.Nb3 Tad8
Acum nu mai este atat de periculoasa spargerea
in centru, deoarece si negrul este pregatit
suficient de bine: 17.d5!? exd5 18.Cxd5 Cxd5
19.Nxd5 Nf6 (19...Ca5?? 20.Txe7 Txe7 21.Dd4)
20.Txe8+ Txe8 21.Dc4˛] 14.Ng5?! Din dorinta
de a termina dezvoltarea, albul rateaza o buna
oportunitate. Dupa cum a analizat Kasparov,
d4-d5 ar pune mari probleme negrului:
XABCDEFGHY
8-+rwq-trk+(
7zpl+-vlpzpp'
6-zpn+psn-+&
5+-+P+-+-%
4-+-+-+-+$
3zP-sNQ+N+-#
2-zPL+-zPPzP"
1tR-vL-tR-mK-!
xabcdefghy
D12. Albul rateaza spargerea 14.d5!
[14.d5! exd5 (14...Ca5 15.Ng5! Txc3 16.Dxc3
Cxd5 17.Dd3±) 15.Ng5! Ce4 (15...g6 16.Txe7!
Dxe7 17.Cxd5 Cxd5 18.Nxe7 Ccxe7 19.Nb3+-)
16.Cxe4 dxe4 17.Dxe4 g6 18.Dh4 (sau 18.Nh6
Te8? 19.Nb3 cu ideea Nxf7!) 18...Nxg5 19.Cxg5
h5 20.Nxg6! fxg6 21.Dc4+ Rh8 22.Cf7+ Txf7
23.Dxf7+- Baron Rodriguez - Aparicio
Navarro, Spania 2004]
14...g6 15.Tad1 [Mereu trebuie avuta in vedere
si ideea 15.h4!? dupa cum vom vedea intr-un
exemplu ulterior.]
15...Cd5 16.Nh6 Te8 17.Na4
Conform ideilor enuntate in introducere, albul isi
reactivizeaza nebunul de campuri albe, dupa ce
negrul si-a consolidat diagonala b1–h7, cu pretul
slabirii campurilor negre din zona propriului
rege.
17...a6 [Periculos pentru negru este 17...Cxc3
18.bxc3 Nxa3 19.De3!? cu ideea c4 urmat de d5.
Pionul sacrificat de alb nu este important in
aceasta faza a jocului, ci pozitia foarte activa a
tuturor pieselor albe, precum si posibilitatea
creerii unui pion liber foarte periculos pe
coloana 'd']
18.Cxd5 Dxd5 [Dupa 18...exd5 rezulta o
structura de pioni simetrica, dar toate figurile
albe sunt extrem de active, avantajul fiind clar
de partea albului. Albul a condus exemplar jocul
intr-o astfel de structura simetrica in partida 2.
J.Polgar- Rasmussen, ol.2013]
19.De3! cu ideea Nb3 si d5
19...Nf6 20.Nb3 Dh5? [Dupa 15 ani, Karpov a
incercat o intarire, in partida sa contra lui
Beliavsky: 20...Dd7 21.d5 exd5 22.Dxb6 Txe1+
23.Txe1 Nxb2 24.Nxd5 dar albul a pastrat
initiativa.
Mai recent, intr-o partida Kobalia-Jobava,
Plovdiv 2012, negrul a incercat 20...Dd8 21.Ce5
De7? [21...Nxe5 22.dxe5 Dc7 23.Tc1 Db8
24.Dxb6± Adams,M (2742) - Doettling,F
(2540) France 2002; 21...Ca5 22.Cxf7! De7
23.Ce5 Cxb3 24.Dxb3 Ng5 25.Nxg5 Dxg5 26.f3
Nd5 27.Dd3±)
22.Cg4! Ca5 (22...Cd8 23.d5 Nh8 24.Ng5 Dc5
25.Df4+-; 22...Ng7 23.Nxg7 Rxg7 24.d5 Ca5
25.Dh6+ Rh8 26.d6 Dd8 27.d7+-) Acum albul
ar fi obtinut avantaj decisiv cu strapungerea
tematica 23.d5! Cxb3 24.d6+-]
21.d5! Acum aceasta spargere tipica are efect
devastator 21...Cd8 [21...Ca5 22.dxe6] 22.d6
[Mai tare era 22.Ng5 ] 22...Tc5 23.d7 Pionul
izolat are rol decisiv 23...Te7 24.Df4 Ng7
[24...Nxf3 25.Dxf6 Dxh6 26.Dxe7 Dg5 27.Dxg5
Txg5 28.Td3+-]
25.Db8 Dxh6 26.Dxd8+ Nf8 27.Te3 Nc6
28.Dxf8+ Dxf8 29.d8D 1–0
(2) Polgar,Judit (2689) -
Rasmussen,Allan Stig (2486) [D42]
EU-chT (Men) 19th Warsaw (1.7), 08.11.2013
1.e4 c6 2.d4 d5 3.exd5 cxd5 4.c4 Cf6 5.Cc3 e6
6.Cf3 Ne7 7.cxd5 Cxd5 8.Nd3 Cc6 9.0–0 0–0
10.Te1 Cf6 11.a3 b6 12.Ng5 Nb7 13.Nc2 Tc8
14.Dd3 g6 15.h4 Tc7 16.Tad1 Cd5 17.Cxd5
exd5
5
 XABCDEFGHY
8-+-wq-trk+(
7zpltr-vlp+p'
6-zpn+-+p+&
5+-+p+-vL-%
4-+-zP-+-zP$
3zP-+Q+N+-#
2-zPL+-zPP+"
1+-+RtR-mK-!
xabcdefghy
D13. Negrul captureaza la d5 cu pionul
18.Nh6 Te8 19.h5 Toate figurile albului sunt
active, in timp ce figurile negre joaca doar rol
defensiv, iar Nb7 este in afara jocului. 19...Nd6
20.Ng5 Ne7 21.De3 Tc8 22.Df4 Nxg5 23.Cxg5
Pozitia regelui negru este nesigura 23...Txe1+
24.Txe1 Df8 25.Te3 Te8 26.Tg3 [26.hxg6 fxg6
27.Dc7 Te7 28.Dd6+-] 26...Ce7 27.Tf3!
provoaca noi slabiciuni in jurul regelui negru.
27...f5 28.Na4 [castiga mai rapid 28.Te3 Cc6
29.Nb3 Cd8 30.Dc7] 28...Nc6 29.Nxc6 Cxc6
30.Tg3 h6 31.Cf3 g5 32.Cxg5 hxg5 33.Txg5+
Rh7 34.Txf5 Te1+ 35.Rh2 Db8 36.Tf7+ Rg8
37.Tc7! Ce7 38.h6 Te6 39.Dg3+ Tg6 40.h7+!
1–0
(3) Vladimirov,E - Moskalenko,Viktor
[D32]
Alma-Ata , 1980
1.d4 Cf6 2.c4 c5 3.e3 e6 4.Cc3 d5 5.Cf3 Cc6
6.cxd5 exd5 7.Ne2 [7.Nb5 Nd6 8.dxc5 Nxc5
9.0–0 0–0 10.b3 Ng4 11.Nb2 Tc8 12.Tc1 Nd6]
7...cxd4 8.Cxd4 Nd6 Desigur, pentru negru sunt
valabile toate principiile pentru alb enuntate
anterior, daca se ajunge in aceeasi structura, dar
cu culori inversate. Cel mai bun loc pentru
nebun este la d6.
9.0–0 0–0 10.Cf3 a6 11.b3 Te8 [11...Nc7 ar
pierde un tempo dupa 12.Na3 Te8 13.Tc1]
12.Nb2 Nc7 cu ideea Dd6 13.Na3!? Dupa
pierderea de tempo Nb2-Na3, se ajunge in
pozitie clasica, dar cu culori inversate, albul
nemaiavand avantajul mutarii in plus. O
alternativa pentru alb ar fi fost
[13.Dd3 Dd6 14.g3 (14.Tfd1 d4! 15.exd4 Ng4!
16.g3 Cb4 17.Na3 Cxd3 18.Nxd6 Nxd6 19.Txd3
Nb4 20.Nf1 Nf5µ) 14...Ng4 15.Tfd1 Tad8
16.Tac1 Nb6! reactivizarea nebunului, dupa ce
diagonala b8-h2 a fost inchisa de catre pionii
albi. 17.Dc2 d4! 18.Ca4 Cb4 19.Na3
XABCDEFGHY
8-+-trr+k+(
7+p+-+pzpp'
6pvl-wq-sn-+&
5+-+-+-+-%
4Nsn-zp-+l+$
3vLP+-zPNzP-#
2P+Q+LzP-zP"
1+-tRR+-mK-!
xabcdefghy
D14. De retinut ideea tactica 19...dxe3!
19... dxe3! 20.Txd6 exf2+ 21.Rg2 Cxc2 22.Txd8
Ce1+! 23.Cxe1 Nxd8 24.Cc3 fxe1D–+
Ovseevich - Moskalenko, 1994]
13...b5 [Se poate incerca si 13...Ng4!? 14.Tc1
Dd7 15.Ca4 Df5 16.Cc5 Dh5 cu atac periculos,
de exemplu: 17.g3? d4! 18.h3 Dxh3 19.Cxb7
Txe3!–+] 14.Nc5 b4! 15.Ca4 Calul alb nu mai
poate controla campurile centrale. 15...Ce4
16.Tc1 Albul nu are slabiciuni in structura de
pioni si este pregatit sa caute schimburile de
figuri. Negrul nu isi permite sa faca mutari lente,
avantajul sau fiind dinamic, datorat amplasarii
mai active a figurilor.
16...Te6! Manevra clasica de aducere a turnului
in atac, deja cunoscuta din partida precedenta.
17.Nd4 Th6! Negrul are deja amenintarea
decisiva Nxh2+ urmat de Dh4 18.g3 Nh3
19.Te1 Tg6! Pozitia albului este deja dificila.
20.Nb2 [20.Cc5 Nxg3!]
6
 XABCDEFGHY
8r+-wq-+k+(
7+-vl-+pzpp'
6p+n+-+r+&
5+-+p+-+-%
4Nzp-+n+-+$
3+P+-zPNzPl#
2PvL-+LzP-zP"
1+-tRQtR-mK-!
xabcdefghy
D15. Continuarea corecta este 20...Nxg3!
20...Nxg3! Mai precis decat sacrificiul calului
[20...Cxg3 21.fxg3 Nxg3 22.Nd3 Nf2+!!
23.Rxf2 Tg2+ 24.Rf1 Txh2+ 25.Rg1 Dd6!–+]
21.fxg3 Cxg3 acum albul este obligat sa
captureze din nou 22.hxg3 [22.Nd3 Ce2+ 23.Rf2
Tg2+ 24.Rf1 Txh2#] 22...Dd6 Acum dama intra
decisiv in atac 23.Ne5 Cxe5 24.Ch4 Cf3+
25.Nxf3 Dxg3+ 26.Ng2 Nxg2 27.Cf5 Dg5 0–1
(4) Kortschnoj,V (2615) - Beliavsky, A
(2650) [D45]
Leon Leon, 1994
1.c4 c6 2.d4 d5 3.e3 Cf6 4.Cc3 e6 5.Cf3 Cbd7
6.Dc2 Nd6 7.b3 0–0 8.Nb2 [8.Ne2 este mai
bine] 8...e5! 9.cxd5 cxd5 10.dxe5 Cxe5 11.Ne2
Cxf3+ 12.Nxf3 d4! Cu regele alb aflat inca in
centru, aceasta spargere este usor de inteles.
13.exd4?! [Albul putea sa incerce 13.Ce4
Cxe4?! (13...Nf5! 14.Cxf6+ Dxf6 15.Dc4 Ne5
activitatea figurilor negre ofera initiativa)
14.Dxe4 (14.Nxe4 dxe3 15.0–0 Dg5) 14...dxe3
15.Dd4 exf2+ 16.Rf1!] 13...Te8+ 14.Rf1
[14.Ne2 Ng4 15.f3 (15.0–0 Dc7!) 15...Nd7 16.0–
0 Dc7 17.g3 Cd5!]
14...Da5 15.Dd1 Nb4 16.Tc1 Nd7 17.a3
[17.Nxb7 Nxc3 18.Nxc3 Db5+] 17...Nxc3
18.Txc3 [18.Nxc3 Dxa3 19.Nxb7 Tab8 20.Ta1
De7 21.Nf3 Ce4 22.Ne1 Nc6] 18...Cd5 [mai tare
era 18...Ce4 19.Nxe4 Txe4 20.Tc1 Tae8–+]
19.Nxd5 Dxd5
XABCDEFGHY
8r+-+r+k+(
7zpp+l+pzpp'
6-+-+-+-+&
5+-+q+-+-%
4-+-zP-+-+$
3zPPtR-+-+-#
2-vL-+-zPPzP"
1+-+Q+K+R!
xabcdefghy
D16. Negrul a sacrificat pionul izolat
Pionul in plus al albului nu are nicio importanta.
Fiind o pozitie cu nebuni de culori diferite si
figuri grele pe tabla, cea mai importanta este
siguranta regilor si activitatea figurilor. Negrul
poate organiza cu usurinta amenintari pe
campurile albe, iar turnul alb din h1 este
deocamdata inactiv. Pionul d4 este de fapt o
piedica in calea nebunului alb din b2.
20.a4 [Trebuia incercata activizarea turnului din
h1 prin 20.h4 Nc6 21.Tg3 Te4 22.Nc3 Tae8]
20...Tac8! elimina turnul activ si astfel pune in
evidenta lipsa din joc a Th1 21.f3 Txc3 22.Nxc3
Te3 23.Na1 [23.Dd2 Txf3+ 24.gxf3 Dxf3+
25.Rg1 Nh3!] 23...Txb3 24.Rf2 Nxa4–+ 25.Te1
f6 26.Dc1 Nc6 27.Df4 h5 28.h4 Ta3 29.Rg3
Ta2 30.Nc3 Df7 31.Df5? Dc7+ 0–1
(5) Kamsky,G (2735) - Karpov,A (2770)
[B14]
FIDE-Wch Elista (2), 1996
1.e4 c6 2.d4 d5 3.exd5 cxd5 4.c4 Cf6 5.Cc3 e6
6.Cf3 Nb4 7.cxd5 Cxd5 8.Nd2 Cc6 9.Nd3 Ne7
10.0–0 0–0 11.De2 Cf6 12.Ce4!?
7
 XABCDEFGHY Rh7 21.Cxd7 Dxd7 22.Te5; 15...Cxc3 16.bxc3
se obtin pionii atarnati, iar piesele negrului nu
8r+lwq-trk+( sunt bine pozitionate sa lupte impotriva acestei
7zpp+-vlpzpp' structuri de pioni a albului.; 15...Ccb4 16.Nb1
6-+n+psn-+& Cf6 17.Ce5 Nc6 18.De3!? urmat de transferul
damei pe flancul regelui, la g3 sau h3.]
5+-+-+-+-% 16.a3 Dc7?!
4-+-zPN+-+$ XABCDEFGHY
3+-+L+N+-# 8-+r+-trk+(
2PzP-vLQzPPzP" 7zppwqlvlpzpp'
1tR-+-+RmK-! 6-+n+psn-+&
xabcdefghy 5+-+-+-+-%
D17. Pozitia dupa 12.Ce4 4-+-zP-+-+$
Este cunoscut faptul ca albul nu doreste 3zP-sNL+N+-#
schimbul pieselor, deoarece pionul izolat este 2-zP-vLQzPPzP"
slab in final. Totusi, in realitate, albul nu poate
evita toate schimburile si exista chiar situatii in
1+-+RtR-mK-!
care el este cel care propune anumite schimburi xabcdefghy
avantajoase. In cazul de fata, albul nu este D18. Cum continua albul ?
deranjat de schimbul unui cal, deoarece astfel ar
elimina calul aparator al flancului regelui si si- Din dorinta de a-si feri dama de pe coloana
ar putea realiza bateria pe diagonala b1–h7. In controlata de turnul alb, negrul o aseaza pe un
plus, il impiedica pe negru sa dezvolte nebunul alt camp gresit. Stiind ca albul oricand poate
din c8 pe diagonala lunga: 12...b6?? 13.Cxf6+ juca la ideea d4-d5, in eventualitatea schimbului
Nxf6 14.De4+- pe acest camp, un cal alb ar ajunge acolo cu
12...Nd7 [12...Cxd4?! 13.Cxd4 Dxd4 14.Nc3 tempo, lovind in dama din c7. 17.Ng5! Da5?
Dd8 15.Cxf6+ Nxf6 16.Tad1 Nd7 (16...De7 [17...Tfe8 18.Nb1 (18.Ce5!?) 18...g6 19.Na2
17.De4 g6 18.Nb4) 17.Nxf6 Dxf6 18.Nxh7+ albul are piesele asezate ideal pentru a realiza
Rxh7 19.Txd7 cu avantaj pentru alb; spargerea d4-d5] 18.d5! exd5 19.Nxf6 Nxf6
In urmatoarea partida din meci, Karpov a XABCDEFGHY
incercat 12...Db6!? 13.a3 Nd7 14.Tad1 Tad8
15.Cxf6+ Nxf6 16.De4?! (16.Nc3 Ce7 17.Nb4
8-+r+-trk+(
Nc6 18.Nc5 Dc7 19.Ce5) 16...g6 17.Ne3 Ce7] 7zpp+l+pzpp'
13.Tad1 Tc8 [13...Cxe4 ar accelera atacul 6-+n+-vl-+&
albului 14.Dxe4 g6 15.h4]
14.Tfe1 [14.Cxf6+!? Nxf6 15.Nc3 g6 16.Ne4 5wq-+p+-+-%
Te8 17.Ce5 Ng7 18.h4! este greu pentru negru 4-+-+-+-+$
sa creeze contrajoc] 14...Cd5 15.Cc3! Calul si-a
facut datoria: nebunul negru a ajuns la d7, iar 3zP-sNL+N+-#
pionul alb a fost indirect aparat, dand astfel 2-zP-+QzPPzP"
timpul necesar pentru centralizarea turnurilor. 1+-+RtR-mK-!
Acum calul lupta pentru campul d5.
15...Cf6 [15...Te8 16.Cxd5 exd5 17.Ce5!? xabcdefghy
Cxd4? 18.Nxh7+ Rxh7 19.Dh5+ Rg8 20.Dxf7+ D19. Nebunul negru din d7 este neprotejat

8
20.Nxh7+! Era de asteptat sa apara lovituri XABCDEFGHY
tactice, avand in vedere plasarea armonioasa a
figurilor albe in raport cu necoordonarea celor
8r+lwq-trk+(
negre. Se speculeaza lipsa de aparare a 7zpp+-+pzpp'
nebunului din d7 6-+n+pvl-+&
20...Rxh7 21.Txd5 Nxc3 [21...Dc7 22.Dd3+
Rg8 23.Txd7] 5+-+n+-+-%
22.Txa5 Nxa5 23.b4+- Rg8 24.bxa5 Ng4 25.a6 4-+-zPL+-+$
bxa6 26.De4 Nxf3 27.Dxf3 Tfe8 28.Ta1!
Prefera pastrarea turnului, pentru a putea 3zP-sN-+N+-#
organiza apoi amenintari impreuna cu dama. 2-zP-+-zPPzP"
28...Te6 29.h3 Td8 30.Dc3 Tdd6 31.Tb1 Td7 1tR-vLQ+RmK-!
32.Dc4 a5 33.Tb5 Td1+ 34.Rh2 Td2 35.Tf5
Td4 36.Dc3 Tdd6 37.Tc5 Tf6 38.Tc4 Tfe6 xabcdefghy
39.Tc5 Tf6 40.De3 Tfe6 41.Dg3 Tg6 42.Db3 D20. Albul pune presiune pe d5
Tgf6 43.Db7 Tfe6 44.Dc7 Tf6 45.f4 g6 46.f5
gxf5 47.Txf5 Tde6 48.Th5 Th6 49.Dg3+ Rf8 5...cxd4 6.exd4 Ne7 7.cxd5 Cxd5 8.Nd3 Cc6
50.Td5 Thg6 51.Df2 Tgf6 52.Db2 Re7 53.Th5 9.0–0 0–0 10.Te1 Nf6 11.Ne4! Albul foloseste
Th6 54.Tb5 Thf6 55.Dc3 Rf8 56.Th5 Th6 reteta lui Smyslov, avand avantajul plasarii
57.Tf5 Thg6 58.Df3 Tg7 59.Df4 Rg8 60.Dc7 turnului la e1. 11...Cce7 [11...Dd6 12.a3 a6
Rf8 61.Dc8+ Re7 62.Td5 Rf6 63.Dh8 Te4 13.Nc2 Cxc3 14.bxc3 g6 15.a4 Td8 16.Cg5 Ng7
64.Th5 Ce7 65.Th7 1–0 17.Ce4 Dc7 18.Ng5± J.Polgar - Benko, 1992]
12.Ce5 [12.Dd3!? g6 (12...h6 13.Ce5 Cxc3
14.Dxc3 Cf5 15.Ne3, Topalov - Karpov, Linares
1995) 13.Nh6 Ng7 14.Nxg7 Rxg7 15.h4!]
(6) Spraggett,K (2540) - Taylor,G (2325) 12...g6 [12...Nd7 13.Dd3 g6 14.Nh6 Ng7
[D42] 15.Nxg7 Rxg7 16.Nxd5 exd5 17.Te2, Topalov -
CAN-ch Ottawa (8), 1984 Vyzhmanavin, 1993] 13.Nh6 Ng7 14.Nxg7
Rxg7 15.Tc1 b6 16.Cxd5 Cxd5 17.Nxd5 Dxd5
1.c4 e6 2.Cf3 d5 3.d4 Cf6 4.Cc3 c5 5.e3 18.Tc7 Nb7
[5.cxd5 Cxd5 6.e3 (Desigur se poate juca si XABCDEFGHY
6.e4 Cxc3 7.bxc3 cu un centru solid de pioni ce
ii ofera albului o initiativa de lunga durata.) 8r+-+-tr-+(
6...Cc6 7.Nd3 (7.Nc4 era mutarea preferata de 7zpltR-+pmkp'
catre Botvinik) 7...Ne7 8.0–0 0–0! (8...cxd4
9.exd4 0–0 ar permite 10.Te1!) 9.a3 (Acum
6-zp-+p+p+&
9.Te1 nu are logica) 9...cxd4 10.exd4 Nf6 acum 5+-+qsN-+-%
albul are mutarea a2-a3 in loc de Te1, fapt ce 4-+-zP-+-+$
este mai mult in favoarea negrului. Totusi albul
poate pastra initiativa, cum s-a intamplat in 3+-+-+-+-#
partida Smyslov - Ribli, 1983 :(D20): 11.Ne4 2PzP-+-zPPzP"
Cce7 12.Ce5 g6 13.Nh6 Ng7 14.Nxg7 Rxg7
15.Tc1! b6 16.Cxd5 Cxd5 17.Nxd5 Dxd5
1+-+QtR-mK-!
18.Tc7 Nb7 19.Dg4 Tad8 20.Td1 a5 21.h4 Tc8 xabcdefghy
22.Td7 De4 23.Dg5 Nc6 24.f3 Df5 25.Ta7 Na4 D21. Cine sta mai bine?
26.Te1 Tc2 27.b4 Nb3 28.bxa5 bxa5 29.Te4 h6
30.De3 Tb2 31.Tg4+-]
9
19.Dg4 [Albul continua in stilul lui Smyslov, dar
era si mai bine 19.f3! Tad8 20.Dd2 Na8 21.Td1
urmat de Df4 sau Cg4, cu amenintari decisive
catre regele advers. De asemenea Txa7 este o
grija in plus pentru negru.] 19...Tac8 20.Td7
Da5 21.Tf1 Nc6 22.Te7 Rf6?? [22...Nb5
23.Dxe6+-; 22...Dd5 23.Tc1±] 23.Txf7+ Txf7
24.Df4+ Re7 25.Dxf7+ Rd8 26.Tc1
1–0
(7) Jussupow,A (2655) - Lobron,E (2590)
[E57]
Nussloch (9), 1996
1.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cc3 Nb4 4.e3 0–0 5.Nd3 d5
6.Cf3 c5 7.0–0 cxd4 8.exd4 dxc4 9.Nxc4 b6
10.Te1
[O idee tactica importanta de retinut poate
aparea in varianta: 10.Ng5!? Nb7 11.Ce5 Ne7
12.Te1 Cc6? 13.Na6! Dc8 14.Df3! Ca5 15.Nxb7
Dxb7 16.Dxb7 Cxb7 17.Cc6 Nd6 18.Nxf6 gxf6
19.d5 Tfe8 20.Tad1± Cifuentes Parada - Lopez
Martinez, Sevilla 2004. Structura de pioni s-a
transformat in favoarea albului, iar piesele albe
sunt mai active.]
10...Nb7 11.Nd3 Albul prefera asezarea clasica,
cu nebunul la d3
11...Cc6 12.a3 Ne7 13.Nc2! [Este prematura
dezvoltarea 13.Ng5 Tc8 14.Nc2 Te8 15.Dd3 g6
16.Tad1 Cd5 deoarece acum 17.Nh6 nu mai
este cu tempo. (Kasparov)]
13...Te8 [13...Tc8 14.Dd3 g6 15.Nh6 Te8
16.Tad1˛]
14.Dd3 g6! cea mai solida aparare.
[14...Tc8? 15.d5! exd5 16.Ng5 Ce4 (16...g6?
17.Txe7!+-) 17.Cxe4 (17.Cxd5?! Nxg5 18.Txe4
Txe4 19.Dxe4 g6) 17...dxe4 18.Dxe4 g6 19.Dh4
Dc7
(19...h5 20.Nb3 (20.Tad1 Dc7 21.Nxg6 fxg6
22.Dc4+ Rg7 23.Nf4 Na6 24.Dc3+ Nf6 25.Nxc7
Nxc3 26.Txe8 Txe8 27.bxc3 Ne2 28.Te1 Tc8
29.Txe2 Txc7 Portisch,L-Karpov,An/Milano
(m/5) 1975) 20...Tc7 (20...Dc7 21.De4 -
Petrosian-Balashov) 21.Tad1 (21.Df4 Nxg5
22.Txe8+ Dxe8 23.Dxc7+-) 21...Td7 22.De4
Td6 23.Df4 Txd1 24.Dxf7+ Rh8 25.Txd1 Dc8
26.Dxg6 1–0 Kaloskambis-Skalkotas,N /Greece
1976)
20.Nb3 h5 (20...Nf8 21.Nf4)
21.De4 Rg7 22.Nxf7 Rxf7 23.Nh6! Dd6
(23...Nd6 24.Cg5+ Rf6 25.Ch7+ 1–0 Garcia
Martinez,S-Pomar Salamanca,A/San Feliu de
Guixols 1975; 23...Cd8 24.Cg5++-)
24.Dc4+ Rf6 25.Tad1 Cd4 26.Dxd4+ Dxd4
27.Txd4 Tc5 28.h4 1–0 Petrosian,T-
Balashov,J/USSR 1974] 15.h4!?
Albul introduce rapid in joc pionul marginal. De
pe h4, acesta asigura controlul ferm asupra
campului g5 pentru figurile usoare ale albului si
in acelasi timp este pregatit sa isi continue
drumul, pentru a sparge structura de pioni a
negrului din jurul regelui.
XABCDEFGHY
8r+-wqr+k+(
7zpl+-vlp+p'
6-zpn+psnp+&
5+-+-+-+-%
4-+-zP-+-zP$
3zP-sNQ+N+-#
2-zPL+-zPP+"
1tR-vL-tR-mK-!
xabcdefghy
D22. Folosirea pionului 'h' in atac
15...Dd6 [15...Tc8 16.Ng5 Cd5 17.Tad1 Nxg5
18.Cxg5 Cxc3 19.bxc3 Ce7! (19...Ca5 20.Dh3
Df6 21.Td3 (21.Te3! …¦g3, ¤h7, h5‚) 21...h6
22.Ce4 Nxe4 23.Txe4 Df5÷ 1–0 Georgadze,T-
Makarichev/Vilnius ch-SU i 30/673 1980
(37)(23...Df5 24.De3 Cc4 25.De2 Cxa3 26.Tf3
Dh5 27.Te5 Dxh4 28.Nxg6! fxg6 29.Txe6+-
Georgadze,T-Makarichev,S/USSR (ch) 1980) )
20.c4 Cf5 21.g3÷ Georgadze; 15...Dc7!?]
16.Ng5 Tad8 17.Tad1 Db8
Ambii jucatori si-au terminat dezvoltarea, iar
acum trebuie sa treaca la actiuni concrete.
Pozitia negrului este mai greu de jucat, intrucat
ii este destul de greu sa creeze amenintari
10
deranjante pentru adversar. In partida, negrul
alege sa isi fereasca dama de pe coloanele
centrale si eventual sa creeze amenintari pe
diagonala lunga a8-h1, daca va avea timpul
necesar.
[17...Dc7!? 18.Nb3 Cd5 19.Ce4!?; 17...Cg4
18.De4 h5 19.Nf4 Dd7 20.Na4]
18.Nb3 Manevra deja bine cunoscuta, prin care
se pregateste spargerea d4-d5, iar pozitia
negrului devine foarte greu de aparat. De
remarcat cum albul poate combina armonios
ideile de joc existente.
18...a6 [18...Da8?! 19.d5; 18...Cd5 19.Cxd5
exd5 20.Na4; 18...Ca5!? Ftacnik 19.Na2 Cd5
20.Ce4] 19.d5! [19.Na2 Cd5!˛] 19...Ca5
[19...exd5 20.Txe7!+-; 19...Cxd5 20.Nxd5!?
Nxg5 a) 20...Ca5 21.Nxe7 Txe7 22.Db1
(22.De3+-) 22...Nxd5 23.Cxd5+-; b) 20...exd5
21.Cxd5 ×f6 21...Nxg5 22.hxg5‚ (22.Txe8+
.Txe8 23.hxg5 Td8 24.Dc3+-) ; c) 20...Ca7
21.Nxe7 Txe7 22.De4+-;
21.Cxg5 (21.hxg5? Dautov 21...Ce7) 21...exd5
22.Cxd5‚ (22.Txe8+ Txe8 23.Cxd5 De5 24.Df3
f5 25.Db3±) ]
XABCDEFGHY
8-wq-trr+k+(
7+l+-vlp+p'
6pzp-+psnp+&
5sn-+P+-vL-%
4-+-+-+-zP$
3zPLsNQ+N+-#
2-zP-+-zPP+"
1+-+RtR-mK-!
xabcdefghy
D23. Albul are un sacrificiu tipic de dama
20.dxe6!! Aceasta idee deja am intalnit-o intr-
una din partidele anterioare, doar ca a fost
executata de catre negru. [20.Na2 Cxd5 21.Cxd5
Nxd5 22.Nxd5 Txd5 23.Dxa6]
20...Cxb3 [20...Txd3 21.exf7+ Rg7 (21...Rf8
22.Nh6#; 21...Rh8 22.Txd3 Cxb3 23.Txe7+-
Txe7 24.Nxf6#) 22.fxe8D Dxe8 23.Txd3 Cxb3
24.Tde3± Rf7 25.Txe7+ (25.Nxf6 Rxf6 26.Te6+
Rf7 27.Cg5+ Rf8 28.Cxh7+ Rf7 29.Cg5+ Rf8
30.Txe7 Dxe7 31.Txe7 Rxe7 32.f3+-) 25...Dxe7
26.Txe7+ Rxe7 27.Ce5 Re6 28.Nxf6 Rxf6
29.Cd7+]
21.exf7+ Rxf7 22.Dc4+ Rg7 23.Ce5!
[23.Txd8 Dxd8 24.Dxb3 Nxf3 25.gxf3±;
23.Dxb3? Nxf3 24.gxf3]
23...Cg8 [23...Tf8 24.Cd7! Txd7 25.Txd7+-;
23...Cd5!? 24.Nh6+! (24.Cxd5 Nxg5 25.Dc3
Cd4!) 24...Rxh6 25.Cxd5 Rg7 26.Cc7+-;
23...Txd1 24.Df7+ Rh8 25.Nxf6+ Nxf6
26.Dxf6+ Rg8 27.Df7+ Rh8 28.Txd1 Dxe5
29.Td7+-]
24.Txd8 Dxd8 [24...Txd8 25.Df7+ Rh8
26.Cxg6+ hxg6 27.Txe7 Cxe7 28.Nf6#]
25.Df7+ Rh8 26.Dxb3 Dd4 27.Te3!+- Tf8
[27...Nc5 28.Ce2 Dd5 29.Cf7+ Rg7 30.Dxd5
Nxd5 31.Txe8+-; 27...Dc5 28.Nxe7 Txe7
29.Cf7+ Rg7 30.Cg5 Nc8 31.Txe7+ Dxe7
32.Dxb6+-]
28.Nxe7 [28.Nxe7 Cxe7 29.Cf7+ Rg7
30.Txe7+-]
1–0 Realizare deosebita a unui specialist in jocul
cu pion izolat.
(8) Kramnik,V (2809) - Anand,V (2752)
[D27]
Leon (3), 22.06.2002
1.Cf3 d5 2.d4 e6 3.c4 dxc4 4.e3 c5 5.Nxc4 Cf6
6.0–0 a6 7.Nb3 cxd4 8.exd4 Cc6 9.Cc3 Ne7
10.Ng5 Cea mai agresiva varianta [10.Te1 0–0
11.a3 b5 12.d5 exd5 13.Cxd5 Cxd5 14.Nxd5
Nb7 15.Ce5 Ca5 16.Nxb7 Dxd1 17.Txd1 Cxb7
18.Ne3 Ca5 19.Tac1˛ Bu Xiangzhi - Stevic,
Bled 2002]
10...0–0 11.Dd2 [11.Tc1 Cd5 12.Ne3! Pentru
moment nebunul sta foarte bine pe e3, aparand
pionul izolat si astfel oferind libertate celorlalte
figuri. 12...Cxc3 13.Txc3 Cb4 14.Ce5 Cd5
15.Tc1 Nd7 16.Dg4 Nb5 17.Nh6! Nf6 18.Tfe1
Ce7 19.Nd2! (nebunul alb merge spre b4)
19...Dd6 (19...Nxe5 20.Txe5 Tc8 21.Txc8 Dxc8
22.h4!± din nou acest pion poate ajuta atacul.)
11
20.Cxf7! (vezi D21) din nou piesele albe sunt
foarte active, astfel de sacrificii aparand in mod
natural. 20...Txf7? (20...Dxd4 21.Ch6+ Rh8
22.Nc3 Dxg4 23.Cxg4±) 21.Txe6 Dd7 22.Txf6!
Dxg4 23.Txf7 Rh8 24.Txe7 Tc8 25.Txc8+ Dxc8
26.d5 1–0 Mamedyarov - Kharlov, Sochi 2006]
XABCDEFGHY
8r+-+-trk+(
7+p+-snpzpp'
6p+-wqpvl-+&
5+l+-sN-+-%
4-+-zP-+Q+$
3+L+-+-+-#
2PzP-vL-zPPzP"
1+-tR-tR-mK-!
xabcdefghy
D24. Situatie in care merge sacrificiul pe f7
11...Ca5 [11...Cd5 12.Cxd5 exd5 13.Nxe7 Cxe7
14.Tfe1 Dd6 15.Tac1 Ng4 16.Ce5 cu avantaj
pentru alb Leko - Karpov, Miskolc 2006;
11...Cb4 12.Tac1;
11...h6 12.Nf4 Te8 13.Tad1 Nf8 14.Ce5 Ce7
15.Dd3 Ced5 16.Cxd5 Cxd5 17.Nc2 f5 18.Dg3
Cxf4 19.Dxf4 Nd6 20.Tfe1± Barsov,A -
Lesiege,A Montreal 2002;
11...b5 12.Tad1 (12.d5!?) 12...Nb7? (12...Ca5
13.Nc2) 13.d5 exd5 14.Cxd5 Cxd5 15.Nxd5
Nxg5 16.Cxg5 Df6 17.Ce4 De7 18.Cd6!±
Avrukh - Kofidis, Atena 2003]
12.Nc2 b5 [12...Cc4?! 13.De2 b5? 14.Nxf6
Nxf6 15.De4] 13.Tad1 [13.Df4 Ta7 (13...Nb7
14.Dh4 g6 15.d5 Nxd5 16.Ce4 Nxe4 17.Nxe4
Ta7 18.Tad1 Cd5 19.Tfe1 f6 20.Nh6 Te8 21.Dg4
Nf8 22.Nxg6 hxg6 23.Dxg6+ Ng7 24.Txd5+-
Pert,N-Ganguly,S Torquay ENG 2002)
14.Tad1 Nb7 (14...Tc7 15.d5) 15.d5! Nxd5
(15...Cxd5? 16.Nxh7+ Rxh7 17.Dh4+ Rg8
18.Txd5 Nxd5 19.Nxe7 Dxe7 20.Cg5+-)
16.Cxd5 exd5 17.Dh4 h5 18.Tfe1 Cc6 (18...Dc8
19.Cd4 Dg4 20.Dxg4 hxg4 21.Nd2±)
19.g4! Dd6 20.gxh5 Db4 21.h6 Dxh4 22.Cxh4
Ce4 23.hxg7 Tc8 24.Nxe7 Cxe7 25.Nxe4 dxe4
26.Txe4 Rxg7 27.Td6!+- Kramnik,V-Anand,V
Dortmund 2001]
13...Cc4 [13...Nb7 14.Df4 b4 (14...g6 15.Nh6
Ch5 16.Dg4 f5 17.Dh3 Tc8 18.d5!)
15.Dh4! (15.d5 bxc3 16.Dh4 h5 17.dxe6 Dc7
18.Nxf6 Nxf6 19.Dxh5 g6 20.exf7+ Txf7
21.Dxg6+ Rf8÷ Epishin,V-Hort,V/Hoogeveen
2001)
15...h6
XABCDEFGHY
8r+-wq-trk+(
7+l+-vlpzp-'
6p+-+psn-zp&
5sn-+-+-vL-%
4-zp-zP-+-wQ$
3+-sN-+N+-#
2PzPL+-zPPzP"
1+-+R+RmK-!
xabcdefghy
D25. Un alt sacrificiu tipic este 16.Nxh6!
16.Nxh6! negrul se expune mereu acestui tip de
sacrificiu cand joaca h6 in loc de g6. Este de
remarcat transferul damei albe pe flancul
regelui, Dd2-f4-h4, pentru a crea amenintari de
mat.
16...bxc3 17.Nxg7 Rxg7 18.Dg5+ Rh8 19.Dh6+
Rg8 20.Cg5+-;
13...b4 14.Dd3 g6 15.d5 exd5 (15...bxc3 16.d6
Nxd6 17.Dxc3) 16.Cxd5 Dxd5 17.Dxd5 Cxd5
18.Txd5 Nxg5 19.Cxg5 Cb7 20.Td4˛ Bacrot -
Dominguez, Biel 2008]
14.Df4 Ta7!? [14...Cxb2 15.Nxf6! Nxf6
16.De4!; 14...Nb7 15.Dh4 g6 (15...h6 16.Nxh6!
gxh6 17.Dxh6) 16.d5! Nxd5 (16...exd5 17.Tfe1)
17.Ce4! Rg7 18.Dh6+ Rg8 19.Nxf6 Nxf6
20.Ceg5+-]
15.Ce5 [15.Dh4!? h6? (15...g6) 16.Nxh6!]
15...Tc7 [15...Cxb2 16.Cc6 Cxd1! (16...Dd7
17.Cxe7+ Dxe7 18.Dh4 h6 19.Ce4!+-) 17.Dh4!
(17.Cxd8 Cxc3 18.Df3 Txd8 19.Dxc3 Tad7©)
12
17...h6 18.Ce4! Cxe4 19.Nxe7 Dc7 20.Nxe4+-]
16.Cxc4 bxc4 [16...Txc4? 17.Dh4 g6 (17...h6
18.Nxh6 gxh6 19.Td3! Ch7 20.Tg3+ Cg5
(20...Ng5 21.Dxh6 f5 22.h4+-) 21.Dxh6 f5
22.Nb3 Txd4 23.f4±) 18.Ce4 Cd5 19.Nb3 f6
20.Nh6 f5 21.Cg5 Tc7 22.Tfe1±]
17.Nxf6! Astfel se pregateste asaltul clasic al
pionului izolat [17.d5 Cxd5 18.Nxe7 Txe7
19.Dxc4 Nb7 20.Ne4 Td7 21.Nxd5˛]
17...Nxf6 18.d5! e5 Pionul izolat a devenit liber
si extrem de periculos, deoarece negrul nu are cu
ce piese sa blocheze campul dinaintea acestuia,
d6 [18...Nxc3 19.d6 (19.dxe6 De7 20.bxc3 Nxe6
21.Td6 Nc8 22.Tfd1˛) 19...Tc5 20.bxc3 Nb7
21.Tfe1; 18...exd5 19.Txd5 Td7 20.Tfd1]
19.Df3 Tb7 [19...g6 20.d6 Tb7 21.d7! Txd7
22.Txd7 Nxd7 23.Td1±; 19...Ne7 20.d6 Nxd6
21.Dd5 Ne7 22.Dxe5 Td7 23.Cd5±] 20.De4 g6
21.Dxc4 Txb2 22.Nb3 Ng5 23.d6!
XABCDEFGHY
8-+lwq-trk+(
7+-+-+p+p'
6p+-zP-+p+&
5+-+-zp-vl-%
4-+Q+-+-+$
3+LsN-+-+-#
2Ptr-+-zPPzP"
1+-+R+RmK-!
xabcdefghy
D26. Pionul izolat este liber si avansat
Ne6 24.Da4 [24.Dxa6 Nxb3 (24...Ng4 25.Td5)
25.axb3 Txb3 26.Ce4±] 24...Nxb3 25.axb3 Db6
26.Dg4! Nf4 [26...Dxb3 27.Dxg5 Dxc3 28.d7 f6
29.Dg4+-] 27.Cd5 Dd8 [27...Dxd6 28.Cxf4
Db4 29.Cd5!] 28.Cxf4 exf4 29.d7! Pionul liber
paralizeaza figurile grele ale negrului. 29...Txb3
30.Dxf4 Tb8 31.Tfe1 Db6 32.h4 h5 33.Td6
Dc5 34.Df6 Df5 [34...Dc7 35.Te7 Tbd8 36.De5
Dc2 37.Txa6] 35.Dxf5 gxf5 36.Txa6 Tfd8
37.Td6 1–0
(9) Kamsky,G (2695) - Beliavsky,A (2650)
[E48]
Linares (2), 1994
1.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cc3 Nb4 4.e3 0–0 5.Nd3 c5
6.Cge2 cxd4 7.exd4 d5 8.0–0 dxc4 9.Nxc4 Cc6
10.Ng5 Ne7 11.Tc1 Da5 12.Dd2 Td8 13.a3
Nd7 14.Tfd1 Ne8 15.Na2 h6 16.Ne3 Nd6
[16...Nf8] 17.h3 Tac8? [Negrul trebuia sa fie
foarte atent in aparare. 17...Nf8 ]
XABCDEFGHY
8-+rtrl+k+(
7zpp+-+pzp-'
6-+nvlpsn-zp&
5wq-+-+-+-%
4-+-zP-+-+$
3zP-sN-vL-+P#
2LzP-wQNzPP+"
1+-tRR+-mK-!
xabcdefghy
D27. Albul face sacrificiul tematic 18.Nxh6!
18.Nxh6! prezenta pionului negru la h6 atrage
un astfel de sacrificiu 18...gxh6 19.Dxh6 Ch7
[19...Ne7? 20.Td3 Ch5 21.d5 Ce5 22.Te3+-]
20.Nb1 [Albul putea sa execute si strapungerea
clasica 20.d5 dupa care apararea negrului este
extrem de dificila, de exemplu: 20...Nf8 21.Dh4
Ce5 22.dxe6 Ng7 23.f4 Cd3 24.Nb1 Da6
25.Cd5!+-; 20.Td3? Dg5]
20...f5 [20...Cf8 21.b4! Dxa3 (21...Dc7 22.d5)
22.Ce4 Ne7 23.Cf4+-] 21.b4 Dc7 [21...Dxa3
22.Dxe6+ Nf7 23.Dxf5 Cf8 24.Cd5+- regele
negru a ramas mult prea descoperit]
22.Dxe6+ +- Albul are deja multi pioni pentru
figura sacrificata. 22...Df7 23.Nxf5 [23.Na2!]
23...Tc7 24.Ce4 [24.Cb5!] 24...Dxe6?! [Mai
multa rezistenta opunea 24...Cf8 25.Cxd6 Cxe6
26.Cxf7 Nxf7 27.Nxe6 Nxe6 28.Cf4]
25.Nxe6+ Nf7 26.d5 Ce5 27.Cd4 Txc1 28.Txc1
Nb8 29.Cf5 Rf8 30.Cc5 Cg5 31.Cxb7 1–0
13
(10) Karpov,Anatoly (2690) - Geller,Efim
P (2615) [D58]
Moscow Moscow, 1981
1.d4 d5 2.c4 e6 3.Cc3 Ne7 4.Cf3 Cf6 5.Ng5 h6
6.Nh4 0–0 7.e3 b6 8.Tc1 Nb7 9.Nd3 Cbd7
10.0–0 c5 11.De2 Tc8 12.Ng3 cxd4 13.exd4
dxc4 14.Nxc4 Nxf3 15.gxf3
XABCDEFGHY
8-+rwq-trk+(
7zp-+nvlpzp-'
6-zp-+psn-zp&
5+-+-+-+-%
4-+LzP-+-+$
3+-sN-+PvL-#
2PzP-+QzP-zP"
1+-tR-+RmK-!
xabcdefghy
D28. Negrul si-a slabit flancul damei
Negrul a incercat sa profite de situatia creata,
stricand structura de pioni a albului de pe flancul
regelui. La prima vedere pare o realizare buna,
dar daca aprofundam situatia, putem remarca
gaurile pe campuri albe de pe flancul damei,
lasate de disparitia nebunului din b7. Albul
poate profita imediat de aceste campuri slabe, in
timp ce negrului i-ar lua foarte mult timp sa
organizeze actiuni pe flancul regelui, pentru a
pune in evidenta slabiciunile existente ale
albului.
15...Ch5 16.Na6 Cxg3 Reface structura albului,
dar altfel turnul din c8 risca sa fie prins.
17.hxg3 Tc7 18.Tfd1 [18.Cb5 Txc1 19.Txc1
Cb8!]
18...Cf6 19.Cb5! Acum albul castiga coloana 'c'
si profita de slabiciunile de pe flancul damei.
19...Txc1 20.Txc1 Cd5 [20...Dd5!? 21.a3 Nd6
22.Cxa7 Dxd4 23.Td1 De5 24.f4 Dxe2 25.Nxe2
Nb8 26.Cc6 cu un final mai bun pentru alb.]
21.Cxa7 Cb4 22.a3! Da8 [22...Cxa6 23.Cc6]
23.Tc7 Cd5 [23...Nd8 24.Tb7 Cxa6 25.Dxa6
Nf6 26.Dxb6 Nxd4 27.Dc7 Nxa7 28.Txa7 Dxf3
29.Db7 pionii liberi legati ai albului sunt extrem
de periculosi in final.]
24.Tb7 Nf6 25.Cc6 Tc8 26.Ce5 Dupa jocul
energic de pe flancul damei, albul a castigat un
pion, fara ca negrul sa poata obtine vreo
compensatie. Pozitia este tehnic castigata, iar
Karpov nu rateaza astfel de situatii.
26...Nxe5 27.dxe5 Tc1+ 28.Rg2 Dd8 29.Nd3
Ta1? [era mai bine 29...Tc7 30.Txc7 Dxc7 dar
albul oricum este castigat] 30.De4 g6 31.Txf7!
Rxf7 32.Dxg6+ Rf8 33.Dxh6+ 1–0
(11) Karpov,Anatoly (2715) - Hansen,Curt
(2560) [E32]
Hoogovens Wijk aan Zee, 1988
1.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cc3 Nb4 4.Dc2 0–0 5.a3
Nxc3+ 6.Dxc3 b6 7.Ng5 Nb7 8.e3 d6 9.f3 Cbd7
10.Nd3 c5 11.Ce2 Tc8 12.Dd2 cxd4 13.exd4
d5?! [este considerata mai buna 13...Na6 14.Tc1
d5 15.cxd5 Nxd3 16.dxe6 (16.Dxd3 Txc1+
17.Cxc1 exd5= Zubov - Eljanov, Poltava 2006)
16...Nxe2 17.Txc8 Dxc8 18.exd7 Dxd7 19.Rxe2
Cd5 negrul are compensatie pentru pion, dar
totusi albul are timp sa isi reorganizeze piesele.
20.Dd3! (20.Rf2 h6 21.Nh4? f5 Nikolic -
Agdestein, Wijk aan Zee 1988) 20...h6 21.Nd2
Td8 22.Rf2 Cf6 23.Nc3 cu sanse mai bune
pentru alb] 14.cxd5 Nxd5
XABCDEFGHY
8-+rwq-trk+(
7zp-+n+pzpp'
6-zp-+psn-+&
5+-+l+-vL-%
4-+-zP-+-+$
3zP-+L+P+-#
2-zP-wQN+PzP"
1tR-+-mK-+R!
xabcdefghy
D29. Albul lupta pentru coloana 'c': 15.Na6
14

