Duminica a IV-a dupa Pasti.

Vindecarea paraliticului

a) Domnul nu ne părăseşte

Vindecarea paraliticului s-a făcut în Ierusalim, în perioada Paştelui din al doilea an

din vremea vieţii publice a Domnului (probabil spre sfârşitul lui martie). Iar In
Ierusalim, lângă Poarta Oilor, este o scăldătoare care se numeşte pe evreieşte
Vitezda (Casa milei), având cinci pridvoare (loan 5, 2).

Scăldătoarea avea dimensiunile: 120 m x 60 m. Poate părea mare, dar încăpeau

cinci pridvoare. Era ceva ca un puţ întins, de mică adâncime. O dată pe an, în
timpul sărbătorii Paştelui, un înger al Domnului cobora şi „tulbura" apa. Oricare
dintre bolnavi reuşea să intre primul în apă, se făcea bine pe loc, orice boală ar fi
avut. Aşa încât în zilele acelea se adunau în jurul scăldătoarei foarte mulţi bolnavi
- orbi, paralitici şi alţii -, aşteptând să vină îngerul sa tulbure apa. între aceştia era
şi un paralitic pe care ni-l descrie Evanghelistul loan (care nu pare pe deplin
paralizat, deoarece încerca să intre singur în scăldătoare - v. loan 5, 7).

Când îngerul cobora şi tulbura apa, începea...! Cine pe cine să împingă mai întâi!?
Până să merg eu, altul se coboară înaintea mea, Ii spune paraliticul lui Hristos
(loan 5, 7). Unii aveau cu ei şi rude, care îl luau pe bolnav şi-l aruncau în apă, în
timp ce acest paralitic era singur. Doamne, om nu am ca să mă arunce în
scăldătoare, îi spune lui Hristos. Desigur, avea prieteni, avea cunoscuţi, avea
vecini. Poate la început câţiva se oferiseră să-l ducă la scăldătoare, să aştepte cu
el până va veni marea clipă pentru a-l ajuta să ajungă primul în apă. Poate la
început o făceau cu mult zel, dar încet, încet au obosit, şi-au pierdut răbdarea şi l-
au părăsit. Aşa sunt oamenii: compătimesc cu celălalt până când îi doare pe ei.
Când începe să-i doară, îi părăsesc - în afara cazului când există vreun alt interes.
Şi în timp ce ceilalţi din jur îl vedeau pe acest paralitic luptându-se de ani de zile
singur, nu s-a găsit nimeni să spună: „Lasă să treacă amărâtul ăsta, care-i singur şi
aşteaptă de atâta timp aici, care a venit înaintea noastră!

Cu cât vom arăta mai multă bunătate şi blândeţe, cu atât mai mult va veni îngerul
să tulbure apa şi să ne facem cu toţii bine. Dacă vrea Dumnezeu, va trimite îngerul
Său nu doar o dată pe an, ci de cinci sute de ori pe zi." Nimeni nu s-a gândit aşa,
nici dintre bolnavi, nici dintre rude. Egoismul şi inima lor împietrită nu-i lăsau să
gândească astfel de lucruri. Fiecare pentru sine! S-a „stricat" darul lui Dumnezeu
din pricina „obiectivului" inimii de piatră şi a exploatării. De aceea şi Dumnezeu
trimitea pe îngerul Său o dată pe an. Ce L-ar fi „costat" dacă-l trimitea în fiecare
1
zi? De aceea se împuţinează azi minunile: nu pentru că a obosit Dumnezeu, ci
pentru că a îngheţat inima noastră, credinţa noastră.

