colCuprins

 ascunde

Început

1901 - 1928: Începuturile

Toggle 1901 - 1928: Începuturile subsection

Copilăria

Chicago

Hollywood

1928 - 1942: Epoca de Aur a animației

Toggle 1928 - 1942: Epoca de Aur a animației subsection

Mickey Mouse

o
 Silly Symphonies

Primul premiu Oscar

Albă ca Zăpada și cei șapte pitici

Perioada războiului

1955 - 1966: Parcuri tematice și dincolo

Toggle 1955 - 1966: Parcuri tematice și dincolo subsection

Planificare Disneyland

Extinderea în noi zone

Succesele de la începutul anilor 1960

o
 Moartea

Note

Legături externe

Walt Disney
158 limbi
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
regizor, producător, animator, scenarist și antreprenor american
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau
inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a
afirmațiilor pe care le conține.

Walt Disney

Date personale
Nume la
Walter Elias Disney 
naștere

Născut 5 decembrie 1901
Chicago, Ilinois, SUA

Decedat 15 decembrie 1966 (65 de ani)

Los Angeles, California, Statele Unite

Înmormântat Forest Lawn Memorial Park[*] 

Cauza cauze naturale[1] ( circulatory collapse[*]

decesului [1]
) 

Părinți Elias Disney[*]

Flora Call Disney[*] 

Frați și surori Roy O. Disney[1] 

Căsătorit cu Lillian Disney

Număr de
2 
copii

Copii 2 fiice (Diane și Sharon)

Cetățenie  Statele Unite ale Americii[6] 

Religie biserică congregațională 

Ocupație producător de film, regizor, scenarist, co-

fondator al studioului The Walt Disney
Company

Activitate

Domiciliu Kansas City[1][2]

Los Angeles[1]
Marceline[*][2]
Chicago[3]  

Alte nume Disney, Walter Elias  

Alma mater Kansas City Art Institute[*][1]

McKinley High School[*]
Central High School[*]  

Influențat de Aesop's Sound Fables[4]  

Partid politic Partidul Republican, Partidul

Democrat  

Premii Cavaler al Ordinului Național al Legiunii

de Onoare[*]
Ordinul de Merit al Republicii Federale
Germania în grad de Ofițer[*]
Medalia Prezidențială pentru Libertate[*]
Großes Ehrenzeichen für Verdienste um
die Republik Österreich[*]
Grammy Trustees Award[*] (1989)
Premiul Oscar pentru cel mai bun scurt
metraj (1957)
Academy Award for Best Short Subject,
Two-reel[*] (1947)[1]
Academy Award for Best Short Subject,
Two-reel[*] ()[1]
Academy Award for Best Short Subject,
Two-reel[*] ()
Academy Award for Best Short Subject,
Two-reel[*] ()
Academy Award for Best Short Subject,
Two-reel[*] ()
Premiul Oscar pentru cel mai bun scurt
metraj de animație (1932)[5]
Premiul Oscar pentru cel mai bun scurt
metraj de animație (1934)[1]
Premiul Oscar pentru cel mai bun scurt
metraj de animație (1935)[1]
Premiul Oscar pentru cel mai bun scurt
metraj de animație (1936)[1]
Premiul Oscar pentru cel mai bun scurt
metraj de animație (1937)[1]
Premiul Oscar pentru cel mai bun scurt
metraj de animație (1938)[1]
Premiul Oscar pentru cel mai bun scurt
metraj de animație (1939)[1]
Premiul Oscar pentru cel mai bun scurt
metraj de animație (1940)[1]
Premiul Oscar pentru cel mai bun scurt
metraj de animație (1942)[1]
Premiul Oscar pentru cel mai bun scurt
metraj de animație (1943)[1]
Premiul Oscar pentru cel mai bun scurt
metraj de animație (1954)[1]
Premiul Oscar pentru cel mai bun scurt
metraj de animație (1969)[1]
Academy Award for Best Documentary
(Short Subject)[*] (1952)[1]
Academy Award for Best Documentary
(Short Subject)[*] ()
Premiul Oscar pentru cel mai bun film
documentar (1952)[1]
 Premiul Oscar pentru cel mai bun film
documentar ()[1]
Preda Luca[*] (17 martie 1956)
Medalia de Aur a Congresului[*]
California Hall of Fame[*] (2006)
National Inventors Hall of Fame[*]
Winsor McCay Award[*] (1975)[1]
Premiul Emmy
César d'honneur[*]
Audubon Medal[*] (1955)
Premiul Memorial Irving G. Thalberg[5]
Premiul Oscar pentru întreaga
carieră (1932)[5]
Stea pe Hollywood Walk of Fame[*]