15.Na6 Tc6 16.Nb5 Tc7 [Negrul a vrut sa evite
stricarea structurii de pioni din fata regelui:
16...Tc8 17.Nxd7 Dxd7 18.Nxf6 gxf6 19.Cg3
Db5 20.Rf2]
17.Nf4 Tc8 18.Na6 Ta8 19.Tc1 Acum se vede
ideea hartuirii turnului negru: albul a reusit sa
controleze pe moment coloana 'c'. Pentru a
reactiva turnul din a8, negrul trebuie sa piarda
mult timp, dupa cum se va vedea in continuare.
19...Cb8 20.Nd3 Nb7 21.Ng5 Cbd7 22.0–0 h6
23.Nh4 Tc8 24.Cc3 a6 25.De2!
XABCDEFGHY
8-+rwq-trk+(
7+l+n+pzp-'
6pzp-+psn-zp&
5+-+-+-+-%
4-+-zP-+-vL$
3zP-sNL+P+-#
2-zP-+Q+PzP"
1+-tR-+RmK-!
xabcdefghy
D30. Crearea de slabiciuni pe flancul damei
Provoaca slabirea campului c5 25...b5 26.Ce4!
calul se indreapta spre avanpostul creat.
26...Db6 27.Cc5 Tfe8 [27...Cxc5 28.dxc5 Dd8
29.b4±] 28.b4 Nc6 29.Dd2 Cd5 30.Ne4 C7f6
31.Tfe1 [31.Tc2 Un plan bun ar fi fost dublarea
turnurilor pe coloana 'c', pentru a profita de
avantajul oferit de plasarea calului pe avanpostul
c5.] 31...Ch7 32.Nf2 Cf8 33.Nb1 Da7 34.Ce4
De7 35.Ng3 Avantajul strategic al albului este
de lunga durata, asadar Karpov nu se grabeste sa
forteze evenimentele, ci prefera sa manevreze
putin piesele, pentru a obosi apararea negrului.
35...Ted8 36.Cc5 Cb6 37.Nd3 Da7 38.Nh4 Te8
39.Df2 a5?! Dovada ca negrul si-a pierdut
rabdarea. Trebuia sa astepte in continuare
linistit, fara a-si crea slabiciuni suplimentare.
[39...Cd5] 40.Ta1 Cd5 41.Db2 Db6 42.bxa5
Dxa5 43.Teb1 [Albul pune imediat presiune pe
slabiciunea aparuta la b5, dar 43.Ng3 era mai
tare, pentru a controla campul f4] 43...Cf4
44.Nf1 C8g6 45.Ng3 Ted8 46.Tc1 Td5 47.Ce4
Dd8 48.Nf2 Ce7 49.Tc2 Da5 Lipsa de joc activ
pentru negru face ca pozitia acestuia sa fie foarte
dificil de jucat. 50.Dc1 Cfg6 51.Tb1 Tdd8
52.Cc5 Rh8 [52...Td5 53.Tb4 cu ideea Db2]
53.h4 Da8? [53...h5 54.Nd3] 54.h5 Cf8
55.Nxb5 [55.Nh4 f6 56.Nxf6] 55...Nxb5
56.Txb5 Cf5 57.Tb4 Ch7 58.Ta4 negrul a
pierdut la timp, dar pozitia este oricum fara prea
mari sperante. 1–0
(12) Vajda,L (2603) - Shirov,A (2708)
[B22]
Zurich, 28.12.2012
Dintre cei mai mari specialisti romani in jocul cu
pion izolat la d4 este fara indoiala Vajda
Levente. In continuare vom studia doua dintre
nenumaratele sale realizari in acest tip de pozitii.
1.e4 c5 2.c3 Cf6 3.e5 Cd5 4.d4 cxd4 5.Cf3 Cc6
6.cxd4 d6 7.Nc4 Cb6 8.Nb5 dxe5 9.Cxe5 Nd7
10.Cxd7 Dxd7 11.Cc3 e6 12.0–0 Td8 Negrul a
reusit sa dezvolte repede flancul damei, spre
deosebire de exemplele anterioare in care avea
probleme cu nebunul din c8.
XABCDEFGHY
8-+-trkvl-tr(
7zpp+q+pzpp'
6-snn+p+-+&
5+L+-+-+-%
4-+-zP-+-+$
3+-sN-+-+-#
2PzP-+-zPPzP"
1tR-vLQ+RmK-!
xabcdefghy
D31. Albul trebuie sa joace activ: 13.Dh5
15
13.Dh5 cea mai activa mutare. Tipic pentru
posesorul de pion izolat, el trebuie sa preia
initiativa, pentru a nu-i da timp adversarului sa
se organizeze. [13.Ne3 Ne7 14.Dg4 0–0 15.Tad1
f5!?] 13...Ne7 14.Td1 Cd5 [La 14...0–0 se poate
ultiliza clasica manevra 15.Td3 -h3(g3)]
15.Dg4! printr-un joc activ, albul a asigurat
protectia pionului d4 si in acelasi timp incearca
provocarea slabiciunilor in tabara negrului.
15...g6 [15...0–0 16.Nh6 Nf6 17.Ce4 De7
18.Tac1 Tc8 19.h4!]
16.Nh6 f5 17.De2 Rf7 Dama alba si-a realizat
obiectivul, iar acum atentia se indreapta spre
flancul damei, unde pot fi provocate noi
slabiciuni.
18.Tac1 Nf6 19.Ca4 Dd6 20.Nxc6! bxc6
21.Cc5 Tb8 22.Cb3 The8
XABCDEFGHY
8-tr-+r+-+(
7zp-+-+k+p'
6-+pwqpvlpvL&
5+-+n+p+-%
4-+-zP-+-+$
3+N+-+-+-#
2PzP-+QzPPzP"
1+-tRR+-mK-!
xabcdefghy
D32. Negrul are slabiciuni pe toata tabla!
23.Ca5! Acum se pun in evidenta slabiciunile
de pe acest flanc 23...Tbc8 24.a3 e5 negrul
trebuie sa caute contrajoc, in caz contrar albul ar
fi putut sa isi intareasca incet pozitia.
25.Cc4 Db8 26.dxe5 Nxe5 27.Cxe5+ Dxe5
28.Dd2 Regele negru fiind slabit, este logic
pentru alb sa pastreze damele pe tabla. Pionul
izolat al albului a disparut, iar noua structura de
pioni de pe tabla este evident in favoarea albului.
28...f4! 29.h4 f3 30.gxf3 Dh5 Negrul isi joaca
foarte bine sansa, incercand sa creeze amenintari
spre regele alb.
31.Rg2! Te5 [31...Dxh4 32.Th1 Df6 33.Ng5
Dg7 34.Th6] 32.Dd4! c5 33.Dg4 [33.Dc4 era o
legatura extrem de dureroasa pentru negru.
33...Tf5 34.Tc3]
33...Dxh6 singura sansa practica 34.Dxc8 Dxh4
35.Dd7+ Ce7 36.Tc3 Te2 37.Tf1 Dg5+
[37...Te5 38.f4!] 38.Dg4+- De5 39.Dc4+ Rf6
40.f4 Dd5+ 41.Dxd5 Cxd5 42.Txc5 Cxf4+
43.Rf3 g5 44.b4 Te6 45.b5 Cd3 46.Tc7 a6
47.a4 axb5 48.axb5 h5 49.Td1 Ce5+ 50.Rg2
h4 51.Tc5 g4 52.Te1 1–0
(13) Vajda,L - Berescu,A [B14]
Superliga Sovata, 13.04.2000
1.e4 c6 2.d4 d5 3.exd5 cxd5 4.c4 Cf6 5.Cc3 e6
6.Cf3 Nb4 7.cxd5 Cxd5 8.Nd2 Cc6 9.Nd3 Ne7
10.0–0 0–0 11.De2 Nf6 [Varianta principala
incepe cu 11...Cf6 ] 12.Tad1 De obicei albul
profita de absenta calului negru de la f6 si
creeaza bateria N+D pentru a provoca slabirea
regelui negru. [12.De4 g6 13.Nh6 Te8 14.Tad1
Cce7 15.Ce5 Cf5 16.Nc1 Ng7 17.Tfe1] 12...Db6
13.Nb1!?
XABCDEFGHY
8r+l+-trk+(
7zpp+-+pzpp'
6-wqn+pvl-+&
5+-+n+-+-%
4-+-zP-+-+$
3+-sN-+N+-#
2PzP-vLQzPPzP"
1+L+R+RmK-!
xabcdefghy
D33. Pionul izolat este sacrificat pentru initiativa
16
Exista si cazuri in care albul sacrifica pionul
izolat, dupa care incearca sa obtina un joc bogat
de figuri, datorat plasarii foarte active ale
acestora [13.De4 g6 14.Nh6 Td8 15.Tfe1 Cce7
(15...Cdb4? 16.Df4 Nh8 17.Cg5 f6 18.Nc4)
16.De2 Nd7 17.Ce4 Nh8 18.Ng5 Ne8 albul are
piesele active, dar pozitia negrului este solida]
13...Cxd4 Negrul nu rezista tentatiei si se baga
in complicatii. [13...Dxb2? 14.Dd3 g6 15.Ca4
Da1 16.Nc2 Dxa2 17.Ta1 Cdb4 18.Nxb4 Cxb4
19.Txa2 Cxd3 20.Nxd3+-;
13...Td8 ar fi fost mult mai solid.]
14.Cxd4 Dxd4 15.Ng5 De5 16.Dd3 Df5
17.Cxd5 Dxd3 [17...exd5?! 18.Nxf6 Dxd3
19.Txd3 gxf6 20.Txd5 Te8 21.Tfd1 (21.Th5?! f5
22.Nxf5 Nxf5 23.Txf5 Te2 24.Tb5 b6 25.Td1
Tc8=) 21...Ne6 22.T5d4 ]
18.Cxf6+ gxf6
XABCDEFGHY
8r+l+-trk+(
7zpp+-+p+p'
6-+-+pzp-+&
5+-+-+-vL-%
4-+-+-+-+$
3+-+q+-+-#
2PzP-+-zPPzP"
1+L+R+RmK-!
xabcdefghy
D34. Cum poate lupta albul pentru avantaj?
Dupa o secventa fortata de mutari, negrul pare
ca si-a rezolvat problemele si urmeaza sa joace
un final relativ egal.
19.Nxf6!! Levente isi pune in valoare talentul si
intuitia. Practic nebunul din f6 este un monstru,
iar in colaborare cu celalalt nebun si cu turnurile
creeaza amenintari de mat. [19.Txd3 fxg5
20.Tg3 h6 21.h4 f6 22.f4 Nd7=]
19...Da6 [19...Dc4 20.Td3 e5 21.Tg3+ Ng4
22.h3 h5 23.hxg4+- motorului de analiza ii ia
ceva timp sa inteleaga negrul este pierdut, in
ciuda faptului ca are dama in plus.]
20.Td3 Dxd3 21.Nxd3 e5 [21...Nd7?! 22.Te1
Nc6 23.Te3 Tfd8™ 24.h4 Txd3 25.Txd3 in ciuda
prezentei nebunilor de culori diferite, pozitia nu
este prea usor de jucat pentru negru.]
22.Te1 Te8 23.Te3 Te6 [23...h5 24.Tg3+ Rf8
25.Nh7 Ng4 26.f3 Te6 27.Ng5 Rg7 28.Nd3]
24.Tg3+ [O decizie destul de riscanta. Fara
probleme era 24.Nxe5 f6 25.Tg3+ Rf7 26.Nc3
Td6 27.h4 activitatea perechii de nebuni
compenseaza in totalitate calitatea in minus,
avantajul fiind de partea albului.]
24...Rf8 25.Ng7+ Re7 26.Nxh7 Nd7? [26...Td6!
27.h3 (27.h4? Td1+ 28.Rh2 Td4µ) 27...f6 si
negrul urmeaza sa isi activizeze piesele]
27.h4 pionul liber marginal este extrem de
periculos si greu de oprit
27...f6 28.h5 Tc8 [28...Tb6 29.h6 Txb2 30.Tf3
Tb6 31.Ng6]
29.h6 Td6 [29...Tb6 30.Ne4 Tb4 31.f3 f5 32.h7
fxe4 33.Nf6+ Rf7 34.Tg7+ Rxf6 35.Tg8+-]
XABCDEFGHY
8-+r+-+-+(
7zpp+lmk-vLL'
6-+-tr-zp-zP&
5+-+-zp-+-%
4-+-+-+-+$
3+-+-+-tR-#
2PzP-+-zPP+"
1+-+-+-mK-!
xabcdefghy
D35. Poate pionul 'h' sa se transforme?
30.Nc2!! inca o mutare fantastica marca
Levente. [30.Ng6? Td1+ 31.Rh2 Td4 si turnurile
negre creeaza o nesperata plasa de mat.]
30...Txc2 [30...Td2 31.Nb3 Td4 32.Tg6+-;
30...Td4 31.h7 Th4 32.Tc3! Td8 33.Tf3! f5
34.Th3+-]
17
31.Nf8+!+- ultima finete tactica. In pozitie
pierduta, negrul a depasit timpul de
gandire.[31.Nf8+ Rf7! 32.Nxd6 (32.h7? Td1+
33.Rh2 Tcc1 34.Th3 Th1+ 35.Rg3 Txh3+
36.gxh3 Th1) 32...Nf5 33.Tg7+ Re6 34.Nf8+-]
1–0

