

Început

Metode de executare a condamnaților

Pedeapsa capitală în România

Execuții capitale în 2009

Note

Legături externe

Pedeapsa cu moartea
130 limbi
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cesare Beccaria, Dei delitti e delle pene

Pedeapsa cu moartea (cunoscută și ca pedeapsa capitală) este uciderea prevăzută

prin lege a unui om ca pedeapsă pentru o crimă, pentru care a fost găsit vinovat. De
obicei este precedată de un proces judiciar, care se termină cu o sentință de
condamnare la moarte. Aceasta este pusă în aplicare prin execuție.
Din punct de vedere istoric, executarea infractorilor sau a adversarilor politici a fost o
practică comună aproape tuturor societăților. Acum, pedeapsa capitală are o arie de
folosire mai izolată, dar mai este încă practicată.
În unele țări, celor găsiți vinovați de crimă, spionaj sau trădare li se aplică această
pedeapsă. Curțile marțiale dau cel mai des această sentință, fiind comună în dreptul
militar.[necesită  citare]
În alte societăți pedeapsa cu moartea este folosită și pentru actele
de viol, adulter, incest, homosexualitate sau trafic de stupefiante ori apostazie.[necesită  citare]
În China de exemplu, traficul de carne vie sau cazurile grave de corupție sunt pedepsite
cu moartea.[necesită  citare]

Metode de executare a condamnaților[modificare | modificare sursă]

În decursul istoriei, s-au folosit diverse metode de executare a condamnaților la moarte:

 Răstignire
 Ardere pe rug
 Decapitare
 Execuție cu ajutorul unui elefant
 Execuția prin tăierea cu ferăstrăul
  Ghilotină
 Lapidare
 Scaun electric
 Spânzurare
 Tragere pe roată
 Trasul în țeapă

Pedeapsa capitală în România[modificare | modificare sursă]

În România comunistă au fost executate 104 persoane[1]. Între 1965 și 1989 Tribunalul
Militar București a condamnat la moarte 47 de persoane [1].
Pedeapsa cu moartea a fost abolită prin decretul-lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990 și a fost
înlocuită cu pedeapsa detențiunii pe viață.[2] Pe 12 ianuarie 1990, sub presiunea
mulțimii care cerea pedeapsa cu moartea pentru zeci de lideri comuniști, trimiși în
judecată pentru omor deosebit de grav, Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN) a
decretat scoaterea în afara legii a Partidului Comunist Român și organizarea, în data de
28 ianuarie 1990, a unui referendum cu privire la pedeapsa cu moartea. [3] Cu zece zile
înainte de referendum, CFSN a decis anularea acestuia, împreună cu anularea
decretului prin care PCR fusese scos în afara legii. [3] Conducerea CFSN, prin vocea
lui Ion Iliescu, a recunoscut atunci că ideea referendumului a fost o greșeală politică.
[3]
 Constituția din 1991 a garantat dreptul la viață și a dispus clar interzicerea pedepsei
cu moartea.[3] Ultimele persoane condamnate la moarte și executate au fost
soții Ceaușescu (25 decembrie 1989).

Execuții capitale în 2009[modificare | modificare sursă]

Țara Număr de execuții în 2009

1  China Oficial niciuna.[4][5] Cel puțin 1700 (estimare), dar posibil să fie și 10.000 pe an.[6]

2  Iran 388

3  Irak Cel puțin 120

4  Arabia Saudită Cel puțin 69

5  Statele Unite 52
6  Yemen Cel puțin 30

7  Sudan Cel puțin 9

8  Vietnam Cel puțin 9

9  Siria Cel puțin 8

10  Japonia 7

11  Egipt Cel puțin 5

12  Libia Cel puțin 4

13  Bangladesh 3

14  Thailanda 2

15  Singapore Cel puțin 1

16  Botswana 1

17  Malaezia Niciuna

18  Coreea de Nord Niciuna

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ a b Cum erau executati condamnatii, 16 august 2004, hotnews.ro, accesat la 7 decembrie
2010
2. ^ DECRET-LEGE nr. 6 din 7 ianuarie 1990 pentru abolirea pedepsei cu moartea, pentru
modificarea și abrogarea unor prevederi din Codul penal și alte acte normative
 3. ^ a b c d Pedeapsa cu moartea, o problemă care a divizat România, 25 iulie 2014, Cristian
Delcea, Adevărul, accesat la 28 iulie 2014
4. ^ Hogg, Chris (29 decembrie 2009).  „China executions shrouded in secrecy”.  BBC News.
Accesat în 14 aprilie 2010.
5. ^ „THE MOST IMPORTANT FACTS OF 2008 (and the first six months of 2009)”.
Handsoffcain.info. Arhivat din  original  la 26 decembrie 2018. Accesat în  23 august 2010.
6. ^ Sheridan, Michael (20 martie 2005). „Chinese execute with death vans”.  The Times.
London.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

 en  BBC.co.uk
 en  TheAtlantic.com
 Legea modernă a talionului Arhivat în 2 septembrie 2014, la Wayback
Machine., 19 aprilie 2010, Cătălin-Valentin Raiu, Ziarul Lumina
 Execuția unui ucigaș de polițist rupe America în două. Câți oameni sunt
omorâți legal în lume, 23 septembrie 2011, Ionela Săvescu, Evenimentul zilei
 Pedeapsa cu moartea în perioada comunistă , 1 august 2010, Mihai
Mincan, Adevărul
 Camera ororilor, 4 martie 2008, Cecilia Stroe, Descoperă
 Crina Verga, Pedeapsa cu moartea – Argumente pro și contra umk.ro
 224 de ani de la prima abolire din istorie a pedepsei cu moartea , 30
noiembrie 2010, Amos News
 Dan Alexe: Pentru ce pedeapsa cu moartea nu poate fi reintrodusă în
România, Europa Liberă, 29 iulie 2019
 BNE: XX529849
 
 BNF: cb126475351 (data)
 
 GND: 4060306-4
 
 HDS: 009617
ontrol de
 
utoritate
 LCCN: sh85019949
 
 NARA: 10638012
 
 NDL: 00570945
 
 NKC: ph126727
Categorii: 
 Metode de execuție
 Pedeapsa cu moartea
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 20 octombrie 2022, ora 21:21.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot
exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.