Semnătură

Prezență online

Site web
Internet Movie Database
VGMdb

Modifică date / text 

Acest articol este despre Walt Disney. Pentru compania media vedeți Walt

Disney Company. Pentru alte sensuri vedeți Disney (dezambiguizare)
Walter Elias Disney (n. 5 decembrie 1901 - d. 15 decembrie 1966) a fost un
regizor, producător, animator, scenarist și antreprenor american, câștigător de 22 de
ori al premiilor Oscar. Numele său este unul comun în orice casă americană și este
cunoscut chiar și în rândul copiilor.
A fost fiul Florei și al lui Elias Disney (canadian de origine) și a avut trei frați și o
soră. Fiind co-fondator (alături de fratele său, Roy O. Disney) al studioului Walt
Disney Productions, Walt a devenit unul din cei mai cunoscuți producători de film din
lume. Compania fraților Disney, cunoscută sub numele său generic de The Walt
Disney Company, are venituri anuale de peste 30 de miliarde de dolari.
Walt Disney este cunoscut mai ales ca și producător de film, precum și ca un
inovator al animației și al parcurilor tematice. A fost nominalizat la 61 de premii
Oscar și la sapte premii Emmy, deținând recordul pentru cele mai multe nominalizări
la Oscar.
Disney și echipa sa a creat unele din cele mai celebre filme din lume și unele din
cele mai cunoscute personaje, inclusiv cel pe care majoritatea îl consideră alter-
ego-ul său, Mickey Mouse.
Walt Disney a murit de cancer pulmonar la 15 decembrie 1966, cu cinci ani înaintea
deschiderii megaproiectului Disneyland, Walt Disney World din Florida. A fost un
fumător "înrăit", unul dintre așa numiții "chain smokers", de unde a generat și boala
sa necruțătoare.

1901 - 1928: Începuturile[modificare | modificare sursă]

Copilăria[modificare | modificare sursă]
Tatăl său, Elias Disney, s-a mutat în Statele Unite după ce familia sa a eșuat cu
ferma în Canada. În aprilie 1906, familia lui Walt s-a mutat în Marceline, Missouri,
unde fratele său deținea o proprietate. Acolo ei au cumpărat o casă și o fermă cu o
suprafață de 45 de acri (18,2 hectare). În timp ce se afla în Marceline, Walt și-a
dezvoltat dragostea sa pentru desen. Un vecin de-al lor l-a plătit pe Walt să îi facă
niște desene ale calului său. De asemenea, tot în Marceline, Walt și-a dezvoltat
pasiunea pentru trenuri.
Familia Disney a rămas în Marceline timp de patru ani după care s-au mutat în
Kansas City în 1910.

Plicul de afaceri al lui Walt Disney avea un autoportret, c. 1921

Chicago[modificare | modificare sursă]
3:23
Newman Laugh-O-Gram (1921)