18
 Slăbiciunile pionilor
MI Gabriel Mateuță
Slabiciunile pionilor reprezinta o tema
strategica importanta si necesara, pentru o
intelegere cat mai buna a planurilor de joc
ce rezulta dupa faza deschiderii.Astfel , in
functie de structura de pioni obtinuta vor
exista planuri strategice corespunzatoare ce
vor face trecerea favorabila de la deschidere
la jocul de mijloc.De asemenea , structura
pionilor ne va ajuta si in aprecierea valorii
calitative a figurilor , cum ar fi nebun
bun/rau sau nebun contra cal.
Slabiciunile pionilor pot imbraca mai
multe forme, insa cele mai des intalnite in
practica sunt: pionul izolat , pionul inapoiat ,
pionul dublat . Alte formatiuni tipice ale
pionilor pot fi pionul atarnat sau atacul
minoritatii. In functie de deschiderea aleasa
va rezulta o anume strcutura de pioni. Astfel
jucatorul de “arici” ( sistem din siciliana
Paulsen ) va trebui sa aiba cunostinte legate
de pionul inapoiat . Jucatorul de Atac Panov
( din Caro-kann ) sau Tarrasch va trebui sa
cunoasca pozitiile cu pion izolat. Este
important de precizat ca aceste forme ale
slabiciunilor pionilor nu sunt mereu
dezavantajoase. Exista pozitii in care pionii
dubli sunt puternici ( in centru ) sau pozitii
cu pion izolat ce ofera o dinamica foarte
mare celui cu pion izolat.
In acest material se vor prezenta exemple
cu diverse forme de slabiciuni ale pionilor si
planurile strategice corespunzatoare, iar in
final exercitii .
Exemplul 1
XABCDEFGHY
8r+r+-+k+(
7+-+nwqpzp-'
6-+-+psn-zp&
5+-zpl+-+-%
4p+-+-+-+$
3+-+-+PzPL#
2PzP-wQPvL-zP"
1+-tRR+NmK-!
xabcdefghy
Nikolic,P - Adams,M Wijk aan Zee, 2000 ;
Albul muta
In aceasta pozitie se observa ca negru are un
pion slab la c5 si un altul expus la a4.Albul
are un avantaj static, motiv pentru care
poate actiona incet, fara graba, impotriva
slabiciunilor c5 si a4. 23.Ra1! Indoielnica ar
fi fost slabirea campului b3 cu mutarea
23.a3?!, situatie in care nebunul negru ar fi
putut profita de campul b3. 23...Ne5 Adams
incearca sa-si imbunatateasca pozitia
figurilor si in acelasi timp impiedica
avansarea albui cu e2-e4. 24.Qc3 Nfd7
25.Ne3 [Posibil era si 25.e4, dar albul
prefera sa ramana focusat pe pionul c5.]
25...Bb7 26.Bg2 Rab8 27.Rd2 O mutare
utila ce apara pionul b2 si permite dublarea
turelor pe coloanele c sau d. 27...f6 28.Rc1
Nb6 29.Rdc2 Ned7?! [Preferabil era 29...c4
30.Qa5 Nd5 31.Nxd5 Bxd5 cu usor avantaj
pentru alb] 30.Qa3! Un camp excelent
pentru dama de unde are in vizor ambele
slabiciuni ale negrului. 30...Ra8 31.Nf1!
Mutare buna, ce mareste presiunea pe pionul
c5, imbunatateste pozitia calului si permite
avansarea e2-e4 la momentul potrivit.
31...Ra5 32.Nd2 e5 cu idea e5-e4. 33.e4!
1
Mutare ce previne contrajocul negrului cu
e5-e4 iar nebunul din g2 va fi activat prin
h3 33...Kh8 34.Bh3! Rd8 35.Nf1 Mutare
profilactica ce va permite capturarea
pionului c5. 35...Raa8 [La 35...Rc8 ar fi
urmat 36.Ne3 cu ideea 37 Nc4 cu castig
material.] 36.Bxc5 Nxc5 37.Qxc5 Qxc5+
38.Rxc5 Ba6 39.Ne3 Rab8 40.R1c2 Bd3
41.Rd2 Rd4 42.Be6! Limiteaza jocul calui
42...Bb1?! 43.Rd1! Rxd1+ 44.Nxd1 a3
45.Nc3 1-0 La 45... Bd3 urma 46.b4 , Rf2 ,
Re3 cu castig.
Exemplu 2
XABCDEFGHY
8r+lwqkvl-tr(
7+p+n+p+-'
6p+-+p+-zp&
5+-+-zP-zpn%
4-+-wQ-+-+$
3+-+-+NvL-#
2PzP-sN-zPPzP"
1tR-+-mKL+R!
xabcdefghy
Hebden,M - Illescas Cordoba,M Andorra,
1998; Negrul muta
In aceasta pozitie pionul avansat la e5 aduce
albului un castig de spatiu si un control bun
pe campurile negre, ce ar permite albului un
joc activ prin mutarile 0-0-0 si Ne4.Pe de
alta parte, acelasi pion e5 poate fi considerat
pe termen lung o slabiciune. 12...Qb6! O
decizie corecta a negrului, ce doreste
trecerea catre final, situatie in care pionul e5
va deveni o slabiciune tot mai greu de aparat
de catre alb. [Indoielnic ar fi fost 12...Bc5?!
deoarece urma 13.Qg4 Nxg3 14.hxg3! cu
ideea 0–0–0 si Ne4 cu initiativa puternica.]
13.Qxb6 [Daca 13.Nc4?! Bb4+! cu avantaj
;13.Qg4 Nxg3 14.hxg3 Qxb2 15.Rb1 Qc3
cu avantaj clar la negru.] 13...Nxb6 14.Be2
Bg7! Din aceasta pozitie nebunul va face o
presiune pe pionul e5 si va permite
pozitionarea regelui la e7, reusind legatura
intre ture.15.0–0–0 Bd7 16.Rhe1 [Daca albul
ar fi ales16.Ne4 Bc6 17.Nd6+ Ke7 pionul
e5 era in pericol, amenintarea fiind
18...Nxg3 19.hxg3 g4, urmat de 20...Bxe5.]
16...Ke7 17.Kb1 Rhd8 18.Nb3 cu ideea
Na5.[ Nici acum nu ar fi mers 18.Ne4 Bc6
19.Nd6 Nxg3 20.hxg3 Nd7! si albul ar fi
avut probleme cu pionul e5 ] 18...Ba4
19.Rd6? [Corect era 19.Rxd8 Rxd8 20.Na5
Rd7 21.b3 Bb5 22.Bxb5 axb5 cu mic
avantaj la negru .] 19...Bxb3 20.Rxb6 [Daca
incerca 20.axb3 Nd7! pionul e5 este pierdut
21.Red1 Nxg3 22.hxg3 g4! urmat de
23...Bxe5. Asadar, albul este nevoit sa
renunte la controlul coloanei d in favoarea
negrului.] 20...Bd5 21.Bd1 Rac8 In acest
moment piesele negrului sunt mult mai bine
plasate fata de cele ale albului si in plus
exista si amenintarea Cg3, g4 cu castigarea
pionului e5.De asemenea , plecarea
nebunului din d5 va permite negrului sa
patrunda pe coloana d. 22.Bb3 Bc6! 23.a4?!
[Albul ar fi trebuit sa incerce 23.Rb4 pentru
a opri amenintarea g5-g4 si readucerea turei
in joc.] 23...Nxg3 24.fxg3 [si mai neplacuta
ar fi fost pozitia dupa 24.hxg3 g4 25.Nh2 h5
cu dubla amenintare 26...Bxg2 si 26...Rd2
cu avantaj clar.] 24...g4 25.Nh4 Rd4! cu
ideea 26...Re4 si castigarea pionu e5.Din
acest moment negru detine controlul pe
intreaga tabla .Lipsa de coordonare a
pieselor albe plus slabiciunea pionului e5
vor grabi sfarsitul partidei. 26.Bc2 a5
27.Rb3 Rcd8 28.h3 h5 29.hxg4 hxg4
30.Rbe3 Rb4! 31.R3e2 Rd5! Zugzwang.
32.Re4 Rxe4 33.Rxe4 Rd1+! 34.Bxd1
Bxe4+ 35.Ka2 Bxe5 cu castig .
2
Exemplul 3
XABCDEFGHY
8-tr-tr-+-+(
7zpp+-+kvl-'
6-+-zppsnpzp&
5+-+n+-+-%
4-+-zP-+-+$
3+-+L+N+-#
2PzP-vL-zPPzP"
1tR-+-tR-mK-!
xabcdefghy
Rozentalis,E - Lie,K Gausdal, 2007;
Albul muta
In acest exemplu avem o pozitie cu multiple
slabiciuni la negru.In ciuda materialului
redus, negru are o pozitie grea, intrucat
fiecare pion slab de pe linia a 6-a trebuie
protejat de cate o figura, limitand astfel
mobilitatea figurilor. 20.Re2! Cu ideea Rae1
si presiune pe pionul e6. 20...g5 [Dupa
20...Re8 21.Rae1 negru va trebui sa joace
21...g5 oricum, pentru a para amenintarea
22.Nh4.] 21.Rae1 Re8 22.h4! Mutare prin
care se slabeste structura pionilor din flancul
regelui, pioni ce vor fi mai usor de atacat in
viitor. 22...g4 [Sau 22...Nf4 23.Bxf4 gxf4
24.Bc4! , provocand 24...d5 , iar apoi calul
va putea fi instalat la e5.] 23.Nh2 h5?!
Aceasta mutare naturala face munca albului
mai usoara [23...Rbc8 era mult mai
flexibila, intrucat la 24.Nf1?! urma
24...Ch5! cu dubla amenintare, pionul d4 si
campul f4; albul dispune insa de mutarea
corecta 24.g3 pentru a controla campul f4,
iar la 24...Tc7 poate juca 25.h5-Ch5 26.Cg4
cu initiativa.] 24.Nf1 Re7 25.Bc4!
Limiteaza jocul ambilor cai. 25...Rbe8
26.Ng3 Acum aproape toate piesele negrului
sunt preocupate de apararea pionilor
slabi.Albul poate mari presiunea cu Ng5,
daca este cazul. 26...Nb6? In pozitie grea
negru greseste [26...Rc7 era de preferat,
insa 27.Bb3 pastra initiativa ] 27.Bb5!
Nbd7 [Orice mutare a turei permite 28 Nf5!
cu castig material; la 27...Nfd7 ar urma
28.Ne4! cu dubla amenintare, 29 Nxd6+ si
29 Ng5+ ambele ducand la castig.] 28.Bb4!
Pionul d6 nu mai poate fi aparat. 28...a6
29.Ba4[Nimic nu schimba 29.Ba4 b5
30.Bb3 .] 1–0
Exemplul 4
XABCDEFGHY
8-tr-+-trk+(
7+-zpqsnpvl-'
6-zp-zp-+pzp&
5+P+Pzp-+-%
4-+-+-+-+$
3vLQ+P+-zPl#
2-+-sNPzPLzP"
1+R+-+RmK-!
xabcdefghy
Hall,J - Hjelm,N Stockholm, 1986 ;
Albul muta
In acest exemplu avem o pozitie tipica de
engleza, in care negru are intentii de atac pe
flancul regelui ( dorind intai sa scape de
principalul aparator, nebunul din g2 ).Albul
are nevoie de un contrajoc rapid pe flancul
damei, acolo unde se afla o slabiciune
evidenta si anume pionul inapoiat c7.
18.Rfc1! Bxg2 19.Kxg2 f5 20.Rc4! O
mutare buna ce permite albului o triplare a
figurilor grele pe coloana c si in acelasi timp
poate avea si un rol defensiv pe linia a 4-a.
20...Rf7 [ La 20...Nxd5? urma 21.e4 fxe4
22.dxe4 Qf7 23.f3 Nf6 24.Rxc7 Qxb3
25.Rxb3 cu avantaj clar la alb ] 21.Rbc1
Rc8 [ Nici acum nu mergea 21...Nxd5?
22.e4 fxe4 23.dxe4 Nf6 24.Rxc7 cu castig
material. Insa din acest moment pionul d5
are nevoie de protectie, ceea ce explica
urmatoarea mutare a albului.] 22.e4 Kh7?!
3
[Era de preferat 22...f4, marind viteza in
atac. Albul ar fi putut continua cu 23.Qc2
Qxb5 24.Bxd6 cxd6 25.Rxc8+ Nxc8
26.Qxc8+ Kh7 27.Qc2 cu mic avantaj la alb
datorita superioritatii calului fata de nebun]
23.R1c3! Cu amenintarea 24.Dc2, ce nu
poate fi oprita. 23...h5 24.Qc2 Ng8 25.Rc6!
Cu dubla amenintare 26 Rxd6 sau 26 Rxb6
si castigarea unui pion. 25...Bf8 26.Rxb6
cxb6 27.Rxc8 Qxb5 Negru a restabilit
egalitatea materiala, dar lovitura tactica ce
urmeaza il va lasa fara aparare pe campurile
negre. 28.Rxf8! Rxf8 29.Bxd6 Rf7 [ Daca
29...Re8 urma 30.Qc7+ si Bxe5.] 30.Nf3!
Ultima piesa vine in atac , cu efecte
distrugatoare. 30...Rd7 31.Bxe5 Ne7
32.Ng5+ Kh6 [Sau 32...Kg8 33.d6! cu atac
decisiv 33...Qxe5 34.Qc4+ Kg7 35.Qf7+
Kh6 36.Qh7+ Kxg5 37.f4+ cu castig.]
33.Nf7+ Kh7 34.Qd2 Ng8 35.Ng5+ Kh6
36.Ne6+ 1-0
Exemplul 5
XABCDEFGHY
8-tr-wq-tr-+(
7+p+-+pvlk'
6-+nzpl+p+&
5+Q+Nzp-+p%
4P+PzpP+-zP$
3+-+P+-zP-#
2-+-+-zPL+"
1tR-vL-mK-+R!
xabcdefghy
Minasian,A - Kharlov,A Linares, 1999 ;
Albul muta
La o analiza mai profunda a acestei pozitii
se pot observa mai multe avantaje de partea
albului si anume : pionul inapoiat b7, un
camp slab la b6 si o potentiala tinta , pionul
d6. Odata ce au fost identificate slabiciunile
negrului, albul va mari presiunea pas cu pas
asupra acestora. 20.Ba3! Cea mai buna
diagonala pentru nebun, ce ia la tinta pionul
d6. 20...f6 Kharlov pregateste aducerea turei
la f7, pentru a ajuta defensiva pe flancul
damei. [Daca alegea 20...f5?! ar fi activat
nebunul din g2 ; la 20...Ne7 urma 21.Qb4!
si calul negru ar fi fost pasivizat la c8]
21.Qb6! Asa cum am mai vazut pana acum
(exemplu 2), partea cu avantaj pozitional
este favorizata de schimburi, reducand astfel
posibilitatile de contrajoc ale adversarului.
21...Rf7 [Sau 21...Qd7 22.Qc7! , fortand
schimbul damelor] 22.Qxd8 Rxd8 23.Ke2
Bf8 24.Nb6! [Mutare precisa, ce anuleaza
intai un posibil contrajoc al negrului cu Ta8,
urmand apoi mutarea naturala Tb1.]
24...Nb8 25.Rab1 Na6 26.Rb5 Nc5
27.Rhb1 Kg7 28.Ra5! Rb8 29.Ra7 Rd8
Este greu de gasit un plan rezonabil pentru
negru, intr-o pozitie in care albul are o
dominatie tot mai mare si multiple cai de
imbunatatire. 30.a5! Na6 31.Nd5 Rdd7
32.Rb6! Profita de plecarea calului din c5 si
pregateste o spargere tactica cu c5.
32...Bxd5 O decizie deloc placuta pentru
negru, insa este greu de spus ce altceva ar fi
fost mai bine. [Daca 32...Kg8 33.Ra8 Kg7
34.Re8! si negru ar fi fost fortat sa bata in
d5 oricum.] 33.exd5! O recapturare
dinamica ce va putea pune in valoare
nebunul din g2 pe diagonala h1-a8.
33...Nc5 Mutare ce grabeste activarea
nebunului din g2. [Nici o defensiva pasiva
cu 33...Kh7 nu ar fi oferit sanse mai bune
deoarece : 34.Ke1! Kg7 35.Bf3 Kh7
36.Bd1, urmat de 37 Ba4 ar fi dus in cele
din urma la castigarea unuia din pionii slabi
, d6 sau b7.] 34.Bxc5 dxc5 35.d6! Ofera
pionul d6 pentru pionul b7, reusind astfel sa
creeze culoar liber pionului a, foarte
periculos. 35...Bxd6 [Posibil era si 35...e4
dar urma 36.Bxe4 Bxd6 37.Bd5 Rfe7+
38.Kd1! cu ideea a6 38...Bb8 (sau 38...Be5
39.Be6! Rc7 40.f4) 39.Ra8 Be5 40.f4 Bd6
41.a6! cu castig.] 36.Bd5 Rfe7 37.a6! Re8
[Datorita nebunului bine plasat la d5, nu
scapa nici cu 37...bxa6 38.Raxa6! Bc7
4
39.Rxf6 cu castig.] 38.Rbxb7 Rxb7
39.Rxb7+ 1–0
Exemplul 6
XABCDEFGHY
8-+rwq-trk+(
7+-+lvlpzpp'
6p+-zp-sn-+&
5+p+-zpP+-%
4-+-+P+-+$
3zP-sN-vL-zP-#
2-zPP+-+LzP"
1tR-+Q+R+K!
xabcdefghy
Vydeslaver,A - Psakhis,L Israeli
Championship, Ramat Aviv, 1998
In aceasta pozitie tipica de siciliana negru se
afla la mutare si are nevoie de un plan activ,
intrucat albul ameninta sa avanseze cu
g4-g5 si sa-si asigure un control bun pe
campul d5. De asemenea, albul dispune si
de ideea Bg5 si Bf6 cu control bun pe
campul d5.Negru a ales sa faca un sacrificiu
tematic de calitate, in urma caruia va creea
multiple slabiciuni in structura pionilor albi
si va putea mari presiunea pe pionul e4.
15...Rxc3! 16.bxc3 Bc6 17.Bg5 Renunta la
apararea pionului e4 in incercarea de a gasi
un contrajoc. [Daca 17.Qd3 Qa8! 18.Bg5
Bxe4 19.Qe2 Rc8! 20.Bxf6 Bxg2+ 21.Qxg2
Qxg2+ 22.Kxg2 gxf6!? 23.Rf3 Rc4!
Fixeaza slabiciunea a3 si apoi urmeaza sa
aduca regele pana in c6 pentru a sustine
avansarea pionilor centrali. Negru sta mai
bine intrucat turele albe sunt pasive ,
trebuind sa apere pionii slabi.] 17...Nxe4
18.Bxe7 Qxe7 19.f6 [Alte mutari ar fi
permis consolidarea pozitiei cu Db7 si Tc8,
de exemplu la 19.Qe1 Qb7; sau 19.Qf3 Rc8.
In ambele situatii micul dezavantaj material
este compensat de controlul diagonalei a8-
h1 si de slabiciunile c2 si c3.] 19...Qb7
campul ideal pentru dama. [Gresit era
19...gxf6? 20.Qg4+] 20.fxg7 Rc8! Psakhis
grabeste atacul pe flancul damei si lasa
pionul alb pe g7, ca o protectie pentru
propriul rege 21.Qg4?! [Dupa 21.Qe2 Nxc3
22.Bxc6 Qxc6+ 23.Qf3 Kxg7 negru avea un
final clar mai bun.] 21...Nd2! Cea mai
puternica continuare, ce ajuta la activizarea
turei. [La 21...Nxc3?! 22.Bxc6 Qxc6+
23.Kg1 albul ar fi obtinut contrajoc cu idei
precum Txf7 si Tf1+] 22.Rf2 Bxg2+
23.Rxg2 Rxc3 24.Qg5 [Daca 24.Qb4 Rxc2
25.Qxd6? , apoi 25...Qxg2+! 26.Kxg2 Ne4+
cu castig.Cu mutarea din partida albul ataca
calul si in acelasi timp pregateste un sah
etern pe d8-g5, insa ambele amenintari sunt
usor de parat.] 24...Ne4! 25.Qd8+ Kxg7
26.Re1? [Era de preferat sa-si dezlege tura
cu 26.Kg1, insa negru pastra avantaj cu
26...Rc8!? 27.Qh4 Qb6+ , urmat de
28...Rc4.] 26...Rxc2? [Corect era 26...Nf2+
27.Kg1 Nh3+! 28.Kh1 (sau 28.Kf1 Qf3+)
28...Rxc2 cu mat imparabil.] 27.Qh4 mutare
unica 27...f5! [Gresit ar fi fost 27...Rxg2?
28.Rxe4 si negru nu mai putea evita sahul
etern pe campurile g5-d8.] 28.Rxc2 Nd2+
29.Re4 Nxe4 Cu pioni centrali liberi, cal
stabil in centru si un rege sigur, pozitia
negrului este cu avantaj clar. 30.Kg1 Qd7
31.Qh5 h6 32.Qd1 Kg6 33.Qd5 Nf6
34.Qc6 Qa7+! Centralizeaza dama 35.Kg2
Qd4 36.h3 a5! Negru isi mai creeaza inca
un pion liber 37.Kh2 b4 38.axb4 axb4
39.Qc4 Qe4 40.Qb3 h5! Pregateste h5-h4,
mutare ce va slabi siguranta regelui alb si va
crea culoar liber si pentru pionul f. 41.Rc7
d5 42.Rc6 h4! 43.gxh4 f4 44.Qd1 Kf5
45.Qg1 Qe2+ 46.Kh1 Qf3+ 47.Kh2 Qe2+
48.Kh1 Qh5 49.Qg5+ [Daca 49.Qf2 Ne4
era decisiv.] 49...Qxg5 50.hxg5 Kxg5
51.Rb6 d4 52.Rxb4 d3 53.Rb8 e4 54.Kg2
d2 55.Rd8 f3+ 56.Kg3 Nh5+ 57.Kf2 Kf4
58.Rf8+ Nf6! 0–1
5
Exemplul 7
XABCDEFGHY
8r+-+-trk+(
7zpp+qsnpvlp'
6-+pzpl+p+&
5+-+-zp-+-%
4-zPP+P+-+$
3zP-sN-zP-zP-#
2-vL-+QzPLzP"
1tR-+-+RmK-!
xabcdefghy
Morovic Fernandez,I - Karpov,A Dos
Hermanas, 1994 ; Negrul muta
In aceasta pozitie complexa fiecare parte are
probleme cu structura de pioni. Albul in
mod voit a acceptat sa-si dubleze pionii in
centru, (in urma unui schimb pe e4 ),
mizand pe o presiune pe coloana d , asupra
pionului inapoiat d6. Negru insa, dispune de
un contrajoc rapid asupra pionului slab din
c4 .1...Nc8! cu ideea Nb6 2.Rfd1 Rd8
3.Na4 [Sau 3.Rd2 Nb6 4.c5 Nc4 5.Rd3 Qe7
cu avantaj clar] 3...Qe8 4.Rd2 a6!
Pregateste b7-b5. 5.Bc3 [Dupa 5.c5 Bb3
6.Nb6 Nxb6 7.cxb6 a5 si albul are probleme
tot mai mari cu structura de pioni] 5...b5
6.Nb2 Nb6 7.cxb5 axb5 Pionul c4 a
disparut , dar campul c4 ramane slab. 8.Qd1
d5 9.a4 [Sau 9.exd5 Nxd5! 10.Qc2 Nxc3
11.Qxc3 e4 cu avantaj mare datorita
perechii de nebuni] 9...Nc4! 10.Nxc4 dxc4
La prima vedere, pionul liber c4 nu pare sa
fie foarte puternic, dar curand se va dovedi
ca este. 11.a5 Bf8 12.a6 f6 13.f4 c5! Mutare
ce lupta impotriva blocadei pe c3. 14.Rxd8
Qxd8 15.Qe1 Qb6 16.fxe5 fxe5 17.Bxe5
Rxa6 18.Rd1 [Daca 18.Ra6 Qa6 19.bc5
Bc5 20.Bd4 Be7 si pionii liberi b si c ofera
avantaj decisiv.] Bg4 [Mai bine era
18...cxb4! 19.Qf2 Be7 cu avantaj decisiv.]
19.Tb1 Qe6 20.Bc3 Ra2 21.bc5 Bc5
22.Bd4 Tg2+ 23.Rg2 Qe4+ 24.Kg1 “ [
24...Nh3 cu castig ] 0-1
Exemplul 8
XABCDEFGHY
8-trlwqrsnk+(
7+-zp-+pvlp'
6pzp-zp-+p+&
5+-+P+-+-%
4P+-zP-+-+$
3+P+-+-zP-#
2-vL-sN-zPLzP"
1tR-+Q+RmK-!
xabcdefghy
Godes,D - Kantsler,B Israeli
Championship, Jerusalem, 1996
Si in acest exemplu avem o pozitie cu pioni
dubli, rezultata in urma unui schimb al
cailor la d5. Albul a apreciat ca acesti pioni
dubli ii ofera posibilitatea unui joc activ pe
coloana c, presand pionul inapoiat c7.
Contrajocul negrului va fi mai rapid insa si
se va concentra pe pionul slab din d5.
1...Nd7! Cu ideea 2...Nf6 si presiune pe
pionul d5 2.b4 Nf6 3.Qb3 Bb7 4.Rac1
Pregateste atacul asupra pionului inapoiat
c7. 4...Qd7! Cu ideea Df5 si marirea
presiunii pe pionul d5. 5.Rc2 Re2! O mutare
suparatoare pentru alb, intrucat tura negrului
nu este usor de alungat din e2. [Corect era si
5...Re7!? mutare profilactica ce permite
activizarea damei la f5 ; 6.Rfc1 Qf5 7.Rxc7?
este gresit din cauza 7...Re2! 8.Nf3 Bxd5 cu
avantaj clar ] 6.b5 Securizeaza pionul a4
[Daca 6.Qc4? Qxa4; sau 6.Bf3 Qh3! si albul
nu poate opri 7...Ng4, iar 7.Bxe2? pierde din
cauza 7...Bxd5.] 6...axb5 7.axb5 Qf5 8.Qc4
Re7! Negru isi apara pionul c7, in timp ce
albul nu mai poate impiedica pierderea
pionului d5. 9.Ra1 Rbe8 10.Nf1 Bxd5
11.Bxd5 Nxd5 . Planul negrului impotriva
6
pionului d5 a dat roade. Negru are in acest
moment pion in plus si piese mult mai
active, avantaje ce au dus la castigarea
partidei.
Din ultimele doua exemple este bine sa
retinem ca pionii dubli pot oferi un joc
dinamic, dar in acelasi timp pot deveni si
tinte de atac sau pot crea alte slabiciuni
(cum am vazut in exemplu 7–pionul c4).
Diferenta o va face planul cel mai rapid de
atac al slabiciunilor.
Exercitiul 1
XABCDEFGHY
8r+-wqrvlk+(
7+p+-+pzp-'
6p+n+-+p+&
5+-+p+-+-%
4-zP-+-vLP+$
3zP-+-zPN+P#
2-+-+-zP-+"
1+-tRQtR-mK-!
xabcdefghy
Ftacnik,L - Narciso Dublan,M Lisbon,
2001
Cerinta : Indicati prima mutare si un scurt
plan de joc pentru alb.
Solutie :1.Re2! Pregateste triplarea figurilor
grele pe coloana d, impotriva pionului izolat
din d5. [1.Rc2 cu ideea Rd2 ar fi fost mai
imprecisa, intrucat cealalta tura ar fi ramas
pasiva.] 1...Re7 [Sau 1...Rc8 2.Rd2 Ne7
3.Rxc8 Qxc8 4.Rc2 Qa8 5.Bd6 cu avantaj
clar.] 2.Rd2 Rd7 3.Rc3! Rc8 [Incercarea
tactica 3...Nxb4? pierde din cauza 4.Ne5! d4
5.Rb3 Nc6 6.Nxd7 Qxd7 7.exd4 Qd5 8.Qf3
+-] 4.Rcd3 d4 [Nici apararea pionului cu
4...Ne7 nu rezolva din cauza 5.e4! , iar la
5...Rc4 6.Ne5 duce la castig material.]
5.Nxd4 Nxd4 6.Rxd4 Rxd4 7.Rxd4 cu
avantaj clar.
Exercitiul 2
XABCDEFGHY
8r+-wqkvl-tr(
7+lzp-+p+p'
6p+-zp-+p+&
5+p+-sn-+-%
4-+-sNP+-+$
3+P+-+-sN-#
2-zPP+-zPPzP"
1tR-vLQmK-+R!
xabcdefghy
Tarrasch,S - Chigorin,M Match (game
19), St. Petersburg, 1893
Cerinta: Apreciati pozitia dupa 1.f4 si
indicati un plan de joc la negru.
Solutie : 1.f4? Este o mutare gresita intrucat
pionul e4 va deveni o tinta de atac pentru
negru. [Preferabil era 1.0–0 Bg7 2.f3 0–0
3.Be3 cu doar usor avantaj la negru.]
1...Nd7 2.b4 Previne Nd7-c5 si permite
Nb3-a5. 2...Bg7 3.Nb3 0–0 4.0–0 [Dupa
4.Na5? Bxe4! 5.Nxe4 Re8 negru
recupereaza piesa cu avantaj material.]
4...Re8 5.Re1 Nf6! 6.Nd2 Din acest
moment pionul e4 a devenit o grija
permanenta pentru alb. [Posibile erau si
continuarile : 6.Qd3 Qe7 7.Nd2 d5! cu dubla
amenintare la e4 si b4; sau 6.e5 dxe5
7.Qxd8 Raxd8 8.fxe5 Ng4 si pionul e5 este
pierdut.] 6...Qd7 7.h3 Re7! 8.Re2 Rae8
9.Qf1 h5! Cu amenintarea 10...h4, negru va
reusi sa distruga in cele din urma apararea
albului asupra pionului e4. 10.h4 Qg4!
Consecinta slabirii cu h4 11.Qf2 Qxh4
12.Nf3 Qg4 13.e5 Nd5 14.Nh2 Qd7
15.exd6 Qxd6 cu avantaj decisiv pentru
negru.
7
Exercitiul 3 Exercitiul 4
XABCDEFGHY XABCDEFGHY
8-+r+-tr-+( 8-+-+-+-tr(
7+p+q+-vlk' 7+k+-+p+-'
6p+-+lsnpzp& 6psn-+p+q+&
5zP-+p+-+-% 5+p+pzP-+-%
4-+-zPp+-+$ 4-+-zP-+-zp$
3+-sN-zP-wQ-# 3zPPwQ-+L+-#
2-zP-+L+PzP" 2-mKP+-+-zP"
1tRN+-+RmK-! 1+-+-+R+-!
xabcdefghy xabcdefghy
Kovacevic,V - Gligoric,S Yugoslav Team Leko,P - Morozevich,A Frankfurt (rapid),
Championship, 1979 1999

Cerinta : Indicati prima mutare si un scurt
plan de joc pentru negru.
Solutie : 1...Ng8! Cu intentia Ne7-f5 si atac
asupra pionului slab din e3. 2.Nd2 Ne7
3.Rxf8 Pregateste Nd2-f1. [Dupa 3.Nb3?
Nf5 dama nu mai poate proteja pionul e3
din cauza atacurilor prin descoperire.]
3...Rxf8 4.Qe1 Nf5 5.Nf1 Qd8! 6.Bd1 Qg5
7.Ba4 Elibereaza campul d1 pentru cal.
[7.Bb3 pare mai naturala, dar dupa 7...h5!
8.Nxe4?! dxe4 9.Bxe6 Nxe3! 10.Nxe3 ( sau
10.Qxe3? Rxf1+) 10...Bxd4 11.Ra3 Rf3!
negru isi va recupera materialul sacrificat cu
pozitie clar mai buna.] 7...h5! Cu dubla
intentie Bh6 si h4-h3. 8.Kh1 Bh6 9.Nd1 h4
10.Bb3?! [10.h3 era mai bine, insa 10...Rc8
pastra avanataj pentru negru.] 10...h3! 11.g3
[Sau 11.gxh3 Nh4 cu amenintari decisive.]
11...Qg4 12.Rc1? gafa finala [daca 12.Nd2
Nxd4! 13.exd4 Bxd2 si negru castiga
oricum.] 12...Qf3+ 0-1.
Cerinta : Indicati prima mutare si un scurt
plan de joc pentru alb.
Solutie : 1.Be2! Pregateste Bd3 si in acelasi
timp, permite dublarea figurilor grele pe
coloana f, pentru a presa pionul inapoiat
f7.O tinta de atac poate fi si pionul h4.
1...Rc8 2.Qd2 Rc7 3.Bd3 Qh5 4.Rf4!
Plasand tura la f4 albul pregateste atacarea
ambelor slabiciuni (f7 si h4) in acelasi timp,
cu mutarea Qf2. 4...Qg5 [Sau 4...h3 5.Qf2,
urmat de Rh4 si pionul h3 este pierdut.]
5.Qf2! Qe7 6.Qxh4 Qf8 7.Qe1 Pregateste
avansarea pionului h cu avantaj decisiv.

8
Exercitiul 5 Exercitiu 6
XABCDEFGHY XABCDEFGHY
8-+-trr+k+( 8-tr-+kvlr+(
7zpp+q+pzpp' 7zpp+l+-+-'
6-vlp+-+-+& 6-+pzp-+q+&
5+-+nzp-+-% 5+-+-+-+-%
4-+N+-+l+$ 4-+PzPp+p+$
3zPP+PzP-zP-# 3+Q+-zP-+-#
2-+Q+-zPLzP" 2PzP-vLL+P+"
1tR-vL-tR-mK-! 1+-mK-+R+R!
xabcdefghy xabcdefghy
Obers,F - Cramling,P Gibraltar, 2009 Illescas Cordoba,M - Hodgson,J Spanish
Team Championship, 1993
Cerinta : Indicati prima mutare si un scurt
plan de joc pentru negru. Cerinta : Indicati prima mutare si un scurt
Solutie : 1...Nc7! Mutare cu dublu scop : plan de joc pentru alb.
deschide atacul asupra pionului inapoiat d3 Solutie :1.Be1! Pregateste Bg3 cu atac
si ofera calului posibilitatea de a fi adus in asupra pionului slab d6. [Negru nu poate
atac, pe traseul Ne6-g5 2.Nxb6? Un impiedica manevra albului cu 1...g3? din
raspuns gresit, deoarece calul era util in cauza 2.Nh5.] 1...Be7 2.Bg3 Be6 Pareaza
mentinerea sub control a pionului e5. [Dupa pentru moment amenintarea 3.c5. Albul are
2.Bf1! f6 3.Bb2 Ne6 4.h4 (sau chiar 4.f4!?) , insa posibilitatea de a continua atacul asupra
albul ar fi opus o rezistenta mult mai mare.] pionilor d6 si a7, dintr-un alt unghi . 3.Qa3!
2...axb6 3.Bf1 [ Daca 3.Be4 f5 , duce la Kd7 [Sau 3...Ra8 4.Bxd6 Bxc4 5.Bxc4
castigarea pionului d3.] 3...Ne6! 4.Bb2? Bxd6 6.Qb3 cu castig.] 4.Qxa7 Cu pion in
[Dupa 4.h4 Nc5 pionul d3 este pierdut, dar plus si rege prins in centru albul are avantaj
chiar si asa ar fi fost mai bine decat ce a decisiv. 4...Bg5 5.Kb1 Rgc8 [Daca
urmat in partida.] 4...Ng5 Acum patrunderea 5...Bxe3? urma 6.Qa3 cu atac dublu
pe campurile albe este decisiva. 5.Rec1 castigator.] 6.c5 Be7 7.cxd6 Bxd6 8.Bxd6
Nf3+ 6.Kh1 Re6! . In fata amenintarii Kxd6 9.Qc5+ Kd7 10.Rf4 . Pregateste Rhf1
7...Rh6, albul a cedat. si Bc4 cu atac decisiv.

9
Exercitiul 7
XABCDEFGHY
8-tr-+-+k+(
7zprwq-+p+l'
6-+-zp-sn-zp&
5tR-snPzp-zp-%
4-+-+P+P+$
3+-+LwQPvLP#
2-+PsN-+-+"
1+-+-tR-mK-!
xabcdefghy
Hellsten,J - Hjartarson,J Malmo, 1995
Cerinta : Indicati prima mutare si un scurt
plan de joc pentru alb. Solutie : 1.Rxc5! Un
puternic sacrificiu de calitate ce duce la o
slabire serioasa a structurii de pioni a
negrului. De asemenea, momentul in care
este facut acest sacrificiu este unul potrivit.
[Daca albul ar fi ales 1.Nc4 sau 1.Tea1
atunci negru ar fi apucat 1...Nfd7 urmat de
f7-f6 si Ng6-e8, reusind sa-si consolideze
pozitia.] 1...dxc5 [Dupa 1...Qxc5?
2.Qxc5 dxc5 3.Bxe5 albul recupereaza
materialul cu avantaj clar.] 2.h4! Exact la
timp, pana sa mai apuce negru f7-f6.[ Daca
2.Nc4 Nd7 3.d6?! Qc6 4.Na5 sau(4.Nxe5?
Qxd6) 4...Qxd6 5.Nxb7 Rxb7 si negru scapa
de probleme.] 2...gxh4 3.Bxh4 Ne8 4.Qxh6
Rb6 5.Qe3 Rg6 [Muarea imediata 5...f6
permitea 6.Nc4 Rb1 7.g5! (subminarea
pionului e5) Rxe1+8.Qxe1 Qg7 9.Qg3 cu
avantaj clar, intrucat pionul e5 va fi curand
castigat , iar pionii centrali vor decide
partida.] 6.Nc4 f6 7.Bf2 Rc8 8.Ra1! Rg7
[Sau 8...Nd6 9.Nxd6 Qxd6 10.Rxa7 cu
avantaj.] 9.Ra5! Qd7 10.Rxc5 Rb8
11.Nd2! Mutare cu mai multe scopuri :
previne Rb1+ , pregateste Ra5 (cu atac
asupra pionului a7) si permite avansarea cu
c4-c5, ce ofera avantaj clar albului.
Putem concluziona ca sacrificiul de calitate
a fost pe deplin justificat. Slabiciunile
provocate in structura de pioni a negrului cat
si perechea de nebuni a albului (in special
nebunul de campuri negre), oferind o
compensatie mai mult decat suficienta.
Exercitiul 8
XABCDEFGHY
8-+ktr-+-tr(
7zppzplwqpvl-'
6-+n+p+-zp&
5+-+-zP-+-%
4-+-+NwQ-zP$
3+-+-+N+-#
2PzPP+-+P+"
1+-mKR+L+R!
xabcdefghy
Adams,M - Karpov,A Las Palmas, 1994
Cerinta: Indicati prima mutare si un scurt
plan de joc pentru negru.
Solutie:1...Nb8! Pregateste Bc6 si Nd7,
reusind astfel sa imbunatateasca pozitia
nebunului si sa preseze pionul e5 prin
aducerea calului la d7. [Gresit ar fi fost
1...Nb4? din cauza 2.Nd6+! cxd6 3.Qxb4 cu
avantaj clar la alb.] 2.Nf6 [Sau 2.Nd4 Bc6
3.Nf6 Qc5!, (previne 4 Nh5), cu joc
confortabil la negru.] 2...Bc6 3.Be2 Nd7!
4.Nh5 [Dupa 4.Nxd7 Rxd7 negru ar fi
pastrat un avantaj pozitional de lunga durata
, datorita perechii de nebuni si a slabiciunii
din e5; tentanta ar fi fost si linia 4.Nd4?!
Bxg2 5.Rhg1 , insa negru are resurse tactice
castigatoare 5...Nxe5! 6.Nh5 Ng6 cu avantaj
decisiv.] 4...Bxf3 5.Bxf3 Bxe5 In cele din
urma tinta a fost atinsa. 6.Qe4 c6 7.Rxd7
Bxb2+! Mutare cu tempo ce mai castiga un
pion si slabeste protectia regelui. 8.Kxb2
Rxd7 .Pozitia rezultata este mai buna la
negru, datorita unui usor avantaj material cat
si a unui rege mai bine adapostit.
10
 Câmpurile slabe și exploatarea lor
MI Gabriel Mateuță
Un rol important in aprecierea unei pozitii
echilibrate il au si campurile slabe, ce pot fi
exploatate mai devreme sau mai
tarziu.Desigur, in aprecierea pozitiei
conteaza si structura de pioni precum si
alegerea schimburilor favorabile, ce vor
permite pastrarea pieselor ideale pentru
ocuparea campurilor slabe.
Definim un camp slab, acel camp ce nu mai
poate fi controlat de pioni, ci doar de
piese.Valoarea unei piese este cu atat mai
mare atunci cand ocupa un camp
slab.Ocuparea campurilor slabe este la fel de
importanta precum obtinerea unui avantaj
material, avans in dezvoltare, sau a unei
figuri usoare mai buna decat a adversarului
(cal bun contra nebun rau).
Asadar, o mai buna intelegere a acestei teme
strategice a campurilor slabe, contribuie la o
apreciere cat mai precisa a unei pozitii si
ofera sansa de a gasi planul corespunzator.
In acest material vor fi prezentate diverse
exemple de pozitii cu campuri slabe si
planurile strategice de exploatare a lor, iar in
final exercitii.
Exemplul 1
XABCDEFGHY
8-wq-+rtrk+(
7+p+-+pzp-'
6-snl+-+-zp&
5+-+p+-+-%
4p+-zP-+-+$
3zP-sNLtR-+P#
2-zP-wQ-zPP+"
1+-+-tR-mK-!
xabcdefghy
Kramnik,V - Zvjaginsev,V Tilburg, 1998
In aceasta pozitie albul are un usor avantaj
datorita pieselor sale mai active.La o privire
mai atenta se poate oboserva ca pe flancul
damei, negru este vulnerabil pe campurile
negre, ceea ce il determina pe alb sa joace
pentru exploatarea acestor campuri. 25.Nd1!
Calul este redirectionat catre e3, insa mai
important, este ca dama are cale deschisa
catre campul b4. 25...g6?! Zvjaginsev
urmareste transferul calului catre f5. [Corect
era 25...Qd6! , pentru a preveni 26 Qb4.
Albul putea continua cu 26.Rxe8 Rxe8
27.Rxe8+ Bxe8 28.Ne3 Bd7 29.Qa5 cu un
avantaj considerabil, dar nu atat de mare
precum cel obtinut in partida; in contrast,
25...Nc4?! era nepotrivit din cauza
26.Bxc4 dxc4 27.d5 cu avantaj, datorita
pionului liber d.] 26.Qb4! Nd7 [Sau
26...Rxe3 27.Nxe3 Qd8 28.Ng4!, tintind
pionul h6 dar si campul e5.] 27.Bb5!
Propune schimbul nebunului rau al negrului,
dar cu un motiv intemeiat : sa castige pionul
a4. 27...Rxe3 28.Nxe3 Nf6 [Daca incerca
28...Nb6 pentru a apara pionul, ar fi urmat
29.Ng4 Kg7 30.Bxc6 bxc6 31.Qe7 (sau
1
31.Qc5) si negru este sub presiune
puternica; 28...Qa7? 29.Nxd5 este si mai
rau.] 29.Bxa4 Bxa4 30.Qxa4 Re8
Pregateste Re4 si cauta sa obtina un
contrajoc pentru pionul pierdut. 31.Qd1 Re4
32.Ng4! Provoaca cat mai multe schimburi,
pentru a castiga mai usor finalul. 32...Nxg4
33.hxg4 Rf4 34.g3 Rf6 35.Qb3? [Mult mai
tehnica ar fi fost continuarea : 35.Re5 Rd6
36.Qe2] 35...Qd8? [Negru rateaza sansa de
a incerca sa joace activ cu 35...Qc8! iar daca
36.Qxd5 Qc2 cu contrajoc.] 36.Qxb7 Rb6
37.Re8+! Mutare tactica ce forteaza
schimbul turelor si duce la un final cu
avantaj decisiv. 37...Qxe8 38.Qxb6 Qe1+
39.Kg2 Qe4+ 40.Kh2 Kg7 41.Qc7! [
41...Qd4 42.Qc3 sau 41...Qe2 42.Qe5+] 1-0
Exemplu 2
XABCDEFGHY
8-tr-+-+k+(
7+-+-+pzp-'
6-zp-+p+p+&
5zp-sn-+q+-%
4-vl-+-+-+$
3+P+-zP-zP-#
2-+-+QzPLzP"
1+R+R+-mK-!
xabcdefghy
Hellsten,J - Sagit,R Swedish
Championship, Gothenburg, 2006
In ciuda micului dezavantaj material, negru
are o pozitie destul de promitatoare.Figurile
usoare sunt bine plasate, iar mutari precum
34...Qe5 sau chiar 34...g5!? (pentru a castiga
spatiu), ar fi pus probleme albului in a
progresa pozitia.Negru insa, a ales o
continuare gresita, ce dezechibreaza pozitia.
34...e5? Cu ideea e5-e4, urmat de Nd7-
e5.Problema cea mare a acestui plan este ca
negru a slabit campul d5, camp de care va
profita nebunul din g2. 35.Bd5! e4 36.Bc4
Mentine presiunea pe pionul f7 si ofera
posibiltatea turei de a patrunde pe coloana d.
36...Qh3 [Gresit ar fi fost 36...Nd7? intrucat
urma 37.g4 cu castig de piesa.] 37.Rd5!
Activizeaza tura si pregateste dublarea pe
coloana d. 37...Bc3 Cu scopul de a ajuta in
aparare pe flancul regelui. [Nu ar fi mers
37...Nd7 din cauza 38.Qd1! Nf6 39.Rd8+
Rxd8 40.Qxd8+ Kh7 41.Bxf7, iar 41...Ng4?
pierde pe loc cu 42.Qg8+.] 38.Rbd1 Bf6
39.Rd6! O mutare suparatoare pentru negru,
intrucat nebunul negru este imobilizat in f6
(daca pleaca, pierde pionul g6).In acelasi
timp, campul d5 este eliberat pentru cealalta
tura. 39...Rb7 cu ideea Nd7-e5.[O aparare
pasiva nu ar fi fost mai buna, asa cum se
vede in linia : 39...Qf5 40.Rc6! (cu ideea
41.Tc7) 40...Be5 41.Rd5 si negru este
aproape in zugzwang.Este interesant de
observat cum in doar cateva mutari, trei
figuri albe au folosit campul d5.] 40.Bd5
Re7 Negru renunta la pionul b6 pentru a
aduce calul la e5. 41.Rxb6 Nd7 42.Rb7
Ne5 43.Bxe4 Ng4 44.Rb8+ Kh7
45.Qxg4![Castiga si 45.Rdd8 Qxh2+ 46.Kf1
Qh3+ 47.Bg2 +-] 45...Qxg4 46.Rdd8 Re8
47.Rxe8 Bd8 48.Rbxd8 Kh6 49.h4 1–0
Exemplul 3
XABCDEFGHY
8r+lwqr+k+(
7zp-+n+pvlp'
6-+-zp-+p+&
5+-zpPsn-+-%
4Pzp-+P+-+$
3+-+-+PzP-#
2-zP-+-sNLzP"
1tRNvLQtR-mK-!
xabcdefghy
Milev,Z - Petrosian,T Bucharest, 1953
2
Intr-o pozitie tipica de Benoni, albul se
pregateste sa alunge calul din e5 cu f3-
f4.Petrosian a gasit antidotul la aceasta
amenintare, exact la timp. 15...c4!
Pregateste Nc5 si tinteste campul d3.Albul
poate castiga un pion jucand f4, insa
activitatea figurilor negre va compensa pe
deplin. 16.f4?! [Preferabil era 16.Be3, cu
ideea Nd2 si Rc1 cu o pozitie mai
sigura.Negru putea continua cu 16...Nc5
17.Nd2 c3! (in contrast, 17...Ncd3?!
permitea sacrifciul pozitional de calitate
18.Nxd3 Nxd3 19.Nxc4! Nxe1 20.Qxe1si
albul scapa de presiune) 18.bxc3 bxc3 si
negru pastreaza initiativa.] 16...Nd3
17.Nxd3 cxd3 18.Qxd3 Nc5 Albul a
castigat un pion, insa ii va fi greu sa lupte
impotriva planului de exploatare a campului
d3 de catre negru (cu Ba6 si Nd3). 19.Qd1
Ba6 20.Bf1 Returneaza pionul pentru a opri
planul de patrundere la d3.[Dupa 20.Re3
Rc8! activitatea figurilor negre este
coplesitoare; 21.Kh1 (sau 21.Nd2? Bd4)
21...Nd3!-+.] 20...Nxe4! 21.Bxa6 Qb6+
22.Be3 Qxa6 Albul a ajuns intr-o pozitie
foarte grea, iar urmatoarea mutare grabeste
sfarsitul partidei. 23.Bd4? Bxd4+ 24.Qxd4
Nxg3! 25.Nc3 [Sau 25.Rxe8+ Rxe8 26.hxg3
Re1+.] 25...bxc3 26.hxg3 c2! 27.Kf2 Rac8
28.Re3 Rxe3 29.Qxe3 Qc4 0–1
Exemplul 4
XABCDEFGHY
8rsn-+kvl-tr(
7zp-+p+-zpp'
6-zp-+-zp-+&
5+-zpl+-+-%
4-+-+qvL-+$
3zP-+-+N+-#
2-zPQ+PzPPzP"
1+-mKR+L+R!
xabcdefghy
Lputian,S - Farago,I Yerevan, 1982
In aceasta pozitie negru tocmai a jucat Qe7-
e4 cu intentia de a schimba damele. Lputian
insa, are cu totul alte intentii.Privind cu
atentie structura de pioni a negrului, vom
primi un indiciu ( si o explicatie in acelasi
timp ) pentru mutarea jucata in partida.
13.Rxd5! Un sacrificiu pozitional ce va lasa
in urma un complex de campuri albe slabite
in centru dar si intreaga diagonala a8-
h1.Daca in exemplu precedent sacrificiu
pozitional de pion a fost facut pentru un
camp (campul d3), in acest caz, sacrifiu de
calitate va asigura controlul pe o culoare
(campurile albe).De asemenea, albul are un
avans in dezvoltare (avantaj dinamic), de
care vrea sa profite cat mai rapid. 13...Qxd5
[Nu ar fi fost mai bine 13...Qxf4+?! 14.e3
intrucat negru oricum ar fi pierdut controlul
pe campurile albe.] 14.e3 Qe6 [Dupa
14...Nc6 15.Bc4 Qh5 16.Rd1 albul pastreaza
o initiativa puternica asupra regelui ramas in
centru; cu mutarea din partida 14...Qe6
Farago este pregatit sa intampine Bc4 cu
d5.In aceasta situatie, datorita avansarii
14.e3 si nu e4, albul dispune de o alta
diagonala foarte buna pentru nebunul de
alb.] 15.Bd3! Nc6 [Sau 15...d5 16.Rd1! (nu
merita 16.Bxh7?! , deoarece permite
16...Rxh7! 17.Qxh7 Nc6 , cu ideea 0–0–0 si
rezulta o pozitie echilibrata) 16...Nc6 17.Bf5
Qf7 18.Qa4! cu atac puternic.] 16.Rd1
Ultima piesa intra in joc, creand
amenintarea 17 Bf5.Din acest moment,
absenta nebunului de campuri albe se va
resimti tot mai tare in tabara negrului.
16...Rd8 [Daca 16...0–0–0?? 17.Ba6#; sau
16...g6 17.Bc4 Qe7 18.Bd6 Qg7 19.Qe4+
Be7 20.Be6! albul are atac puternic.] 17.Bf5
Qf7 18.Bc7 g6 [Dupa 18...d5 19.Bxd8 Kxd8
20.Be4! negru are in continuare pozitie
foarte grea.] 19.Qe4+! In loc sa-si
recupereze materialul (cu 19.Bd8), Lputian
continua sa atace. 19...Qe7 20.Bxd7+!
Mutare cheie, ce distruge complet apararea
negrului. [ Atat 19...Ne7 cat si 19...Be7 ar fi
avut aceeasi replica castigatoare: 20.Bd7!+]
20...Rxd7 21.Qxc6 Rg8 22.Rd6 Rg7 [Daca
3
22...Qxd6 23.Bxd6 Bxd6 24.Qc8+! Rd8
25.Qe6+ Kf8 26.Qxf6+ Ke8 27.Qe6+ Kf8
28.Ng5 cu avantaj decisiv.] 23.Re6 Abia
acum albul recupereaza materialul investit,
obtinand pozitie castigata. 23...Qxe6
24.Qxe6+ Rge7 25.Qc6 1–0
Din ultimele doua exemple putem retine ca
in lupta pentru exploatarea campurilor slabe
putem apela la sacrificii pozitionale (de pion
sau de calitate), dar trebuie facuta o
apreciere cat mai precisa a pozitiei, pentru a
fi siguri ca investitia merita.Asadar, pentru
astfel de sacrificii , trebuie tinut cont de
dinamica pozitiei, structura de pioni, avans
in dezvoltare sau valoarea calitativa a
figurilor.
Exemplul 5
XABCDEFGHY
8r+-tr-+k+(
7+-+-snpzpp'
6-wqlzp-+-+&
5zp-+-zp-+-%
4-+L+P+-+$
3+-zPQsN-+-#
2RzP-+-zPPzP"
1+-+-+RmK-!
xabcdefghy
Xie Jun - Filippov,V Shanghai, 2000
In acest exemplu avem o pozitie tipica de
Siciliana Sveshnikov, unde de cele mai
multe ori lupta se da in jurul campului
d5.Daca negru reuseste sa scape de
slabiciunea campului d5 si de pionul
inapoiat d6, atunci pozitia va fi perfect
echilibrata. 22...Qb7! Cu aceasta mutare
negru ataca pionul e4 si in acelasi timp
pregateste avansarea eliberatoare d6-d5.
23.Nd5 Albul incearca sa ocupe campul slab
d5 cu piesa (asa cum este ideal), insa in
urma mai multor schimburi, campul d5 va fi
ocupat de pion, ceea ce va fi bine pentru
negru.[Dupa 23.f3 d5! 24.ed5 Nd5 25.Nxd5
(sau 25.Rd1? Qa7!) 25...Bxd5 26.Bxd5
Rxd5 pozitia rezultata este perfect egala.]
23...Bxd5 Negru nu lasa timp albului sa
securizeze campul d5 cu Rd1. 24.Bxd5
Nxd5 25.exd5?! [Ar fi fost de preferat
schimbarea damelor cu 25.Qxd5 Qxd5
26.exd5, asa cum s-a jucat in partida Li
Qun-V.Filippov Shenyang 1999, unde s-a
continuat cu 26...Kf8 27.f4! Ke7 28.fxe5
dxe5 29.c4 Rdb8 30.Rfa1 Rb4 31.b3 Rxb3
32.Rxa5 Rxa5 33.Rxa5 si curand partida s-
a terminat remiza.] 25...g6 Mutare
profilactica, ce doreste imbunatatirea
pozitiei regelui si sa evite orice neplaceri pe
ultima linie. Apoi, planul negrului va fi sa
puna presiune pe coloanele b si c, asupra
pionilor b2 si c3. 26.Rfa1 Rdc8 27.h3?!
[Indoielenic era 27.b4?! din cauza 27...axb4
28.Rxa8 Rxa8 29.Rxa8+ Qxa8 30.cxb4
Qa1+ 31.Qf1 Qb2 32.b5 Qb3 si negru are
sanse bune de a castiga finalul de dame ; dar
27.h4!? ar fi fost o incercare mai buna, ce
oferea idei de atac cu h4-h5.] 27...Rab8!
Pareaza amenintarea 28.b4 ce ar fi putut
duce la un final de dame (in urma
schimburilor de ture pe coloana a), unde
pionul liber b ar fi reprezentat un atu pentru
alb. 28.Qd2 [Daca incerca 28.Ra5?! urma
28...Qb2 si albul ramanea cu un pion slab la
c3.] Kg7 29.f4? Mutare ce duce fortat la
pierderea unui pion.[Era de preferat 29.Rxa5
Qxb2 30.Qxb2 Rxb2 31.R1a3 Rd2 32.Rb5
Rc7! cu doar mic avantaj la negru.]
29...Rc5! 30.fxe5 [Gresit era 30.Rxa5??
Rxa5 31.Rxa5 Qb6+] 30...Rxd5 31.Qf2
Rxe5 Si negru a valorificat mai tarziu pionul
in plus, castigand partida.
4
Exemplul 6
XABCDEFGHY
8r+l+-tr-+(
7zpp+-wqpvlk'
6-+-zp-snpzp&
5+-zpP+-+-%
4-+P+PvL-+$
3+-sNL+-+P#
2PzP-wQ-+P+"
1tR-+-+RmK-!
xabcdefghy
Ivanisevic,I - Solak,D Belgrade, 2002
In aceasta pozitie albul albul a mizat pe un
joc activ, (pe coloana f si campurile negre)
inca de cand a decis sa deschida jocul cu
f4.Campul cheie pentru care se va da
intreaga lupta, este campul e5.Daca negru
apuca manevra Nd7-Ne5, atunci pozitia ii
va fi favorabila.Albul va lupta impotriva
acestui plan si va cauta sa realizeze in
conditii bune, spargerea cu e5. 16.Nb5!
Obliga la pasivizarea unei piese negre,
pentru a apara pionul slab d6.
[Mutarea naturala 16.Rae1? ar fi fost
gresita, intrucat ar fi permis negrului sa
joace 16...Nd7! urmat de Ne5,Bd7 si Rae8,
cu pozitie mai buna.] 16...Rd8 [Optiunea
16...Ne8 ar fi indepartat calul de la ruta
ideala d7-e5, iar dupa 17.Rf3 Bd7 18.Nc3
h5 (pregateste Be5) 19.Bg5! Bd4+ (nu
19...Bf6? 20.Rxf6 Nxf6 21.Rf1 +-) 20.Kh1
f6 21.Bh4 urmat de Raf1, albul are o
initiativa evidenta . Apoi, poate incerca sa-
si aduca calul la f3.] 17.Rae1 Cu
amenintarea 18.e5, ce ar duce la castigarea
luptei pentru campul e5. 17...Nh5 [Gresit ar
fi fost sa atace direct calul cu 17...a6? din
cauza 18.Nxd6! Rxd6 19.Bxd6 Qxd6 20.e5
cu avantaj.] 18.Bh2 a6 19.Nc3 Bd4+
[Optiunea 19...Be5 20.Bxe5 dxe5! era de
preferat chiar daca astupa campul e5 si
anula planul de aducere a calului la e5.Linia
putea continua cu: 21.Rf3 Bd7 22.Ref1 f6,
cu ideea Rf8 si Ng7-e8-d6, unde negru are
o pozitie inferioara dar solida.] 20.Kh1 Kg7
21.Rf3! Ivanisevic incepe exploatarea
coloanei f semideschise. 21...Qg5 [Mutarea
mai lenta 21...Bd7?! permite 22.Ref1 Rf8
23.g4! Nf6 24.e5! cu avantaj decisiv.]
22.Qc2 [Indoielnic ar fi fost 22.Qxg5?!
hxg5 23.Ref1 f6 24.g4 Nf4 25.Bxf4 gxf4
26.Rxf4 Be5 si negru are compensatie buna
pentru pionul in minus.Asa cum vom vedea
in partida, albul nu are nimic impotriva
schimbului de dame, dar nu in g5, pentru a
nu permite calului sa ajunga pe campul f4.]
22...Be5 23.g4! Mutare precisa ce limiteaza
optiunile negrului. 23...Qh4 Singura mutare
ce prelungeste lupta. [Daca 23...Nf4 sau
23...Nf6 urma 24.Ref1+- .] 24.Qf2! Mutare
ce pareaza ambele amenintari 24...Qxe1 si
24...Bxg4, iar presiunea pe coloana f va
ramane intacta si dupa schimbul damelor.
[Imprecis ar fi fost 24.Ref1?! deoarece
permitea 24...Bxg4 25.Rxf7+ Kg8 26.hxg4
Ng3+!27.Kg1 Nxf1 28.Rxf1 Bd4+ 29.Kg2
Rf8 cu contrajoc bun pentru negru.]
24...Qxf2 25.Rxf2 Bxh2 [Alte continuari
posibile erau: 25...Ng3+? 26.Kg2+- ;
25...Bd4?! 26.Rf3 Nf6 27.Ref1 cu ideea
28.e5 si avantaj decisiv;25...Nf6
26.Bxe5!dxe5 27.Ref1 Rd6 28.b4! distruge
blocada negrului 28...cxb4 (sau 28...b6
29.bxc5 bxc5 30.Na4) 29.c5 Rd8 30.Na4+-
.] 26.Kxh2 Nf6 Negru este la doar o mutare
de realizarea planului Nd7-e5 si castigarea
luptei pentru campul cheie e5. 27.e5! Un
sacrificiu pozitional de pion tipic intr-o
astfel de pozitie.Cu acest sacrificiu, albul
anuleaza planul negrului de blocada pe
campul e5 si in acelasi timp, elibereaza
campul e4 pentru propriul cal.Strategic
vorbind, albul a castigat lupta. [Gresit ar fi
fost 27.Ref1? Nd7 28.Rxf7+Kg8 urmat de
29...Ne5 si negru mai opunea rezistenta.]
27...dxe5 28.Ref1! Rd6 [Sau 28...Nd7
29.Rxf7+Kg8 30.Bxg6 cu castig.] 29.Ne4!
Nxe4 30.Rxf7+ Kg8 31.Rf8+ Kg7
32.R1f7# 1–0
5
Exemplul 7 Exercitiul 1
XABCDEFGHY XABCDEFGHY
8r+l+-trk+( 8-+-+rtrk+(
7+pwq-+-zpp' 7zpnwql+-snp'
6p+nvlpsn-+& 6-zp-zp-+-+&
5+-+p+-vL-% 5+-zpPzp-+-%
4-+-zP-+-+$ 4-+P+-+N+$
3+-sNL+N+-# 3+PvL-+-+-#
2PzP-+QzPPzP" 2P+-+QzPLzP"
1tR-+-tR-mK-! 1tR-+-tR-mK-!
xabcdefghy xabcdefghy
Turov,M - Predojevic,B Budapest, 2003 Filip,M - Petrosian,T Yerevan, 1965