De acest paralitic, deci, care se lupta de atâţia ani să intre în apă, pe care-l
părăsiseră toţi, doar de acesta S-a apropiat singur Hristos. Pe acesta văzându-l
Iisus zăcând şi ştiind că este aşa de multă vreme, i-a zis: Vrei să te faci sănătos?
(Ioan 5, 6), pentru a ne arăta că, deşi toţi ne pot uita, El niciodată nu ne uită. Oare
îşi va uita femeia pe propriul copil, astfel încât să nu-i fie milă de odrasla
pântecelui ei? Dar chiar dacă o femeie ar uita acestea, Eu pe tine nu te voi uita,
zice Domnul în Sfânta Scriptură (Isaia 49,15). Cu siguranţă aşa este.
Un creştin şi-a văzut viaţa ca-ntr-o viziune. Se vedea pe sine, păşind desculţ pe
nisip, vedea urmele paşilor lăsate în nisip de el şi alături vedea urmele paşilor lui
Hristos - dovadă că Hristos îl însoţea în viaţă. Cu uimire însă a observat că uneori,
în clipele grele din viaţa sa, pe nisip erau urmele unei singure persoane. El, mirat,
a întrebat: „Doamne, de ce tocmai în clipele grele m-ai părăsit?" Iar Hristos i-a
răspuns: „Fiule, în clipele grele ale vieţii tale te-am purtat în braţe." Acesta este
Hristos al nostru. Veniţi să ne închinăm Lui!

b) Virtuţile paraliticului

Paraliticul era, se pare, bolnav doar trupeşte, în timp ce sufleteşte era sănătos, şi
atunci când Hristos l-a vindecat, s-a făcut şi mai sănătos (sufleteşte).

Vrei să te faci bine? (Ioan 5, 6), l-a întrebat Hristos. Nu l-a întrebat: „Vrei să te fac
bine?", deoarece Hristos îi era necunoscut lui şi nu L-ar fi crezut dacă i-ar fi spus:
„Eu te voi face bine." Vedeţi cât de atent era Hristos cu cuvintele Sale. Iar acest
Vrei să te faci bine? i-a rostit nu rece, sec, mecanic, ci cu dragoste, cu o
compasiune care l-a făcut pe paralitic să-şi deschidă inima şi să-I spună durerea
sufletului său: Doamne, nu am om care să mă arunce în scăldătoare când se
tulbură apa; că până să merg eu, altul se coboară înaintea mea (Ioan 5, 7). Dacă
Hristos i-ar fi vorbit sec, rece, probabil că paraliticul I-ar fi spus: „îţi baţi joc de un
om paralizat. Cum să nu vreau să fiu sănătos?"

Până să merg eu, altul se coboară înaintea mea, I-a spus lui Hristos (Ioan 5, 7).
Inchipuiţi-vă că vedeţi această scenă: apa să se tulbure, paraliticul să se ridice,
încercând să ajungă singur, să cadă în apă. Şi, apropiindu-se de scăldătoare, să
vadă că alţii îl depăşesc. Şi aceasta să se întâmple de 38 de ani! Am fi uimiţi de
răbdarea lui. Oare noi arătăm o astfel de răbdare pe teme duhovniceşti? Insistăm
atâţia ani în rugăciune pentru o cerere a noastră? In sfârşit: nu osândea, nu-i
înjura pe cei care de atâţia ani îl depăşeau, îi furau rândul. Că până să merg eu,

2
altul se coboară înaintea mea (Ioan 5, 7). Nici o observaţie pe seama lor. O astfel
de smerenie şi lipsă de răutate!
Hristos i-a zis: Ridică-te, ia-ti patul tău şi umblă (Ioan 5, 8). Paraliticul ar fi putut
iarăşi să spună acestui „Domn" necunoscut: „De ce-Ţi baţi joc de mine? Sunt
paralitic de 38 de ani. Aici coboară un înger şi face bine un bolnav în fiecare an. Iar
tu, un simplu om, mă vei face bine? Şi asta doar cu un singur cuvânt?" Dar, pentru
că era smerit, a ascultat de cuvintele lui Hristos şi îndată omul s-a făcut sănătos
(Ioan 5, 9). Iar Hristos, Care l-a vindecat, S-a făcut nevăzut din faţa lui (v. Ioan
5,13). Şi era multă lume acolo (v. Ioan 5, 9). Şi au rămas la scăldătoare şi cel ce
fusese paralitic şi bolnavii şi rudele lor. închipuiţi-vă acum bucuria şi uimirea celui
ce fusese paralitic, dar şi uimirea tuturor celorlalţi bolnavi şi a rudelor lor, care l-
au văzut pe paralitic făcându-se bine.