În toamna anului 1917, Walt a început să studieze la liceul McKingsley High School,
făcând în paralel cursuri de seral la Institutul de Artă din Chicago. Disney era
desenatorul ziarului școlii. Desenele sale erau foarte patriotice, majoritatea fiind
axate pe Primul Război Mondial. Disney a abandonat liceul la vârsta de 16 ani
pentru a intra în armată dar aceasta nu l-a primit pentru că era prea tânăr.
În schimb, Walt și un prieten de-al său au decis să intre în Crucea Roșie. Pentru a
se putea angaja, trebuiau sa aibă minim 17 ani dar, în ciuda opoziției tatălui său,
mama sa a elaborat un nou certificat de naștere în care scria că Walt era născut în
1900 și nu în 1901. Crucea Roșie l-a trimis în Franța timp de un an unde a lucrat ca
șofer de ambulanță, pe care a desenat câteva personaje.
Apoi s-a mutat în Kansas City pentru a-și începe cariera artistică. Fratele său Roy
lucra la o bancă și a reușit să îl angajeze printr-un prieten la Pesmen-Rubin Art
Studio. Aici, Disney făcea reclame pentru ziare, reviste și cinematografe. Tot aici a
cunoscut un animator, Ubbe Iwerks (1901-1971). Ei doi își respectau munca așa de
mult încât relația dintre ei s-a îmbunătățit foarte repede și au hotărât să își înceapă o
afacere proprie.
Disney și Iwerks au fondat o companie numită Iwerks-Disney Commercial Artists în
ianuarie 1920. Din păcate, puțini clienți au vrut să se angajeze la cuplul
neexperimentat. Iwerks a plecat o vreme să câștige niște bani la Kansas City Film
Ad Company. Disney s-a retras și el după ce compania a fost cumpărată.
Hollywood[modificare | modificare sursă]
Când Disney a sosit la Los Angeles, avea 40 de dolari în buzunar și un desen
neterminat în servietă. Surprinzător, la început a vrut să abandoneze animația,
gândindu-se că nu va putea concura cu studiourile din New York. Disney a spus că
prima sa ambiție a fost să devină regizor de film. A fost să se angajeze la toate
studiourile din oraș dar toate l-au respins.
Din cauza eșecurilor cu filmele artistice, Disney s-a întors în animație. Primul său
studio de animație din Hollywood era în garajul unchiului său. Disney a trimis un
desen neterminat distribuitorului din New York, Margaret Winkler, care i-a răspuns
imediat. A vrut să-l angajeze pe Disney pentru mai multe filme artistice combinate
cu animație.
Disney l-a căutat pe fratele său Roy, care făcea un tratament de tuberculoză într-un
spital de veterani din Los Angeles. Disney l-a rugat pe fratele său sa îl ajute
deoarece nu se putea descurca financiar fără el. Roy a fost de acord și a părăsit
spitalul împreună cu fratele său. De atunci nu s-a mai întors și niciodată nu s-a
vindecat de tuberculoză.
În 1925, Disney a angajat o tânără femeie, Lillian Bounds, pentru departamentul de
imprimare cu cerneală și colorat. A fost admirată imediat de Walt iar câteva luni mai
târziu lucra ca și secretară.

1928 - 1942: Epoca de Aur a animației[modificare | modificare

sursă]

Disney în 1935

Eroii lui Disney au constituit „epoca de aur” a desenului animat, începând cu Mickey
Mouse, creat în 1928, cu vocea lui Walt Disney.[7]
Mickey Mouse[modificare | modificare sursă]
După o serie de eșecuri, Disney trebuia să creeze o nouă "stea". Majoritatea
biografiilor spun că ideea lui Disney pentru Mickey Mouse i-a venit în timpul
întoarcerii din New York. Este o discuție în jurul creatorului lui Mickey, ori Disney ori
Iwerks. Șoarecele a fost inițial numit "Mortimer", dar a fost mai târziu botezat
"Mickey Mouse" deoarece noua soție a lui Disney, Lillian, considera numele
"Mortimer" ca fiind nepotrivit.
Primul scurt-metraj al lui Mickey a fost Plane Crazy în 1928 care a fost, ca
majoritatea filmelor de la acea vreme, un film mut. După ce nu a găsit un distribuitor
pentru Plane Crazy și pentru continuarea sa, The Gallopin' Gaucho, Disney a creat
un scurt-metraj Mickey Mouse cu sunet, Steamboat Willie. Acesta a avut succes și
au fost distribuite cu sunet și cele două scurt-metraje precedente. Însuși Disney și-a
împrumutat vocea lui Mickey Mouse și Minnie Mouse iar Mickey a purtat vocea lui
Disney până în 1946.
Silly Symphonies[modificare | modificare sursă]
Primele seriale ale lui Mickey Mouse au fost în 1929, începând cu un serial muzical
numit Silly Symphonies. Primul episod era numit The Skeleton Dance și a fost în
intregime desenat și animat de Iwerks, care a fost responsabil cu desenul la
majoritatea animațiilor Disney produse între 1928 și 1929. Cu toate că serialul a
avut succes, Disney nu a putut să distribuie serialul și atunci a trebuit să semneze
un nou contract cu Columbia Pictures.
Iwerks era sătul de atâta muncă, mai ales datorită faptului ca el lucra mai mult decât
Disney, așa că l-a părăsit și și-a deschis propriul studio. Disney căuta cu disperare
pe cineva care să ia locul lui Iwerks, ceea ce era foarte greu, deoarece nu se găsea
cineva la fel de bun și rapid ca Iwerks, care putea să deseneze 700 de cadre pe zi.
Între timp, Iwerks și-a lansat serialul de succes Flip the Frog împreună cu primul
serial de animație color, Fiddlesticks. De asemenea, Iwerks a creat alte două seriale
de animație, Willie Whopper și Comicolor. Iwerks și-a închis studio-ul în 1936 pe
pentru a lucra la alte proiecte de animație. Va relua relația cu Disney în 1940,
lucrând la departamentul de cercetare al studioului său.
Cu noroc, Disney a reușit să găsească câțiva oameni care să îl înlocuiască pe
Iwerks. În jurul anului 1932, Mickey Mouse a devenit un personaj destul de celebru.
Primul premiu Oscar[modificare | modificare sursă]
În 1932, Disney a primit un premiu special din partea Academiei de Film pentru
crearea lui Mickey Mouse, ale cărui seriale au devenit color în 1935 și au început să
apară alte personaje celebre ale lui Disney, printre care Donald Duck, Goofy
și Pluto.
 1968, Marcă poștală din S.U.A.