In aceasta pozitie rezultata din apararea
franceza, albul a neglijat protectia campului
g4 cu h3, iar negru poate profita din plin de
acest camp. 1...Ng4! Cu aceasta mutare apar
motive tactice pe coloana f si pe diaogonala
h2-b8, atacul negrului fiind foarte
periculos. 2.g3 [Daca 2.h3? urma 2...Nxd4!
3.Nxd4 Bh2+ 4.Kf1 Rxf2+ 5.Qxf2 Nxf2
6.Kxf2 Qg3+ cu castig.] 2...Qf7! 3.Kg2
Qh5 Mutare ce va exploata impreuna cu
celelalte figuri, structura de pioni slabita a
regelui alb. [Si mai bine era 3...e5! 4.dxe5
(sau 4.Nxd5 Qxd5! 5.Bc4 Be6 6.Bxd5
Bxd5-+) 4...Ncxe5 5.Nxe5 Nxe5 cu ideea
6...Bg4 si atac decisiv.] 4.h4 [Dupa 4.h3 e5!
albul are mari probleme; 5.Rh1 Nxf2!
6.Qxf2 Nxd4-+] 4...Nxd4! 5.Nxd4 Rxf2+
6.Qxf2 Nxf2 7.Kxf2 e5. Mutare cu tempo,
ce ataca calul din d4 si in acelasi timp ofera
posibilitatea de a aduce in atac si figurile
ramase in flancul damei.Pozitia negrului
este fara speranta. 8.Nb3 Bh3! 9.Be2 Rf8+
10.Kg1 Qf7 11.Kh2 Qe6 12.Rad1 Rf2+
13.Kh1 d4 cu avantaj decisiv.
Cerinta : Indicati prima mutare si un scurt
plan de joc pentru negru. Solutie: 1...Qd8!
Tinteste campul ideal h4, dar si controlul
intregii diagonale d8-h4. In lipsa pionului
g3, campurile h4 si f4 sunt slabe, iar negru
doreste sa profite de acest lucru. 2.f3 [Si
dupa 2.Ne3 Qh4, cu ideea Nh5-f4 negru sta
mai bine.] 2...Nh5! 3.Bd2 Nf4 4.Bxf4 Rxf4
5.Nf2 Qh4 6.Ne4 Kh8 7.Ng3 Nd8 Cu ideea
Nf7-g5. Negru are un avantaj clar, datorita
pieselor sale mult mai active si a campurilor
negre vulnerabile din tabara albului.
Exercitiul 2
XABCDEFGHY
8r+-+-+rmk(
7zplzp-+p+p'
6-zpn+-+-+&
5+-+-zP-+-%
4-+-+p+-+$
3zP-zP-+-vL-#
2-zP-+LzP-zP"
1tR-+-mK-+R!
xabcdefghy

6
 Alekhine,A - Euwe,M World
Championship (game 7), Holland, 1935
Cerinta: Indicati prima mutare si un scurt
plan de joc pentru alb.
Solutie: 1.Bh4! Albul doreste sa profite
imediat de campul slab f6. [Mai putin
convingatoare era linia 1.0–0–0?! Rxg3!
2.hxg3 Nxe5 cu compensatie, apreciaza
Alekhine, dar nu si o engina actuala, ce
spune+-] 1...h6 2.0–0–0 Rae8 3.Bf6+ Kh7
4.f4! Folosindu-se de mici trucuri tactice
albul reuseste sa-si securizeze pionul e5.
4...exf3 5.Bxf3! [Dupa 5.Bd3+?! Rg6 negru
ar fi opus o rezistenta mai mare – Euwe.]
5...Na5 6.Bxb7 Nxb7 7.Rd7! Dupa aceasta
mutare albul va castiga un pion, curand si
partida.
Exercitiul 3
XABCDEFGHY
8-tr-wq-trk+(
7zp-+nvlp+p'
6-+-+p+pvL&
5+-zp-zP-+n%
4-+Pzp-+-+$
3+P+L+P+-#
2P+-sNQzP-zP"
1tR-+-+R+K!
xabcdefghy
Osterman,R - Karpov,A
Portoroz/Ljubljana, 1975
Cerinta: Indicati prima mutare si un scurt
plan de joc pentru negru.
Solutie: 1...Bg5! O decizie corecta, de a
sacrifica calitatea, in schimbul unui bun
control pe campurile negre vulnerabile ale
albului ( g5, f4, h4 ).De asemenea , pionul
e5 va deveni si el o tinta de atac pentru
negru. [1...Re8 2.f4 era o linie mai putin
convingatoare.] 2.Bxf8 Qxf8 3.Rg1 Bf4
4.Ne4 Bxe5 Cea mai precisa recapturare,
intrucat elibereaza campul f4 pentru cal.
5.Ng3 Nf4 In acest moment dominatia pe
campurile negre este una categorica. 6.Qd2
Bc7 7.Bf1 Qd6. Pregateste indepartatrea
calului din g3 si presiune pe h2. 8.Re1
f5 9.Be2 Kf7 10.Rb1 a5 11.a3 h5! Cu ideea
h5-h4.Pozitia finala este cu avantaj mare de
spatiu pentru negru, iar albul este lipsit de
orice contrajoc.In cele din urma negru a
castigat.
Exercitiul 4
XABCDEFGHY
8r+-wq-trk+(
7+-+-+pvlp'
6-zp-snpsnp+&
5zp-+p+-+-%
4Q+-zP-+-+$
3+-sN-zP-+P#
2PzP-+LzPP+"
1tR-tR-vL-mK-!
xabcdefghy
Hellsten,J - Chavez,R Santa Cruz, 2003
Cerinta: Indicati prima mutare si un scurt
plan de joc pentru alb.
Solutie: 1.Nb5! Deschide calea de
patrundere a turei pe campul slab c6 si
propune schimbul unui aparator al flancului
damei, calul din d6. 1...Nxb5?! [Daca
1...Rc8 ar fi urmat 2.Rxc8 Nxc8 3.Rc1 cu
avantaj; era de preferat 1...Nfe4! 2.Nxd6
(2.Rc6 Nf5 3.Rac1 Qg5! ofera negrului
contrajoc pe flancul regelui) 2...Nxd6 3.Rc6
albul pastreaza avantaj.] 2.Qxb5 Ne4
[Gresit era 2...Rc8? din cauza 3.Rxc8 Qxc8
4.Qxb6 .] 3.Rc6! Rb8 4.Rac1 Bh6 5.Rc7!
5...Nd6 6.Qd7 [Si mai tare era 6.Qc6! cu
amenintarea 7 Rd7.] 6...Qxd7?! [Negru
trebuia sa incerce 6...Rc8.] 7.Rxd7 Nf5
8.Rcc7 Bg5 9.g4 Ng7 10.Bd3 Negru este
7
complet pasivizat.Daca incearca dupa
10.Bd3 Rbc8 pateste 11.Rxf7.Pozitia finala
este cu avantaj clar la alb.
Exercitiul 5
XABCDEFGHY
8-+rtr-+k+(
7zp-+nwqpzpp'
6Lzp-+psn-+&
5+-+-+-+-%
4-+-zP-+-vL$
3+QzP-+P+-#
2P+-+-zP-zP"
1+-tR-tR-mK-!
xabcdefghy
Nielsen,P - Hellsten,J Copenhagen, 1996
Cerinta: Indicati prima mutare si un scurt
plan de joc pentru negru.
Solutie: 1...Rc7! Negru plaseaza tura pe cel
mai activ camp, fara sa-si faca griji ca tura
ar putea fi prinsa de nebuni. [1...Ra8?! ar fi
fost o optiune pasiva, mai putin atragatoare.]
2.Bg3 Nf8! 3.f4!? Pregateste f4-f5.
[Indoielnic ar fi fost 3.Bxc7?! din cauza
3...Qxc7, cu ideea Ng6-f4(h4) si Rd5-h5,
iar multiplele slabiciuni ale albului ofereau
negrului o compensatie excelenta.] 3...Rd5
4.Bd3 Qd8! Mutare profilactica impotriva
avansarii f4-f5. 5.f5 [Gresit era 5.Re5?
Rxd4 cu castig de pion ; optiunea 5.Rcd1
Rcd7 pastra un joc echilibrat.] 5...exf5! Inca
o data negru este pregatit sa sacrifice
calitatea. 6.Bxc7 Qxc7 7.h3 Qf4 8.Re3
Rd6. Cu idei precum 9...Ne4 si Ng6-h4,
negru are compensatie suficienta pentru
calitatea sacrificata.
Exercitiul 6
XABCDEFGHY
8-trlwq-trk+(
7zp-sn-+-vlp'
6-zp-+nzpp+&
5+-+-+-+-%
4-zPP+N+-+$
3zP-+LvLN+-#
2-+-+-+PzP"
1tR-+Q+RmK-!
xabcdefghy
Bareev,E - Speelman,J Hastings, 1991
Cerinta : Indicati prima mutare si un scurt
plan de joc pentru alb.
Solutie :1.c5! Mutare utila, ce sustine
pastrunderea caluIui la d6, si in acelasi timp,
deschide diagonala a2-g8.De asemenea,
albul a apreciat ca merita sacrificata o
calitate ( dupa un eventual 1...f5 ), pentru
campul d6 si un bun control pe campurile
negre. [Indoielnic ar fi fost 1.Qc2?! din
cauza 1...f5 2.Nc3 Bb7 si negru are usor
avantaj.] 1...f5 2.Nd6 bxc5 3.bxc5 Bxa1
4.Qxa1 Controlul damei pe intreaga
diagonala a1-h8, contribuie consistent la
compensatia albului. 4...Rb3?! [Atat 4...Ba6
5.Bxa6 Nxa6 6.Qa2 Nac7 7.Re1; cat si
4...Qf6 5.Bc4!? Qxa1 6.Rxa1 Ba6 7.Ba2
ofereau albului o buna compensatie.Mutarea
jucata in partida il ajuta pe alb sa mareasca
presiunea.] 5.Rd1! Ba6 6.Bxa6 Rxe3 [Daca
6...Nxa6 urma 7.Nxf5! gxf5 8.Rxd8 Rxd8
9.Qe5 cu avantaj clar.] 7.Nxf5 gxf5 8.Rxd8
Rxd8 9.Bc4. In aceasta pozitie albul are
avantaj clar, datorita puternicului pion liber
c, dar si regelui negru foarte vulnerabil.
8
Exercitiul 7 trebuie sa avem grija si la posibilul
XABCDEFGHY contrajoc al adversarului.
8-+-wq-tr-mk(
7+-+-+-zpp'
6-+nzp-+-+&
5zp-trLzp-vl-%
4R+N+-+-+$
3+PzPQ+-+-#
2-+-+-zPPzP"
1+-+-+RmK-!
xabcdefghy
Klovans,J - Nataf,I Pardubice, 2002

Cerinta: Indicati prima mutare si un scurt

plan de joc pentru negru.
Solutie : 1...e4! Prin procedee tactice negru
reuseste sa anuleze slabiciunea campurilor
d5 si e4.Daca nu ar fi facut acum aceasta
avansare 1...e4, albul ar fi apucat sa
consolideze controlul pe campurile slabe d5
si e4. 2.Qxe4? Aceasta mutare duce la
pierdere de material fortat. [Gresit era si
2.Bxe4? din cauza 2...d5; corect era 2.Qd1
iar linia putea continua cu 2...Ne7 3.Be6 Bf4
4.g3 Rf6! 5.Bh3 Bh6 6.Qa1 Nc6 cu ideea d5
si negru pastra un usor avantaj.] 2...Ne7!
3.Bb7 [Daca 3.Rd1? Nxd5 4.Rxd5 Re8-+;
sau 3.Be6 d5 4.Qd4 (or 4.Qe5 Bf4!)
4...Rc6! cu avantaj clar.] 3...d5 4.Qd4 Qc7!
[Gresit era 4...Rb5? 5.Ba6! si nebunul
scapa.Acum insa, nebunul este prins.] 5.Ne5
Nf5 6.Qg4 Bh6 7.Nd3 Rxc3 8.Ba6 Qb6!
9.Re1 g6! .Mutare precisa , ce evita
combinatia albului cu 10 Qxf5. Intrucat
nebunul nu mai poate fi salvat, albul a cedat.
Din acest exercitiu, este bine sa retinem
modalitatea prin care negru a reusit sa
compenseze dezavantajul campurilor slabe.
Folosindu-se de procedee tactice,(dublate si
de un calcul corect) avantajul pozitional al
albului a disparut complet, ajungand chiar sa
stea si mai rau. Asadar, nu este suficient sa
cream si sa ocupam campuri slabe, ci

