Liceul Tehnologic Nicolae Iorga, Negrești

Momente și personalități istorice la începutul secolului al XX-lea – Concurs județean

Anexe – Participarea României la Primul Război Mondial

Anexa 1 - Iorga îşi va defini poziţia faţă de război în Declaraţia din 20 iulie redactată de el şi
publicată în ziarul Neamul românesc prin care face apel la solidaritate politică: în oribilul război
general era exclus ca forţele greu adunate ale României să fie risipite în aventuri lângă un stat ca
Austro-Ungaria a cărei politică externă a fost dominată întotdeauna de tendinţa scăderii şi slăbirii
elementului românesc.

Anexa 2 – Ion I. C. Brătianu în Consiliul de Coroană - 21 iulie 1914: Noi cerem ca România
să rămână neutră. Tratatul (cu Puterile Centrale) precum s-a arătat nu ne obligă, dar, chiar dacă
ne-ar obliga, România nu poate admite ca aliații ei să dispună de soarta ei fără ca măcar să-și dea
osteneala de a o vesti. Austria și Germania au pregătit războiul și l-au declarat. Nu ne-au făcut
cinstea să ne comunice măcar intențiile lor (…) Pe de altă parte, România nu ar putea admite să ia
armele într-un război a cărui cauză este tocmai nimicirea unei națiuni mici. Sentimentul public este
aproape în unanimitate împotriva războiului. Chestia românilor din Ardeal domină întreaga situație,
ea a fost pururea punctul negru al Alianței (…) Soarta Românilor de peste munți, idealul național al
Românismului, sunt chestiuni pe care nici un guvern român nu le poate nesocoti (…).

Anexa 3 – Declarația regelui Ferdinand și a Guvernului României cu ocazia intrării României

în război
Războiul care de doi ani a încins tot mai strâns hotarele noastre, a zdruncinat adânc vechiul
așezământ al Europei și a învedereat că pentru viitor numai pe temeiul național se poate asigura o
viață pașnică a popoarelor.
Pentru neamul nostru el a adus ziua așteptată de veacuri de conștiința națională ziua unirei
lui.
După vremuri îndelungate de nenorociri și de grele încercări, înaintașii noștri au reușit să
întemeeze statul Român, prin Unirea Principatelor, prin răsboiul Independenței, prin munca lor
neobosită, pentru renașterea națională.
Astăzi ne este dat nouă să întregim opera lor închegând pentru totdeauna ceea ce Mihai
Viteazul a înfăptuit numai pentru o clipă: unirea Românilor de pe cele două părți ale Carpaților.
De noi atârnă astăzi să scăpăm de sub stăpânirea străină frații noștri de peste munți și din
plaiurile Bucovinei unde Ștefan cel Mare doarme somnul de veci.

Pagină 1 din 2
Liceul Tehnologic Nicolae Iorga, Negrești
Momente și personalități istorice la începutul secolului al XX-lea – Concurs județean

În noi, în virtuțile, în vitejia noastră stă putința de a le reda dreptul ca într-o Românie
întregită și liberă de la Tisa până la Mare, să propășească în pace potrivit datinelor și aspirațiunilor
gintei noastre.
Însuflețiți de datoria sfântă ce ni se impune, hotărâți să înfruntăm cu bărbăție toate jertfele
legate de un crâncen răsboiu, pornim la luptă cu avântul puternic al unui popor care are credință
neclintită în menirea lui.
Ne vor răsplăti roadele glorioase ale isbândei.
Cu Dumnezeu înainte.

Anexa 4 – Proclamația de la 23 martie 1917, într-o vizită pe front, când regele Ferdinand s-a
adresat Armatei a II-a, care era cantonată la Răcăciuni:
Ostași, vouă, fiilor de țărani, care ați apărat cu brațul și cu pieptul vostru pământul unde v-
ați născut, unde ați crescut, vă spun eu, regele vostru, că pe lângă răsplata cea mare a izbânzii care
vă asigură fiecăruia recunoștința neamului întreg, ați câștigat totodată dreptul la a stăpâni într-o
măsură mai largă pământul pentru care v-ați luptat.
Vi se va da pământ! Eu, regele vostru, voi fi întâiul a da pildă, vi se va da și o largă
participare la treburile statului. Arătați-vă, scumpii mei ostași demni de încrederea ce țara și regele
vostru pun în voi și îndepliniți-vă ca până acum datoriile voastre cu sfințenie.

Pagină 2 din 2