Învățarea și stilurile de învățare

Realizatori: Gârbea Alexandru; Dragomir Constantin-Claudiu

 Tipurile de învățare

Stilul de învăţare reprezintă modalitatea preferată de receptare, prelucrare,

stocare şi reactualizare a informaţiei şi se formează prin educaţie.
Există trei stiluri de învățare principale:

-auditiv
-vizual
-tactil-kinestezic
 Stilul auditiv

• Copii care au acest stil de învățare vor să citească cu

voce tare, mai degrabă decât în tăcere, chiar și atunci
când sunt singuri.

• Copiii care au abilități puternice de vorbire și

lingvistică, sunt talentați din punct de vedere muzical
și învață cu ușurință noi limbi străine, au un stil de
învățare auditiv.

• Stilul auditiv implica o preferinta pentru ascultarea

explicatiilor in detrimentul citirii lor. Cei care se
încadrează în acest stil rețn mai usor informatiile prin
recitarea lor cu voce tare și sunt foarte buni la a-și
aminti lucrurile pe care le aud în jurul lor.
 Caracteristicile stilului auditiv

- învață din explicațiile profesorului

- Verbalizează acțiunea întreprinsă pentru a învăța
- Este eficient în discuțiile de grup
 Stilul vizual

• Stilul de învățare vizual este unul dintre cele

mai comune stiluri de învățare, fiind și
principalul motiv pentru care profesorii aleg să
folosească instrumente de scris colorate, planșe
descriptive ș.a
• Învățarea vizuală presupune folosirea abundentă
a imaginii, a diagramelor, graficelor, tebelelor și
culorilor
• Un alt factor important ce stă la baza dezvoltării
stilului de învățare vizual este cromatica.
Utilizarea culorilor vii, diferențiate între ele,
poate influența drastic timpul și capacitatea de
memorare.
 CARACTERISTICILE STILULUI VIZUAL:

• Vorbește repede
• Bun organizator al hărților, diagramelor, desenelor, imaginilor
• Peține mai repede ceea ce a văzut decât ceea ce a auzit
• Preferă să citească, nu să i se citească
• Uită instrucțiunile verbale
 Stilul tactil-kinestezic

• Copiii care au ca stil de învățare stilul tactil-kinestezic preferă să se implice

fizic în procesul de învățare, folosindu-și corpul pentru a investiga noi locuri
și concepte.

• Copiii cărora le place să gesticuleze atunci când învață, când explică ceva
sau când fac activități fizice, dar le place și să scrie au un stil de învățare
tactil-kinestezic.
• Stilul tactil-kinestezic presupune reținerea informațiilor prin punerea lor
în practică. Copiii care se încadrează în acest stil ar putea avea dificultăți
în a sta la un loc atunci când învață și își pot însuși mai repede
informatiile prin scrierea și prin transpunerea lor în exerciții practice.
 Caracteristicile stilului kineto-tactil

• Citirea cu voce tare si urmărirea cuvintelor pe pagina cu

degetul
• Scrierea repetată a informatiilor pentru memorarea lor
• Sublinierea și folosirea markerelor colorate
• Plimbatul prin camera și pauzele frecvente și scurte
• Activităti practice, precum construirea de machete sau
înțelegerea informatiilor prin jocuri
 Concluzii

• Stilurile de învățare diferă de la individ la individ, toate având propria

eficiență și fiecare având o mai mare influență în domeniul în care
activează.

Deși unele siluri sunt mai comune

decât altele ( spre exemplu stilul
auditiv și cel vizual), toate pot fi
dezvoltate și echilibrate.