9
 INIȚIATIVA
MI George-Cătălin Ardelean
Unul dintre avantajele mai putin intelese
este initiativa. Desigur exista tendinta la
jucatorii incepatori de a fugi dupa atacuri
intr-o mutare. A face insa atacuri intr-o
mutare nu inseamna a lupta pentru
initiativa. Initiativa este un proces mult mai
complicat si care consta in capacitatea unei
parti de a crea permanent amenintari
imediate, intr-o succesiune de mai multe
mutari, restrangand astfel optiunile
adversarului. In deschidere, principala
premiza pentru obtinerea initiativei este
avansul de dezvoltare. Doar printr-o
mobilizare rapida a figurilor in joc, putem
spera la obtinerea initiativei. Cand avansul
de dezvoltare al unei parti este insotit si de
ramanerea regelui advers in centru, sansele
ca initiativa sa se transforme treptat intr-un
atac la rege sunt mari.
Am impartit materialul, din punct de vedere
didactic, in 2 parti:
A) EVOLUTIA INITIATIVEI::
1. Simtirea momentului
2. Dezvoltarea initiativei
3. Mentinerea momentului
4. Cantitatea mai importanta decat calitatea
5. Atacarea punctului cel mai slab
6. Atacarea punctului cel mai tare
7. Sacrificiile intuitive
B) PRELUAREA INITIATIVEI:
1. Ignorarea amenintarii
2. Spargerile de pioni
3. Lupta pentru initiativa.
Inaintea fiecarui capitol , veti putea gasi
explicatii asupra temei respective. Aici voi
oferi cateva reguli generale aplicabile:
- preluarea initiativei inseamna adeseori
ignorarea amenintarilor adversarului
- cand adversarul creeaza o amenintare,
incearca sa gasesti o metoda prin care sa o
ignori
- o amenintare adversa poate fi ignorata
daca reusim sa cream o amenintare mai
puternica
- pentru a ajunge la regele advers ramas in
centru sau rocat , avem nevoie de coloane si
diagonale deschise si trebuie sa fim pregatiti
sa facem sacrificii pentru obtinerea lor
- eliminarea pionilor din fata regelui advers
reprezinta un aspect foarte important si,
frecvent, putem obtine acest lucru doar
sacrificand figuri usoare
- in multe cazuri o piesa esentiala in atac
este ¤
- "vanatoarea" regeui advers este adeseori
dificil de calculat pana la sfarsit, insa , in
general, functioneaza in favoarea
atacatorului
- evaluarea raportului atacatori vs aparatori
( piesele in atac opuse celor in aparare) este
intotdeauna o buna metoda sa ne formam o
idee daca acel lucru functioneaza.
- niciodata sa nu recapturam o piesa
adversa fara sa calculam nimic altceva ,
decat in situatiile cand este absolut necesar ,
alternativele pot oferi solutii tactice
interesante
- o data ce suntem in atac, nu trebuie sa ne
uitam inapoi - continuam de aceeasi
maniera
- cand suntem in atac nu trebuie sa ne
gandim la rezultat
- trebuie sa cautam mutari, in continuare.
Gandul la rezultat poate pune o "bariera
mentala" in fata atacatorului - o data ce am
inceput sa facem sacrificii, trebuie sa
continuam in acelasi modNu trebuie sa
cautam iesirea de siguranta. Cele mai bune
idei de atac reclama mult curaj.
Pentru insusirea capacitatii de a prelua
si dezvolta intiativa, vom utiliza
urmatoarele etape:
1
1 prezentarea aspectelor teoretice
2 partide model cu accent pe preluarea si
evolutia initiative
3 rezolvarea sub forma de "mutare cu
mutare" a partidelor
4 jucarea unor pozitii cu initiativa
A) EVOLUTIA INITIATIVEI:
1. Dezvoltarea initiativei
Pentru a reusi sa dezvoltam initiativa / sa o
transformam in atac, trebuie sa urmarim
urmatoarele 2 aspecte:
1. sa ducem piese noi in atac, cu tempo
2. piesele aflate deja in atac le asezam pe
pozitii si mai bune, cu tempo
Tempoul se obtine prin sah, amenintare de
mat, atacarea de peise adverse. Insa este
important ca in urma acestor mutari cu
tempo sa putem zice ca o piesa noua a venit
in zona cu initiativa sau una aflata prin zona
a devenit mai puternica. Ne ajuta si
"colorarea" pieselor in rosu, verde, galben:
- intai incercam sa imbunatatim cele rosii,
abia apoi cele galbene
- daca avem mai multe rosii, incepem cu
cele mai tari
- daca 2 piese rosii pot fi imbunatatite,
incepem cu aceea care va merge sigur pe un
camp, cea cu mai multe posibilitati o
pastram
XABCDEFGHY
8r+lwq-trk+(
7zp-+-+pzpp'
6-zp-zppsn-+&
5sn-zpP+-+-%
4-+P+P+-+$
3zP-zP-+PsN-#
2-+Q+-+PzP"
1tR-vL-mKL+R!
xabcdefghy
Dezvoltarea initiativei 1
Din punct de vedere static albul sta clar mai
bine: avantaj de spatiu, perechea de ¥, pe
termen lung albul va ataca pe flancul
regelui. Negrul sta mai bine dinamic, avand
avantaj de dezvoltare si regele la adapost.
Asadar negrul trebuie sa actioneze agresiv,
cu mutari inainte, sa faca amenintari
continue. Esential este sa-si aduca piese noi
in atac cu tempo; daca acest lucru nu este
posibil, atunci piesele deja dezvoltate sa le
dispuna optim, totul cu tempo. Negrul
trebuie sa gaseasca insa si elemente
vulnerabile in tabara adversa, pe care sa le
atace, astfel incat sa-si poata dezvolta
initiativa 1...¤d7 se indreapta spre e5,
pentru a ataca §c4 2.f4 ¥a6! 3.£a2 Un
element important trebuie clarificat de la
inceput. Initiativa se dezvolta prin
amenintari continue. Insa acest lucru il fac
si incepatorii, e de ajuns sa amintim e4-e5
£h5-¤c6 ¥c4-g6 £f3-¤f6 £b3 ,
secventa des intalnita la nivel inferior.
Deosebirea intre ceea ce fac sahistii buni si
amatorii consta in includerea de piese noi in
atac - cazul rpimilro- si amenintari
realizate mereu cu aceeasi piesa/maxim 2
piese la incepatori. In exemplul nostru
negrul sia- dezvoltat o piesa noua pentru a
ataca la c4, albul fiind obligat sa apere cu o
piesa deja dezvoltata 3...£f6! Negrul isi
aduce cu tempo piesele in joc 4.¥d2 ¦fe8 E
randul turnurilor 5.¥e2 Albul se pregateste
sa-si adaposteasca regele 5...exd5 6.cxd5
¥xe2 7.¢xe2 £g6 Este de remarcat faptul
ca dama albului a mutat la a2 sa apere la c4.
De atunci evenimentele s-au derulat in zona
centrala, cu foarte multa repeziciune, astfel
incat nu a fost timp de repozitionarea ei
8.¢f3 ¤f6 O noua amenintare. negrul nu
putea sa-si imbunatateasca singura piesa
"rosie"( aflata in afara jocului) , ¦ , asadar a
mutat cu o piesa "galbena" ( dezvoltata, dar
nu asezata ideal) 9.¦ae1 h5! Negrul
include , cu fiecare mutare, piese noi in
ofensiva 10.h4 ¦e7 11.c4 ¦ae8 12.£c2 In
mod normal, negrul trebuie doar sa-si
2
repozitioneze ¤a5 pentru a avea totate
piesele pe pozitii foarte bune ( culoarea
verde). Din punct de vedere strategic, acel
¤a5 ar trebui sa vina la c4.Nu uitati de
legatura intre startegie si tactcia: cam 80–90
% dintre mutarile bune strategic au si
justificare tactica. Chiar daca la prima
vedere b6-b5 este o gafa tactica, lasa ¤a5
fara sprijin, totul este provizoriu. 12...b5!
Exceptand ¤a5 toate piesele erau asezate
optim, astfel ca a venit momentul loviturilor
decisive. Daca nici acum, cu toate piesele
"verzi" ( asezate ideal) nu exista ceva tactic,
atunci negrul sigur nu va reusi vreodata sa
castige 13.cxb5 [13.¥xa5 £g4+ 14.¢f2
£xf4+ recastiga piesa] 13...c4 Daca albul
nu reactioneaza, ¤a5 va ajunge la b3
14.¥xa5 [14.¥c1 ¤b3 15.£xc4 ¤xc1
16.£xc1 £g4+ 17.¢f2 ¤xe4+–+]
14...£g4+ 15.¢f2 £xf4+ 16.¢g1 £xg3
17.¦h3 £g4 18.£xc4 [18.¦he3 ¦xe4
19.¦xe4 ¦xe4 20.¦xe4 £xe4 etc.] 18...¦xe4
19.¦xe4 ¦xe4 20.£b3 ¦e2 21.¦g3 £d4+
22.¢h2 £xh4+ 23.¢g1 £d4+ 24.¢h2 h4
Albul a cedat
XABCDEFGHY
8r+-+-trk+(
7zp-+-vlpzpp'
6-+-wqlsn-+&
5+-zpp+-vL-%
4N+-+-zP-+$
3+PzPL+-+-#
2P+-+-+PzP"
1tR-+Q+RmK-!
xabcdefghy
Dezvoltarea initiativei 2
Piesele negre sunt mai active decat cele ale
albului. Avansarea f2-f4 a slabit regele alb,
precum si campul e3. Totusi, nu exista
motive de panica pentru alb
1...¥d7! O prima mutare cu tempo,
amenintand ¥xa4 cu deteriorarea structurii
de pioni a albului
2.¤b2 ¤g4! Cu amenintarea ¥xg5 si £h2
mat.. Se poate observa ca mutarea este
realizata inainte, alt element tipic
dezvoltarii initiativei
3.¥xe7 £xe7 Noua amenintare este £e3
4.£f3?! Negrul a reusit cateva mutari la
rand sa creeeze amenintari, initiativa este in
mainile lui. Insa initiativa este un avantaj
dinamica, care poate scapa foarte usor. Este
nevoie sa continuamcat mai agresiv, sa
cautam in permanenta mutari de tempo
4...c4! O noua mutare cu tempo, prin care se
deschide diagonala a7-g1 spre "monarhul"
alb 5.bxc4 [5.¥c2 £c5+ 6.¢h1 ¦ae8 arata
prea putin incurajator pentru alb]
5...¦ab8 Includerea de figuri noi in atac, cu
tempo, cheia dezvoltarii initiativei este
aplicata exemplar de catre negru 6.¤d1
dxc4 Pionul este indirect aparat pentru ca
urma £c5+
7.¥c2 £c5+ 8.¢h1 f5 Aceasta mutare are
rol multiplu:- apara ¤g4 si, ca urmare, ¥d7
poate fi repozitionat la c6, diagonala pe care
ataca fara omolog- permite transferul unui
¦ pe linia a 6-a
9.h3 ¦f6 10.¦b1 ¦xb1 11.¥xb1 ¥c6
12.£g3 ¦g6 13.¦g1 Oarecum paradoxal,
¤d1 asezat pe prima linie este un important
aparator pentru alb.
13...¥a4 14.£h4 ¥xd1 15.£d8+ £f8
16.£d5+ ¢h8 17.£xc4 ¦b6 Albul a cedat.
Negrul a imbinat excelent includerea de
piese noi in atac cu schimburile favorabile-
a eliminat piesele active adverse, lasandu-l
cu cele pasive
3
 XABCDEFGHY
8-+ktr-vl-tr(
7+pzp-+-zpp'
6p+n+l+-+&
5+-+-wq-+-%
4Q+-+-+-+$
3+-zP-+-+-#
2PzP-+LzPPzP"
1tR-vL-mKN+R!
xabcdefghy
Dezvoltarea initiativei 3
1...¥b4! 2.cxb4 ¥c4 Pentru piesa sacrificata
negrul si-a facut cu verde aproape toate
figurile 3.¤g3 [3.¤e3 ¥xe2 4.¢xe2 ¤d4+
5.¢e1 ¦he8 6.¥d2 £e4 7.¢d1 £d3 8.¦e1
¤b3 9.¦e2 ¤xa1 10.¢e1 ¦xe3 11.fxe3
¤c2+ 12.¢d1 ¤xe3+ 13.¢e1 £b1+ 14.¢f2
¤g4+ 0–1 Makarichev,S - Vaganian,R
/Tbilisi 1973/MCD] 3...¥b5 O mutare
ciudata la prima vedere. Ideea consta in
faptul ca indiferent de locul unde se va
deplasa dama albului, negrul va reusi sa-si
apropie, cu tempo, o piesa de zona
centrala- unde se desfasoara conflictul
4.£a3 ¦d3! 5.¥f4 £e6 6.b3 ¦xg3 7.0–0
¦xg2+ 8.¢xg2 ¥xe2 9.f3 ¦f8 ultima piesa
intervine in joc, cu tempo.Dama albului a
ramas in afara jocului, ritmul deosebit de
intens au transformat-o intr-o spectatoare
10.¥g3 £e3 11.£c1 [11.¦f2 ¤d4]
11...¥xf3+ 12.¦xf3 £xf3+ 13.¢g1 ¦e8–+
Dezvoltarea initiativei 4
1.d4 ¤f6 2.c4 g6 3.f3 ¥g7 4.e4 d6 5.¤c3 0–
0 6.¥e3 ¤c6 7.¤ge2 a6 8.£d2 ¦e8 9.g4
¦b8 10.h4 h5! 11.g5 ¤d7 12.f4 b5 13.f5
e5! 14.f6Din punct de vedere static negrul
are mari probleme: ¥g7 va fi captiv toata
partida, albul are si superioritate de spatiu.
Pentru aceste 2 plusuri statice albul a
efectuat insa multe mutari de pioni,
ramanand in urma cu dezvoltarea. Asadar
negrul sta mai bine dinamic, trebuei sa
actioneze energic 14...exd4! Cand
adversarul are ¢ in centru si detinem
superioritate de dezvoltare, 2 metode sunt
recomandate:- deschiderea centrului, in
special a coloanei e- schimbul pieselor
adverse dezvoltate, pastrand insa damele
15.¤xd4 ¤xd4 16.¥xd4 b4! O noua
mutare agresiva, de contraatac, slabind §e4
17.¤e2 [17.fxg7? duce la pozitie pierduta
pentru alb 17...bxc3 18.¥xc3 ¦xe4+–+
urmat de ¤c5 si includerea ¥ in atac, albul
nu are cum sa reziste; 17.¤d5 pierde un
pion 17...¦xe4+ 18.¥e2 ¥f8 urmat de c6 cu
indepartarea ¤] 17...c5! O noua mutare de
contraatac 18.¥f2 [18.fxg7! Albul trebuia sa
simplifice pozitia si sa-si caute salvarea in
finalul de ¦ 18...cxd4 19.£xd4 ¤c5 20.¥g2
¥b7 21.¤g3 ¥xe4 22.¤xe4 ¤xe4 23.¥xe4
£e7 24.0–0–0 £xe4 Pionul g7 nu va rezista
mult timp, dar albul are sanse mari de
remiza] 18...¤xf6! decizia excelenta, negrul
castiga 2 pioni pentru piesa sacrificata, iar
§e4 si b2 sunt atacati, ¢ alb nu-si poate
gasi adapost sigur... destule argumente
pentru a prefera situatia negrului 19.gxf6
£xf6 20.¤g3 [20.¥g2 ¥b7 21.¤g3 £xb2
22.£xb2 ¥xb2 23.¦b1 ¥e5µ Negrul isi va
crea un § liber departat, folosindu-se de
nebuni] 20...b3!! Fixeaza §b2 si incearca
introducerea in atac a ¦b8 21.axb3 [21.¥g2
£xb2–+; 21.a4 £xb2 22.£xb2 ¥xb2 23.¦b1
¥c3+ 24.¢d1 ¥d7 castigand inca un pion]
21...¦xb3 22.¦a2 Altfel ¦b2 incheie lupta
22...¦xg3! Lovitura finala, negrul elimina
principalul aparator alb 23.¥xg3 ¦xe4+
24.¥e2 [24.¢d1 £f3+ castiga ¦ si partida]
24...£f3! [Albul a cedat din cauza:
24...£f3 25.¦g1 ¥g4! 26.b3 ¥c3! Negrul a
atins un nivel maxim de coordonare]
4
Dezvoltarea initiativei 5
1.e4 c5 2.¤f3 d6 3.d4 cxd4 4.¤xd4 ¤f6
5.¤c3 a6 6.¥e3 ¤g4 7.¥g5 h6 8.¥h4 g5
9.¥g3 ¥g7 10.£d2 ¤c6 11.¤b3 ¤ge5
12.f3 b5 13.¥f2 ¦b8! 14.¤d4 b4! Negrul
utilizeaza §b5 pentru a castiga suprematia
in centru, ¤c3 controland campurile d5 si
e4. Aceasta metoda a fost patentata de
fostul mare campion mondial , Botvinnik
15.¤d1 [15.¤ce2 ¤a5 16.¤g3 ¤ec4
17.¥xc4 ¤xc4 18.£c1 ¥d7 19.0–0 ¥e5
20.¤h5 £c7 21.h4 ¦g8 22.¢h1 ¦g6 23.¦b1
gxh4 0–1 Ortiz,N-Dzagnidze,N/Oropesa del
Mar/1998/ (28)] 15...¤xd4 16.¥xd4 d5!
Mutarea cheie a intregului concept. Ca
regula generala, cand adversarul are ¤ pe
prima linie, incercati sa deschideti imediat
centrul! Aceasta deoarece in conditiile unui
centru deschis, balanta este inclinata de
prezenta pieselor grele pe coloanele d si e.
Un cal aflat insa pe prima linie afecteaza
circulatia turnului 17.exd5 [17.¥xe5 ¥xe5
18.£xd5 (18.exd5 £d6 19.g3 ¥xb2
20.¤xb2 £e5+ 21.¥e2 £xb2³) 18...£c7
19.g3 0–0 (19...¥xb2 20.¤xb2 £c3+
21.£d2 £xb2 22.¦d1÷) 20.£b3 ¥e6
21.£a4 ¥xb2µ; 17.¤f2 dxe4 18.fxe4 £xd4
19.£xd4 ¤f3+ 20.gxf3 ¥xd4³] 17...£xd5
Negrul isi include si dama in atac, cu
tempo, amenintarea fiind ¤xf3. Este
interesant ca dama are o stabilitate ridicata
la d5 18.c3?! [18.¥a7 £xd2+ 19.¢xd2 ¦b7
20.¥e3³] 18...0–0 prima mutare a negrului ,
dupa ceva timp , care nu creeaza o
amenintare imediata. E nevoie si de cate un
respiro pentru adapostirea propriului rege si
aducerea turnului in joc 19.¥e2 ¦d8 20.£e3
[20.¤e3 bxc3 21.bxc3 £e6³] 20...¥b7
dezvolta ultima piesa aflata inca pe pozitia
initiala, prevenind 0–0 21.¤f2 [21.¥b6 ¦d6
22.¥c7 ¦e6 23.¥xb8 ¤d3+ 24.¢f1 ¦xe3
25.¤xe3 £c5µ; 21.0–0!? bxc3 22.¥xc3
¦bc8³; 21.0–0 ¤g4 22.£e4 ¥xd4+ 23.£xd4
£xd4+ 24.cxd4 ¤f6] 21...bxc3 22.¥xc3
[22.bxc3 ¤g6! (22...¤c4 23.¥xc4 £xc4
24.¥xg7 ¢xg7 25.h4!) 23.¥xg7 ¢xg7µ]
22...£e6 cu ideea ¤xf3 23.¢f1 [23.¤e4
¤g4 24.fxg4 £xe4 25.£xe4 ¥xc3+ 26.bxc3
¥xe4µ; 23.0–0? ¤xf3+–+] 23...¥d5! prin
aceasta mutare cu tempo ( ataca §a2),
negrul isi imbunatateste, simultan, ¦b8 si
¥d5 24.b3 [24.h4 ¤c4 25.£xe6 ¥xe6³]
24...¦bc8 25.¦d1 toate piesele negrului sunt
bine asezate, incat lovitura tactica "plueste
in aer" [25.¦c1 ¤xf3 26.£xe6 ¥xe6
27.gxf3 ¦xc3µ] 25...¦xc3!? Intr-o partida
mai veche impotriva lui Karpov, in care a
sacrificat , fara sa gandeasca prea mult, un
cal pe un pion, Kasparov a explicat: o
asemenea mutare nu e sacrificiu, e un
schimb de piese, un atacataor pe un
aparator! Cam acelasi lucru se poate spune
si de aceasta data 26.£xc3 ¤g4 27.£a5
[27.¦xd5 ¦xd5 28.£e1 ¤e3+ 29.¢g1
¤f5µ; 27.£d2 ¤e3+ 28.¢g1 ¤xd1µ]
27...¤e3+ 28.¢g1 ¦c8 [28...¤xd1
29.£xd8+ ¢h7 30.¢f1! a) 30.¤xd1 £xe2–
+; b) 30.¥d3+ f5 31.¥xf5+ £xf5 32.¤xd1
£d3–+; c) 30.¤e4 ¥d4+ 31.¢f1 ¤e3+
32.¢e1 ¤xg2+ 33.¢d1 (33.¢d2 f5–+)
33...¥xb3+!‚; 30...¤e3+ (30...¤xf2
31.¢xf2 ¥d4+ 32.¢e1 £e3 33.¢d1!=
(33.£xd5? £c1+ 34.¥d1 £c3+ 35.¢f1
£d3+ 36.¥e2 £b1+–+) ) 31.¢g1 ¤f5
32.¢f1÷] 29.£xa6?! [29.¦d3 ¦c1+ 30.¥d1
¤xd1 31.¦xd1 (31.¤xd1 ¥c3 32.£d8+
¢h7–+) 31...¦xd1+ 32.¤xd1 £e2–+;
29.¦b1 ¥d4 (29...g4?! 30.£xa6 ¦c6
31.£a8+ ¦c8 32.£a6=) 30.£xa6 (30.£d2
£b6 31.¦c1 ¦d8 32.¥xa6 ¥xf3 33.gxf3
£xa6µ) 30...£xa6 31.¥xa6 ¦c2µ]
29...¤xd1 30.£xe6 [30.¤xd1 £xa6
31.¥xa6 ¦c2µ] 30...¥xe6 31.¥xd1
[31.¤xd1 ¦c2 32.¢f1 ¦xa2µ] 31...¦c1
Dezamagit de desfasurarea jocului,
Ivanchul a cedat, poate putin
prematur[31...¦c1 32.g4 (32.¢f1 ¦a1
33.¢e1 ¦xa2µ) 32...¦a1 33.¢g2 ¥c3 34.a4
¦a2 35.¦f1 ¥d4 36.¢g3 ¦d2µ]
5
 XABCDEFGHY
8l+-wq-trk+(
7zp-trn+pzp-'
6Lzp-+psn-zp&
5+-zPp+-+-%
4-+-zP-+-+$
3zPQ+-+PvL-#
2-zP-+N+PzP"
1tR-+-mK-+R!
xabcdefghy
Dezvoltarea initiativei 6
1...bxc5! sacrifica o calitate pentru a prelua
initiativa [1...¦c6 2.¥b5 este mai putin
atractiva] 2.¥xc7 £xc7 amenintarea este
£a5 3.£c3 [3.dxc5? £a5+; 3.0–0? ¦b8
4.£c3 £b6 5.¥d3 e5!? negrul are o
initiativa puternica] 3...e5! Deschide centrul
inainte ca albul sa apuce sa faca rocada
4.¥d3 [dupa 4.0–0? exd4 5.¤xd4 £b6
negrul castiga o piesa; in timp ce 4.dxe5 d4
urmat de ¤e5; 4.dxc5 d4 il avantajeaza pe
negru] 4...exd4 5.¤xd4 ¦e8+! Inca o piesa
intra in actiune 6.¢f1 [6.¤e2 d4 7.£c2 ¤e5
cu idei precum: 8.-- c4 (sau 8...¤xd3+
9.£xd3 ¦e3 .) ] 6...£b6 se dezleaga, cu
tempo, in acelasi timp se pregateste
avansarea pionilor centrali, dar si
descurajeaza, in viitor, 0–0 7.¤f5 d4 8.£d2
¤e5 cu idei precum c4 si ¥a6 9.¦e1 ¦e6
10.¥b1 ¥b7 11.¢f2 d3! 12.¦hf1 c4+
13.¢g3 ¤h5+! 14.¢h3 ¤g6!
Regele expus al albului nu poate rezista
XABCDEFGHY
8rwq-+-trk+(
7+l+pvlpzpp'
6-zp-+psn-+&
5zp-sn-+-+-%
4-+PvLP+-+$
3zP-sN-+P+-#
2QzPN+-+PzP"
1+-+RmKL+R!
xabcdefghy
Dezvoltarea initiativei 7
Albul are superioritate de spatiu, in plus
negrul si-a slabit campul b5 prin avansarea
pionului marginal a. Asadar din punct de
vedere static pozitia albului este preferabila,
negrul trebuie sa se bazeze pe avantajul de
dezvoltare si pe regele advers ramas in
centru 1...¤h5! Incearca sa deschida jocul
prin §f5 2.¥e2 ¤f4 3.0–0 f5! 4.e5?! Albul
incearca sa blocheze pozitia, insa actiunea
lui este sortita esecului [un rau mai mic era
4.exf5 ¦xf5 Cu presiune pentru negru, dupa
cum apreciaza Gligoric] 4...d6! 5.exd6
¥xd6 bateria £b8+¥d6 actioneaza fara
omolog pe diagonala b8-h2 6.¢h1 e5? O
avansare care incearca sa dinamiteze §f3
pentru a deschide si diagonala ¥b7
[6...¤xe2 7.¤xe2 ¥xh2 8.f4 Este interesant
ca Hellsten apreciaza ca albul are avantaj
aici, insa dupa: 8...£e8 negrul sta clar mai
bine] 7.¥g1 e4! 8.fxe4 ¤xe2 la momentul
oportun pentru a deschide si diagonala mare
alba 9.¤xe2 ¥xe4 10.¤cd4 ¦f6! un nou
atacator, care se indreapta spre g6 sau h6
11.¤f3 ¦h6 din nou, cu tempo, amenintarea
fiind ¥xf3 si apoi ¥xh2 12.h3 £b7 din nou
albul albul nu are ragazul necesar sa-si
readuca £ in joc deoarece amenintarea
¦xh3 si ¥xf3 ar incheia partida 13.¤ed4
g5! Negrul foloseste si pionii in atac 14.¥e3
f4 15.¤b5 ¥f8 16.¥xc5 ¥xc5 17.b4 g4!
6
18.bxc5 gxf3 19.¢h2 £g7! dama se
apropie de ¢ advers, cu efecte devastatoare
20.£f2 fxg2 21.¦fe1 £g4! Albul a cedat
Dezvoltarea initiativei 8
1.d4 ¤f6 2.c4 g6 3.¤c3 ¥g7 4.e4 d6 5.f3 0–
0 6.¥e3 e5 7.¤ge2 c6 8.£d2 ¤bd7 9.¦d1
a6 10.dxe5?! Din dorinta de a-l devia pe
Kasparov de pe caile analizate ale
teoriei,albul se lanseaza pe un drum extrem
de primejdios [10.d5 Continuarea uzuala si
corecta era: 10...c5÷] 10...¤xe5! Negrul nu
se teme sa ramana cu un mare defect static
in pozitie,pionul slab d6 ( probabil jucatorii
de Indiana regelui nu sunt prea speriati de
astfel de "nuante").In schimbul acestei
slabiciuni,el va beneficia de avantaje de
natura dinamica (mobilitate superioara,un
grad ridicat de coordonare a figurilor,avans
de dezvoltare). 11.b3 [11.¤c1 Cateva din
variantele ce ar fi putut surveni vin sa
evidentieze imensul potential dinamic de
care beneficiaza negrul in aceasta pozitie.
11...¥e6 12.£xd6 £xd6 13.¦xd6 ¥xc4
14.¥e2 a) 14.f4? ¥xf1 15.fxe5 ¤g4!µ; b)
14.¥d4 ¥xf1 15.¥xe5 (15.¦xf1 ¤c4
16.¦xf6 ¦fd8!µ) 15...¥xg2 16.¦g1 ¤e8³;
14...¥xe2 15.¢xe2 ¤c4] 11...b5 12.cxb5
[12.£xd6?! £xd6 13.¦xd6 bxc4µ]
12...axb5 13.£xd6 ¤fd7 14.f4 Incepand cu
mutarea a 10–a, evenimentele s-au derulat
oarecum fortat ( mai ales daca tinem cont de
nivelul "stelar" al disputei). Probabil
Karpov a considerat ca avantajul sau static (
raportul material;situatia dupa schimbul
damelor;structura de pioni) este mai
important decat dinamica de care poseda
negrul. 14...b4! Aceasta mutare duce la
complicatii "salbatice", unde factorii
dinamici ( mobilitate si coordonare
superioara,avantajul de dezvoltare) vor
prima in fata celor de natura statica.In
plus,negrul are capacitatea de a-si mobiliza
mai repede piesele in sectorul unde se
desfasoara ostilitatile - lucru primordial in
valorificarea avantajelor dinamice.
15.¤b1?! Se pare ca aceasta mutare nu a
fost cea mai corecta.Insa in "hatisul" de
variante,cel care este obligat sa se apere se
gaseste intr-o situatie mult mai putin
confortabila.La el daunele pricinuite de o
mutare eronata sunt de obicei mult mai
insemnate. [15.¤a4 ¦xa4! 16.fxe5 (16.bxa4
¤c4 17.£d3 ¤b2 18.£b3 ¤xd1 19.£xd1
£a5µ) 16...¦xa2 17.£xc6 £h4+ 18.¥f2
£g4; 15.fxe5 bxc3 16.¤xc3 (16.e6 fxe6
17.£xe6+ ¢h8 18.¤c1 (18.¥d4? c2
19.¥xg7+ ¢xg7–+) 18...¦f6 19.£g4 £e7 si
regele alb este foarte nesigur,de exemplu:
20.¥g5 c2 21.¦d2 ¤c5 22.£f3 ¤xe4
23.¥xf6 ¥xf6) 16...¥xe5 17.£xc6 £h4+
(17...¥xc3+!? 18.£xc3 £h4+ 19.¢d2
¦xa2+ 20.¢c1 ¤f6 21.¢b1 ¦a8 pozitia
negrului este preferabila) 18.g3 (18.¥f2
¥xc3+ 19.£xc3 £xe4+ 20.£e3 £b4+
21.£d2 Incercati sa gasiti solutia pentru
negru.Desigur, 21...¦e8+ 22.¥e2 ¦xa2!!
23.£xb4 ¦exe2+ 24.¢f1 ¦xf2+ 25.¢g1
¦xg2+ 26.¢f1 ¥a6+ 27.¢e1 ¦ae2+
28.¢f1 ¦ef2+ 29.¢e1 ¦f1+ 30.¦xf1 ¦e2#;
18.¢d2© mutarea recomandata de
Kasparov, care duce la un joc neclar)
18...¥xc3+ 19.¥d2 ¥xd2+ 20.¦xd2 £f6
21.£xa8 ¤e5 22.¥e2 ¤f3+ 23.¥xf3 £xf3
24.¦f1 £e3+ 25.¦e2 £xe2+ 26.¢xe2
¥g4+–+; 15.£xb4 c5! 16.¥xc5 ¤xc5!
17.£xc5 (17.¦xd8 ¤ed3+ 18.¢d2 ¤xb4–
+) 17...¤d3+ 18.¦xd3 £xd3 19.e5 ¦d8‚]
15...¤g4 16.¥d4 [16.¥g1 este mutarea
incercata la analiza post-mortem 16...¦xa2
17.h3 a) 17.¤d2 ¥a6 18.£xb4 ¦e8 19.e5
¥xe5 20.fxe5 £h4+ 21.g3 ¤gxe5 22.£xh4
(22.¤c4 £e4–+) 22...¤d3#; b) 17.£xc6!?;
17...£h4+! 18.g3 ¦xe2+ 19.¢xe2 £xg3
20.¦d3 (20.hxg4 ¤f6 Atacul negrului este
deosebit de periculos) 20...¥a6 21.hxg4
¤f6! Situatia este foarte interesanta,
concluziile nefiind usor de realizat.Un
lucru insa este clar,albul dispune de avantaj
material urias ( avantaj static) ,insa negrul
dispune de o preponderenta a pieselor in
7
zona tablei de maxima tensiune (avantaj
dinamic).Care avantaj e mai pretios?
Depinde de pozitia in parte, dar si de modul
de a continua partida.Cel cu avantaj dinamic
e obligat sa actioneze cat mai rapid si mai
energic cu putinta. 22.¤d2 In continuare
prezint doar o posibila modalitate de
disputare a acestei partide ( tensiunea de pe
esichier a crescut foarte mult,atingandu-se
practic un moment culminant,de unde si
solutiile extrem de variate) 22...¤d5!
23.¤c4 ¤xf4+ 24.¢d2 £xg4 25.£d7 £g5
26.¥e3 ¥xc4 27.bxc4 ¦a8 28.¦g1 £h4
29.£g4 £h2+] 16...¥xd4 17.£xd4
[17.¤xd4 ¤df6!? 18.£xc6 (18.£xd8
Schimbul damelor nu-l salveaza pe alb.
Acest lucru devine oarecum logic,daca
tinem cont de faptul ca dama alba,piesa
asezata cel mai bine,a mutat deja de 3 ori in
aceasta partida,spre deosebire de omoloaga
sa care a ramas pe pozitia initiala 18...¦xd8
19.e5 c5; 18.¤xc6 £xd6 19.¦xd6 ¤xe4
20.¤e7+ ¢g7 21.¦d4 ¤ef2 22.¦g1 ¦e8)
18...¦xa2 19.¤e6 £xd1+! 20.¢xd1 ¥xe6
Avantajul dinamic al negrului decide
partida in cateva mutari] 17...¦xa2 18.h3 c5
19.£g1 [19.£d3 ¥a6 20.£xd7? (20.£f3!µ)
20...£h4+ 21.g3 ¦xe2+ 22.¥xe2 £xg3+–+;
19.£d6 ¤e3 20.¦d2 ¦a1] 19...¤gf6 20.e5
[20.¤d2 ¦xd2 21.¦xd2 ¤xe4] 20...¤e4
21.h4 [21.£e3 ¥b7 22.h4 (22.¤d2 ¤xd2
23.¦xd2 ¦xd2 24.£xd2 ¤b6! se schimba
unica figura implicata in joc a albului
(24...£e7!‚) 25.£xd8 ¦xd8 26.¤c1 ¤d5
27.¤d3 ¤e3µ) 22...£e7 23.¤d2 (23.h5 g5–
+) 23...¤xd2 24.¦xd2 ¦xd2 25.£xd2 f6
dupa deschiderea ambelor coloane centrale,
pozitia albului se prabuseste imediat]
21...c4 22.¤c1 Daca nu am cunoaste faptul
ca aceasta partida s-a desfasurat intre 2
titani ai sahului,am putea considera,din
modul de dispunere pe prima linie a
figurilor, ca albul s-a pregatit deja pentru
runda urmatoare [22.bxc4 £a5 23.£e3 b3+
24.¤ec3 ¤dc5 25.¥e2 ¦c2 26.¦d5 ¦xc3
27.¤xc3 b2 28.0–0 £xc3–+; 22.£e3 c3
23.£xe4 c2 24.¦d2 (24.¦c1 ¤c5!)
24...cxb1£+ 25.£xb1 ¦xd2 26.¢xd2
¤xe5+–+] 22...c3!? [Dupa cum a aratat
Anand,se putea castiga mai usor cu
22...¦b2.Din punct de vedere practic, poate
ar fi fost recomandabil castigul mai sigur,
insa, tocmai acest mod spectaculos, lipsit
de menajamente l-au facut pe Kasparov
unul dintre cei mai iubiti ( daca nu chiar cel
mai indragit) practicanti din istoria acestui
sport. 22...¦b2 …23.£d4 c3 24.£xe4 c2–+]
23.¤xa2 c2 In aceasta pozitie, Karpov se
gasea deja intr-o severa criza de timp, iar
pozitia, era oricum, dar nu usor de continuat
24.£d4?! [24.¦c1!? ¤xe5 25.¦xc2 ¥g4
(25...¤d3+ 26.¥xd3 £xd3) 26.¤d2 ¤d3+
27.¥xd3 £xd3 28.¤xe4 £xe4+ 29.¢d2
£xf4+ 30.£e3 ¦d8+–+] 24...cxd1£+ Sa ai
2 dame impotriva lui Karpov ( fie si pentru
o singura mutare) e un lucru cu adevarat
rarisim 25.¢xd1 [La 25.£xd1 Kasparov
indica varianta: 25...¤g3 26.¦h3 ¤xf1
27.¢xf1 ¤c5 28.£xd8 ¦xd8 29.¦e3 ¦d1+
30.¦e1 ¥a6+–+] 25...¤dc5! 26.£xd8
¦xd8+ 27.¢c2 [27.¢e1 ¥g4 Pozitia aceasta
este cu adevarat impresionanta.In schimbul
unui pion, piesele negrului, dispuse ideal,
actioneaza asemenea unui mecanism extrem
de bine realizat/coordonat 28.¥e2 ¥xe2
29.¢xe2 ¤g3+–+] 27...¤f2“ Albul a
depasit timpul de gandire, insa soarta sa era
oricum pecetluita [27...¤f2 28.¦g1 ¥f5+
29.¢b2 (29.¢c1 ¦d1+ 30.¢b2 ¦xb1#)
29...¤d1+ 30.¢a1 ¤xb3#]
Dezvoltarea initiativei 9
Valoarea figurilor in atac. Cand vorbim de
valoarea figurilor in atac trebuie evidentiat
faptul ca este mai important numarul lor
decat valoarea lor generala.Ceea ce ne
intareste inca o data importanta mobilizarii
cat mai multor figuri in atac. Un alt aspect
ce merita relevat este ca primeaza
implicarea lor in ofensiva, valorii lor
standard; de exemplu un ¤ care creeaza
8
amenintari imediate poate fi uneori mai
puternic decat un ¦.
Eliminarea aparatorilor.
Poate ar merita punctat un lucru.In multe
lucrari se recomanda partii aflate in atac sa
deschida liniile si sa elimine/schimbe
aparatorii.Iar partea care se afla in defensiva
trebuie sa elimine/schimbe piesele
atacatoare.La prima vedere pare ca fiecare
din pati trebuei sa faca acelasi lucru,dar in
conditiile unui joc de adversitate,este
imposibil ca acelasi lucru sa fie bun pentru
ambii combatanti.Insa diferenta dintre cele
2 actiuni este fundamentala:cine ataca
trebuie sa elimine/schimbe aparatorii cei
mai importanti cu piese care nu participau
efectiv la atac;sau daca are superioritate
mare numerica,poate schimba succesiv
atacant/aparator.Cine se apara trebuie sa
incerce eliminarea/schimbarea celor mai
periculoase piese ofensive cu acelea care nu
il ajuta foarte mult in sistemul defensiv.
Deci fiecare schimba, dar alte piese, in
functie de importanta lor temporara in
cadrul raportului atac/aparare 1.e4 e5 2.¤f3
¤c6 3.¥b5 a6 4.¥a4 ¤f6 5.0–0 ¥e7 6.¦e1
b5 7.¥b3 d6 8.c3 0–0 9.h3 Albul nu mai
poate fi impiedicat sa realizeze d4,avand
controlul centrului . Negrul are la dispozitie
2 planuri majore: 1 sa atace centrul albului
cu ajutorul pionilor ; 2 sa atace centrul
albului cu ajutorul figurilor .Primul plan se
poate realiza in 2 moduri: a) Spaniola
inchisa 9...¤a5 10¥c2-c5 11d4-£c7 urmat
de ¥d7,¦ac8 si,la un moment dat,cd4 cu
presiune la d4 si pe coloana c, ceea ce este
destul de neplacut pentru alb.Albul fie isi
continua dezvoltarea,fie joaca d5 sau de5.
b) Varianta Breyer 9...¤b8 10d4-¤bd7 .
Negrul vrea sa apere pionul e5 de pe un
camp care nu-l impiedica sa joace
c5.11¤bd2-¥b7 .In continuare albul joaca
de regula ¥c2,¤d2-f1–g3 [9.d4?! ¥g4
10.d5 centru alb isi pierde forta
principala,flexibilitatea(10.¥e3 nu este un
camp prea bun 10...exd4 11.cxd4 ¤a5
12.¥c2 c5) ] 9...¥b7 10.d4 ¦e8 11.¤bd2
¥f8 12.a4 [12.¤f1? exd4 13.cxd4 ¤a5!
(13...¤xe4? 14.¦xe4 ¦xe4 15.¤g5 ¦e7
16.£h5) ] 12...h6 13.¥c2 Vrea sa apere
e4,dar poate si ¥d3 sa-l oblige pe negru sa
ia o decizie cu pionul b5.Un pion este cu
atat mai puternic,cu cat are la dispozitie mai
multe posibilitati (ideal ar fi sa aiba 3
posibilitati: sa poata captura;sa poata
avansa; sa stea) 13...exd4 14.cxd4 ¤b4
15.¥b1 c5 16.d5 albul vrea ¦a3,¤h2,¦g3
cu atac pe flancul regelui.Negrul,daca este
lasat,cel mai bine are continua cu ¤d7, c4,
¤c5, ¤bd3, g6, ¥g7.S-ar ajunge astfel
intr-o pozitie destul de asemanatoare cu
cele din Apararea Benoni 16...¤d7 17.¦a3
f5 [17...c4 Cealalta posibilitate, mai sigura.
Decizia negrului are insa un profund
substrat psihologic. Mai erau 5 partide din
acest meci si Kasparov conducea cu 1 punct
( lui ajungandu-i si meciul egal,campionul
pastrandu-si coroana in acest caz).In
partida precedenta, Kasparov, cu negrele a
propus remiza intr-o pozitie superioara.
Karpov a acceptat atunci remiza,
interpretand gestul adversarului ca o
slabiciune, o ezitare. Din acest motiv in
aceasta partida a optat pentru o pozitie in
care albul sa fie obligat sa joace dinamic,
pentru a compensa defectele de structura de
pioni ( jocul dinamic cerand un grad sporit
de incredere in sine, pentru a putea sacrifica
piese pentru continuarea atacului).
Kasparov insa explica ca el fusese
"programat" in partida 19 sa faca remiza, iar
acum sa-l "distruga (crush)" pe Karpov]
18.¦ae3!? ¤f6 [18...f4 Era interesanta si
aceasta mutare,in speranta realizarii unei
blocade pe campul e5.Probabil insa ca
negrul nu va avea timp de asa ceva,albul
avand eventual posibilitatea,dupa ¦3e2 sa
continue cu sacrificiul tipic §e5 sau chiar cu
b3,¥b2.] 19.¤h2 O noutate teoretica pentru
acea vreme.Conform bazei mele de date,tot
in acel an,insa cu cateva luni inainte s-a
jucat ¦ 3e2.Albul vrea insa sa permita atat
9
venirea damei in atac,cat si posibilitati
suplimentare pentru turnul din e3,care s-ar
putea "muta",la un moment dat pe g3
19...¢h8 [In cazul 19...fxe4!? initiativa
albului incepea sa ia forme concrete
20.¤xe4 ¤bxd5 (20...¤fxd5 21.¦g3‚)
21.¤xf6+ ¤xf6 22.¦xe8 ¤xe8 23.£d3]
20.b3!² Albul urmareste sa-si mobilizeze
cat mai mult figuri spre regele advers.In
plus nebunul din b2 va avea "in vizor"
regele din h8 20...bxa4 [20...fxe4 21.¤xe4
¤bxd5 a) 21...¤fxd5 22.¦f3‚ (22.¦g3‚) ;
b) 21...¥xd5 22.¤xf6 ¦xe3 23.¦xe3 £xf6
24.¤g4 £d4 25.¥d2 se ameninta ¤h6
25...¢g8 26.£c1‚; 22.¤xf6 ¦xe3
(22...¤xf6 23.¦xe8 ¤xe8 24.£d3 ¤f6
25.¤g4+-; 22...¤xe3 23.£d3+-) 23.¦xe3
¤xf6 (23...£xf6 24.£c2; 23...gxf6 24.¦g3)
24.¤g4 atacul albului este deosebit de
periculos] 21.bxa4 c4 [21...fxe4?! acum
capturarea pionul d5,dupa §f5:e4 era si mai
slaba,deoarece deschidea suplimentar si
diagonala a2-g8.Ideea mutarii §c4 este de a
putea juca,la un moment dat ¤d3.Nebunul
din b1 este extrem de periculos,cu atat mai
mult cu cat "omologul" sau din b7 nu-i
poate opune rezistenta] 22.¥b2! fxe4
[22...¤d3 23.¥xd3 cxd3 24.£b3] 23.¤xe4
¤fxd5 [23...¤bxd5 24.¤xf6 ¤xe3
(24...¦xe3 25.¦xe3 ¤xe3 26.£h5 negrul nu
se mai poate apara) 25.£h5 gxf6 26.£g6+-
] 24.¦g3 [24.£h5 Aceasta mutare ar fi putut
duce la un mat deosebit de spectaculos,insa
doar in eventualitatea unei aparari slabe,
ceea ce, evident, nu era cazul in aceasta
partida 24...¤xe3?? (24...¦e5!?; 24...c3!
25.¦xc3 ¦e5÷) 25.£xh6+ ¢g8 26.¤g5
gxh6 27.¥h7#] 24...¦e6! Negrul incearca
sa-si aduca si el cat mai multe piese in
aparare pentru a rezista atacului "nemilos"
25.¤g4 £e8 [25...¤d3!? Dupa cum au
aratat amandoi jucatorii dupa partida,dar si
"exegetii",aceasta mutare era singura care-l
tinea pe negru in joc.Kasparov explica ca
mutarea £e8 este foarte logica,insa in
aceasta pozitie "total dezechlibrata" e
nevoie de "cea mai buna mutare"!]
26.¤xh6! Mutare efectuata foarte
rapid.Consider ca explicatia lui Kasparov
este deosebit de instructiva pentru noi,
"muritorii".Albul are in acest moment in
atac 7 piese: dama,2 turnuri,2 nebuni si 2
cai.Negrul se apara in acest timp cu 5 figuri:
dama,¦e6,¥f8,§g7,§h6.Deci raportul este
7:5.In urma mutarii ¤h6,raportul devine
6:4,care este mai avantajos pentru alb
26...c3?! [Iata si cateva variante mai
concrete: 26...¦xh6 27.¤xd6 ¦xd6 a)
27...£xe1+ 28.£xe1 ¦xd6 29.£e4 ¤d3
30.¥xd3 cxd3 31.£h4+ ¢g8 32.¥xg7 ¥xg7
33.£g4; b) 27...£d7 28.£g4 £xg4
(28...¦xd6 29.£h5+ ¢g8 (29...¦h6
30.£xh6+) 30.¥h7+ ¢h8 31.¥g6+ ¢g8
32.£h7#) 29.¤f7+ ¢g8 30.¤xh6+ gxh6
31.¦xg4+ ¢f7 32.¥g6+ ¢g8 33.¥f5+ ¢f7
34.¥e6+ ¢e8 35.¥xd5+ ¢d7 36.¥xb7; c)
27...£h5 28.¦g5 £xd1 29.¤f7+ ¢g8
30.¤xh6+ ¢h8 31.¦xd1 c3 32.¤f7+ ¢g8
33.¥g6 cxb2 (33...¤f4 34.¥xc3 ¤xg6
35.¥xb4 ¥xb4 (35...¢xf7 36.¦d7+ ¢f6
37.¦xg6+ ¢xg6 38.¦xb7 ¥xb4 39.¦xb4)
36.¦xg6 ¢xf7 37.¦b6) 34.¦h5; 28.¦xe8
¦xe8 29.£h5++-] 27.¤f5 cxb2 28.£g4!±
¥c8 29.£h4+ [29.¤xg7? ¦xe4!] 29...¦h6
[29...¢g8 30.¤h6+ (30.¤g5? ¦xe1+
31.¢h2 ¥xf5 32.¥xf5 ¦h1+! 33.¢xh1
b1£+ 34.¥xb1 £e1+–+) 30...¢h8
31.¤f7+ ¢g8 32.¤eg5 ¦xe1+ 33.¢h2
negrul va primi mat] 30.¤xh6 gxh6
31.¢h2! Raportul piese in atac:piese in
aparare a devenit acum 5:3,ceea ce deja este
decisiv 31...£e5 [31...¦a7 32.¤f6 £f7
33.¦e8 ¤xf6 34.£xh6++-] 32.¤g5 £f6
33.¦e8! ¥f5 [33...¥b7 34.£xh6+ £xh6
35.¤f7#] 34.£xh6+! £xh6 35.¤f7+ ¢h7
36.¥xf5+ £g6 37.¥xg6+ Kasparov isi
critica aceasta decizie pe care o considera o
mare greseala (desi castiga lejer cu
ea).Aceasta exprima mentalitatea lui,cand
exista o mutare care termina partida pe
loc,toate celelalte sunt greseli grave ( chiar
daca si ele aduc castigul,insa ceva mai
10
tarziu)! [37.¦xg6! ¤e7 38.¦xe7!+-]
37...¢g7 38.¦xa8 ¥e7 39.¦b8 a5 40.¥e4+
¢xf7 41.¥xd5+ 1–0 Kasparov,Garry -
Karpov, Anatoly, Campionatul Mondial,
partida 20, Lyon, 1990
Concluzii: 1 Mobilizeaza cat mai multe
piese in atac! 2 In practica este mult mai
greu sa te aperi decat sa ataci 3.Victoria
cere de multe ori sacrificarea de figuri 4
Cand ai superioritate numerica in atac
schimba atacantii pe aparatori!
XABCDEFGHY
8r+l+-trk+(
7+-+n+-zpp'
6p+-wQpwq-+&
5+-+pzp-+-%
4N+-+-zP-zP$
3+-+-+-+R#
2PzPP+-+P+"
1+-mKR+L+-!
xabcdefghy
Dezvoltarea initiativei 10
In aceasta pozitie,ceea ce iese rapid in
evidenta este ramanerea in urma cu
dezvoltarea flancului damei de catre
negru.In plus,si o anumita lipsa de
mobilitate,calul nu poate muta fara a
provoca pagube,acelasi lucru si in cazul
nebunului.Pe termen lung insa ( din punct
de vedere static),negrul nu sta rau
deloc.Cele 2 coloane semideschise spre
regele advers,precum si pionii centrali care
ar putea fi avansati, asigurand un avantaj de
spatiu ii ofera negrului destule sperante.
Asadar, albul tebuie sa atace cat mai repede,
sa profite de mobilitatea si coordonarea
superioara a propriilor figuri.In conducerea
atacului,asa dupa cum se stie , sunt foarte
importante 2 aspecte:deschiderea de linii si
eliminarea aparatorilor adversi (alaturi de
aducerea de noi piese in atac). Prin mutarea
urmatoare, albul realizeaza aceste
deziderate. 18.f5!! £h6+ [18...£xf5 19.¦f3
£g4 20.¦xf8+ ¤xf8 21.¤b6+- cele 2 figuri
albe,£d6 si ¤b6 in urma unui efort
comun,reusesc sa castige o figura adversa]
19.¢b1 ¦xf5? Analizele acestei partide au
demonstrat ca aceasta mutare s-a constituit
intr-o eroare [Trebuia 19...¤f6 20.£xe5
(Kasparov arata ca albul ar fi obtinut
avantaj in acest fel: 20.fxe6 ¤e4 21.£xd5
¤d2+ 22.¦xd2 ¦xf1+ (Insa mutarea
22...¥xe6! propusa de Nunn pare sa ii ridice
serioase probleme 23.£d6 £xd2 24.£xd2
¦xf1+ 25.£c1 ¥xa2+ 26.¢xa2 ¦xc1–+)
23.¦d1 ¦xd1+ 24.£xd1 ¥xe6 25.¤c5±)
20...¤e4 21.£d4 ¦xf5 22.¦f3 ¦f4 23.¤b6
¦b8 24.£e5 ¦xf3 25.gxf3 ¤d2+ 26.¢a1
¦xb6 27.£c7 £e3 28.£xc8+ ¢f7 29.¥d3
cu atac periculos] 20.¦f3! Excelent planul
albului.Schimba cea mai activa figura
adversa,¦f5.Piesele negrului de pe flancul
damei sunt practic paralizate ( nu merge nici
macar ¦b8 din cauza ¤c5);negrul va fi
astfel obligat sa joace doar cu dama.Trebuie
insa subliniat ca albul este obligat,in
continuare sa creeze amenintari,altfel
adversarul va putea sa rezolve problema
celor 3 figuri si atunci avantajul va trece de
partea lui. 20...¦xf3 [20...£f6 21.¦xf5!
£xf5 22.¥e2 £f7 23.¥g4 ¤f6 24.¤b6+-]
21.gxf3 In urma schimbului pe f3,negrul a
reusit sa inchida coloana f,insa exista si un
aspect negativ,se deschide diagonala f1–h3
pentru nebun,care ca putea presa la e6
21...£f6 [21...¢f7 22.£c6 ¦b8 23.¥xa6
¥xa6 24.£xd7+ ¢g8 25.£a7+-] 22.¥h3
¢f7 Albul si-a atins obiectivele vizate dupa
mutarea f5:singura piesa activa a
negrului,£f6,a fost si ea obligata sa treaca
in aparare,£d6,¥h3 si ¤a4 au fiecare cate
un rol bine definit.Singura piesa a albului
care inca nu participa efectiv este
¦d1.Asadar,trebuie deschise linii si pentru
turn. [22...¤f8? 23.¤b6 £xf3 24.¦f1+-]
23.c4! [23.f4!? pe aceeasi tema,deschiderea
11
liniilor 23...£e7 (23...exf4 24.¦e1) 24.fxe5
£xd6 25.exd6 ¦a7 26.¦f1+ ¤f6 27.¤c5 h6
28.b3 negrul este total lipsit de mobilitate]
23...dxc4 [23...d4 24.f4 £e7 (24...exf4
25.¦xd4+-) 25.fxe5 £xd6 26.exd6 e5
27.c5 ¤xc5 28.¥xc8 ¦xc8 29.¦c1 ¤xa4
30.¦xc8 ¢e6 31.¦a8±] 24.¤c3! Foarte tare
jucat,in urma mutarii d:c4 s-a creat un post
foarte important la e4,pe care ¤ urmeaza
sa-l ia in primire [albul refuza
transformarea avantajului sau dinamic in
unul static ce survenea dupa: 24.£c6 ¦b8
25.¦xd7+ ¥xd7 26.£xd7+ ¢g6 negrul mai
are anumite sperante,cel putin si-a rezolvat
problema figurilor de pe flancul damei]
24...£e7 [24...¤f8? 25.£c6! ¦b8
26.£c7++-] 25.£c6 ¦b8 26.¤e4 ¤b6
[26...¢f8 27.¥xe6 £b4 28.£d6+ £xd6
29.¤xd6 ¢e7 30.¤xc8+ ¢xe6 31.¦d6+
¢f5 32.¤e7+ ¢f4 33.¦xd7+-; 26...¤f8
27.¤d6+ ¢g8 28.¤xc8 £b4 29.£xe6+!
¤xe6 (29...¢h8 30.£xe5+-) 30.¥xe6+
¢f8 31.¦d8#] 27.¤g5+ ¢g8 [27...¢f8
28.¤xh7+ ¢g8 29.¤g5 ¥b7 30.¥xe6+ ¢h8
31.£d6! £xd6 32.¦xd6 ¥a8 33.¢c2
Figurile negrului sunt aproape paralizate]
28.£e4! Desigur,nu trebuie uitat de
centralizarea pieselor 28...g6 29.£xe5 ¦b7
30.¦d6! Toate figurile albului sunt dispuse
optim,negrul nu mai poate evita pierderile
materiale 30...c3 [30...¤a4 31.¦xe6+-
¦xb2+ 32.£xb2] 31.¥xe6+ ¥xe6 32.¦xe6
Negrul a cedat
Concluzii:
1. Deschiderea de linii si eliminarea
aratorilor adversi sunt 2 cai fundamentale in
conducerea atacului;
2. In situatia in care adversarul are piese
aflate temporar in afara jocului, trebuie sa
schimbam piesele active ale adversarului.
3. Cand avem avans de dezvoltare trebuie sa
urmarim cu orice pret deschiderea urgenta a
coloanelor [32.¦xe6 ¤c4 33.£xc3! ¤a3+
34.¢c1 £f8 35.£xa3+-]
XABCDEFGHY
8-+-trr+k+(
7+-+l+pzpp'
6pzp-zppsn-+&
5+-wq-+PwQ-%
4P+PsNP+-+$
3+PsN-+-+P#
2-+-+-+P+"
1+-+R+R+K!
xabcdefghy
Dezvoltarea initiativei 11
22.¦d3! … ¦g3. Conditiile sunt perfecte
pentru ca turnul sa intre in atacul asupra ¢
advers: albul are avantaj de spatiu, centrul
este stabil, regele negru este lipsit de
aparatori. 22...h6 23.£h4 Cel cu initiativa
trebuie sa faca mutari spre inainte, cand insa
este nevoit sa se retraga cu o piesa, pasul
inapoi trebuie sa fie minim 23...e5? negrul
isi pierde rabdarea si avanseaza §e6, insa in
acest mod blocheaza centrul, ceea ce
mareste forta atacului albului pe flancul
regelui [23...¢h7² … exf5] 24.¦g3! ¢h7?!
[24...¢h8 25.¤c2! ¥c6 26.¦ff3 ¦g8 27.¤e3
negrul este fara mari sperante] 25.¤f3! …
26.¤g5+ ¢g8 27.¤e6! … 28.£xf6 25...¦f8
26.¤d5! elimina importantul aparator ¤f6
26...¤xd5 27.¤g5+ ¢g8 [27...¢h8
28.¤xf7+ ¦xf7 29.£xd8++-] 28.f6!! ¤e3
[28...¤xf6 29.¦xf6! ameninta 30.¦xh6
29...hxg5 30.£xg5 g6 31.¦xg6+ fxg6
32.£xg6+ ¢h8 33.£g7#] 29.fxg7
[29.¤e6!+- cu mat in cateva mutari]
29...¤xf1 30.gxf8£+ ¦xf8 31.¤e6+
12
 XABCDEFGHY Ideea mutarii b4 3...¤e6 4.¤e7 deschide
bateria £+¥ 4...£g7 [4...¦g7 5.¤xd5+-]
8r+-tr-+k+( 5.¤xg8 ¢xg8 6.£xd5 restul e chestie de
7zpp+q+-vl-' tehnica 6...¥c5 7.e3 b5 8.¦a8 ¦xa8
6nsnp+-zp-+& 9.£xa8+ £f8 10.£e4 £h6 11.¦a1 b4
12.¦a5 ¥f8 13.£g4+ £g7 14.£h4 h6
5+-+-zp-sNQ% 15.¦a8 ¤c7 16.¦xf8+! £xf8 17.£g4+ ¢h8
4-+-zPP+-+$ 18.£f5 1–0 Aronian,L-Ivanchuk,V/Istanbul
2012
3+-+-+-+-#
2PzP-+NzPPzP"
1tR-+-+RmK-! XABCDEFGHY
xabcdefghy 8r+-+-wqk+(
Dezvoltarea initiativei 12 7+pzp-+-zpp'
6p+nvl-+-+&
1.£h7+ ¢f8 2.f4! o mutare cheie prin care
se include in atac si ¦f1 2...exd4 3.f5 cu 5+-+p+-+-%
amenintarea ¤e6, fortand deschiderea 4-+-zPP+n+$
drumului §f5 3...fxg5 4.f6 ¥h8 5.£xh8+
¢f7 6.£g7+ ¢e6 7.f7 regele "curajos" al
3+-zP-+N+-#
negrului a devenit prea activ 7...¢d6 2PzPQ+-+PzP"
8.¤xd4 ¢c7 9.£e5+ £d6 10.¤e6+ 1–0 1tRNvL-+-mK-!
Navara,D-Ris,R/Reykjavik 2013
xabcdefghy
Dezvoltarea initiativei 14
XABCDEFGHY
Negrul are avantaj de dezvoltare, albul are
8-tr-+-+rmk( jumatate de tabla nemiscata. este momentul
7+-sn-+p+p' includerii in atac a ultimei figuri
6-zp-+-wq-+& neparticipante, ¦a8 1...¦e8!! 2.¤bd2 [2.e5
¤cxe5 sacrifica cea mai departata piesa de
5zp-vlp+N+-% ¢ advers, pentru a deschide liniile 3.dxe5
4-+-+-+-+$ ¥c5+ 4.¢h1 ¤f2+ 5.¢g1 ¦xe5 6.¥d2
(6.¤xe5 ¤h3+) 6...¤g4+ 7.¢h1 ¦h5 se
3zPPzpQ+-zP-# ameninta £f3 8.¥e1 ¤xh2] 2...¥xh2+
2-+L+PzP-zP" 3.¢h1 [3.¤xh2 £f2+ 4.¢h1 ¤e3]
1tR-+-+RmK-! 3...¤ce5!! Aduc e inca o piesa in atac, cu
amenintarea spectaculoasa ¤d3 4.dxe5
xabcdefghy ¦xe5 5.¤xe5 £f2 6.¤ef3 ¤e3–+
Dezvoltarea initiativei 13