Era sâmbătă. Fariseii, într-o astfel de zi, nu permiteau iudeilor să ridice nici o
greutate. Dacă ar fi căzut un ac sau orice altceva, le era interzis să se aplece şi să-l
ridice. Il lăsau acolo pentru altă zi. Paraliticul primise poruncă de la Hristos: Ridică-
te, ia-ti patul tău şi umblă (Ioan 5, 8). Pe de altă parte, Hristos, Care-i dăduse
porunca, Se făcuse nevăzut, aşa că i-ar fi fost uşor paraliticului să ţină cont de
porunca Legii. Dacă ar fi desconsiderat-o şi şi-ar fi ridicat patul, atunci fariseii şi
toţi ceilalţi l-ar fi bătut cu pietre. Atunci ce a făcut?

Nu voia să se arate nerecunoscător faţă de binefăcătorul său. Fusese atât de

„vrăjit" de bunătatea Sa, încât nu l-a lăsat inima să-I desconsidere porunca. Şi şi-a
luat patul şi umbla (loan 5, 9). Şi iată, a primit primul atac: E sâmbătă şi nu ţi-e
îngăduit să-ţi iei patul, i-au zis fariseii (Ioan 5, 10), în timp ce ar fi trebuit să-i
spună: „Dar tu erai bolnav. Cât de mult ne bucurăm că te-ai făcut bine!" Iar el le-a
răspuns: Cel care m-a făcut sănătos, El mi-a zis: la-ţi patul şi umblă (Ioan 5, 11). Ca
şi cum le-ar fi spus: „Eu pe Acesta îl recunosc de învăţător al vieţii mele, Care mi-a
vorbit cu dragoste, şi nu pe voi. Acesta este Stăpân al sâmbetei, nu voi."

Cel ce fusese înainte paralitic, ca un iudeu evlavios, în aceste zile, zilele Paştelui, s-
a dus la templu. La fel a făcut şi FIristos. Şi într-o zi, acolo, în templu, Hristos S-a
apropiat de el şi i-a spus: Iată, te-ai făcut sănătos (Ioan 5,14). Nu i-a zis: „Vezi? Te-
am făcut bine!", ca să ne arate smerenia.

Insă paraliticul nu ştia că fariseii îl urau pe Hristos. Şi, pentru a-i face şi pe aceştia
să creadă în El, le-a vestit că Iisus este Cel ce l-a făcut sănătos (Ioan 5, 15). Şi, de
cum au aflat, îl prigoneau şi căutau să-L omoare, că făcea aceasta sâmbăta (v.
Ioan 5, 16). Cum să-şi fi închipuit fostul paralitic marea răutate care se întorcea

3
împotriva lui Hristos? Cu adevărat paralitici erau fariseii şi nu voiau să se vindece.
Dumnezeu să ne păzească de o astfel de boală!

c) Păcatul şi darurile lui Dumnezeu

Iată că te-ai făcut sănătos, de-acum să nu mai greşeşti, ca să nu-ţifie ceva mai rău,
i-a spus Hristos fostului paralitic (Ioan 5, 14). Atenţie: prin paralizia îndelungată nu
a fost dezlegat de păcatele pe care le făcuse înainte. Pur şi simplu, Hristos l-a
compătimit şi i-a şters restul datoriei sale. Dacă Hristos nu i-ar fi făcut acest dar,
adică dacă nii l-ar fi vindecat în clipa aceea, ar fi fost paralizat toată viaţa şi ar fi
murit paralitic - lucru care înseamnă că păcatul nu este ceva ne însemnat, ci cel
mai grav lucru care i se poate întâmpla omului p pământ. Atât de grav este, încât
a fost nevoie ca însuşi Hristos să Se răstignească pentru izbăvirea noastră.