Albă ca Zăpada și cei șapte pitici[modificare | modificare sursă]

Cu toate că studioul său a produs cele mai celebre seriale de animație ale vremii,
rezultatele nu erau pe placul lui Disney, care în 1934 avea planuri pentru a crea un
lung-metraj de animație. Dupa ce restul industriei cinematografice a aflat despre
planurile lui Disney despre un lung metraj cu Albă ca Zăpada, au numit proiectul
"nebunia lui Disney", deoarece erau convinși că proiectul va distruge studioul lui
Disney. Atât Lillian cât și Roy au incercat să îl convingă pe Disney să abandoneze
proiectul, dar acesta avea planuri mari pentru viitor. A angajat profesorul universitar
Don Graham pentru a instrui personalul de la studioul său.
Toate aceste cercetări și antrenamente au fost folosite pentru pregătirea
personalului în așa fel incât rezultatele să fie pe placul lui Disney. Albă ca Zăpada și
cei șapte pitici (Snow White and the Seven Dwarfs), așa cum era numit proiectul,
era în producție din 1935 până la mijlocul anului 1937, când studioul a rămas fără
bani. A reușit totuși să ia un împrumut de la Bank of America pentru a-și termina
producția. Premiera filmului a avut loc la cinematograful Carthay Circle la data de 21
decembrie, 1937. Albă ca Zăpada, primul film de animație în limba engleză și filmat
în Technicolor a fost lansat în februarie 1938, fiind distribuit de RKO Radio Pictures,
cu care studioul tocmai a încheiat un contract. Filmul a devenit producția cu cel mai
bun succes la încasări pe anul 1938, reușind să strângă peste 8 milioane de dolari
(astăzi 98 de milioane). Succesul avut cu Albă ca Zăpada (pentru care Disney a
câștigat Oscarul) i-a permis lui Disney să deschidă o nouă sucursală a studioului
său în Burbank, care s-a deschis pe 24 decembrie, 1939. Personalul responsabil
pentru lung-metraje, care tocmai a terminat Pinocchio, a continuat să lucreze
pentru Fantasia și Bambi, în vreme ce personalul responsabil pentru scurt-metraje a
lucrat pentru noi seriale cu Mickey, Goofy, Donald și Pluto.
Perioada războiului[modificare | modificare sursă]
Pinocchio și Fantasia au fost lansate în cinematografe în 1940 dar ambele au fost
dezamăgiri financiare. Filmul Dumbo era plănuit ca un film care să aducă bani dar,
în timpul producției, majoritatea animatorilor s-au revoltat datorită relației dintre
Disney și echipa sa.
La puțin timp după ce Dumbo a fost lansat în cinematografe în octombrie 1941 și a
început să aducă mulți bani, Statele Unite ale Americii au intrat în Al Doilea Război
Mondial. Armata americană a cerut studioului Disney să producă filme de instructaj
pentru soldați, dar și scurt-metraje care să ridice moralul acestora, cum ar fi Der
Fuehrer's Face și lung-metrajul Victory Through Air Power în 1943. Totuși, filmele
militare nu au adus bani iar când filmul Bambi a fost lansat în aprilie 1942 nu s-a
descurcat foarte bine.
Pe la sfârșitul aniilor '40 studioul și-a revenit în așa fel încât să continue cu producția
la lung-metrajele Alice In Wonderland (Alice în Țara Minunilor) și Peter Pan, care au
fost amânate în perioada războiului, și au început să lucreze
pentru Cinderella (Cenușăreasa), care a devenit cel mai bun succes al studioului
după Albă ca Zăpada și cei șapte pitici.