Aronian a gasit o frumoasa combinatie,

avand ca pretext includerea ¦a1 in atac
1.b4! axb4 [1...¥f8 2.¤d4 ¦g7 3.£xc3
castigand un pion] 2.axb4 ¥xb4 3.¦a7!+-

13
 XABCDEFGHY
8-+-+-+k+(
7zpp+-sn-+-'
6-+-sN-vlpzp&
5+PzP-zp-+-%
4-+-+P+-+$
3+-+-+q+-#
2P+-mKLtr-+"
1tR-vLQ+-+-!
xabcdefghy
Dezvoltarea initiativei 15
Problema negrului consta in includerea in
atac a celor 2 figuri usoare 1...¤d5!! 2.exd5
[2.¢e1 ¦f1+ 3.¥xf1 ¥h4+ 4.¢d2 ¥g5+
5.¢e1 (5.¢c2 ¤b4+) 5...£g3+ 6.¢e2
¤c3#; 2.¥b2 ¥g5+ 3.¢e1 £h1+ 4.¢xf2
¥h4#] 2...e4 o mutare cu valente multiple:
se ameninta £c3 mat; deschide diagonala
¥f6; aduce si pionii in lupta 3.¢e1 ¥c3+!
[3...£g2 4.¢d2 ¥xa1 5.c6 £f3 6.¤xe4
£xe4 7.c7 £f4+ 8.¢e1 ¥c3+ 9.¥d2 £g3
10.¥xc3 ¦f3+ 11.¢d2 ¦xc3 12.d6 £e3+
13.¢e1 ¦c1 14.£xc1 £xc1+ 15.¢f2 £c5+
16.¢f3 ¢f7 17.¥f1 £f5+ 18.¢g3 £e6
19.¢f2 h5 20.a4 ¢f6 21.¥g2 £c8 22.¢g3
g5 0–1 Van Wely,L - Stellwagen, D
/Amsterdam 2009/CBM 132] 4.¥d2 £g3!!
amenintarea este £g1 5.¥xc3 e3 si albul nu
poate evita cele 2 maturi posibile: £g1 sau
¦f1+£f2
2. Simtirea momentului
Cum sa simtim momentul optim declansarii
initiativei? Raspunsul nu este usor de dat. In
mod uzual acest lucru se intampla cand
piesele adverse stau pe campuri rele, avem
superioritate locala sau un element tactic
particula r functioneaza doar in acel
moment, dupa care posibilitatea dispare.
Intr-un joc practic nimeni nu spune:" Cauta
o mutare tare aici!" . De asemenea, piesele
adverse necoordonate ne fac sa "simtim" ca
trebuie sa existe ceva. Cum apare acest
feeling? Clar tine si de partea innascuta, dar
se poate si dobandi prin exercitii tactice.
Cateva sfaturi:
1 Nu fiti "creativi" cand aveti ¢ in centru si
suneti ramasi in urma cu dezvoltarea
2 Primele mutari pe care trebuie sa le
studiem sunt cele cu tempo si care vizeaza
centralizarea
XABCDEFGHY
8r+-tr-+k+(
7+R+-+pwq-'
6-+-+-sn-zp&
5+-+-zpP+-%
4p+-+-+-+$
3+p+-sNQzP-#
2-+-+NzP-zP"
1+L+-+-mK-!
xabcdefghy
Simtirea momentului 1
Nu trebuie sa fim mari sahisti ca sa
intelegem ca pionii liberi ai negrului il vor
costa pe alb cel putin o figura usoara.
Aceasta in cazul fericit pentru el. Asadar
singura speranta a albului este sa se lanseze
in actiuni ofensive si cat mai urgente pe
flacul regelui 1.¤c3! Includere piese noi in
atac, element esential despre care am tot
discutat in exemplele anterioare 1...¦ac8
2.¤ed5! ¤xd5 3.¤xd5 un prim pas realizat
de catre alb, eliminarea unui important
aparator al negrului, ¤f6 3...¦c1+ 4.¢g2
¦xb1 Sokolov apreciaza ca aici putem vorbi
de un sacrificiu pentru indepartarea
figurilor, negrul pierde 2 tempouri pentru a
castiga ¥b1, insa pe termen scurt ¦b1 sta in
afara jocului 5.f6 £h7 6.¤e7+ ca si in
14
multe cazuri, calul este o piesa teribil de
puternica in atac 6...¢h8 Aflat in criza de
timp, la mutarea a 39-a, negrul a fost pus in
fata unei decizii importante, incotro sa se
indrepte cu ¢ [6...¢f8 7.£d5 mutarile de
centralizare sunt, in majoritatea cazurilor,
foarte puternice (7.¤c6! ¦e8 8.£g4 b2
9.¦b8 ¦g1+ 10.¢h3 ¦xb8 11.¤xb8 ¦c1
12.¤d7+ ¢e8 13.¤xe5 ¦d1 14.£xa4+
¢d8 15.£xd1+) 7...¦d1 (7...¦e8 8.¤f5 a3
(8...¦d1 9.¦xf7+ £xf7 10.£c5+ ¢g8
11.¤xh6+) 9.¤xh6) 8.£xd1 £e4+ 9.£f3
£xf3+ 10.¢xf3 ¦a8 11.¤c6 ¢g8 (11...a3
12.¤xe5 a2 13.¦xf7+ ¢e8 14.¦e7+ ¢d8
15.¤c6+ ¢c8 16.f7+-) 12.¤xe5 ¦a6
13.¦xf7 ¦xf6+ 14.¦xf6 b2 15.¦b6 a3
16.¤d3 a2 17.¦xb2 a1£ 18.¢g2 lvanchuk
once won a similar position, but there is still
work ahead;] 7.¦d7 [7.¤c6 ¦f8 (7...¦e8
8.¦e7 ¦f8 9.¤xe5 b2 10.¤xf7+ ¦xf7
11.£a8+ £g8 12.¦e8) 8.¤xe5 ¦e1
9.¤xf7+ ¦xf7 10.¦b8+ £g8 11.¦xg8+
¢xg8 12.£g4+ ¢h7 13.£f5+ ¢g8
14.£g6+ ¢f8 15.£xh6+ ¢g8] 7...¦f8
8.£d5 ¦g1+ 9.¢h3 se ameninta ¦d8
9...¦c1 10.¦d8 ¦c8 11.¤xc8 £g8
[11...¦xd8 12.£xd8+ £g8 13.£d7 b2
14.¤e7 £f8 (14...£a8 15.¤c8) 15.£b7 a3
16.£b3 ¢h7 17.g4! Albul isi imbunatateste
treptat pozitia, negrul este in zugzwang
17...£e8 18.¢h4 e4 19.¢h5 £f8 20.g5
hxg5 21.¢g4 pentru a scapa de mat, negrul
trebuie sa-si dea pionii] 12.¦xf8 £xf8
13.¤d6 b2 [13...¢g8 14.¤f5 b2 (14...£c8
15.g4) 15.¤e7+ ¢h8 16.£b7 a3 17.£b3
¢h7 (17...£e8 18.g4) 18.g4 e4 19.¢h4
¢h8 20.¢h5 ¢h7 21.£b5 ¢h8 22.£b7
¢h7 23.g5 hxg5 24.£xe4+ ¢h8
25.¢xg5+-] 14.¤xf7+ ¢g8 15.¤xe5+
¢h7 16.£e4+ 1–0 Sokolov,I-Sarbok,T
/Reykjavik 2000
Simtirea momentului 2 [D97]
1.¤f3 ¤f6 2.c4 g6 3.¤c3 ¥g7 4.d4 0–0
5.¥f4 d5 6.£b3 dxc4 7.£xc4 c6 8.e4 ¤bd7
9.¦d1 ¤b6 10.£c5 ¥g4 11.¥g5? Albul
face o greseala dinamica, mutand de 2 ori
cu ¥, inainte sa-si incheie dezvoltarea.
Pozitia a rezultat din Grunfeld, deschidere
in care negrul ii ofera albului centrul, pentru
ca apoi sa-l submineze. Aici insa spargerile
clasice c5 si f5 par destul de greu de
realizat. Asadar din punct de vedere static
albul sta bine iar, insa el e ramas in urma cu
dezvoltarea, iar regele nerocat. Momentul
declansator al initiativei pentru negru este
generat de aceste aspecte dinamice
11...¤a4!! 12.£a3 [12.¤xa4 ¤xe4 13.£c1
(13.£xe7 £a5+ 14.b4 £xa4 15.£xe4 ¦fe8
16.¥e7 ¥xf3 17.gxf3 ¥f8–+) 13...£a5+
14.¤c3 ¥xf3 15.gxf3 ¤xg5µ] 12...¤xc3
13.bxc3 Dupa cum am aratat deja intr-un
exemplu anterior, cand avem avantaj de
dezvoltare si regele advers este in centru,
trebuei sa deschidem centrul si sa schimbam
piesele dezvoltate adverse. Fischer
demonstreaza validitatea acestor idei
13...¤xe4 14.¥xe7 £b6µ ‰/ 15.¥c4
[15.¥xf8 ¥xf8 16.£b3 ¤xc3!µ] 15...¤xc3!
16.¥c5 [16.£xc3 ¦fe8 17.¥xf7+ (17.£e3
£c7–+) 17...¢xf7 18.¤g5+ ¢xe7 19.0–0
¥xd1 20.¦xd1 £b5–+] 16...¦fe8+ 17.¢f1
Pozitia albului arata suspect. negrul are un
pion in plus, insa £ si ¤ sunt sub atac, e
nevoie de ceva agresiv 17...¥e6!!
[17...¤b5? 18.¥xf7+! ¢xf7 (18...¢h8
19.¥xb6 ¤xa3 20.¥xe8±) 19.£b3+ ¥e6
20.¤g5++-] 18.¥xb6 [18.¥xe6 £b5+
19.¢g1 ¤e2+ 20.¢f1 ¤g3+ 21.¢g1 £f1+!
22.¦xf1 ¤e2#; 18.£xc3 £xc5! 19.dxc5
¥xc3 20.¥xe6 ¦xe6–+; 18.¥d3 ¤b5µ]
18...¥xc4+ 19.¢g1 ¤e2+ 20.¢f1 ¤xd4+
21.¢g1 [21.¦d3 axb6 22.£c3 ¤xf3–+]
21...¤e2+ Practic din momentul jucarii
¥e6, pentru negru era suficient sa calculeze
pana acum, cand are minim remiza. Dat
fiind ca nu avea alternativa viabila, putea
executa mutarile, pe tabla, pana aici.
Ajungand in acest moment, ii revine
misiunea sa caute mai mult decat remiza
22.¢f1 ¤c3+ 23.¢g1 axb6 Intra si ¦a8 in
15
atac 24.£b4 ¦a4 25.£xb6 ¤xd1–+ 26.h3
¦xa2 27.¢h2 ¤xf2 28.¦e1 ¦xe1 29.£d8+
¥f8 30.¤xe1 ¥d5 31.¤f3 ¤e4 32.£b8 b5
33.h4 h5 34.¤e5 ¢g7 35.¢g1 ¥c5+
36.¢f1 ¤g3+ 37.¢e1 ¥b4+ [37...¥b3!?]
38.¢d1 ¥b3+ 39.¢c1 ¤e2+ 40.¢b1 ¤c3+
41.¢c1 ¦c2# 0–1 Byrne,D-Fischer,R/New
York 1956. O partida impresionanta , jucata
de Fischer la vasrta de 13 ani...
3. Mentinerea momentului
In continuare vom vedea cateva exemple in
care una dintre parti a preluat initiativa si a
reusit sa o mentina/dezvolte cu amenintari
continue. Cateva sfaturi:
1. Pentru mentinerea momentului, trebuiesa
marim presiunea, prin amenintari continue
2. Trebuie sa cautam mutari surprinzatoare
3. In jocul de mijloc, prezenta ¥ de culori
diferite favorizeaza partea care detine
initiative
4. cand avem initiativa, elemente
pozitionale - ca de exemplu un pion slab al
nostru - are o importanta mai mica5.
Trebuie sa fim atenti la contrasansele
adversarului, dar sa nu ne temem de
"fantome"
XABCDEFGHY
8r+-+-trk+(
7zppwql+p+-'
6-+-+p+-wQ&
5+-snn+-+-%
4-+-sN-+-+$
3+-+-+-+-#
2PzP-+-zPPzP"
1tR-vLR+-mK-!
xabcdefghy
Mentinerea momentului 1
Unul dintre cele mai cunoscute precepte in
sah este probabil a 7-a regula a lui Steinitz
:" Cand un avantaj suficient a fost obtinut,
jucatorul trebuie sa atace sau avantajul va
disparea" . Desigur, in prezent am invatat sa
facem diferenta intre avantajul static si cel
dinamic, dar profunda observatie a primului
campion mondial isi mentine intr-o mare
masura valabilitatea. Exemplul acesta este
un bun model pentru avantajul dinamic care
dispare pentru ca albul pierde momentul.
Albul a sacrificat o piesa pentru atac si
trebuie sa caute cat mai repede lovitura
decisiva. In partida insa a esuat in acest
demers si totul a devenit haotic 1.¤c6!
[1.¤f3? Calul albului se indreapta , usor,
spre g5. Insa ritmul este prea lent pentru
genul acesta de pozitie 1...¤e4 2.¤g5?
Neincluderea de piese noi in atac este o
cauza frecventa pentru pierderea initiativei
(2.¥e3! ¤xe3 3.¤g5! ¤f6 4.fxe3 £e5
5.¦xd7 ¦ac8² negrul are sanse sa faca
remiza, dar alternativa era o situatie
avantajoasa negrului) 2...¤ef6 3.¦xd5 exd5
4.£xf6 (4.¥e3! £c2 5.£xf6 £g6 Albul are
compensatie, dar nu mai mult decat atat)
4...£c2 5.¥e3÷ 1–0 Benjamin,J-Stripunsky,
A /Philadelphia 2006/CBM 112 ext (49);
1.£g5+ ¢h8 2.a4!! Pentru a aduce un nou
atacator , ¦a1–a3 . Cu 2 atacatori fara
omolog, nu ar fi logic ca negrul sa reziste
2...e5 3.¦a3 ¤e4 4.£h4+ ¢g8 5.£xe4 ¤f4
6.¦g3+ ¤g6 7.¦xg6+ fxg6 8.£xg6+ ¢h8
9.£h5+ ¢g8 10.¥h6 £d6 11.¤e6!]
1...¥xc6 2.£g5+ ¢h8 3.¦d4! f5 4.¦h4+
£h7 5.b4! dama negrului poate fi capturata
si ceva mai tarziu, este esential sa
continuam jocul agresiv. Este bine de
precizat ca in pozitiile cu echivalenta pentru
dama, cel cu aceasta piesa joaca dinamic,
iar partea cu echivalenta joaca static, avand
nevoie de mai mult timp pentru a-si
imbunatati piesele, apoi coordona 5...¤a4
6.¦xh7+ ¢xh7 7.£h5+ ¢g8 8.¥h6 ¦f6
9.£g5+ ¢f7 10.£g7+ ¢e8 11.¥g5 Pozitia
negrului s-a prabusit
16
 XABCDEFGHY
8-trlwq-trk+(
7zppsnpzppvl-'
6-+n+-+p+&
5+-+-zP-+p%
4-+-+QvL-zP$
3+-sN-+N+-#
2PzPP+-zPP+"
1+-mKR+L+R!
xabcdefghy
Mentinerea momentului 2
1.g4! Aceasta este o mutare veritabila de
atac. Albul deschide flancul regelui printr-o
operatie tactica, incercand sa-si foloseasca
avansul de dezvoltare. [1.¤g5 urmat de g4
duce , probabil, la aceeasi pozitie] 1...hxg4
2.h5! [2.¤g5 ¤e6 3.h5!] 2...gxf3 3.h6 O
mutare surprinzatoare la prima vedere,
blocheaza coloana h, insa se bazeaza pe
faptul ca negrul are probleme cu ¥g7
3...¥xe5 [3...¥h8 4.h7+ ¢g7 5.¥h6+ ¢xh7
6.¥g5+] 4.¥xe5 ¤xe5 5.£xe5 f6
Johannessen a analizat pana aici si s-a oprit
din calculul initial. A prevazut ca ar ramane
cu deficit material si fara ceva concret.
Daca avea insa simtul initiativei mai
dezvoltat, ar fi detectat cateva elemente
importante. Nebunul din c8 este departe de
propriul rege , §f a avansat deja , §g6 e
slabit, coloana g semi-deschisa. Partile
negative pentru alb consta in dama atacata
si ¥f1 nedezvoltat. Pentru un jucator
pozitional acest moment reprezenta capatul
variantei calculate. Intuitia insa ar trebui
sa-l ajute pe alb sa creada ca exista ceva
bun in aceasta situatie. Cu o atitudine
psihologica optima, ar fi realizat ca albul
este castigat, de fapt. 6.£g3 ¢h7 [6...¢h8
7.£xg6 ¦g8 8.£e4 d6 Este o metoda
defensiva mai buna, insa albul are o pozitie
strategic castigata daca echilibrul material a
fost restabilit] 7.¥d3 ¦g8 8.¦dg1 f5 [8...d6
9.¥xg6+ ¢h8 10.£xf3 ¥e6 11.¥d3 albul
are atac castigator pe coloana g] 9.¥xf5!
[9.¤e4!?] 9...gxf5 10.£g7+ ¦xg7 11.hxg7+
¢g8 12.¦h8+ ¢f7 13.¦xd8+-
Momentul ( simtirea si mentinerea lui ) si
includerea pieselor in atac constituie cele
mai importante concepte ale dezvoltarii
initiativei si atacului.
XABCDEFGHY
8-+rtr-+k+(
7+p+-+-+p'
6p+n+-vlp+&
5+-+Nzpp+-%
4-+-+P+-+$
3+P+l+P+-#
2P+L+-tRPzP"
1+K+-+-sNR!
xabcdefghy
Mentinerea momentului 3
Negrul are avantaj de dezvoltare, iar ¤g1 si
¦h1 ocupa pozitiile initiale. Schimburile de
piese ( inclusiv in acceptiunea lui Kasparov,
atacator vs aparator) sunt favorabile
negrului , care are toate figurile active
1...¦xd5! 2.exd5 ¤b4 O noua mutare spre
inainte, cu amenintare 3.¥xd3 ¦c1+ 4.¢xc1
¤xd3+ 5.¢d2 ¤xf2 6.¢e2 ¤xh1 Practic
era suficient de calculat pana aici si de
simtit ca acel cal, chiar daca nu scapa, ii
reclama mult timp ¢ alb sa-l captureze, in
plus , foarte probabil, se va jertfi pentru un
pion 7.¢f1 ¥d8 8.¤h3 ¥b6 9.g4 fxg4
10.fxg4 e4 11.d6 [11.¢g2 e3] 11...e3
12.¤f4 ¤f2 13.¤d5 ¥d8 14.¤xe3 ¤e4
15.¤c4 ¢f7 0–1 Chigladze,I-Lomsadze,D
/Tbilisi 2012
17
 XABCDEFGHY 4.£d5+ ¢h8 5.£xe5 Practic albul are atat
avantaj pozitional, cat mai ales de
8-+rtr-+k+( dezvoltare] 4.f4 ¢h8 [4...g5 5.¤d5] 5.¤d5
7zp-wqn+pzpp' se poate observa cum toate mutarile albului
6lzp-+p+-+& sunt spre inainte , agresive 5...¥xe5 6.fxe5
¤xe5 7.¤b6 ¦b8 8.¦c1 Includerea de piese
5+-+-+-+-% noi in atac 8...¤d7 9.¤xd7 ¥xd7 10.¦xc5
4-+-zP-+-+$ ¦fe8 11.¦c7 ¦xe1+ 12.£xe1 £d4+ 13.¢h2
£xd6 14.¦xd7 £xd7 15.£e5+ 1–0
3zP-+-zPP+-# Gharamian,T-Baryshpolets,A/ Cappelle la
2LwQ-vL-+PzP" Grande 2013
1tR-+-mK-+R!
xabcdefghy XABCDEFGHY
Mentinerea momentului 4
8r+-+-vl-tr(
Negrul avea la dispozitie si continuarea 7+l+-+kzp-'
pozitionala £c2, insa a decis ca este 6p+-+psn-+&
moemntul sa includa in atac si ¦d8
1...¤e5!! 2.dxe5 £c2 3.£xc2 [3.£b4 £d3 5wq-+psn-+-%
4.¢f2 £e2+ 5.¢g3 ¦xd2–+] 3...¦xc2 4.¥b3 4-zp-sNP+-+$
[4.¥b4 ¦e2+ 5.¢f1 ¦xa2+] 4...¦cxd2 5.¦d1
¦e2+ 6.¢f1 ¦b2+ 7.¢e1 ¦c8 8.¦d2 [8.¥a4
3+-+-vLP+-#
b5] 8...¦xb3 0–1 Janse,R-Carlsson,P 2PzPPwQ-+-+"
/Malmo 2011 1tR-sN-mKLtR-!
xabcdefghy
XABCDEFGHY Mentinerea momentului 6
8rsnl+-trk+( Pozitia este extrem de complicata, chiar
7+pwq-+-+p' daca am incerca sa calculam totul, acest
6p+-zp-vlp+& lucru ar fi aproape imposibil si, oricum, ar
duce la criza de timp. In asemenea cazuri
5+-zpP+p+-% cel mai bine este sa imbunatatim piesele,
4P+-+P+-+$ preferabil cu tempo. Il lasam pe adversar sa
"rezolve" problemele pozitiei 1.¦g5 ¤c6
3+-sN-+NzPP# [1...¤g6 2.e5 ¤d7 3.¤cb3 £a4 4.f4‚ forte
2-zP-+-zPL+" noi intra in lupta 4...¥e7 5.¤xe6 ¥xg5
1tR-+QtR-mK-! 6.¤xg5+ ¢g8 7.0–0–0 Piesele albului sunt
active si bine coordonate, intre piesele
xabcdefghy adverse nu exista o colaborare de calitate;
Mentinerea momentului 5 1...¤xf3+ 2.¤xf3 ¤xe4 3.£d4 ¤xg5
4.¤xg5+ urmat de £f4; 1...¦h5 2.¦xh5
Albul are avantaj de dezvoltare, ceea ce ¤xh5 3.£h2; 1...¤ed7 2.e5 ¤e8 3.£g2 ¥e7
reclama actiuni dinamice, altfel se evapora 4.¤xe6 ¥xg5 5.¤xg5+ ¢e7 6.£g4] 2.¤xe6
1.e5! dxe5 2.d6 £g7 3.¤xe5 ¤d7 [3...¥xe5 Atrage regele advers spre centrul tablei,

18
unde va intra in focul incrucisat al pieselor
albului 2...¢xe6 3.exd5+ ¤xd5 4.¤b3
Albul isi imbunatateste piesele cu tempo,
negrul fiind sa se apere prin mutarea unei
figuri deja dezvoltate ( £ in cazul de fata)
4...£d8 5.0–0–0+- Cu aceasta mutare albul
si-a pus regele in siguranta, dar si-a
centralizat si turn prin mutarea unei figuri
deja dezvoltate ( £ in cazul de fata) 4...£d8
5.0–0–0+- Cu aceasta mutare albul si-a pus
regele in siguranta, dar si-a centralizat si
turnul. E suficient sa comparam numarul
atacatorilor cu cel al aparatorilor sa
intelegem ca negrul este complet pierdut
XABCDEFGHY
8r+-wqk+-tr(
7+-+lvlpzpp'
6p+-sn-+-+&
5+pzp-+-+-%
4-+-sN-+-+$
3+-+-+-+-#
2PzPP+QzPPzP"
1tRNvL-tR-mK-!
xabcdefghy
Mentinerea momentului 7
Daca negrul apuca 0–0, pozitia lui devine
preferabila. Mutari de dezvoltare, ct tempo,
in jurl ¥e7 sunt necesare 1.¥g5 f6 [1...¤c8
2.¤b3 retragere fortata, dar se ameninta
¤xc5 2...¥e6 3.¥xe7 £xe7 4.£e4 ¦a7
5.£c6+] 2.¥f4 Tempoul pierdut de alb a
fost folosit total defavorabil de catre negru,
mutarea f7-f6 slabind campul e6 2...¤c8
3.£h5+ ¢f8 4.¤f5 Albul este castigat din
punct de vedere pozitional. castigurile
materiale vor veni in curand.
XABCDEFGHY
8-trl+-mk-tr(
7+-wq-+pzp-'
6p+-vl-+-zp&
5+-sn-+-vL-%
4-+QsN-+-+$
3+-+L+-+-#
2PzpP+-+PzP"
1+K+-tR-+R!
xabcdefghy
Mentinerea momentului 8
In aceasta pozitie complicata, la alb doar
¦h1 nu este implicat in joc. Ideal ar fi sa-l
imbunatatim cu tempo, insa acest lucru nu
este posibil. Albul a decis sa faca un
sacrificiu cu ¥g5 atacat, pentru a indeparta
£c7 de la apararea punctului f7 1.¥d8!!
£xd8 2.¦hf1 Ultima piesa vine in atac
2...¦b7 [2...f6 3.¤c6+-] 3.¥g6 f6 [3...£d7
4.¥xf7 £xf7 5.£d5! £xf1 6.¦xf1+ ¢e7
7.£f7+ ¢d8 8.¤c6#] 4.£d5?? [4.¦e3!+-
¦c7 (4...¦e7 5.¤c6 ¥e6 6.¦xe6) 5.£d5
¦e7 (5...¥b7 6.£xd6+) 6.¦fe1] 4...¦e7™
5.¤c6 ¥b7 6.£xc5 ¥xc5 7.¤xd8 ¥d5
8.¦d1 ¥e4! 9.¤f7 ¦xf7?? [9...¥xg6!
10.¤xh8 ¥e8! 11.¦d8 ¦e4! 12.¤g6+ ¢f7
13.¤f4 ¥b5 14.¤d3 ¥a3© negrul are
compensatie suficienta pentru calitate si
sanse bune de remiza] 10.¦fe1! ¥xc2+
11.¢xc2 ¢g8 12.¦d8+ ¦f8 [12...¥f8
13.¦e6 a5 14.¥xf7+ ¢xf7 15.¦a6+-]
13.¦xf8+ ¥xf8 14.g4! 1–0 Volokitin,A-
Mamedyarov,S/Eilat 2012
19
 XABCDEFGHY
8-+-trk+-tr(
7zpp+lsn-zpp'
6n+-vLpzp-+&
5+-zp-+-+-%
4-+P+q+-+$
3+-+-+N+-#
2PzP-wQLzPPzP"
1+-+R+RmK-!
xabcdefghy
Mentinerea momentului 9
Jobava, un jucator extrem de creativ, a
sesizat imediat ca are avantaj de dezvoltare
si ¢ advers stationeaza in centrul tablei.
Asadar e nevoie de deschiderea pozitiei,
mutari cu tempo, includerea de figuri noi in
atac 1.¤g5! £f5 [1...fxg5 2.£xg5 ¤c6
3.¥d3 £d4 4.£g6+ hxg6 5.¥xg6#] 2.¥xe7
¢xe7 Avand avantaj de dezvoltare, albul
este multumit cu schimbul pieselor usoare
active adverse, in plus isi poate imbunatati,
cu tempo, £ 3.£d6+ ¢e8 4.¦d5 Foarte
elegant, imbunatateste, cu tempo, ¦d1 4...e5
[4...exd5 5.¥h5+ g6 6.¦e1+ Un model de
coordonare ideala intre figurile albului] 5.f4
[5.¥h5+ g6 6.¥g4 £xg4 7.£xf6] 5...¤b4
6.¥h5+ g6 7.g4 ¤xd5 8.gxf5 ¥xf5 9.£xc5
¤xf4 10.¦xf4 exf4 11.£xf5 1–0 Jobava,B-
Izoria,Z/Tbilisi 2002
XABCDEFGHY
8r+lwq-trk+(
7zpp+-zp-+p'
6-+-+-zp-+&
5sn-zpP+-zpP%
4-+-+P+-+$
3+-+-+N+-#
2P+-wQLzPP+"
1+R+-mK-+R!
xabcdefghy
Mentinerea momentului 10
Exista multe elemente care ii indica albului
ca trebuie sa joace dianmic, pe flancul
regelui:- dezavantajul material- ¤a5,
¦a8,¥c8 in afara jocului, pe flancul damei-
¢ negru este slabit 1.¤xg5! [1.h6 e5!]
1...fxg5 2.£xg5+ ¢h8 [2...¢f7 3.h6 Practic
cu aceasta mutare se castiga 2 atacatori: §h6
si ¥e2-h5+ 3...¢e8 4.£g7] 3.h6 ¦f7 4.¥h5
£g8 [4...£f8 5.¥xf7 £xf7 6.¦h4 £f6
7.£xf6+ exf6 8.¦f4 ¥d7 9.¦xf6 c4 10.¢d2]
5.£xg8+ ¢xg8 6.¥xf7+ ¢xf7 Practic
negrul are doar piese nedezvoltate ( ¤a5, pe
marginea tabloei, poate avea acelasi statut) ,
total dezechilibru intre flancuri: 3,0,0 . La
modul general partea cu ¦ contra 2 figuri
usoare trebuei sa joace dinamic, luandu-i
mai putin timp sa-si imbunatateasca si
coordoneze piesele 7.¦c1 b6 8.¦c3 e6
[8...¥b7 9.¦g3±] 9.¦f3+ ¢e7 10.¦h5 exd5
11.¦e5+ ¢d6 12.¦e8 ¤c6 13.¦f6+ ¢d7
14.¦h8 1–0 Savchenko,S-Svidler,P
/Groningen 1993
20
 XABCDEFGHY
8rsn-+-trk+(
7+-+-+-vlp'
6-+p+q+-+&
5zppzPpzpp+-%
4-+-zP-+-wQ$
3zP-sN-zPR+P#
2-zP-vL-+P+"
1+-+-+RmK-!
xabcdefghy
Mentinerea momentului 11
Albul are piesele dispuse optim, iar negrul
are ¦a8 si nb8 pe pozitia initiala. Asadar e
usor de simtit momentul lansarii actiunilor
ofensive, pe flancul regelui 1.e4!! dxe4
[1...f4 2.dxe5; 1...fxe4 2.¦xf8+ ¥xf8 3.£d8
£e7 4.£c8] 2.¤xe4 Albul sacrifica piesa
cea mai departata de flancul regelui 2...fxe4
3.¦xf8+ ¥xf8 4.£g5+! Albul isi apropie
piesele de regele advers, cu tempo 4...£g6
5.£d8 ¤d7 [5...£g7 6.dxe5 Chiar daca la
un bilant contabil negrul are un ¤ in plus,
sahistic vorbind albul joaca cu un ¦ mai
mult 6...£e7 7.£c8] 6.£xa8 exd4 7.£c8
£e6 8.¥h6 £xh6 9.£xd7 £g7 10.£e6+
¢h8 11.£xe4 h6 12.£xc6 £e7 13.b4 axb4
14.axb4 d3 15.£f6+ 1–0 Swiercz,D-
Houska,J/ Caleta 2013
4. Cantitatea> calitatea
Principiul este usor de inteles. Orice piesa
poate ataca un camp o singura data. Un turn
nu cpatureaza mai agresiv un pion decat ar
face-o regele, sa zicem. Nici matul cu dama
nu se puncteaza mai bine decat altul cu
pionul. Deseori sacrificam o piesa pentru a
aduce alta, cu tempo, in atac. Daca vrem sa
dezvoltam initiativa, trebuie sa fim dispusi
sa dam un ¤ pe un §, un ¦ pe un ¤.
Trebuie sa cantarim ce conteaza mai mult,
perspectivele de a da mat sau un ipotetic
final cu dezavantaj material. Probabil cel
mai des intalnit sacrificiu este cel de
calitate.
XABCDEFGHY
8r+-wqk+-tr(
7zp-zpl+p+-'
6-+n+psn-+&
5+p+-zP-vL-%
4-vlpzP-+-+$
3+-sN-+-+-#
2PzP-+-zPPzP"
1tR-+QmKL+R!
xabcdefghy
Cantitatea> calitatea 1
1...¤e4! Negrul, cu piesa in plus ( care
urma sa fie recuperata de catre alb), a decis
sa sacrifice dama, obtinand cateva piese
inferioare bine coordonate 2.¥xd8 ¤xc3
3.bxc3 ¥xc3+ 4.¢e2 ¤xd4+ 5.¢e3
[¹5.£xd4 albul trebuia sa restituie dama,
pentru a elimina piesele negrului foarte bine
coordonate 5...¥xd4 6.¥f6 ¥xa1 7.¥xh8
negrul are pion in plus, dar asimetria
pronuntata si § liber h ii ofera perspective
de mentinere a echilibrului] 5...¦xd8 6.¦c1
¤f5+ 7.¢e2 ¥xe5 [7...¥a5!] 8.¢e1 ¥c6
9.£e2 ¦d5 10.£c2 ¥f4 11.£b2 ¦e5+
12.¢d1 0–0 13.¥e2 ¦d8+ 14.¢e1 ¥xc1
15.£xe5 ¥xg2 16.¥f3 ¥d2+ 0–1 Oms
Pallisse,J-Barsov,A /Catalunya 2012
21
 XABCDEFGHY
8-tr-+-tr-mk(
7zp-zplwq-vlp'
6-zp-zpn+p+&
5+P+-+p+n%
4NvLPzPp+-+$
3+N+-zP-zP-#
2P+-+-zPLzP"
1+R+Q+RmK-!
xabcdefghy
Cantitatea> calitatea 2
Va spuneam ca un element care ne poate
ajuta sa simtim momentul declansarii
initiativei este superioritatea numerica intr-
o anumita zona a tablei. Daca privim
jumatatea e-h, descoperim ca negrul are £
si 2 figuri usoare in plus. Asadar e
momentul realizarii unei "spargeri" 1...f4!
2.exf4[2.¥xe4 ¤g5! 3.¥g2 f3 negrul castiga
o piesa; 2.¦e1 f3 3.¥f1 a5 4.¥c3 ¤g5 5.d5
¥h3 greu de crezut ca albul poate rezista
atacului] 2...¤exf4 3.gxf4 ¤xf4 4.¥d2
¤xg2 5.¢xg2 £h4!? [5...e3! urmat de
£e4+ si ¥h3] 6.f4 [6.¢g1 ¦f3] 6...exf3+
7.¦xf3 ¥g4 8.¦xf8+ ¦xf8 9.£e1 ¥f3+
10.¢g1 £g4+ 11.£g3 ¥xd4+ 12.¤xd4
£xd4+ 13.£f2 £xf2+ 14.¢xf2 ¥e4+
15.¢e3 ¥xb1 16.¤c3 ¥f5 17.¤d5 ¦f7
18.¥c3+ ¢g8 0–1 Moreno,A-Klein,M/ICC
INT 2009
XABCDEFGHY
8r+l+-+k+(
7zp-vL-+rzpp'
6-zpn+p+-+&
5wqN+-+p+-%
4-+L+n+-+$
3+-zP-+Q+-#
2P+-+-zPPzP"
1tR-+-tR-mK-!
xabcdefghy
Cantitatea> calitatea 3
Albul are avantaj de dezvoltare , dar negrul
este destul de solid si un ¤ puternic la e4,
care sta in drumul pieselor albului 1.¦xe4
fxe4 2.£xe4 a6 Daca negrul incearca sa-si
incheie dezvoltarea cu ¥d7 , albul ar castiga
un tempo cu ¦d1 3.¥d3!! Este o tendinta
umana sa gandim sa fortam lucrurile ; dupa
ce a sacrificat o calitate pentru a elimina
¤e4, ar fi gresit sa pierdem timpul pentru a
salva ¤b5. Albul decide sa creeze slabiciuni
in jurul ¢ advers 3...g6 4.£xc6 axb5
5.¥xg6! ¦e7 [5...hxg6 6.£e8+] 6.¥c2 Albul
are un avantaj deosebit; nebunii vor sta, in
curand, la e5 si b3. Pozitia este sub
controlul lui iar ¢ negru este prea expus ca
sa poata supravietui
5. Punctul mai slab
Pentru a exploata avantajul, ne ajuta sa
raspundem la 3 intrebari , prezentate de
Aagaard:
a) unde sunt slabiciunile?
b) care este piesa asezata cel mai rau?
c) care este ideea adversarului?
Ideea in acest mini-capitol: atacul este
probabil sa reuseasca daca are loc pe
campurile mai putin protejate de catre
adversar. Desigur, nu vorbim de o
22
descoperire de senzatie, insa a cunoaste XABCDEFGHY
acest lucru si a-l aplica sunt aspecte
diferite. Desi atacarea campului cel mai slab
8-+-+Q+-+(
pare ceva banal, incredibil cat de des esuam 7+-+-vl-mkp'
sa realizam. 6-+-+-+p+&
5+-zp-trp+-%
XABCDEFGHY 4-zpL+-+-+$
8r+-+-+k+( 3+-+-+-zP-#
7+R+-+-+p' 2Pwq-+-zP-zP"
6p+-zp-+pwq& 1+-+-+RmK-!
5+-+Pzp-snn% xabcdefghy
4-+-+P+-+$ Atacarea punctului mai slab 2
3+-+-+-+-# Albul ar castiga usor daca ar detecta
2PzP-sNRtrPzP" slabiciunea campului h7 1.¥g8!! cand nu
exista aparare impotriva £f7+ si
1+-+Q+L+K! £h7[1.£g8+? ¢h6 2.£h8 ¦e2 3.£e8 ¦e4
xabcdefghy 4.¥d5 ¦e5 5.£h8 ¦e2 6.£b8 £d4 7.¥f3
Atacarea punctului mai slab 1 ¦xa2 8.£b7 ¥d6 9.¥d5 c4 10.£b5 ¦xf2
11.£xc4 £xc4 12.¥xc4 ¦d2 13.¦f3 ¥c5+
Negrul are atac puternic si se simte o 14.¢h1 ¢g5 15.h3 h6 16.¥b3 ¢f6 17.¥c4
combinatie "plutind in aer". Atacarea ¢e5 18.¥f7 g5 19.¥g6 f4 20.h4 ¥e3
punctului cel mai slab este conceptul de 21.hxg5 hxg5 22.gxf4+ gxf4 23.¦h3 b3
baza in astfel de situatii. Se poate observa 24.¦h5+ ¢f6 25.¥e4 ¦d4 26.¥f3 ¦b4 0–1
ca albul este slabit pe campuri negre. E Ulibin,M-Gharamian,T/Cappelle la Grande
tentant sa dam sah cu calul la g3 sau h3, 2013/CBM 153 Extra]
probabil chiar se si castiga. Avem la
dispozitie insa o versiune mult mai
eleganta, de concentrare asupra §h2 XABCDEFGHY
1...¤f3!! 2.¤xf3 ¦xe2 3.¥xe2 ¤g3+ 4.¢g1 8-+-tr-trk+(
£e3# O imagine frumoasa , aratand cat de
tare poate fi dominarea pe o culoare ( in 7zpp+qvlp+p'
cazul de fata pe campurile negre). Ideea 6n+-+-+p+&
atacarii punctului slab este legata de cele 3
intrebari prezentate la sectiunea teoretica, 5+-zpn+-+N%
mai precis de prima dintre ele ( unde sunt 4-+-+L+-+$
slabiciunile?). Daca realizam imediat ca 3zPP+-zP-zP-#
h2,g3 si e3 sunt campurile neaparate, atunci
sunt sanse mari sa descoperim matul. 2-vL-zP-tR-zP"
1tR-+-+QmK-!
xabcdefghy
Atacarea punctului mai slab 3