Dar câţi oameni nu păcătuiesc? Şi-n ciuda acestui fapt, nu sunt paralitici, ci sunt
drepţi şi sănătoşi. De ce deci să nu plătească şi aceştia păcatele lor, cum a plătit şi
paraliticul?

Dacă fiecare om care ar păcătui şi-ar plăti aici şi acum păcatul, atunci toţi oamenii
de pe pământ ar fi paralitici, deoarece nici un om nu este fără de păcat. Tot
pământul ar fi un aşezământ de invalizi, fără să existe vreunul sănătos. De aceea
deci Dumnezeu Cel înţelept prevede să nu plătească toţi oamenii acum şi aici
păcatele lor, ci doar puţini, pentru a fi conduşi şi ceilalţi către pocăinţă. Dacă însă
nu se pocăiesc, nu vor scăpa de plata păcatului, ci vor plăti cu vârf şi îndesat în
înfricoşătorul iad veşnic. Altfel, Dumnezeu ar fi nedrept. Pentru că este drept, toţi
cei care păcătuiesc, dacă nu se pocăiesc, vor plăti preţul păcatelor lor.

Hristos nu a spus paraliticului: „Nu mai păcătui, ca să nu mai păţeşti la fel!", ci: „să
nu păţeşti mai rău". Şi de ce ar păţi mai rău? Pentru ca să nu plătească păcatul cu
acelaşi preţ cu care l-a plătit şi mai devreme.

Acum Dumnezeu i-a făcut un mare dar: i-a iertat toată datoria. Ar trebui deci de
aici înainte să preţuiască acest dar şi să fie mult mai atent. Cu alte cuvinte, dacă şi
acum, după ce a primit acest dar de la Hristos, ar mai păcătui din nou, păcatul lui
ar fi mai greu, deoarece ar desconsidera darul primit de la Hristos.

Asta înseamnă că oricine primeşte de la Dumnezeu oarecare har sau

binecuvântare şi apoi se aruncă în păcat va fi pedepsit mult mai sever (v. Amos
2,11-14). Exemplu: te-ai botezat, eşti adică creştin, şi furi. Acelaşi păcat îl face şi

4
un nebotezat. însă păcatul tău este înaintea Domnului mult mai greu, deoarece tu
ai primit şi harul Botezului.

Alt exemplu: te-ai împărtăşit astăzi, în timp ce fratele tău nu s-a împărtăşit. Tu
păeătuieşti şi păcătuieşte şi el, însă păcatul tău este mult mai mare. Alt exemplu:
eşti preot sau arhiereu şi păcătuieşti. Păcatul tău este mult mai grav decât păcatul
făcut de cel care nu are harul preoţiei sau al arhieriei. In Vechiul Testament, dacă
un arhiereu păcătuia, aducea ca jertfă un viţel (v. Le vi ticul 4, 6), păcătuia un
simplu om, aducea doar o capră (v. Leviticul 4, 28). In timp ce, dacă ar fi păcătuit
tot poporul, trebuia să aducă jertfă tot un viţel, aşa cum trebuia să aducă şi
arhiereul. Vedeţi cât cântăreşte păcatul unui arhiereu? Cât păcatul întregului
popor!