1955 - 1966: Parcuri tematice și dincolo[modificare | modificare

sursă]
Planificare Disneyland[modificare | modificare sursă]
În timpul unei călătorii de afaceri în Chicago la sfârșitul anilor '40, Disney a desenat
schițe ale ideilor sale pentru un parc de distracții în care copii și părinții pot să se
distreze împreună. Acest plan trebuia inițial să fie vis-a-vis de studio. Ideile originale
au crescut într-un concept mult mai mare care avea să devină Disneyland. Disney a
petrecut cinci ani din viața sa planificând Disneyland și a creat o nouă subdiviziune
a companiei sale, numită WED Enterprises, care avea sarcina să proiecteze parcul.
Extinderea în noi zone[modificare | modificare sursă]
După ce Walt Disney Productions a început lucrul la Disneyland, studioul a început
să se extindă în alte zone ale divertismentului. În 1950, Treasure Island (Insula
comorii) a devenit primul film 100% cu actori reali și a fost repede urmat de
altele: 20.000 de leghe sub mări în 1954, The Shaggy Dog în 1959 și The Parent
Trap (1961). Studioul a produs prima emisiune TV, One Hour in Wonderland (O oră
în Țara Minunilor), în 1950. Disney a început să fie gazda unei emisiuni
săptămanale la postul ABC, numit Disneyland, după parc, unde arăta clipuri din
filmele Disney vechi, realiza tururi ale studioului și promova parcul Disneyland, în
timp ce acesta era în construcție în Anaheim, California.
În timp ce studioul se implica în alte forme media, Disney nu mai acorda atâta
atenție producțiilor animate, lăsând acestea în grija animatorilor. În timpul vieții lui
Disney, departamentul de animație a mai produs filmele Lady and the
Tramp (Doamna și vagabondul, 1955), Sleeping Beauty (Frumoasa din pădurea
adormită, 1959), One Hundred and One Dalmatians (101 Dalmațienii, 1961) și The
Sword in the Stone (Sabia din piatră, 1963). Producția la scurt-metrajele animate a
continuat până în 1956 când departamentul pentru scurt-metraje s-a închis.
Pe 17 iulie, 1955, Disneyland, unul din primele parcuri tematice din lume, s-a
deschis și a avut un succes imediat. Oameni din toată lumea veneau la Disneyland,
care conținea atracții bazate pe producțiile Disney. După 1955, numele emisiunii s-a
schimbat din Disneyland în Walt Disney Presents. Apoi în 1961, emisiunea s-a
schimbat din alb-negru în color și a devenit Walt Disney's Wonderful World of
Color".
Astăzi,studiorile Walt Disney au venituri anuale de 40 de miliarde de dolari. Cele mai
noi succese sunt Toy Story 1,2 și 3,Mașini 2 și altele.
Succesele de la începutul anilor 1960[modificare | modificare sursă]
La începutul anilor 1960, imperiul Disney avea un succes enorm, iar Walt Disney
Productions s-a remarcat ca fiind cea mai bună companie din lume generatoare de
divertisment pentru familie. După decenii de încercări, Disney a reușit în final să
obțină drepturile de ecranizare pentru romanul Mary Poppins a lui P.L. Travers.
Filmul, lansat în 1964, a devenit cel mai mare succes al studioului în anii 1960. Tot
în această perioadă, Walt Disney a început să planifice un parc tematic mult mai
mare decât Disneyland, numit Disney World.
Moartea[modificare | modificare sursă]
Implicarea lui Walt în Disney World s-a încheiat în ultima parte a anului 1966; după
mulți ani de fumat a fost diagnosticat cu cancer pulmonar. A fost admis la
Providence St. Joseph Medical Center, situat vis-a-vis de studio, unde starea sa de
sănătate a început să se agraveze. Pe 2 noiembrie, 1966, în urma unor radiografii,
medicii au descoperit că Disney avea o tumoră pe plămânul stâng. Cinci zile mai
târziu, Disney a mers înapoi la spital pentru operație, dar tumora s-a extins atât de
mult încât medicii au fost nevoiți să îi scoată întreg plămânul stâng. Doctorii i-au
spus apoi lui Disney că mai avea între șase luni și un an de trăit. Dupa câteva
sesiuni de chimioterapie, Disney a petrecut puțin timp cu soția sa în Palm
Springs, California înainte de a se întoarce acasă. Pe 20 noiembrie 1966, Disney a
suferit un colaps în casa sa dar a fost resuscitat de medici și întors înapoi la spital,
unde a murit pe 15 decembrie, 1966 la ora 9:30, la zece zile după ce a împlinit 65
de ani. A fost incinerat pe 17 decembrie iar cenușa sa a fost depozitată la Forest
Lawn Memorial Park din Glendale, California. Roy Disney a continuat proiectul
Disney World, insistând să fie re-denumit în Walt Disney World, în onoarea fratelui
său, care a fost în final deschis pe 1 octombrie, 1971.