23
1.¥xd5! modul cel mai simplu de a porni un
atac devastator [1.¦f5!? ¤ac7! (cu ¤a6
departe de rege, negrul pierdea dupa:
1...gxf5? 2.¥xf5 £c6 3.£h3 h6 4.£g4+
¥g5 5.h4+- deoarece mutarea ¤e5 nu mai
este la dispozitie) 2.¦xd5 (2.¥xd5 £xf5!)
2...¤xd5 3.¥xd5 gxh5! 4.e4© albul are
compensatie suficienta pentru calitate, dar
negrul ramane in joc] 1...£xd5 2.¥f6‚
practic albul ataca pe campurile negre din
jurul ¢g8 2...£d6 3.¥xe7 £xe7 4.¤f6+
¢g7 5.£c4! …24.£c3, …24.£h4 h5
25.¤xh5!+ 5...£e5 [5...£e6 6.£c3+-]
6.¦af1 h5 [6...¦d6 7.¤xh7 ¢xh7 8.¦xf7+
¦xf7 9.¦xf7+ ¢h6 10.£h4+ £h5 11.£f4+
g5 12.£xd6++-] 7.¤xh5+! [7.£h4+-]
7...£xh5 [7...gxh5 8.¦xf7+ ¦xf7 9.£xf7+
¢h8 10.¦f6+-] 8.¦xf7+ ¦xf7 9.¦xf7+ ¢h6
[9...¢h8 10.£c3+!+-] 10.£f4+ g5
[10...£g5 11.¦h7+!+-] 11.£f6+ £g6
12.£f1! dama se intoarce pentru a ameninta
¦f6 sau £h3 12...£h5 13.¦xb7 [13.h4!?+-
Golubev (Chess Today)] 13...c4 14.£f6+
£g6 15.£xd8 £b1+ 16.¢f2 1–0
Nakamura,H -Navara,D/Wijk aan Zee 2012
XABCDEFGHY
8-tr-+-+k+(
7zpr+nwqp+p'
6-+n+p+pzP&
5+l+pzP-sN-%
4-+pzP-wQN+$
3+-zP-+-zP-#
2P+-+RzPL+"
1tR-+-+-mK-!
evidente 1.a4! [1.¥xd5 exd5 2.e6 fxe6
3.¦xe6 £f8 4.a4 Albul ar fi castigat si
intarziind a4, dar este recomandabil sa
incepem cu mutarea pregatitoare si abia la
urma sa realizam combinatia] 1...¥a6
2.¥xd5 exd5 3.e6 f5 [3...fxe6 4.¦xe6 £f8
5.¦xc6 £xf4 6.gxf4 ¦b6 7.¦xb6 axb6 8.¦e1
patrunderea ¦ pe e7incheie partida] 4.exd7
£xe2 5.¤f6+ ¢f8 6.£d6+ £e7 [6...¤e7
7.d8£+ ¦xd8 8.£xd8#]7.¦e1 este
interesant ca albul aplica principiul
includerii de piese noi in atac chiar si in
momentul cand are £ atacata 7...¦b1
[7...£xd6 8.¦e8+ ¦xe8 9.dxe8£#]
8.¤gxh7+ ¢f7 9.£xd5+
XABCDEFGHY
8q+-+rsnk+(
7+p+ltrpzpp'
6-+psn-+-+&
5+-+p+-+N%
4-+-zP-sNPzP$
3+P+-zPP+-#
2-+LwQ-+-+"
1+-+-tRR+K!
xabcdefghy
Atacarea punctului mai slab 5
Punctul cel mai slab al negrului este g7,
trebuie sa pregatim lovitura tactica prin
includerea £ in actiune 1.e4! dxe4 2.¤xg7
e3 [2...¢xg7 3.¤h5+ urmat de £h6] 3.£b4
¢xg7 4.£xd6 ¢g8 5.£h6 e2 6.¦xe2 ¦xe2
7.¤h5 ¦xc2 8.£g7# 1–0 Abbasov,F-
Stojanovic,M /Basel 2011

xabcdefghy
Atacarea punctului mai slab 4

Uneori este nevoie sa cream slabiciuni

inainte sa pornim la atac, iar acest lucru nu
se petrece mereu pe campurile cele mai

24
 XABCDEFGHY partida mi-a amintit de vremurile cand
copil fiind, rasfoiam Revista Romana de sah
8rsnlwq-trk+( ( unul dintre putinele materiale disponibile
7zppzp-+psnp' intr-un orasel de provincie) si gasisem un
6-+-zp-+p+& material in care era prezentata regula lui
Giurumia ( ceva de genul) :" Cand
5+-+Pzp-+-% adversarul este foarte slab pe o culoare,
4-+P+P+-vl$ adeseori combinatia vine pe cealalta
culoare". Cam asa ceva se intampla si in
3+-sN-+-+-# aceasta partida 1.£h6! Includerea £ in atac
2PzP-+LzPPsN" este mereu binevenita 1...¤xd6 [1...¦e8
1tR-vLQmK-+R! 2.¤f3! se pregateste formarea cuplului letal
in atac, £+¤, ce ar fi survenit dupa ¥xe4-
xabcdefghy ¥xe4 ¤g5 2...¤xd6 3.¤g5 £c6 4.£h7+
Atacarea punctului mai slab 6 ¢f8 5.¥e4!] 2.¥xg6! totul merge liniar
2...fxg6 3.£xg6+ ¢h8 4.£h6+ ¢g8
Punctul cel mai slab al negrului este h7, 5.¤xe6 ¤f5 [5...¦f7 6.¦xd6 £e8 7.£g5+
aparat doar de ¢ 1.£d2!! £ se indreapta ¢h8 8.¤f4 ¥e4 9.e6 ¦g7 10.£e5] 6.£g6+
spre h6, de unde, impreuna cu ¦h1, vor crea ¢h8 7.£xh5+ ¢g8 8.£g6+ ¢h8 9.¤xf8
o baterie distrugatoare asupra §h7 1...h5 £xf8 10.¦d7 £h6 11.£xf5 [11.£xh6+
[1...¥f6 2.¤g4 ¥xg4 3.¥xg4 h5 4.¥e2] ¤xh6 12.¦xb7 era o alternativa, insa
2.£h6 ¥e7 [2...¥f6 3.g4 ¤e8 4.gxh5 ¥g7 Aronian a vrut sa pastreze £ pe tabla,
5.£d2] 3.g4 g5 4.gxh5 f5 5.¥d2 f4 6.0–0–0 extragand beneficii din slabirea ¢ advers]
¤d7 7.¦dg1 ¦f7 8.¤f3 ¤f8 9.¤xg5 ¦f6 11...¦f8 12.£g5 £xg5 13.hxg5 ¥e4
10.£xg7+ ¢xg7 11.¤e6+ ¢h7 12.¤xd8 14.¦xa7 ¦b8 15.f3 ¥f5 16.¦c7 ¥e6 17.¦c6
¥xd8 13.¥g4+- 1–0 Larsen,B-Kavalek,L ¥g8 18.f4 ¦xb2 19.e6 ¦e2 20.f5 ¦e5 21.g4
/Solingen 1970 ¦e4 22.¢f2 ¦xg4 23.e7 ¥f7 24.g6 ¢g7
25.gxf7 ¢xf7 26.¦e6 ¢e8 27.f6 1–0
.XABCDEFGHY Aronian,L - Vallejo Pons,F /Sao Paulo
/Bilbao 2011
8r+q+-trk+( XABCDEFGHY
7zpl+-+p+-' 8-+-+-trk+(
6-+-tRp+p+& 7+-+-trpzpp'
5+-+-zP-+p% 6p+-+l+-+&
4P+psNn+-zP$ 5+pwq-zP-zPP%
3+-+-+-+-# 4-+nzp-wQ-+$
2-zP-+-zPP+" 3+-sNL+-+-#
1+LwQR+-mK-! 2PzPP+-+-+"
xabcdefghy 1+K+R+-+R!
Atacarea punctului mai slab 7
xabcdefghy
Negrul este extrem de slabit pe campuri Atacarea punctului mai slab 8
negre , in jurul regelui propriu. Aceasta