Cei ce primesc oarecare binecuvântare sau har de la Domnul vor trebui să fie deja
curaţi. Curăţiţi-vă pentru ziua de mâine şi veţi avea să mâncaţi carne (Numerii 11,
18), a zis Domnul israeliţilor. Nu pentru că urmau să mănânce, ci pentru că
această carne pe care o mâncau le era dată de însuşi Dumnezeu. Cu cât mai mult
este valabil pentru alte daruri superioare, pe care ni le dă Dumnezeu!
Catehumenii, de exemplu, nu posteau 40 de zile aspru, pentru a nu slăbi, pentru a
fi mai în putere când intrau în apă. Dar posteau pentru a primi harul Duhului
Sfânt, care se dăruia după Botezul lor. La fel se petrece şi atunci când trebuie să
primim Trupul şi Sângele Domnului. Ne pregătim cât mai mult cu posturi,
cu rugăciuni, pentru a primi acest mare dar. Să luăm aminte, Sfintele sfinţilor!,
exclamă preotul puţin înainte de Sfânta împărtăşanie.
ARHIMANDRIT VASILIOS BACOIANIS

5
 Cumpara cartea "TAINE ŞI DESCOPERIRI ÎN EVANGHELIILE DUMINICILOR"

 
Pe aceeaşi temă

● Duminica Slabanogului
Publicat in : Duminica Slabanogului

● Sinaxar in Duminica Slabanogului

Publicat in : Duminica Slabanogului
Publica un articol
●
●
●
●
●
●
●
●
●
●

18 Mai 2019
Vizualizari: 3035

Voteaza:

6
● 1
● 2
● 3
● 4
● 5
5.00 / 5 din 1 voturi.
●

Cuvinte cheie:

duminica a patra dupa pasti duminica slabanogului vindecarea

slabanogului scaldatoarea de la vitezda

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE
   
● Aplicatii mobil
● Scrie articole
Citeşte şi:

● Scaldatoarea Vitezda

● Slabanogul de la Vitezda - duminica a patra dupa Pasti

● Duminica paraliticului

● Minunea de la scaldatoarea Vitezda

7
 Comunitatea Crestin Ortodox

Prieteni Albume, Evenimente, Grupuri

Forumul Crestin Ortodox

● Universul Credintei
● Acatiste
● Rugaciuni
● Predici - Predica
● Pastorale
● Slujbe si randuieli
● Sfaturi duhovnicesti
● Magazin de carti
● Calendar Ortodox
● Sarbatori
● Craciun
● Paste
● Colinde
● Colinde Audio
● Datini, obiceiuri si superstitii
● Vietile sfintilor
● Retete de post
● Biserici si Manastiri
● Biserici si Manastiri din Romania
● Biserica in lume
● Harta Manastirilor
● Pelerinaje
● Parinti
● Educatie
● Arta bizantina
● Morala
● Istoria Bisericii
● Liturgica
● Drept bisericesc
● Dogmatica
● Secte si culte
● Biserica Ortodoxa
● Religiile lumii

8
● Sanatate si stiinta
● Religie si filosofie
● Biblia
● Vechiul Testament
● Noul Testament
● Carti Ortodoxe
● Dictionare
● Dictionar mitologic
● Dictionarul Teologilor Romani
● Dictionar Religios
● Poezie Ortodoxa
● Povestiri cu talc
● Interviuri
● Editoriale
● Liturghie
● Credinta
● Audio Ortodox
● Religie
● Remember
● Povestea numelor
● Reportaj
● Icoane facatoare de minuni
● Canoane
● Urari de sarbatori
● Credinta pentru copii
● Biblia pentru copii
● Educatia copiilor
● Ghicitori
● Jocuri
● Povestiri audio
● Povestiri cu talc
● Rugaciuni copii
Newsletter
Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro