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w Disney, Walter Elias (Walt),  Who's Who in Animated
Cartoon (2006 Applause Theatre & Cinema Books ed.)[*]
2. ^ a b Animation: A World History: Volume I: Foundations - The Golden Age (2016 Taylor
& Francis ed.)[*], p. 50 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
3. ^ Animation: A World History[*], p.  51 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
4. ^ Animation: A World History: Volume I: Foundations - The Golden Age (2016 Taylor &
Francis ed.)[*], p. 47 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
5. ^ a b c Academy Awards, Disney A to Z: The Official Encyclopedia
 6. ^ http://web.archive.org/web/20160401213342/http://jeugdliteratuur.org/auteurs/walt-
disney Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
7. ^ Rivalitate animată între Shrek și Mickey Mouse

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Walt Disney

 ro  Biografie
 Fața nevăzută a lui Walt Disney: tiran și agent FBI, 5 decembrie
2011, Evenimentul zilei
 Walt Disney, toata viata copil Arhivat în 7 septembrie 2010, la Wayback
Machine., 1 septembrie 2010, Revista Magazin

[arată]
v • d • m
The Walt Disney Company
ontrol de  BIBSYS: 90057066
utoritate  
 BNE: XX1163376
 
 BNF: cb11994688k (data)
 
 CiNii: DA09601826
 
 GND: 118526006
 
 ISNI: 0000 0001 2128 0724
 
 LCCN: n78095660
 
 LNB: 000003408
 
 MusicBrainz: 560416d7-c8f8-4a1b-b555-ef2b93528fb5
 
 NARA: 10580368
 
 NDL: 00437974
 
 NKC: jn19990001791
 
 NLA: 35037590
 
 NSK: 000100043
 
 PIC: 308398
 
 RKD: 23298
 
 The SBN id CFIV021529 is not valid.
 
 SELIBR: 273638
 
 SNAC: w6b85pv2
 
 SUDOC: 028028945
 
 ULAN: 500025598
 
 VIAF: 36927108
 
 WorldCat Identities (via VIAF): 36927108
Categorii: 
 Nașteri în 1901
 Decese în 1966
 Producători de film americani
 Animatori
 Hollywood Walk of Fame
 Nașteri pe 5 decembrie
 Decese pe 15 decembrie
 Decese cauzate de cancer pulmonar
 Oameni ai companiei Disney
 Eponime ale asteroizilor
 Eponime ale craterelor de pe planeta Mercur
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 31 octombrie 2022, ora 07:36.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice;
pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.