25
Albul are de ales intre h7 si g7, inclinand
balanta spre a 2-a varianta 1.h6!+- g6
[rezistenta mai mare opunea 1...£xe5 si
albul este silit sa gaseasca cateva mutari
mai grele 2.¥xh7+! ¢xh7 3.hxg7+ ¢xg7
4.£h4 ¥f5 (4...¦c8 5.£h6+ ¢g8 6.£f6!
(6.¤e4 £g7 7.¤f6+ ¢f8=) 6...£xf6
7.gxf6+-) 5.£h6+ ¢g8 6.¤d5 ¥xc2+
7.¢a1 f5 8.gxf6 ¦h7 9.¦dg1+ ¢f7 10.¦g7+
¢e8 11.¦xh7 ¥xh7 12.£xh7 d3 13.£e7+
£xe7 14.fxe7+-] 2.¤d5 [castiga si 2.¥xc4
¥xc4 3.¤e4 £xe5 (3...£c6 4.¦xd4+-)
4.£xe5 ¦xe5 5.¤f6+ ¢h8 6.¤d7+-]
2...£xd5 [2...¤a3+ 3.¢c1+-; 2...¤d2+
3.¢c1+-] 3.¥xc4 £xc4 4.£f6 1–0
Karjakin,S-Alekseev,E/Khanty-Mansiysk
2007
6. Punctul mai tare
Exista momente cand nu avem acces la
campul mai slab al adversarului. Pentru
aceste momente exista o tehnica aditionala
care se poate dovedi utila. Daca lovim in
punctul unde adversarul eset cel mai bine
aparat, putem deseori sa-i stricam
coordonarea si sa ajungem la slabiciunile
reale
XABCDEFGHY
8-+r+-+-tr(
7zp-+-mkp+p'
6-zp-+p+p+&
5+-+n+-+q%
4-+-sN-zP-+$
3zP-+Q+-+-#
2-zP-+-+PzP"
1+-+RtR-mK-!
xabcdefghy
E1
1.f5 Parctic dupa ce a calculat liniile ce
decurg din atacarea punctelor e6 si d5, albul
s-a decis sa sacrifice un § pe cel mai bine
aparat camp din tabara adversa. In acest fel
va strica coordonarea figurilor negrului [cu
siguranta albul a inceput sa calculeze asa
ceva 1.¤xe6 fxe6 2.¦e5 (2.£xd5 £xd5
3.¦xd5 ¦hd8=) 2...£g4 3.£xd5 ¦hd8
4.£b7+ ¢f8 5.¦f1 ¦c2 6.h3 £h4 7.¦xe6
¦dd2÷ dar ar fi un regres fata de pozitia
dinaintea operatiunilor tactice] 1...gxf5
2.¤xe6 fxe6 3.£xd5 £h5 nu mai "vede" la
d5 3...£f7 4.£b7+ ¢f6 5.¦d7 £g6 6.¦e7
1–0 Jobava,B-Kovacevic,A /Sarajevo 2011
XABCDEFGHY
8r+-wq-trk+(
7zpl+-vlpzpp'
6-zp-+psn-+&
5+-+-+-vL-%
4-snLzP-+-+$
3+-sN-+N+-#
2PzP-+QzPPzP"
1+-+RtR-mK-!
xabcdefghy
E2
In aceasta pozitie tipica de pion izolat,
negrul a amanat blocarea §d4 prin asezarea
unei figuri usoare la d5. Cum toate piesele
albului sunt asezate optim, e normal sa
apara lovitura decisiva. Ceea ce ar putea
surprinde pe cineva neavizat este ca atacul
are loc pe campul cel mai bine controlat de
piesele negrului, d5 1.d5 ¥xd5 2.¥xd5
¤fxd5 3.¤xd5 ¤xd5 4.¥xe7 1–0 Sanal,V-
Jumabayev,R/Skopje 2013
26
 XABCDEFGHY
8r+lwqkvl-tr(
7zpp+-zpp+p'
6-snp+-snp+&
5+-+-sN-+-%
4-+-zP-vL-+$
3+-sN-+Q+-#
2PzPP+-zPPzP"
1tR-+-mKL+R!
xabcdefghy
E3
1.d5! Aceeasi idee, acelasi camp fatal
1...¤bxd5 [1...¤fxd5 2.¤xf7; 1...cxd5
2.¥b5+ ¥d7 3.¤xd7 ¤bxd7 4.¤xd5 ¤xd5
5.£xd5 a6 6.¥c4 e6 7.£xb7] 2.¤xd5 £xd5
[2...¤xd5 3.¤xf7; 2...cxd5 3.¥b5+ ¥d7
4.¥xd7+ ¤xd7 5.¤xf7!] 3.¥c4 principiul
includerii de piese noi in atac 3...£xf3
4.¥xf7+ ¢d8 5.¤xf3 e6 6.0–0–0+ ¢e7
7.¤e5 ¥g7 8.¥g5±
7. Sacrificiile intuitive
Intelegerea "sacrificiilor adevarate" in sah
reprezinta tema acestui material. La un
sacrificiu adevarat , partea care a facut acest
lucru nu este capabila sa calculeze toate
consecintele si nu poate sti daca materialul
investit va fi recastigat sau totul a fost doar
un "foc de paie". In aceasta privinta , orice
sacrificiu adevarat este , de asemenea,
intuitiv si , ca urmare, nu necesita un capitol
separat in acest material. Totusi , exista un
capitol separat cu aceasta, Sokolov a vrut sa
arate in cartea lui exemple instructive cu
procesul de luare a deciziei efectuarii unui
asemenea tip de sacrificiu , dar si opiniile
lui privind intuitia in sah.
Intuitia in sah este ceva greu de definit ,
opiniile asupra acestui subiect fiind diferite.
Intuitia este adeseori legata de talentul
sahist , fiind considerata determinata
ereditar, ceva care ai sau nu. Ei bine,
aceasta conceptie este destul de simpla. In
general, intuitia se refera la acea senzatie ca
un anume lucru urmeaza sa functioneze.
Sokolov opiniaza ca in sah aceasta functie
poate fi antrenata si imbunatatita. O mare
parte a intuitiei se bazeaza pe aplicarea
cunostintelor: abilitatea de a recunoaste
pattern-uri si motive deja vazute si
aplicarea lor in practica. In sah, ca si in
viata, nu toti au acelasi nivel de cunostinte
si aceeasi abilitate sa recunoasca rapid
pattern-uri si motive si sa le aplice la
situatiile concrete. Asadar, imbunatatirea
nivelului general de cunostinte ar trebui sa
ajute foarte mult acel simt ca un anumit
lucru urmeaza sa functioneze sau nu , dar si
sa ofere o incredere mai mare in propria
intuitie. Desigur, exista in continuare riscul
ca simtul nostru de anticipatie sa ne "joace
feste". Chiar daca toate ingredientele (
cunostintele generale si patternuri
recunoscute) sunt acolo , sahul ramane un
joc concret si o mica nuanta tactica poate
schimba totul. Potentiala prezenta a
elementului tactic care ne poate face gresita
aprecierea si sa pierdem partida respectiva
inseamna ca pentru a avea incredere in
intuitia noastra trebuie sa detinem incredere
de sine si curaj. Acest element tactic care s-
ar putea ascunde intr-o pozitie , precum si
imposibilitatea de a calcula toate variantele
care pot surveni fac sacrificiul adevarat ca o
calatorie pe un drum alunecos.
Totusi, voi incerca sa ofer cateva
ingrediente care vor ajuta la aprecierea unui
sacrificiu intuitiv si ar trebui sa ajute
sahistul dispus sa porneasca pe un asemenea
drum.
- un raport ( mai) favorabil atacatori vs
aparatori este de mare importanta
- o spartura in structura de pioni de la
regele advers creeaza pre-conditiile unui
atac reusit
27
- siguranta propriului rege este de mare
importanta, ii ofera mai mult timp
atacatorului care nu trebuie sa-si faca griji
pentru un contra-atac
- increderea de sine si curajul sunt elemente
esentiale ale sacrificiului intuitive
Sfaturi:
1 Imbunatatirea nivelului general de
cunostinte va contribui la dezvoltarea
intuitiei privind posibilitatile intr-o pozitie
specifica.
2 Daca regele nostru este sigur , vom avea
mai mult timp pentru atac.
3 Prin schimbarea radicala a cursului
partidei putem sa il incurcam pe adversar
XABCDEFGHY
8r+-+-trk+(
7zpp+l+p+-'
6-sn-+p+nwQ&
5+N+-+-tR-%
4-+-+P+-+$
3+-+-+-zP-#
2P+q+-zPLzP"
1+R+-+-mK-!
xabcdefghy
Sacrificiul intuitiv 1
Pentru moment albul are o situatie foarte
placuta. Detine initiativa si poate face
remiza cand doreste, prin simpla capturare a
¤g6 1.¤a3 [1.¦b3 £d1+ 2.¥f1 ¥xb5
3.¦bxb5 £a1 4.e5 ¦ad8 5.¦b4 ¦d4 6.¦xd4
£xd4 7.h4 ¤d7 8.¦xg6+=] 1...£d3 Albul
are aceeasi placuta alegere intre a da sah
etern sau sa mai continue putin partida
[1...£xa2? 2.e5 £xa3 (2...¦fc8 3.¥e4 ¥e8
4.¦h5! …¥g6+-) 3.¥e4 ¥e8 4.¦h5+-;
1...£e2 2.h4 £xa2 3.e5!+-] 2.h4?! [Intuitia
fantastica a lui Kasparov s-a dovedit
corecta inca o data, imediat dupa partida a
indicat calea castigatoare: 2.¦b3! £d1+
(2...£d4 3.e5 ¦ac8 4.¥f1 ¥c6 (4...¦c1
5.¦f3!+-) 5.¦d3 £e4 6.f3 £e1 7.¤c2 £a5
8.¦d4 £c5 9.¢g2! …¦h4+-) 3.¥f1 ¦fc8
4.¦xg6+! a) 4.g4? ¦c1 5.¦xg6+ fxg6
6.£xg6+ ¢f8 7.£f6+ ¢e8 8.£h8+ ¢e7
9.£h4+ ¢d6–+; b) 4.¦d3?! ¹£a1!
(4...£e1? 5.¦xg6+ fxg6 6.£xg6+ ¢f8
(6...¢h8 7.g4 ¦c3 8.£f6++-) 7.¦f3+ ¢e7
8.£f6+ ¢d6 9.¦d3+ ¢c7 (9...¢c6 10.£e5!
£b4 11.¦c3+ £xc3 12.¥b5#) 10.¤b5+
¥xb5 11.£e5++-) 5.e5 ¥e8! (5...¦c1?
6.¦xg6+=) 6.¦h5 (6.¦f3 ¤d7–+) 6...¥c6!
… (6...¦c1 7.£h7+ ¢f8 8.£h6+=) 7.¦g5
¥e4–+; 4...fxg6 5.£xg6+ ¢f8 (5...¢h8?
6.g4+-) ¹6.£f6+!? (6.¦d3 £a1 7.¦f3+
¢e7 8.£g5+ ¢d6!? (8...¢e8 -29.£f6+!)
9.£d2+ ¤d5 10.exd5‚) 6...¢g8! (6...¢e8?
7.¦f3 £d6 8.¤b5! £c5 (8...¥xb5 9.¥xb5+
¦c6 10.£h8+ ¢e7 11.£g7+ ¢e8
12.£g8++-) 9.e5!+-) 7.£g5+! ¢f7 8.¦d3
£a1 (8...£c1 9.¦f3+ ¢e8 10.£g8+ ¢e7
11.£g7+ ¢d6 (11...¢d8 12.£f6+)
12.£d4+ ¢e7 13.£f6+ ¢d6 14.¦d3+ ¢c7
15.¦c3++-) 9.¦f3+ ¢e8 Stohl,I: '-
29.£f6+!' 10.e5!+- ¥a4 11.£g8+ ¢d7
12.£f7+ ¢d8 13.£f8+ ¥e8 14.¦d3+ ¤d5
15.¦xd5+ exd5 16.£f6+ ¢d7 17.£d6# Un
final incantator. Pentru cei dornici de
curiozitati, acesta este matul "coada de
randunica"; 2.e5? ¦fc8! …£a3-f8–
+(2...£xa3? 3.¥e4+-) ] 2...£xa3 Un
moment important, in care albul trebuie sa
ia o decizie. Negrul a capturat a 2-a piesa
usoara a albului si ameninta sa se retraga cu
£e7, prevenind sahul etern. Asadar albul nu
mai are luxul unui atac "gratuit". Trebuie sa
opteze intre a forta sahul etern sau sa
"inoate in ape tulburi". Daca albul alege sa
continue, practic isi "taie toate puntile" , nu
mai exista loc de a da inapoi. Sokolov a fost
martor la partida si povesteste ca marele
Kasparov mai avea cateva minute pe ceas (
se juca fara increment) , era nervos, dar
dupa inca o gandire, cand mai avea 2
minute pe ceas, cu curaj a jucat h5. Poate si
28
de aceea este unul dintre cei mai admirati
sahisti din istorie 3.h5?! [¹3.¦xg6+=]
3...£e7! [3...¥e8? 4.hxg6 fxg6 5.¦xg6+
¥xg6 6.£xg6+ ¢h8 7.¦b5!+-] 4.e5 Negrul
a inteles corect ca apararea campului g6 este
factorul esential [4.hxg6 McShane 4...f6
5.g7 (5.¦h5 £g7) 5...fxg5 is no good]
4...¥e8! ™ [4...¥c6? 5.¥xc6 a) 5.hxg6? f6µ;
b) 5.¦b4 £xb4 (5...¥e8? 6.¦bg4! ¤d7
7.hxg6 f6 8.g7 fxg5 9.¦xg5! ¥g6 10.¦xg6
¦fe8 11.¥h3+-) 6.hxg6 £b1+± -28.¥c6
bc6 29.¦b4; 5...bxc6 6.¢g2! (6.¦b4 £xb4
7.hxg6 £e1+ 8.¢g2 £e4+ 9.¢h2 fxg6
10.¦xg6+ £xg6 11.£xg6+ ¢h8 12.£h6+
¢g8 13.£xe6+ …f4±/+-) 6...£d7 a)
6...£b7? 7.hxg6 f6 8.g7 fxg5 9.£h8+ ¢f7
10.gxf8£+ ¦xf8 11.£h7++-; b) 6...c5
7.¦h1 £b7+ 8.f3 (8.¢g1? ¦fd8) 8...¤c4
9.hxg6 ¤e3+ 10.¢f2 £b2+ 11.¢xe3+- the
¢ escapes to h3.; 7.¦h1 £d5+ 8.f3 £d2+
9.¢h3 £d7 10.g4! …¢g3,hg6+-] 5.¥e4 f5
6.exf6 [6.hxg6? £g7–+] 6...¦xf6 7.hxg6?
[¹7.¥xg6 ¥xg6 8.¦xg6+ ¦xg6 9.£xg6+
¢f8!? (9...¢h8 10.£h6+ £h7 11.£f6+
£g7 12.£xe6©) 10.¦e1 (10.¦b3 £f7)
10...£f7÷ cum si Short era in criza de timp,
Kasparov a optat pentru mentinerea
damelor pe tabla, ceea ce si corespundea
mai bine stilului celui de-al 13-lea
campion mondial] 7...£g7?!“ [7...¥c6!–+]
8.£h7+ ¢f8 9.£h4!? o retragere
surprinzatoare [Tot interesant, dar probabil
ceva mai slab era 9.¢g2 ¥c6 (9...¦d8
10.¦h1 ¦d2? 11.£xg7+ ¢xg7 12.¦h7+
¢g8 13.g7!+-) 10.¥xc6 bxc6 11.¦h1 ¦f5!
(11...¤d5? 12.£h8+ £g8 13.¦xd5+-;
11...¦c8 12.a4!?©) 12.£h5 (12.¦xf5+ exf5
13.¦h5? £xh7 14.gxh7 ¢g7) 12...¦xg5
13.£xg5³] 9...¦c8? Greseala decisiva
[¹9...¥xg6 10.¦b3 (10.¦b4! McShane
10...¦c8 11.¥xg6 ¦xg6 12.¦f4+ ¢e8
(12...¢g8 13.¦xg6 £xg6 14.¦g4) 13.£h5)
10...¤d5! (10...¢f7? 11.¥xg6+! a) 11.¦f3?
¦xf3 12.¦xg6 £a1+ 13.¢g2 ¦h8–+; b)
11.£g4 ¦g8 12.¦c3!? (12.¦f3? ¦xf3
13.¥xg6+ ¢f6) 12...£h6! (12...¢f8 13.¦f3
¦xf3 14.£xf3+ £f7 15.£d3! ¥h7!
16.£d8+ £e8 17.£f6+=) 13.¦c7+ ¢f8
…¦h8µ; 11...¦xg6 12.¦f3+ (12.£h5 ¦g8)
12...¢g8 13.¦xg6 £xg6 14.¦f4!+- (14.¦f6
£g7 15.¦xe6 ¦f8!=) ) 11.£g4 (11.¦f3
¦xf3 12.¦xg6 £a1+ 13.¢g2 ¦f6! 14.£h8+
¢e7 15.£xa8 (15.£g7+ ¢d6 16.¥xd5
¦h8!–+) 15...¤e3+ 16.¢h3 ¦xg6 17.£xb7+
¢f6 18.¥xg6 £f1+ 19.¢h4 ¤g2+ 20.¢g4
¢xg6 21.£e4+=) 11...¤e7 (11...¢f7?
12.¦xb7++-) 12.¦xb7 £h6 13.¥xg6
(13.¦xe7 ¦c8! 14.¦d7 ¦c1+ 15.¦d1 ¥xe4–
+) 13...¦xg6 14.¦xg6 £xg6 15.£h4 ¦e8³;
9...¢g8!? 10.£h7+=; ‹9...¢e7 10.¥xb7
…£b4‚,×¢”; 9...¥c6? 10.¦h5 ¥xe4
11.¦h8+ ¢e7 12.¦h7 £xh7 13.£xh7+ ¢d6
14.¦d1+ ¤d5 15.£h4!+-] 10.¦h5!+-
¥xg6™ [10...¦xg6 11.¦h8++- …¦h7;
10...¢g8 11.¦h7+-] 11.¦h8+ ¢f7 12.¦xc8
¤xc8 13.¦xb7+ ¤e7 14.¥xg6+ £xg6
[14...¢xg6 15.£g4+ ¢h7 16.£xg7+ ¢xg7
17.¦xe7++- pierde inca un pion.] 15.£b4
£f5?! Grabeste sfarsitul, dar negrul era
pierdut, oricum [15...¢g8™ 16.£xe7 ¦f8
17.¦b5 ¦e8 (17...¦f7 18.¦b8+ ¢g7
19.£h4+-) 18.£xa7+- ‚] 16.£xe7+ ¢g6
17.£h7+ 1–0 Kasparov,G-Short,N
/Sarajevo 1999 [17.£h7+ ¢g5 18.¦g7+
£g6 (18...¦g6 19.£h4#) 19.£h4+ ¢f5
20.£f4#]
XABCDEFGHY
8r+l+-trk+(
7zpp+-+-zpp'
6q+-+pzp-+&
5sn-sn-sN-+Q%
4-+p+P+-+$
3zP-sN-+-zP-#
2-zP-+-zPLzP"
1+-+R+RmK-!
xabcdefghy
Sacrificiul intuitiv 2
29
In exemplul acesta il vedem pe Anton
Korobov alegand un sacrificiu intuitiv
pentru a "vana" ¢ advers. Ca de obicei,
sacrificiul intuitiv nu era necesar, albul avea
si alte optiuni. Era imposibil pentru
Korobov sa calculeze consecintele
sacrificiului initiat cu ¦d8, insa e suficient
de vazut pana la minim sah etern. 1.¦d8! [o
alternativa acceptabila era 1.¤g6 hxg6
2.£xc5] 1...fxe5 2.¦xf8+ ¢xf8 3.f4! Ideea
din spatele mutarii ¦d8. Pozitia este
deschisa, ¢ este in centru, flancul damei
nedezvoltat si negrul nici nu poate
imbunatati prea repede acest lucru. 3...¢e7
4.fxe5 ¢d8 5.£g5+ ¢c7 6.£e7+ ¤d7
Foarte probabil aceasta pozitia pe care o
vizase albul cand a mutat ¦d8. Este evident
ca albul are compensatie, dar la ce nivel?
Suficient doar pentru remiza sau exista mai
mult de atat? 7.¢h1! Asemenea mutari
sunt greu de jucat, dar adesea cu efecte
puternice. Albul, cu piesa in minus, isi
imbunatateste , calm , ¢. Korobov isi
asuma riscuri, dar acestea este caracteristica
sacrificiilor intuitive. Foarte frecvent , in
practica , cel din defensiva greseste primul
7...¢b8 8.¥h3 £c6 9.¥xe6 a6 10.¦f7 ¤b6
11.¥d5 ¤xd5 12.exd5 £b6 13.e6 Din
punct de vedere tehnic negrul are piesa pe
pion, dar ¢b8 este o tinta , iar pionii
avansati ai albului valoreaza cel putin o
piesa. Singura sansa de a scapa a negrului
este sa dea sah etern 13...¢a7 14.£b4! O
decizie umana, directionand jocul spre un
final de pioni [14.¤a4 £d4 15.£c5+ £xc5
16.¤xc5 era , de asemenea , puternic]
14...£xb4 15.axb4 ¤b3 16.¦xg7 pentru a
preveni avansarea pionilor liberi legati d5 si
e6, negrul trebuie sa restituie piesa 16...¤d4
17.¦xh7 ¤xe6 18.dxe6 ¥xe6 19.¢g1 ceata
s-a ridicat, cu un pion in plus e doar o
problema de timp cand va castiga albul
19...¦d8 20.¦e7 ¥h3 21.¢f2 ¦d6 22.¦e4
¦d2+ 23.¦e2 ¦d6 24.¢e3 ¦e6+ 25.¢f4
¦f6+ 26.¢e5 ¦e6+ 27.¢d4 ¦d6+ 28.¤d5
¥e6 29.¦e5 b6 30.h4 ¢b7 31.¢e4 ¢c6
32.¤f4 ¥g4 33.¦d5 ¦f6 34.h5 b5 35.¦g5
¥d1 36.¦g6 ¥c2+ 37.¢e5 ¦xg6 38.hxg6
1–0 Korobov,A-Vocaturo,D/Moscow 2011
XABCDEFGHY
8-+rtr-+k+(
7zp-+nvl-zpp'
6qzp-+p+-+&
5+-+-zPp+P%
4-+-zP-vL-+$
3zP-+R+N+-#
2-+-+QzPP+"
1+-+R+-mK-!
xabcdefghy
Sacrificiul intuitiv 3
1.d5! Sokolov initiaza atacul la rege cu
cateva lovituri tactice [1.h6 g6 2.d5 ¤c5
3.d6 ¤xd3 4.£xd3 (4.dxe7? ¦d5µ)
4...£xd3 5.¦xd3©] 1...exd5 [1...¤c5 2.d6
¤xd3 3.£xd3 £xd3 4.¦xd3 ¦d7 (4...¥f8?
5.¤g5+-) 5.¤d4 ¢f7 6.dxe7 ¦c4 7.¦g3
¦xe7 8.¥g5±] 2.¤d4 [2.£a2 ¤f8 (2...¤c5
3.¦xd5 ¢f8 4.e6±) 3.¦xd5 ¦xd5 4.£xd5+
¢h8 5.£f7 £a4 6.¦e1 £e8 7.£xf5 ¥xa3
8.¦a1 ¥c5 9.¦xa7±] 2...¦f8 [2...¤c5 3.¤xf5
¥f8 4.£g4 ¤xd3 5.¤h6+ ¢h8 6.¤f7+ ¢g8
7.£e6 ¥e7 8.¤h6+ ¢h8 9.£g8+ ¦xg8
10.¤f7#] 3.£f3 [3.¥h6! ¤c5 (3...gxh6??
4.¦g3+) 4.¦g3 £xe2 5.¦xg7+ ¢h8 6.¤xe2
¦fe8 7.¦f7 Albul va colecta §f5 si d5 ,
pierzand la schimb §a3. In consecinta albul
va avea o majoritate de 4 la 1 pe flancul
regelui care ar trebui sa decida] 3...¤c5
Am ajuns la pozitia critica. Negrul se
consolideaza , iar albul daca va reusi sa
castige, aceasta se va intampla printr-un
atac la rocada. Daca albul ar fi ales acum
£d5, initiativa s-ar fi evaporat 4.h6!
[4.£xd5+ ¢h8 5.¦c3 (5.h6 g5!; 5.¤e6
¤xd3 6.¦xd3 ¦g8 7.h6 gxh6!) 5...£a4
30
6.¦d2 ¤e4 7.¦xc8 ¦xc8 8.¦d3 ¤c5=] 4...g5
[4...¤xd3 5.hxg7! ¦f7 (5...¢xg7 6.¦xd3
¢h8 7.¥h6 £a5 8.¢h2‚) 6.¦xd3 ¥c5
7.¤e6 (7.e6 ¦f6 8.e7 £b7 9.¥g5 ¥xd4
10.¦xd4 £xe7 11.¥xf6 ¦c1+ 12.¢h2
£xf6 13.£xd5+ ¢xg7 14.£d7+=) 7...£c4
8.¦xd5 ¥xa3 9.¤d4 £a2 10.e6²] 5.¥xg5!?
O idee magnifica de atac, care se bazeaza
atat pe calcul, cat si pe simtul tactic.
Elementul menit sa-i insufle incredere
albului este pozitionarea in afara jocului a
£a6 5...¥xg5 [5...¤xd3? 6.¥xe7 ¤xe5
7.£xd5+ ¤f7 8.£xf5+-] 6.£h5 Aceasta
este pozitia pe care Sokolov trebuie sa o
aprecieze cand a realizat sacrificiul intuitiv
cu h6. Era imposibil de calculat totul, dar
exista cateva elemente care sa "hraneasca"
increderea:A) raportul atacatori vs aparatori
este covarsitor de partea albului ( £a6, ¤c5
si ¦c8 nu prea participa la apararea
regelui)B) Pionul f5 va cadea si elC) Pionul
h6, £h5, nou-venitii ¤f5 si ¦f3( g3) vor
crea diverse combinatii de matD) ¦d3 pe
care negrul nu are timp sa-l captureze este
excelent pozitionat, va interveni hotarat la
g3 sau f3In concluzie, nu se putea calcula
totul, dar existau premize excelente pentru
reusita [6.£xd5+ ¢h8 7.¤e6 ¤xe6 8.£xe6
¦ce8–+] 6...¥f4 [6...¤xd3? 7.£xg5+ ¢f7
8.e6+ ¢e8 9.¤xf5 ¦xf5 10.£xf5+-; 6...¥d8
7.¤xf5 £a4 a) 7...¤xd3? 8.£g4+ ¢f7
9.£g7+ ¢e6 10.¤d4#; b) 7...¢h8 8.¤d6!!
¤xd3 (8...¦c7 9.¦f3 ¦g8 10.¦f7 ¥e7
11.£f5 ¦g6 12.¦f8+ ¥xf8 13.£xf8+ ¦g8
14.£f6+ ¦gg7 15.hxg7+ ¦xg7 16.£f8+
¦g8 17.¤f7#) 9.¤f7+ ¢g8 (9...¦xf7
10.£xf7+-) 10.¤xd8 ¦cxd8 (10...¦fxd8
11.e6 £b7 12.£g5+ ¢f8 13.£f6+ ¢e8
14.£h8+ ¢e7 15.£xh7++-) 11.£g5+
¢f7 12.£f6+ ¢e8 13.£e6#; c) 7...¦xf5
8.£xf5 (8.£e8+ ¦f8 9.¦g3+ ¥g5 10.£e7
¤e6 11.£xe6+ ¢h8 12.¦xg5+-) 8...¤xd3
9.¦xd3+-; 8.¦d4 £c6 9.¤d6 ¦c7
10.¦xd5±] 7.¦f3 [7.¤xf5 ¦xf5! 8.£xf5
¤xd3 9.£e6+ ¢f8 10.£f6+ ¢e8
11.£e6+=] 7...¥xe5 8.¤xf5 [8.¦xf5 ¦xf5
(8...¥f6 9.£g4+ ¢h8 10.¦xf6 ¦g8
11.£f5±) 9.¤xf5 ¤d7! a) 9...¢f8 10.¦xd5
¤d3 11.¤g3! (11.¦xe5?! ¤xe5 12.¤d6
£xa3 13.£f5+ ¢e7 14.¤xc8+ ¢d8
15.¤xa7 £c1+ 16.¢h2 £xh6+=)
11...¢e7 12.£f5+-; b) 9...£b7 10.f4! ¥f6
(10...¥h8 11.¤d6 £d7 12.£g5+ ¢f8
13.¦xd5+-) 11.£g4+ ¢h8 12.¤d6 ¦g8
13.£h5+-; c) 9...¢h8 10.¤e7 ¥b2 11.¦xd5
¦a8 12.£f7+-; 10.f4 (10.¤e7+ ¢f8
11.¤xd5 (11.¤xc8 £xc8 12.£f5+ ¢e7
13.£xh7+ ¢d6 14.£f7 £c4÷) 11...£b5
12.£f3+ ¢e8 13.£h5+=) 10...£xa3
(10...¥f6 11.¤d6 ¦f8 12.£xd5+ ¢h8
13.¤f7+ ¦xf7 14.£xf7+-) 11.£g4+ ¢h8
12.fxe5 £c5+ 13.¢h1 ¦g8 14.£h4 £c2
15.¤e3÷] 8...£b7 [8...¢h8 9.¤e7 ¥b2
(9...¤d7 10.¤xc8 ¦xc8 (10...£xc8
11.¦xf8+ £xf8 12.¦xd5 £e7 13.¦xd7+-)
11.¦e3+-) 10.¤xc8 £xc8 (10...¦xc8
11.¦f7+-) 11.¦xf8+ £xf8 12.£xd5±
…£xh6 13.£d8+ ¢g7 14.£e7+ ¢g6
15.¦d6++-] 9.¦xd5 ¦ce8 [9...¦xf5?
10.£xf5 £xd5 11.£xc8++-; 9...¥f6
10.¤d6 £d7 11.¤xc8 £xc8 12.¦xf6 ¦xf6
13.£g5+ ¢f7 14.£g7+ ¢e6 15.£g4+ ¢xd5
16.£xc8+-; 9...¤d7 10.¤e7+ ¢h8 11.¦xe5
¦xf3 (11...¦c1+ 12.¢h2 ¦xf3 13.£g5+-)
12.¤xc8 £c7 13.£xf3 £xe5 14.£f7+-]
10.£g5+ ¢h8 11.¦xe5 [11.¤e7! ¥b2
12.¦e5!] 11...¦xe5 12.¤e7!! Cum am
explciat la sectiunea teoretica, adeseori e
nevoie de ¤ in atac [12.£g7+ £xg7
13.hxg7+ ¢g8 14.gxf8£+ ¢xf8 15.¤d6+
¢e7 16.¤c8+ ¢d7 17.¤xa7±] 12...¦e1+
[12...¦xg5 13.¦xf8+ ¦g8 14.¦xg8#]
13.¢h2 £b8+ [13...£c7+? 14.g3+-]
14.¦g3! [14.g3 ¤e6–+] 14...¦xe7 [14...¤e6
15.£g7+! ¤xg7 16.hxg7#] 15.£xe7 ¤e6
16.£xe6 £f4 17.a4 a6 [17...¦d8 18.¢h3
£d4 19.¦g4+-] 18.£xb6 ¦b8 19.£e3
£h4+ 20.¦h3 £f6 21.£c3 1–0 Sokolov,I-
Polgar,J/Hoogeveen 2003
31
Sacrificiul intuitiv 4
1.¤f3 ¤f6 2.c4 c5 3.g3 g6 4.¥g2 ¥g7 5.0–0
0–0 6.d4 cxd4 7.¤xd4 ¤c6 8.¤c3 £a5!?
9.¤b3 £h5 10.h3!? d6 11.g4 Desigur,
pozitia aceasta face parte din pregatirea
teoretica. Negrul a initiat acest sacrificiu
intuitiv, obtinand 2 pioni pe piesa si regele
advers fiind slabit 11...¥xg4! 12.hxg4
¤xg4 13.¥f4! ¥e5! 14.£d2 g5! Albul nu
poate sa pastreze controlul asupra campului
f4, astfel ca se vede nevoit sa elibereze
campul f1 pentru fuga regelui 15.¥xe5
¤cxe5 16.¦fc1! Dupa cum vom vedea, este
important pentru alb sa-si lase disponibil
campul d1, pentru a veni cu ¤ si sa apere la
f2 [16.¦fd1 ¤xc4 17.£d4 £h2+! 18.¢f1
£h4! acum se vede problema cu apararea
§f2 19.¢g1 (19.¤e4 ¤ce3+! 20.fxe3 f5!–
+) 19...e5! 20.£xc4 £xf2+ 21.¢h1 £h4+
22.¢g1 £h2+ 23.¢f1 ¤e3+–+] 16...f5!?
Aceasta mutare constituie o noutate [Partida
precedenta s-a incheiat cu remiza dupa:
16...¤xc4 17.£d3 ¤ce3! 18.fxe3 £h4!
19.¤d5 (19.e4 £f2+ 20.¢h1 £h4+=;
19.¤d1 £e1+ 20.¥f1 £g3+ 21.¥g2
£e1+=) 19...£f2+ 20.¢h1 £h4+ 21.¢g1
£f2+ 22.¢h1 £h4+ S-a acceptat remiza in
partida Zhou Jianchao-Matlakov Kazan
2013. Probabil ambii jucatori cunosteau
aceasta partida, dar Vachier a venit cu o
idee interesanta] 17.¤d4 Incercand sa
schimbe un atacator dupa ¤f3 [nu era o
optiune pentru alb, din cauza 17.f3? was not
an option for White in view of 17...£h2+
18.¢f1 £g3! 19.fxg4(19.¤d1 ¤h2+
20.¢g1 ¤hxf3+! 21.exf3 ¤xf3+–+)
19...fxg4+ 20.¢g1 ¦f2 21.£d5+ e6 22.£e4
¤f3+!–+; 17.¤d1!? ¤g6! (17...f4?
18.¦c3±) 18.¦c3 (18.e3 £h2+ 19.¢f1 f4!)
18...¤f4 19.¦g3 ¢h8!! 20.e3? £h2+
21.¢f1 ¤xg2 22.¦xg2 £h1+ 23.¦g1 ¤h2+!
24.¢e2 £xg1–+] 17...£h2+ [17...f4?!
18.¤f3 ¤xf3+ 19.exf3±] 18.¢f1 ¤xf2!!
19.¢xf2! [19.£xg5+ ¢h8 20.¢xf2 ¤g4+!
este important sa trimita ¢ pe prima linie,
pentru a preveni aparitia unui aparator alb,
¦h1 (20...¦g8? 21.¦h1!+- suddenly wins
for White.) 21.¢e1 £g1+ 22.¥f1 £f2+
23.¢d2 £xd4+ 24.¢c2 ¤e3+ 25.¢b1 ¦f7
Dupa ce si-a aparat §e7, negrul isi
activizeaza celalalt ¦ la g8; 19.¤f3 ¤xf3
20.exf3 arata bine pentru alb la prima
vedere, dar... 20...¤e4! deschide coloana f
21.¤xe4 fxe4 22.£d5+ ¢h8 23.£xe4 ¦f4!
negrul isi activizeaza ¦a8 la f8, apoi
deschdie cu §g4 24.£xb7 (24.£xe7 ¦af8–
+) 24...¦af8 25.¦c3 g4µ] 19...¤g4+ 20.¢f1
f4 Aceasta este ideea din spatele
sacrificiului la f2. Negrul creeaza
amenintarea ¤e3 21.£d3!! elibereaza
campul d2 pentru ¢ [21.¤d1? ¤e3+
22.¤xe3 fxe3+–+; 21.¤f3? ¤e3+! 22.£xe3
(22.¢e1 £g3#) 22...fxe3–+] 21...£h4!
regele trebuie mentinut in centru
[21...¤e3+? 22.¢e1 urmat de ¢d2]
22.¤d1! acopera campul f2 si creeaza
amenintarea ¤f3 sau £h3 22...¤e3+!
23.¤xe3 fxe3+ 24.¢g1 £f2+ 25.¢h1
negrul nu are nimic mai bun decat sahul
etern 25...£h4+ [25...¦f4 de asemenea
ducea la remiza 26.¤f5 ¦h4+ 27.¤xh4
£xh4+ 28.¢g1 £f2+ 29.¢h2 £f4+!
30.¢h1 £h4+=; tentanta 25...¦f6? nu
mergea , din cauza: 26.¤f5! ¦xf5 27.¦f1
£h4+ 28.¢g1+- si negrul nu mai are sah
etern] 26.¢g1 £f2+ 27.¢h1 £h4+ 1/2
Ivanchuk-Vachier, Gibraltar, 2014
B) PRELUAREA INITIATIVEI
1 Ignorarea amenintarii
Cercetand metodele de preluare a initiativei,
vom incepe cu cea mai comuna: ignorarea
amenintarii adversarului. Ignoram
amenintarea adversarului, impunand propria
noastra amenintare. In majoritatea cazurilor
a noastra are grad mai mare . In aceasta
lupta de a prelua initiativa exista si o
importanta componenta psihologica.
32
Sfaturi:
1. Preluati initiativa prin ignorarea
amenintarilor adversarului si crearea
propriilor amenintari
2. Inainte de a porni un atac trebuie sa ne
uitam la raportul atacatori – aparatori
3. Cand pornim atacul, nu trebuie sa
pierdem timp prin colectionarea de material.
4. Punandu-l pe adversar in situatia de a
face alegeri, ii dam posibilitatea sa
greseasca mai des
XABCDEFGHY
8-wq-trk+-tr(
7+-+-vlpzp-'
6p+p+-+p+&
5vLp+nsn-zP-%
4-+-+N+-zP$
3zPQ+-zP-+-#
2LzP-+KzP-+"
1+-tR-+-+R!
xabcdefghy
Ignorarea amenintarii 1
Negrul ignora amenintarea albului, preluand
initiativa. Aici decizia nu este intuitiva, se
bazeaza pe calcul concret 1...£c8!! cum
¥a2 "doarme" la a2, campurile albe din
jurul ¢e2 sunt slabite 2.¥xd8 £g4+ 3.¢d2
£xe4 4.¥xe7 singura mutare, altfel negrul
va captura ¥, cu avantaj material 4...¤f3+
5.¢d1 ¢xe7 Albul are temporar o calitate
in plus, insa din cauza regelui expus, nu va
putea preveni pierderile materiale. Negrul
ataca cu toate piesele , raportul atacatori vs
aparatori fiindu-i favorabil 6.¦xc6 [6.¥b1
£g4 7.¢c2 ¤d4+ 8.exd4 £e2#; 6.¦c2 ¤d4
7.exd4 £xh1+ 8.¢d2 ¦xh4 ar fi bine pentru
alb daca printr-un miracol s-ar putea
schimba locurile intre ¥a2 si ¢d2] 6...¤e5
7.£xd5 ¦d8 8.¦c7+ ¢e8 9.¢c1 ¦xd5
10.¥xd5 ¤d3+ 11.¢b1 £xd5 Negrul are
avantaj material , se pune doar problema
cand va ceda albul 12.¦d1 b4 13.axb4 £b3
14.¦d2 ¤xb4 15.¦c8+ ¢e7 16.¦c7+ ¢e6
17.¦d8 £a2+ 18.¢c1 £a1+ 19.¢d2
£xb2+ 20.¢e1 ¤c2+ 21.¢d1 £b1+
22.¢d2 ¤b4 23.¢e2 a5 24.¦d4 £f5
25.¢f1 £b5+ 26.¢g1 ¤d5 27.¦a7 £b1+
28.¢g2 £b6 29.¦a8 ¤xe3+ 0–1 Volkov,S-
Sokolov,I/Nakhchivan 2011
XABCDEFGHY
8r+lwqr+k+(
7zppzp-+pvln'
6-+-zp-+pzp&
5+-sn-+-+-%
4-zPPsNP+-+$
3+-sN-vLL+P#
2P+Q+-zPP+"
1tR-+-+RmK-!
xabcdefghy
Ignorarea amenintarii 2
Negrul preia initiativa pe flancul regelui
prin impunerea prorpiilor amenintari si
ignorandu-le pe cele ale albului 1...¤g5!
2.bxc5 ¥xd4 ideea din spatele mutarii ¤g5,
albul nu poate captura intr-un mod
favorabil ¥d4 3.¥xg5 [3.¥xd4 ¤xf3+
4.gxf3 £g5+ 5.¢h1 (5.¢h2? £f4+ 6.¢g2
dxc5 7.¥e3 ¥xh3+ 8.¢xh3 £xf3+ 9.¢h2
¦e5) 5...dxc5 6.¥e3 £h5 7.£e2 ¥xh3
8.¢g1 ¥xf1 9.¦xf1 c6 sansele negrului sunt
preferabile in aceasta pozitie complicata, de
exemplu: 10.¢g2 £e5 (10...b6 11.£c2)
11.¤a4 b6 12.¥xh6 f6 13.£e3 ¢f7]
3...£xg5 4.cxd6 cxd6 Acum ¥ de campuri
negre este foarte puternic , iar sansele de
atac la ¢ sunt foarte importante 5.¦ad1?
[5.¢h1? ¥e5 6.£d3 (6.¤d5 ¥e6 7.¦ad1
¥xd5 8.¦xd5 £f4) 6...¥xh3; 5.¦fd1
eliberarea campului f1 pentru evacuarea ¢
33
era o solutie mai buna] 5...¥e5 6.¤d5
¥xh3! 7.¤c7 £f4 8.¦fe1 ¦ec8 9.¤xa8 ¥e6
10.¢f1 £h2 11.¦c1 ¥f4 pozitia albului nu
mai rezista mult
XABCDEFGHY
8-+rwq-trk+(
7zpl+n+pzpp'
6-+pvlpsn-+&
5+p+-+-sN-%
4-+-zP-+-+$
3zP-sNLzP-+-#
2-zPQ+-zPPzP"
1tR-vL-+RmK-!
xabcdefghy
Ignorarea amenintarii 3
1...c5! Anand deschide diagonala ¥b7,
ignorand complet amenintarea albului
[Probabil Aronian mizase pe 1...¥xh2+
2.¢xh2 ¤g4+ 3.¢g1 £xg5 4.f3 ¤gf6 5.e4
cu perechea de ¥ si controlul centrului,
albul are compensatie mai mult decat
suficienta] 2.¤xh7 ¤g4! Anand continua sa
ignore amenintarile adverse, generand altele
cu grad superior de periculozitate 3.f4 cu
ideea de a stanjeni ¥d6, insa va slabi
diagonala a7-g1 [3.h3 ¥h2+ 4.¢h1 £h4
5.d5 (5.¥e4 ¥xe4 6.£xe4 f5 7.£xe6+
¢xh7 8.£xd7 ¥b8 9.¢g1 ¥h2+ 10.¢h1
¥b8 11.¢g1) 5...¦fd8 6.¥e2 ¤de5 7.f4 b4]
3...cxd4 4.exd4 ¥c5 5.¥e2 Cum se
intampla de obicei, chiar si cei mai mari
jucatori , cand sunt pusi sub presiune si
trebuie sa aleaga intre multiple posibilitati,
esueaza [5.dxc5 ¤xc5 6.¤xf8 ¤xd3 7.h3
£d4+ 8.¢h1 ¤df2+ 9.¦xf2 ¤xf2+ 10.¢h2
¢xf8 (10...¤d3!? 11.¤d7 a5! ignorand, in
continuare, amenintarile albului) 11.£h7
¤d3 12.£h8+ ¢e7 13.£h4+ £f6]
5...¤de5! 6.¥xg4 [6.dxc5?? £d4+ 7.¢h1
¤f2+ 8.¦xf2 £xf2] 6...¥xd4+ 7.¢h1 ¤xg4
8.¤xf8 f5!! Stralucitor, ignora amenintarile
adverse si isi pregateste venirea £ la h4
9.¤g6 £f6 Pentru moment albul are ¦ in
plus, dar nu poate rezista atacului concertat
al pieselor negrului 10.h3 [10.£d3 £xg6
11.£xd4 ¤e3] 10...£xg6 11.£e2 £h5
12.£d3 ¥e3 0–1 Aronian,L-Anand,V/Wijk
aan Zee NED 2013O partida excelenta, un
model bun pentru preluarea initiativei prin
ignorarea amenintarii adversarului
XABCDEFGHY
8rsnl+k+-tr(
7+pwq-+pzpp'
6p+-+p+-+&
5+-vl-zP-+-%
4-+L+-+-+$
3+-+-+N+-#
2PzP-+QsnPzP"
1tRNvL-+RmK-!
xabcdefghy
Ignorarea amenintarii 4
Desi poate da palpitatii acest cuplaj ¥c5 si
¤f2, nu exista vreun sah prin descoperire
care sa provoace daune 1.¤c3! [1.¦xf2?
¥xf2+ 2.¢xf2 b5] 1...b5 2.¥b3 Acum ¤f2
este atacat 2...¤e4+ 3.¢h1 ¤xc3 4.bxc3 Sa
facem o scurta evaluare. Negrul are pion in
plus, dar albul are coloana f semi-deschisa.
De asemenea albul detine avans de
dezvoltare, iar §e5 ingreuneaza venirea
aparatorilor negrului in jurul ¢ 4...h6
5.¤d4 £e7 6.£g4 g6 Acum campul f6 este
slabit 7.¥e3 h5 8.£h3 ¦a7 9.¦f6 0–0
10.¦af1 [10.¤f5!! £c7 11.£g3 ¢h7
12.¥xc5 £xc5 13.£g5 exf5 14.¥xf7 ¦fxf7
15.£xg6+ ¢h8 16.¦xf7] 10...¥xd4
11.¥xd4 ¦c7 Campurile negre din jurul
34
¢g8 sunt foarte vulnerabile 12.£e3 ¢g7
13.¥c2 Albul ataca cu toate piesele,
raportul atacatori vs aparatori este net
favorabil primului jucator 13...¤d7 14.£g5
£e8 15.¥e3 ¦xc3 16.¥xg6 Din nou
sacrificiul vine pe campuri albe 16...fxg6
17.£h6+ ¢g8 18.¦xg6+ £xg6 19.£xg6+
¢h8 20.£xh5+ ¢g8 21.£g6+ ¢h8
22.£h6+ ¢g8 23.£xe6+ 1–0 Sokolov,I-
Georgiev,K/Tilburg 1994
2. Spargerile de pioni
Spargerile de pioni reprezinta una dintre
caile obisnuite de a prelua initiativa si
trebuie mereu luate in considerare.
Sfaturi:
1. Mereu considerati spargerile de pioni ca
mijloc de a prelua initiativa.
2. Chiar si dupa un sacrificiu incorect de
pion poti scapa cu egalitate.
Spargerile de pioni 1 [D15]
1.d4 d5 2.c4 c6 3.¤f3 ¤f6 4.¤c3 a6 5.g3
dxc4 6.a4 g6 7.¥g2 ¥g7 8.0–0 0–0 9.e3 a5
10.¤e5 ¤a6 11.¤xc4 ¤b4 12.£e2 ¥g4
13.f3 ¥e6 14.¦d1 Albul este gata sa
avanseze §e3-e4, cu control bun al
centrului 14...c5! Negrul utilizeaza
spargerea de pioni pentru a prelua initiativa
15.dxc5 [15.d5?? ¤fxd5 16.e4 ¤xc3
17.bxc3 ¥xc4] 15...£c7 In doar 2 mutari
situatia s-a schimbat complet: centrul de
pioni a devenit slab, albul aflandu-se in
defensiva 16.¤b6 ¦ad8 17.¦xd8 [17.e4
¦xd1+ 18.¤xd1 £xc5+ 19.¥e3 £c2³
20.£f2 (20.¥f1 £xe2 21.¥xe2 ¤c2 22.¦c1
¤xe3 23.¤xe3 ¤xe4 24.¤bd5 ¥xb2
25.¦c7) 20...¦d8 21.¤c3] 17...¦xd8 18.e4
Albul spera sa joace ¥e3 si sa stabilizeze
pozitia, negrul trebuie sa foloseasca
momentul 18...¦d3! Piesele albului nu sunt
dezvoltate , iar coordonarea dintre ele este
catastrofala, ¤b6,¦a1 si ¦c1 nu au vreo
legatura. Colaborarea dintre piesele negrului
este excelenta si nu e de mirare ca
sacrificiile functioneaza in favoarea lui
19.¥f1 [19.¥e3 ¦xe3 20.£xe3 ¤c2–+
21.¤b5 £e5; 19.£f2 ¤xe4–+] 19...¤g4
[19...£xc5+ 20.£f2 £xf2+ 21.¢xf2=]
20.¤bd5 [20.fxg4 £xc5+ 21.¢h1 (21.£f2?
¥d4–+) 21...£xb6µ] 20...£xc5+ 21.¢g2
¥xd5 [21...¥xc3! 22.bxc3 a) 22.fxg4 ¥xd5
23.exd5 (23.bxc3 ¦xc3) 23...¥d2; b)
22.¤xc3 ¥c4; c) 22.¤xb4 ¥xb4 23.fxg4
¥c4; 22...¤xd5 23.exd5 (23.fxg4 ¦xc3)
23...¦xf3 24.¢xf3 £xd5+ 25.£e4 ¤xh2+
26.¢e3 ¤xf1+ 27.¢f3 ¥g4+ 28.¢f4 g5+]
22.¤xd5 [22.fxg4 ¥xc3 23.exd5 ¥d2]
22...¤xd5 23.exd5 [23.fxg4 ¤e3+ 24.¢f3
¤c2+!] 23...¤e5 24.¥f4 £xd5 25.¦a3?!
[25.¦c1 h5 26.¥e3 ¦b3] 25...¦xa3–+
26.bxa3 ¤c6 27.£b5 £a2+ 28.¢h3 £xa3
29.¥d3 h6 30.¥e4 £a1 31.¢g2 £a2+
32.¢h1 [32.¢h3 £f2] 32...£f2 33.£b1 e5
0–1 Timman,J-Sokolov,I/Amsterdam 1996
Spargerile de pioni 2 [A54]
1.d4 ¤f6 2.c4 d6 3.¤c3 e5 4.¤f3 e4 5.¤d2
£e7 6.e3 g6 7.¥e2 h5 8.0–0 ¥h6 9.f3!
Deschiderea pozitiei este in favoarea albului
care este mai bine dezvoltat, iar ¢ advers a
ramas in centru. Asemenea decizii de a
sacrifica un pion sunt pur intuitive, reclama
putin calcul, se bazeaza pe cateva elemente:
A) Albul are avantaj semnificativ de
dezvoltare
B) Regele negru este in centru, iar
campurile negre , slabe, din jurul ofera
extra-motive
C) Albul a sacrificat doar un pion, chiar
daca estimarile initiale au fost prea
optimiste, ceva compensatie sa mentina
echilibrul tot se va gasi 9...¥xe3+ 10.¢h1
0–0 negrul restituie materialul pentru a face
rocada [10...exf3 11.¥xf3 ¤g4 nu duce la
nimic bun pentru negru deoarece este
ramas in urma cu dezvoltarea (11...¥xd4
35
12.¤de4 ¥xc3 13.¤xc3‚) 12.£e1 ¥xd4
13.¤de4 £e5 14.¥f4 ¥xc3 (14...£xf4??
15.¥xg4 £xh2+ 16.¢xh2 hxg4+ 17.¢g3)
15.bxc3 £e6 (15...£xf4 16.¥xg4) 16.c5‚]
11.¤dxe4 ¥xc1 12.£xc1 Albul si-a
recastigat pionul si detine un avantaj
confortabil: spatiu mai mult si campurile
negre slabite in tabara adversa 12...¤c6
13.£d2 ¤h7 14.¤d5 £d8 15.f4 f5 16.¤g5
¤e7 17.¥f3 c6 18.¤xe7+ £xe7 19.¦ae1
£g7 20.d5 ¤xg5 21.fxg5 c5 22.¦e2 ¦f7
[22...¥d7 23.£f4] 23.b4! Cea mai simpla
executie. ca sa previna colapsul pe flancul
damei, negrul este nevoit sa-si slabeasca
diagonala h1–a8 23...b6 24.¦e6! ideea din
spatele mutarilor b4-b6 24...¦d7 25.bxc5
bxc5 26.£f4 ¥a6 27.¦fe1 ¦ad8 28.¦f6
¢h7 29.¥xh5 gxh5 30.£xf5+ ¢h8
31.¦h6+ ¢g8 32.¦g6 ¥xc4 33.£e6+ ¦f7
34.¦xg7+ ¢xg7 35.g6 ¦b7 36.h3 ¥d3
37.¦e3 c4 38.¦f3 ¦f8 39.¦xf8 ¢xf8
40.£c8+ 1–0 Sokolov,I-Gheorghiu,F
/Kavala 1990
3. Lupta pentru initiativa
Ambele parti inteleg importanta initiativei
si necesitatea de a lupta pentru detinerea ei.
XABCDEFGHY
8r+-+-trk+(
7+-zp-+pvlp'
6pzpq+-+p+&
5zP-+-zp-+-%
4-zP-+Psn-+$
3+NzP-vL-+-#
2-+QtR-zPPzP"
1+-+R+-mK-!
xabcdefghy
Lupta pentru initiativa 1
In acest exemplu vom vedea cum Smyslov
cauta sa complice pozitia intr-un moment
cand situatia lui parea fara iesire. Cautand
mereu mutarile care sa ridice probleme
practice adversarului, a resuit sa-l
pacaleasca chiar pe un mare magician tactic
precum Tal. 1.g3! Acum negrul trebuie sa
opteze intre retragerea ¤ la e6 si pierderea
unui pion fara compensatie ori sa porneasca
un atac cu un numar insuficient de piese
1...¤h3+! cea mai buna sansa practica
[1...¤e6 pierdea un pion, fara compensatie
2.axb6 cxb6 3.¦d6 £c4 4.¥xb6] 2.¢g2 f5!
Smyslov foloseste momentul si incearca sa-
l fenteze pe Tal 3.axb6 [Tal joaca sigur,
¤h3 putea fi capturat 3.¢xh3 f4 4.¥c5 f3
5.¥xf8 £e6+ 6.g4 h5 7.¦g1 ¦xf8 8.£a2!!
resursa care i-a scapat lui Tal, dar greu de
descoperit de la distanta 8...¢h7 9.¤a1 £c8
10.¤c2 ¦f4 11.¤e3] 3...f4 Nu exista loc de
dat inapoi, singura speranta a negrului este
sa se lanseze in atac 4.¥c5 [4.¤a5! £e6
5.b7 ¤g5 6.f3! £h3+ 7.¢h1 fxe3 8.bxa8£
¦xa8 9.¦d8+ ¦xd8 10.¦xd8+ ¥f8 11.£e2]
4...f3+ 5.¢f1 cxb6 6.¥xf8 ¦xf8 Albul are o
calitate in plus, dar negrul are ceva
contrajoc pe campuri albe 7.£d3 Albul
doreste sa castige fara sa-i ofere negrului
sanse. Tal considera pozitia tehnic castigata
si vrea sa invinga fara prea mult calcul. Prin
definitie este o strategie riscanta deoarece
cautand doar mutari sigure, in mod
constient ignoram cele mai bune mutari
[7.c4 arf fi castigat pentru alb, dupa cateva
complicatii 7...£e6 8.¦d6 £g4 9.c5 bxc5
10.bxc5 ¤g5 11.¤d2 ¥h6 12.¢e1] 7...¢h8
8.£d5 £xc3 9.b5 axb5 10.£xb5 £c8
11.£d7 [11.¦c1! £e6 12.£d5 £g4 13.£d7]
11...£c4+ 12.¦d3 ¤g5 Smaslov continua
sa-si creeze sanse, iar faptul ca Tal nu a
gasit mereu cele mai bune mutari ii confera
pozitiei un caracter inselator 13.¤d2 £c2
14.¢e1?? In cele din urma "vrajitorul din
Riga" greseste 14...¤xe4 15.¦a1 ¤c5 0–1
Tal,M-Smyslov,V/Biel 1976/IZT In pozitii
mai rele nu este esential sa gasesti mereu
36
cea mai buna mutare, ci pe cea mai
neplacuta pentru adversar, care-l pune sa ia
decizii
XABCDEFGHY
8-trntrl+k+(
7zpp+-wqpzp-'
6-+-sNp+-zp&
5+-+-zP-+-%
4n+-sN-+-+$
3zP-+-+-zP-#
2-zP-+-zPLzP"
1+-tRRwQ-mK-!
xabcdefghy
Lupta pentru initiativa 2
In aceasta partida Kasparov are o pozitie
mai buna si opteaza pentru o solutie directa,
caracteristica stilului sau. Timman, un
excelent aparator in acest gen de
circumstante , reuseset sa ridice probleme
practice grele. Kasparov, desi calcula
excelent, rateaza 2 castiguri si mai tarziu se
vede nevoit sa gaseasca o cale unica de
remiza. 1.¤xb7! Mutarea aleasa de
kasparov, desi probabil din punct de vedere
obiectiv este cea mai buna, cere un joc
foarte exact pana la sfarsit. Kasparov era
cunoscut in anii '80 si '90 pentru faptul ca
alegea mereu mutarile pe care le considera
cele mai bune, chiar daca era nevoit sa
calculeze fara cusur [1.¤xe8 ¤xb2
(1...£xe8 2.£b4) 2.¤xg7 (Solutia care
reclama mai putin calcul era: 2.¦d2 £xe8
3.¤xe6! ¦xd2 (3...¤d3 4.£d1 £xe6
5.¦xd3 ¦xd3 6.£xd3 ¤b6 7.f4) 4.£xd2
fxe6 (4...£xe6? 5.£d8+ ¢h7 6.£c7 ¦a8
7.¥xb7) 5.£xb2±) ] 1...¦xb7 2.¥xb7 £xb7
3.¤xe6! Acum se vede ideea tactica a lui
Kasparov, sa exploateze slabiciunea ultimei
linii 3...¦xd1 4.£xd1 ¤ab6! Chiar daca
alegerea lui Timman nu este considerata
optima de catre calculatoare, din punct de
vedere uman sigur e cea mai buna [4...fxe6
5.£d8 £d7 6.¦xc8 £xd8 7.¦xd8 ¢f7 8.¦a8
¤xb2 9.¦xa7+ ¢f8 10.f4] 5.¦c7 £e4
6.£d8 £e1+ Pentru a scapa de sah etern,
regele alb trebuie sa porneasca o calatorie
primejdioasa 7.¢g2 £e4+ 8.¢g1 £e1+
9.¢g2 £e4+ 10.f3 £e2+ 11.¢h3 £b5!
Albul are pozitie castigata, insa e nevoie ,
mai departe, de joc foarte precis. Kasparov
gaseste cea mai buna continuare, sacrifica
un pion pentru a trimite £ adversa pe un
camp defavorabil [Timman judeca bine ca
pozitia rezultata dupa £f1 ducea la un final
tehnic castigat de catre alb, cu putine zone
de eroare 11...£f1+ 12.¢h4 £b5 (12...g5+?
13.¢g4 £b5 14.£f6) 13.¤c5 ¢h7
14.£d3+ £xd3 15.¤xd3] 12.a4 £xa4
13.¤c5 Aceasta mutare nu scapa castigul,
dar il face mai greu [13.¤d4! Ia sub control
campul b5 13...¢h7 14.b3 ¥d7+ (14...£a1
15.£xe8 £xd4 16.¦xf7 £d3 17.¦f8 £f1+
18.¢g4) 15.e6 £xd4 (15...¥xe6+
16.¤xe6) 16.exd7 ¤d6 17.£f8 (17.£e7+-
(Timman)) 17...£d1 18.d8£ £f1+ 19.¢g4
f5+ 20.¢h4] 13...£b5 14.¤d7 £f1+
15.¢g4 ¤d6! 16.¤f6+ [16.¤xb6!! f5+
(16...£d3 17.exd6! (17.£xd6?? f5+
18.¢h4 g5+ 19.¢h3 £f1#) 17...f5+
18.¢f4 g5+ 19.¢e5 £e2+ 20.¢d4 £xb2+
21.¦c3 negrul va ramane fara sahuri, in
curand) 17.exf6 h5+ 18.¢f4 g5+ 19.¢e5!
(19.¢xg5 £b5+ ar putea castiga, dar
permite multe sahuri) 19...¤f7+ 20.¦xf7
£e2+ 21.¢d6 ¢xf7 22.¤d5 £a6+ 23.¢e5
£e2+ 24.¢f5 £xf3+ 25.¤f4! £g4+
26.¢e5+-; 16.exd6 f5+ 17.¢f4 g5+ 18.¢e5
£e2+ 19.¢f6 ¤xd7+ 20.¦xd7 £xb2+ cu
sah etern] 16...gxf6 17.exd6 h5+ 18.¢h4
£e2 19.h3 ¢g7 20.¦e7 £b5 21.f4 ¥d7
22.¦e5 £f1 23.¦g5+ fxg5+ ½–½
Kasparov,G-Timman,J/Belgrade 1989
37