Aboneaza-te

Articole recomandate

9
Sfantul Efrem cel Nou
Publicat in : Vietile sfintilor

Sarbatoarea Inaltarea Domnului

Publicat in : Inaltarea Domnului

Sfintii Imparati si intocmai cu Apostolii Constantin si mama sa, Elena

Publicat in : Sfintii Constantin si Elena

Slabanogul de la Vitezda - duminica a patra dupa Pasti

Publicat in : Duminica Slabanogului

Cand inceteaza pacatul

Publicat in : Sfaturi duhovnicesti

Despre ispite, dreapta socoteala si smerenie; despre paza gandurilor

Publicat in : Credinta
● Am uitat parola
● Cont nou
● Login

10
                                                                                                                                                     
Introduceti textul a CAUTA
Tot site-ul
● CrestinOrtodox.ro
● Sarbatori
● Penticostar
● Duminica Slabanogului
● |Duminica a IV-a dupa Pasti. Vindecarea paraliticului

Valori de arta si credinta la Manastirea GhighiuMănăstirea Ghighiu este situată

în județul Prahova, la limita sudică a orașului Ploiești. Ansamblul monahal
cuprinde biserica mare, cu hramurile „Izvorul Tămăduirii” și „Adormirea Maicii
Domnului”, biserica62.00 Lei

Istoria vesmintelor liturgice din Rasaritul OrtodoxIstoria veșmintelor liturgice din

Răsăritul Ortodox de la origini până la Sfântul Simeon al Tesalonicului
(1429)Lucrarea reprezintă teza de doctorat a Arhidiaconului Vlăduț-Iulian Roșu.
Pentru redactarea acesteia, autorul a consultat o vastă bibliografie60.00 Lei

Leacul mantuitor al iubirii. Ganduri si cuvinte duhovnicesti pentru mintea si

inima omuluiUnde este Dumnezeu în viața ta? Cum este să iubești? Ne părăsește,
oare, Hristos? De ce iubirea se dăruiește? Sunt întrebări de zi cu zi care îi
preocupă pe oameni și care așteaptă răspunsuri, însă adesea omul contemporan
nu știe unde să le găsească. Nu28.00 Lei

11
Nemuritorii de la AgapiaAlături de Ora 25, Nemuritorii de la Agapia e una dintre
capodoperele scriitorului-sacerdot Constantin Virgil Gheorghiu (1916-1992).
Cartea – la prima vedere cu tramă polițistă – are mai degrabă o miză socială sub
raportul problematicii abordate,30.00 Lei

Athosul si duhovnicii pe care i-am cunoscutCartea de faţă cuprinde însemnările

autorului în cursul mai multor perioade petrecute în Athos, măreţul locaş al
spiritualităţii ortodoxe, în care douăzeci de mari mănăstiri şi sute de sihăstrii
păstrează cu credincioşie în zilele noastre tradiţii cu o ve35.00 Lei

Criza lumii moderneMarea dramă a lumii contemporane este centrată în altă

parte decât în crizele economice și politice, acolo de unde pornesc isvoarele răului
și de unde poate veni și binele: în natura intimă a omului, în orizontul său, în
spiritul care îl guvernează și îl20.00 Lei

Bartolomeu Valeriu Anania (1921-2011). Omul si istoriaTitlul lucrării te fură cu

gândul spre ideea unei monografii, a istoriei vieții unui om, subtitlul te duce în
realul discursului istoric abordat de autor: o narațiune istorică (autopevestire)
despre om, omul Bartolomeu Valeriu Anania; o reconstrucție docu120.00 Lei

12
Radacinile vesnicieiEseurile cuprinse in acest volum sunt rodul unei cautari
continue a sfinteniei, mai intai in Scripturi, apoi in oameni si, nu in ultimul rand, in
experienta concreta a vietii. Aceste cugetari latreutice au fost scrise pe rand,
vreme de douazeci de ani (1970.00 Lei

Penticostar paisianCuprinzînd cîntări psaltice, traduse, alcătuite şi exighisite de

sfinţii părinţi paisieni Iosif Monahul, Macarie Ieromonahul, Visarion Ieromonahul,
Calinic Ieromonahul şi de alţi cuvioşi părinţi care au vieţuit în obştile paisiene,
acum pentru întîia dată200.00 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de
Confidentialitate | Termeni si conditii

13